Resturi modulo n.

Fie a Z şi nN*.
a n
Conform teoremei de împărţire cu rest () Şi sunt unice două numere întregi c,r astfel încât a=n c+r, 0 r <n. c
a= deîmpărţit; n= împărţitor; c= cât; r= rest.
r
Atenţie. RESTUL ÎMPĂRŢIRII ESTE MAI MIC DECÂT ÎMPĂRŢITORUL .
TEMA 1.Calculaţi restul împărţirii lui : a) 12 la 4; b) 33 la 5; c)74 la 3; d) 83 la 10; e) 333 la 2; f) 486 la 5; g)74 la 4; h) 23 la 7;
Notaţie: Restul împărţirii lui a la n se mai notează cu a mod n şi se citeşte a modulo n.
Exp. 7 mod 3=1 deoarece 7=32+1 şi 1<3; 13 mod 5=3 deoarece 13=52+3 şi 3<5; 17 mod 7=4 deoarece 17=72+3 şi 3<7;
4 mod 8 =4 deoarece 4=80+4 şi 4<8; 8 mod 11=8 deoarece 8=110+8 şi 8<11; 2 mod 5=2 deoarece 2=50+2 şi 2<5;
1 mod 7=1 deoarece 1=70+1 şi 1<7; 6 mod 9 =6 deoarece 6=90+6 şi 6<9; 203 mod 9 =5 deoarece 203=922+5 şi 5<9.
OBS. Dacă a şi n sunt numere naturale, n0, şi a<n atunci restul împărţirii lui a la n este egal cu a.

5 mod 3=1 deoarece 5=3(2)+1; ATENŢIE !!! restul trebuie întotdeauna să fie pozitiv
4 mod 5=1 deoarece 4=5(1)+1; 17 mod 5=3 deoarece 17=4(5)+3 ; 23 mod 5=2 deoarece 23=5(5)+2.
R. Când împărţim un nr negativ la un număr natural procedăm ca şi cum am împărţi două numere naturale numai că îi mărim valoarea
câtului cu 1 , apoi îi punem un minus câtului ,iar restul îl reprezintă nr ce trebuie adăugat pt a obţine deîmpărţitul.
16 mod 3= 1 ( 3 se cuprinde în 16 de 5 ori şi mai rămâne restul 1; proba 35+1=16)
16 mod 3= 2 ( 3 se cuprinde în 16 de 5 ori , mărim valoarea câtului cu 1 , devine astfel 6, apoi îi punem un minus şi astfel câtul va fi 6.
Din calcul 16=3(6)+?. Evident ?=2 şi astfel restul =2)
12 mod 5= 3 ( 5 se cuprinde în 12 de 2 ori , mărim valoarea câtului cu 1 , devine astfel 3, apoi îi punem un minus şi astfel câtul va fi 3.
Din calcul 12=5(3)+?. Evident ?=3 şi astfel restul =3). Sper că v-aţi prins!!!, dacă nu o veţi face la clase de resturi.
TEMA 2.Calculaţi : a) 12 mod 4; b) 31 mod 5; c)70 mod 3; d) 87 mod 10; e) 339 mod 2; f) 46 mod 8; g)74 mod 3; h) 20 mod 7.
i) 12 mod 2; j) 11 mod 5; k) 27 mod 5; l) 17 mod 10; m) 39 mod 2; n) 46 mod 7; o)74 mod 8; p) 20 mod 3; r) 20 mod 4.
NOTAŢIE. Notăm cu Rn mulţimea resturilor împărţirii lui a la n.
Evident R3={0,1,2}; R7={0,1,2,3,4,5,6}; R100={0,1,2,…,99}, deci Rn={0,1,…,n1}, n2.
Pe Rn definim două operaţii :
ab= (a+b) mod n  adunarea modulo n şi a b= (a b) mod n  înmulţirea modulo n .
Exp. Dacă n=3 atunci 46=(4+6)mod 3 =10 mod 3=1 şi 46=(46)mod 3=24 mod 3 =0.
Se poate arăta că Rn este parte stabilă a lui N în raport cu adunarea şi înmulţirea modulo n.
Mai mult de atât adunarea modulo n este asociativă, comutativă, are ca element neutru pe 0 şi toate elementele din Rn au un simetric
Înmulţirea modulo n este asociativă, comutativă, are ca element neutru pe 1 şi dar nu toate elementele din Rn au un simetric (invers).
Iată un exemplu. R6={0,1,2,3,4,5}. Pentru că mulţimea este finită îi voi face tabla operaţiei

