Securitatea umana: eliberarea de lipsuri (freedom from want)

Conceptul de “securitate umană” a fost dezvoltat de către Organizația Națiunilor Unite (ONU), în
Raportul asupra Dezvoltării Umane2 din anul 1994. Acesta încurajează responsabilitatea colectivă de a
interveni și proteja, în defavoarea apărării ofensive. În acest context, sensul militar tradițional al termenului
de “securitate” se extinde la un alt nivel, multidimensional care se referă la securitatea economică, a hranei,
a sănătății, a mediului, cea personală, a comunităţii şi politică.
Declarația universală a drepturilor Omului din 1948 menționează că „recunoașterea demnității
inerente și a drepturilor egale și inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane este fundamentul
libertății, justiției și păcii în lume”1, care stabilește în mod clar centralitatea ființei umane. De asemenea,
Declarația afirmă că „nerespectarea și disprețul față de drepturile omului au dus la acte barbare care au
indignat conștiința omenirii, și apariția unei lumi în care ființele umane să se bucure de libertatea de
exprimare și de credință și de eliberare de frică și de lipsă, a fost proclamată ca cea mai înaltă aspirație a
oamenilor obișnuiți.”2
Sintagma „eliberarea de teamă și de lipsuri”, care se regăsește în Declarația universală a drepturilor
Omului, a fost rostită, de fapt, pentru prima dată de președintele Franklin Delano Roosevelt, în discursul său
din 6 ianuarie 1941. “Four Freedoms” sau „Discursul infamiei”3 a fost adresat poporului american în cadrul
sesiunii reunite a Congresului Statelor Unite. Acesta a enumerat cele patru libertăți menite să aducă țara sa
mai aproape de lume:
”Prima este libertatea de expresie și de exprimare – peste tot în lume.
A doua este libertatea fiecărei persoane de a se închina lui Dumnezeu în felul său – oriunde în lume.
A treia este eliberare de lipsuri/nevoi (freedom from want) – care, tradusă în termeni mondiali,
înseamnă înțelegeri economice care vor asigura fiecărei națiuni o viață sănătoasă în timp de pace pentru
locuitorii săi – peste tot în lume.
A patra este libertatea față de frică (freedom from fear) - care, tradusă în termeni mondiali, înseamnă
o reducere la nivel mondial a armamentelor într-un astfel de punct și într-un mod atât de profund încât nicio
națiune nu va fi în măsură să comită un act de agresiune fizică împotriva oricărui vecin – oriunde in lume.” 4
Eliberarea de lipsuri și eliberarea de frică au fost menționate mai târziu în Carta atlantică, semnată la
14 august 1941 de Winston Churchill, prim-ministrul Marii Britanii și președintele Roosevelt. 5
Aceste concepte, în opinia lui Edward Stettinius, secretar de stat al SUA, ar fi componentele integrale
ale strategiei de pace a ONU: „lupta păcii trebuie să fie combătută pe două fronturi, eliberarea de lipsuri si
eliberarea de teamă.”
Mai târziu, în raportul ONU din 1994, securitatea umană este definită prin scopul său, acela de a
salvgarda esența vitală a vieților umane în fața amenințărilor universale, într-un mod care este în
concordanță cu dezvoltarea umană pe termen lung.6
Conceptul prezentat de ONU în Raportul din 1994 este îmbunătățită în raportul din 2003 al Comisiei
pentru securitate umană, „Human Security Now: Protecting and Empowering People” („Securitatea umană
acum: protejarea şi împuternicirea oamenilor”). Acesta subliniază faptul că securitatea umană completează
securitatea statului, nu o exclude, ci întărește drepturile omului și dezvoltarea umană. 7Conform acestuia,
1
https://www.ohchr.org/en/udhr/documents/udhr_translations/rum.pdf
2
https://www.ohchr.org/en/udhr/documents/udhr_translations/rum.pdf
3
Presidential Materials, September 11: Bearing Witness to History, Printed copy of Presidential address to Congress Reminiscent
of Franklin D. Roosevelt's address to Congress after the Japanese attack on Pearl Harbor, Editura Smithsonian Institution, 2002
4
https://en.wikisource.org/wiki/The_Four_Freedoms_speech. F. D. Roosevelt, State of the Union Address, 6 ianuarie 1941.