 0 1 2 3 4 5 - Se observă că dacă compunem două elemente din R6 rezultatul este tot un element din R6, ceea ce
0 0 1 2 3 4 5 înseamnă că R6 este parte stabilă a lui N în raport cu adunarea modulo n;
1 1 2 3 4 5 0 - (ab) c=[(a+b)+c] mod n =[a+(b+c)] mod n=a(b c) adică legea este asociativă ( pe scurt)
2 2 3 4 5 0 1
- Tabla legii este simetrică faţă de diagonala principală deci legea este comutativă,
3 3 4 5 0 1 2
- 0 este elementul neutru al legii deoarece lasă toate elementele din Rn neschimbate ;
4 4 5 0 1 2 3
5 5 0 1 2 3 4 - Dacă notăm cu  a simetricul ( opusul la adunare) lui a atunci:0=0; 1=5; 2=4;3=3;4=2;5=1
( fiecare element compus cu simetricul său trebuie să dea elementul neutru), deci toate au simetric.
- pentru a găsi simetricul urmărim pe linia sau pe coloana numărului dorit acolo unde apare
0=e
Exemplu: simetricul lui 5 este 1 deoarece pe linia ( coloana ) lui 5 ,0 apare în dreptul nr 1, sau
 simetricul lui 2 este 4 deoarece pe linia ( coloana ) lui 2 ,0 apare în dreptul nr 4 etc.

 0 1 2 3 4 5 - Se observă că dacă compunem două elemente din R6 rezultatul este tot un element din R6, ceea ce
0 0 0 0 0 0 0 înseamnă că R6 este parte stabilă a lui N în raport cu înmulţirea modulo n;
1 0 1 2 3 4 5
- (ab)  c=[(ab)c] mod n =[a(bc)] mod n=a (b c) adică legea este asociativă ( pe scurt)
2 0 2 4 0 2 4
3 0 3 0 3 0 3 - Tabla legii este simetrică faţă de diagonala principală deci legea este comutativă,
4 0 4 2 0 4 2 - 1 este elementul neutru al legii deoarece lasă toate elementele din R n neschimbate ;
5 0 5 4 3 2 1 - Dacă notăm cu a1 simetricul ( inversul la înmulţire) lui a atunci: 01= nu există (pe linia lui 0 nu
există 1=e); 11=1; 21=nu există ; 31=nu există; 41=nu există ; 51=5 ( fiecare element compus
cu simetricul său trebuie să dea elementul neutru), deci nu toate au simetric.
- pentru a găsi simetricul unui element urmărim pe linia sau pe coloana numărului dorit acolo unde apare 1
Exemplu: simetricul lui 5 este 5 deoarece pe linia ( coloana ) lui 5, 1 apare în dreptul nr 5, sau
simetricul lui 1 este 1 deoarece pe linia ( coloana ) lui 1, 1 apare în dreptul nr 1. Celelalte elemente nu conţin pe linii sau pe
coloane pe 1( elementul neutru), deci nu toate elementele au simetric.
TEMA 3. Alcătuiţi tablele adunării şi înmulţirii modulo n pentru R1;R2; R3; R4; R5; R7 ; R8 şi determinaţi pentru fiecare caz în parte simetricele.
Clase de resturi modulo n
Fie a Z şi nN*.

Notăm cu 0̂ ={ aZ| a mod n=0 }= mulţimea numerelor întregi care împărţite la n dau restul 0;

Exp: dacă n=5, atunci 0̂ ={…, 15;10;5;0;5;10;15,….}

1̂ ={ aZ| a mod n=1}= mulţimea numerelor întregi care împărţite la n dau restul 1;
Exp: dacă n=5, atunci 1̂ ={…, 14;9;4;1;6;11;16,….}

2̂ ={ aZ| a mod n=2}= mulţimea numerelor întregi care împărţite la n dau restul 2;
Exp: dacă n=5, atunci 2̂ ={…, 13;8;3;2;7;12;17,….} ş.a.m.d.

………………………………………………………………………………………………………..
n 1 ={ aZ| a mod n=n1}= mulţimea numerelor întregi care împărţite la n dau restul n1.

Mulţimea Z n  {0̂,1̂,2̂,3̂,..., n  1} se numeşte mulţimea claselor de resturi modulo n.

EXP. Z 2  {0̂,1̂} ; Z 3  {0̂,1̂,2̂} ; Z 4  {0̂,1̂,2̂,3̂} ; Z 9  {0̂,1̂,2̂,3̂,...,8̂} ş.a.m.d.

Pe Zn definim două legi de compoziţie:
â + bˆ  a  b  ( a  b) mod n = adunarea claselor de resturi modulo n
â  bˆ  a  b  (a  b) mod n  înmulţirea claselor de resturi modulo n.
EXP dacă n=5 atunci 4̂ + 3̂ = ( 4  3) mod 5  2̂ ; 3̂ + 2̂ = (3  2) mod 5  0̂ ; 3̂  2̂ = (3  2) mod 5  1̂ ; 4̂  4̂ =

( 4  4) mod 5  1̂ .

ATENŢIE. TOTDEAUNA CÂND FACEM CALCULE CU ELEMENTE DIN Zn REZULTATUL ESTE UN ELEMENT DIN Zn.

n( n  1)

1  2  3  ...  n 
1̂  2̂  3̂  ...  10 2
Exp : 1) Să se calculeze în Z11 , Z15, Z50.
10(10  1) 10  11
1  2  3  ...  10    5  11 

2 2 1̂  2̂  3̂  ...  10 (5 11) mod11  55 mod 11  0̂

, atunci = în Z11;
  ^ 
1̂  2̂  3̂  ...  10 = (5  11) mod15  55 mod15  10 în Z15; 1̂  2̂  3̂  ...  10 = (5  11) mod 15  55 mod 50  5̂ în
Z50.

2) Să se calculeze suma 1̂  2̂  3̂  ...  2014 în Z2015.

(1̂  2014)  (2̂  2013)  (3̂  2012)  ...  (1007  1008)  0̂  0̂0̂  ...  0̂  0̂
1̂  2̂  3̂  ...  2014 =                        de1007 ori
1007 grupe

Proprietăţile adunării claselor de resturi modulo n.

Iată un exemplu. Z 6  {0̂,1̂,2̂,3̂,4̂,5̂} . Pentru că mulţimea este finită îi voi face tabla operaţiei

- Se observă că dacă compunem două elemente din Z6 rezultatul este tot un element din Z6, ceea ce
 0̂ 1̂ 2̂ 3̂ 4̂ 5̂
înseamnă că Z6 este parte stabilă a lui Zn în raport cu adunarea modulo n;
0̂ 0̂ 1̂ 2̂ 3̂ 4̂ 5̂
1̂ 1̂ 2̂ 3̂ 4̂ 5̂ 0̂ - (1̂  2̂)  5̂  3̂  5̂  8̂  2̂ iar 1̂  ( 2̂  5̂)  1̂  7̂  8̂  2̂ ceea ce ne poate conduce la a arăta
2̂ 2̂ 3̂ 4̂ 5̂ 0̂ 1̂ că legea este asociativă de altfel
3̂ 3̂ 4̂ 5̂ 0̂ 1̂ 2̂
4̂ 4̂ 5̂ 0̂ 1̂ 2̂ 3̂ (aˆ  bˆ)  cˆ  (a  b)  cˆ  (a  b)  c  a  (b  c)  aˆ  (b  c)  aˆ  (bˆ  cˆ) , 
5̂ 5̂ 0̂ 1̂ 2̂ 3̂ 4̂
aˆ , bˆ, cˆ  Z n

- Tabla legii este simetrică faţă de diagonala principală deci legea este comutativă, după cum se

poate uşor observa că aˆ  bˆ  a  b  b  a  bˆ  aˆ , aˆ , bˆ  Z n

- 0̂ este elementul neutru al legii deoarece lasă toate elementele din Zn neschimbate ; aˆ  0̂  0̂  aˆ  aˆ , aˆ  Z n
- Dacă notăm cu  â simetricul ( opusul la adunare) lui a atunci:  0̂  0̂ ;  1̂  5̂ ;  2̂  4̂ ;  3̂  3̂ ;  4̂  2̂ ; 5̂  1̂

( fiecare element compus cu simetricul său trebuie să dea elementul neutru), deci toate au simetric. aˆ  ( aˆ )  ( aˆ )  aˆ  0̂ ,

aˆ  Z n

REŢINE:  aˆ  n  a Într-adevăr aˆ  n  a  a  n  a  nˆ  0̂ şi atunci  4̂  6  4  2̂ sau  1̂  6  1  5̂ .