5
Sunga, Lyal S.: “The Concept of Human Security: Does it Add Anything of Value to International Legal Theory or Practice?” en
Power and Justice In International Relations, Ashgate, University of Innsbruck, Austria, pag 132.
6
Commission on Human Security, Outline of the Report of the Commission on Human Security, 2003, pag 1,
http://www.humansecurity-chs.org/finalreport/index.html.
7
UN Commission on Human Security, Human Security Now: Protecting and Empowering People, New York, 2003, pag 2
securitatea umană se conectează în mod direct la o serie de libertăţi, cum ar fi: eliberarea de sărăcie,
eliberarea de teamă, libertatea de a acționa etc. ONU afirmă că, din acest punct de vedere, realizarea
securității umane depinde de două tipuri de strategii:
- strategii de protecție, stabilite de state, agenții internaționale, ONG-uri și sectorul privat, ce apără
oamenii de amenințări;
- strategii de responsabilizare, ce permit oamenilor să își dezvolte rezistența la condiții dificile.”8
Conform Institutului Inter-American pentru Drepturile Omului, termenul de protecție și
responsabilizare sunt explicate astfel:
• protecția - presupune instituirea unor măsuri de „sus în jos”, recunoscând că oamenii se confruntă
cu amenințări care nu le sunt sub control (dezastre naturale, crize financiare, conflicte). Securitatea umană
necesită o protecție sistematică, cuprinzătoare și preventivă. Statele au responsabilitatea principală de a pune
în aplicare o astfel de protecție, în timp ce alți actori, cum ar fi organismele internaționale, societatea civilă
și ONG-urile, joacă un rol esențial.
• responsabilizarea implică măsuri “de jos în sus” care au ca scop dezvoltarea capacității indivizilor
și comunităților de a face alegeri în cunoștință de cauză și de a acționa în nume propriu. Responsabilizarea
nu numai că permite oamenilor să-și dezvolte întregul potențial, ci le permite, de asemenea, să participe la
proiectarea și punerea în aplicare a soluțiilor pentru a asigura securitatea umană pentru ei înșiși și pentru
alții. „9
În primul rând, dacă analizăm evoluția speciei umane dintr-o perspectivă biologică putem afirma că
aceasta are ca motor, printre altele, conceptul de “freedom from want”, privind dintr-o perspectivă extinsă.
Așa cum ne învață Istoria, natura umană este mereu îndreptată spre evoluție, spre expansiune, iar perioadele
de stabilitate au reprezentat un mediu propice în această direcție. Probleme precum foametea, boala și
salubritatea sunt toate cauze și efecte ale sărăciei. “Eliberarea de lipsuri” așa cum a fost prezentată de
Roselvelt, reprezintă, practic o stare în care nu trebuie să îți faci griji cu privire la astfel de lucruri, cum ar fi
dacă îți poți procura următoarea masă, cum îți vei îmbrăca pe tine și pe copiii tăi sau dacă ai un acoperiș
deasupra capului. În concret, face referire la protecția persoanelor, astfel încât acestea să poată satisface
nevoile lor de bază și aspectele economice, sociale și de mediu ale vieții și ale mijloacelor de subzistență.
Așa cum bine-știm, Omul, privit ca ființă socială, a evoluat și s-a dezvoltat inițial în triburi, până a
ajunge în forma de societate în care trăim astăzi. În tot
procesul de evoluție am păstrat bine întipărite în sistemul
nervos, (creierul reptilian) instinctele de bază care ne-au
asigurat supraviețuirea, perpetuarea speciei dar mai ales
evoluția.