- pentru a găsi simetricul unui element urmărim pe linia sau pe coloana numărului dorit acolo unde apare 0.
Exemplu: simetricul lui 2̂ este 4̂ deoarece pe linia ( coloana ) lui 2̂ , 0̂ apare în dreptul lui 4̂ , sau

simetricul lui 3̂ este 3̂ deoarece pe linia ( coloana ) lui 3̂ , 0̂ este apare în dreptul lui 3̂ etc.

Proprietăţile înmulţirii claselor de resturi modulo n.

 0̂ 1̂ 2̂ 3̂ 4̂ 5̂ - Se observă că dacă compunem două elemente din Z6 rezultatul este tot un element din Z6, ceea ce
0̂ 0̂ 0̂ 0̂ 0̂ 0̂ 0̂ înseamnă că Z6 este parte stabilă a lui Zn în raport cu înmulţirea modulo n;
1̂ 0̂ 1̂ 2̂ 3̂ 4̂ 5̂ -
 
(3̂  4̂)  5̂  12 5̂  0  5̂  0̂ iar 3̂  (4̂  5̂)  3̂  20  3̂  2̂  6̂  0̂ ceea ce ne poate conduce la
2̂ 0̂ 2̂ 4̂ 0̂ 2̂ 4̂
3̂ 0̂ 3̂ 0̂ 3̂ 0̂ 3̂ a arăta că legea este asociativă de altfel

4̂ 0̂ 4̂ 2̂ 0̂ 4̂ 2̂  aˆ , bˆ, cˆ  Z n
(aˆ  bˆ)  cˆ  (a  b)  cˆ  (a  b)  c  a  (b  c )  aˆ  (b  c)  aˆ  (bˆ  cˆ) ,
5̂ 0̂ 5̂ 4̂ 3̂ 2̂ 1̂
- Tabla legii este simetrică faţă de diagonala principală deci legea este comutativă, după cum se

poate uşor observa că aˆ  bˆ  a  b  b  a  bˆ  aˆ , aˆ , bˆ  Z n

- 1̂ este elementul neutru al legii deoarece lasă toate elementele din Zn neschimbate ; aˆ  1̂  1̂  aˆ  aˆ , aˆ  Z n
 - Dacă notăm cu a ˆ 1 simetricul ( inversul la înmulţire) lui a atunci: 0̂ 1 = nu există; 1̂1  1̂ ; 2̂ 1 =nu există ; 3̂1 =nu
există; 4̂ 1 =nu există ; 5̂1 = 5̂ ( fiecare element compus cu simetricul său trebuie să dea elementul neutru), deci nu toate
elementele au simetric.
- pentru a găsi simetricul unui element urmărim pe linia sau pe coloana numărului dorit, acolo unde apare 1̂
Exemplu: simetricul lui 5̂ este 5̂ deoarece pe linia ( coloana ) lui 5̂ , 1̂ apare în dreptul elementului 5̂ , sau

simetricul lui 1̂ este 1̂ deoarece pe linia ( coloana ) lui 1̂ , 1̂ apare în dreptul elementului 1̂ . Celelalte elemente nu conţin pe

linii sau pe coloane pe 1̂ ( elementul neutru), deci nu au simetric. Deci (Zn,+,) formează un inel comutativ.
TEMA 4. Alcătuiţi tablele adunării şi înmulţirii claselor de resturi modulo n pentru Z1 ; Z2 ; Z3 ; Z4 ; Z5 ; Z7 şi determinaţi pentru fiecare caz
în parte simetricele. Ce observaţi la Z3 ; Z5 şi Z7 ? .
Proprietate . Un element aˆ  Z n este inversabil în Z n  a este număr prim cu n adică c.m.m.d.c (a,n)=1.
*
Notăm cu U(Zn)= mulţimea elementelor inversabile din Zn. Atunci U(Zp)= Z p , p nr prim.

Exemple. U(Z5)= {1̂,2̂,3̂,4̂} ; U(Z8)= {1̂,3̂,5̂,7̂} ; U(Z10)= {1̂,3̂,5̂,7̂,9̂} ; U(Z12)= {1̂,5̂,7̂,11} ; U(Z20)=
   
{1̂,3̂,7̂,9̂,11,13,17,19} .