Abraham Harold Maslow (1908-1970) a fost un
psiholog american, cel mai bine cunoscut pentru crearea
ierarhiei de nevoi a lui Maslow - o teorie a sănătății
psihologice bazată pe satisfacerea cu prioritate a nevoilor
umane înnăscute, culminând cu auto-actualizare.10
Ierarhia nevoilor Maslow este o teorie motivațională în
psihologie care cuprinde un model de nevoi umane pe
cinci nivele, adesea descris ca niveluri ierarhice în cadrul
unei piramide.11(fig.1)

8
Operaţiile de Stabilitate și Securitatea Umană, Dr. Alexandra Sarcinschi, Universitatea Naţională De Apărare “Carol I”Centrul
de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, pag 12
9
https://www.iidh.ed.cr/multic/default_12.aspx?contenidoid=ea75e2b1-9265-4296-9d8c-
3391de83fb42&Portal=IIDHSeguridadEN#trece
10
https://www.verywellmind.com/what-is-maslows-hierarchy-of-needs-4136760
11
https://www.simplypsychology.org/simplypsychology.org-Maslows-Hierarchy-of-Needs.pdf
 Din partea de jos a ierarhie, în sus, nevoile sunt: fiziologice (produse alimentare și îmbrăcăminte),
siguranță (siguranța locului de muncă), dragoste și nevoile de apartenență (prietenie), stimă, și de auto-
actualizare.
Așa cum putem observa, nevoia de bază este supraviețuirea fizică, iar acesta va fi primul lucru care
ne motivează comportamentul. Odată ce acest nivel este îndeplinit, următorul nivel este ceea ce ne
motivează, și așa mai departe. Așa cum indică piramida lui Maslow, nevoile fiziologice - cerințele biologice
pentru supraviețuirea umană, de exemplu aer, hrană, băutură, adăpost, îmbrăcăminte, căldură, sex, somn
sunt la baza nevoilor umane. Dacă aceste nevoi nu sunt satisfăcute, corpul uman nu poate funcționa optim.
Maslow a considerat nevoile fiziologice cele mai importante, toate celelalte nevoi devin secundare până
când aceste sunt îndeplinite.
În al doilea rând, pornind de la cele mai mici exemple din viața contemporană, putem observa
înclinația individului dintr-un mediu sărac și plin de lipsuri, spre agresiune și/sau delicvență, violență, fapt
care ne confirmă importanța implementării conceptului de “freedom from want” pentru crearea unui mediu
în care securitatea umană este asigurată.
Ideea de sărăcie, de mediu cu lipsuri, privite la nivel macro, sunt larg cunoscute ca fiind asociate
mediilor de conflict, delicvență, violență, fapt care nu este doar notoriu, dar este indicat și de studiile
efectuate în domeniu, de data aceasta referindu-mă la o abordare a specialiștilor din domeniul de expertiză
în chestiuni legate de guvernanță, dezvoltare socială, răspuns umanitar și conflict, ci nu din punct de vedere
biologic sau psihologic, cu o abordare individuală, așa cum m-am referit în paragraful anterior.
„La nivelul de stat, sărăcia poate reduce rezistența la conflicte prin slăbirea instituțiilor
guvernamentale, eliminarea capacității de furnizare a bunurilor publice și limitarea proiecției puterii și a
autorității, fie ea blândă sau coercitivă. Sărăcia contribuie, de asemenea, la vulnerabilitatea insurgenței la
nivel individual și comunitar, prin reducerea costului de oportunitate al mobilizării pentru violență. Se
consideră că ratele ridicate ale șomajului și ale inegalității, combinate cu niveluri scăzute de educație și
dezvoltare, au ca scop atenuarea terenului pentru recrutare și oferă motive de luptă.”12
Se poate observa, așadar, că și la nivel macrosocial, în societatea contemporană, evoluată,
instabilitatea economică reprezintă o breșă în securitatea statală, și care are impact asupra vieții de zi cu zi a
cetățeanului. Aceasta, nerezolvată și asociată cu alte chestiuni care fac parte tot din sfera lipsurilor (sisteme
sanitare precare, sistem de învățământ mediocru, infrastructura deficitară, instabilitate politică etc.) poate
degenera insidios spre criză sau conflict, excluzând din ipoteză criza sanitară de la nivel mondial, din
contextul pandemic, care deja își pune amprenta pe domeniul securității financiare.
În al treilea rând, pentru a privi realitatea prin lentila teoretică, consider de importanță și de interes să
amintim despre Distribuția Pareto - devenită în mod colocvial cunoscută și numită principiul Pareto, sau
regula 80-20, uneori numită „principiul Matthew”13. Vilfredo Pareto, cel de la care vine si numele
principiului Pareto a fost un inginer, sociolog si economist italian (1848-1923).14
“Principiul Pareto a indicat inegalitățile societății moderne. Un raport din 1992 privind dezvoltarea
umană emis de PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) a inclus o diagramă care a ilustrat
faptul că peste 87% din venitul mondial a fost în mâinile celor mai bogați 20% din oameni.”15
Potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale “din cele 736 de milioane de persoane care
trăiesc în condiții de sărăcie extremă la nivel mondial, jumătate trăiesc în doar cinci țări: India, Nigeria,
Republica Democratică Congo, Etiopia și Bangladesh (...) Sărăcia extremă la nivel mondial a crescut
pentru prima dată în 2020 în mai mult de 20 de ani, întrucât apariția pandemiei COVID-19 (...) și ale
12
Humphreys, M., & Weinstein, J. M. (2008). Who fights? The determinants of participation in civil war. American Journal of
Political Science 52(2), 436-455
13
https://reticular.hypotheses.org/737
14
https://www.softblog.eu/2016/10/cum-ne-influenteaza-viata-principiul-pareto/
15
https://resumelab.com/career-advice/pareto-principle?
utm_source=google&utm_medium=sem&utm_campaign=6540517835&utm_term=%2Bpareto
%20%2Bprinciple&network=g&device=c&adposition=&adgroupid=104311758447&placement=&gclid=CjwKCAiA5t-
OBhByEiwAhR-hm_nu3ejAEtUS-eCEPwGBpftnpRz44-FwZQhgrcm_utYObHhS_-_zehoCNcwQAvD_BwE
schimbărilor climatice, care încetineau deja progresul în reducerea sărăciei. Aproximativ 100 milioane de
persoane suplimentare trăiesc în sărăcie ca urmare a pandemiei.”16
Toate aceste date ne pun față în față cu realitatea cruntă a vieții la nivel mondial, și ne indică de
fapt, că dincolo de eforturile ONU, și de strategiile altor organizații la nivel mondial, idealul eliberării de
lipsuri este departe de fi atins. Conștientizarea, măcar pentru o secundă a faptului că aproape 750 de
milioane de oameni trăiesc la momentul actual în sărăcie extremă, așa cum indică ultimele estimări ale
Băncii Mondiale, ne fac ușor să înțelegem că suntem încă departe de atingerea idealului.
În concluzie, chiar dacă principiul “freedom from want” răspunde nevoilor biologice fundamentale
ale Omului ca specie și asigură mediul ideal pentru evoluția omului modern, creând un mediu de securitate,
din păcate așa cum ne arată, nu doar studiile, situația la nivel global ne ajută să înțelegem că suntem departe
de a atinge acest ideal. În opinia mea, o soluție pentru a contribui, chiar și într-o mică măsura la ameliorarea
acestei stări, ar fi micile schimbări chiar din cadrul comunității din care fiecare face parte, prin acțiuni de
voluntariat, acțiuni umanitare, implicarea în ONG-uri care funcționează în acest scop.

16
https://www.worldbank.org/en/topic/poverty/overview#1