(Zn , ) nu este grup; ( Z p , )este grup  p este număr prim;

*
De reţinut: (Zn ,+) formează grup comutativ;
(Zn ,+,  ) este inel comutativ; (Zp ,+,  ) este corp comutativ p este număr prim.
Exerciţii rezolvate.
1. Să se rezolve în Z4 ecuaţia 3̂ x  2̂  0̂
Soluţie : Z4= {0̂,1̂,2̂,3̂}
Metoda 1. Pentru x= 0̂ avem 3̂ x  2̂  3̂  0̂  2̂  2̂  0̂  x= 0̂ nu este soluţie;
x= 1̂ avem 3̂ x  2̂  3̂  1̂  2̂  1̂  0̂  x= 1̂ nu este soluţie;
x= 2̂ avem 3̂ x  2̂  3̂  2̂  2̂  2̂  2̂  0̂  x= 2̂ este soluţie;
x= 3̂ avem 3̂ x  2̂  3̂  3̂  2̂  1̂  2̂  3̂  0̂  x= 3̂ nu este soluţie;
Aşadar singura soluţie este x= 2̂ Z4 .
Atenţie ! Nu se fac împărţiri cu clase de resturi( „decât dacă ştii cum ” adică a:b=ab-1, deci aˆ : bˆ  aˆ  bˆ 1 dacă şi
numai dacă b̂ este inversabil în Zn) şi ca atare ecuaţiile se rezolvă prin înlocuiri succesive.

Metoda 2. 3̂x  2̂  0̂  3̂ x  0̂ - 2̂  3̂ x  -2̂  3̂ x  4  2  3̂ x  2̂ | 3̂1  3̂ , deoarece 3̂ este inversabil în Z4, 3

fiind prim cu 4,  3̂  3̂x  2̂  3̂  1̂x  2̂  x  2̂ Z4 .
2̂ 3̂
2. Să se calculeze în Z5 determinantul  2̂  2̂  3̂  3̂  4̂  4̂  0̂ .
3̂ 2̂
1̂ 2̂ 3̂
3. Să se calculeze în Z6 determinantul 3̂ 1̂ 2̂ .
2̂ 3̂ 1̂
1̂ 2̂ 3̂ c  c  c 1̂  2̂  3̂ 2̂ 3̂ 0̂ 2̂ 3̂
1 2 3

3̂ 1̂ 2̂  3̂  1̂  2̂ 1̂ 2̂  0̂ 1̂ 2̂  0̂ sau folosind regula lui Sarrus avem

2̂ 3̂ 1̂ 2̂  3̂  1̂ 3̂ 1̂ 0̂ 3̂ 1̂

1̂ 2̂ 3̂
3̂ 1̂ 2̂  1̂  1̂  1̂  3̂  3̂  3̂  2̂  2̂  2̂  (3̂  1̂  2̂  2̂  3̂  1̂  1̂  2̂  3̂)  1̂  3̂  2̂  (0̂  0̂  0̂)  0̂  0̂  0̂ .
2̂ 3̂ 1̂
4. Se consideră funcţia f:Z4→ Z4, f(x)= 2̂ x2+ 2̂ x + 3̂ . Să se determine valorile lui x pentru care f(x)= 0̂ .
Soluţie : Z4= {0̂,1̂,2̂,3̂}
Pentru x= 0̂ avem f (0̂)  2̂  0̂2  2̂  0̂  3̂  3̂  0̂  x= 0̂ nu este soluţie ( rădăcină);
x= 1̂ avem f (1̂)  2̂  1̂2  2̂  1̂  3̂  3̂  0̂  x= 1̂ nu este soluţie;
x= 2̂ avem f (2̂)  2̂  2̂2  2̂  2̂  3̂  0̂  0̂  3̂  3̂  0̂  x= 2̂ nu este soluţie;
 x= 3̂ avem f (3̂)  2̂  3̂2  2̂  3̂  3̂  2̂  2̂  3̂  3̂  0̂  x= 3̂ nu este soluţie.
Deci ecuaţia f(x)= 0̂ nu are nicio soluţie.

Fişă de lucru – clase de resturi modulo n Clasa a XII-a E,R,M

Z n  {0̂,1̂,2̂,..., n  1} ; Z n*  {1̂,2̂,..., n  1}  Z n \ {0̂}

Reţineţi : aˆ  bˆ  (a  b) aˆ  bˆ  (a  b)  aˆ  ( n  a )
Teoremă : Un element aˆ  Z n este inversabil în Z n  a este prim cu n , adică c.m.m.d.c(a,n)=1.

ÎNTOTDEAUNA CÂND SE FAC CALCULE CU ELEMENTE DIN Zn REZULTATUL ESTE UN ELEMENT DIN Zn.
1. Să se scrie mulţimea elementelor lui Z2 ,Z3 ,Z4,,Z5 , Z6, Z7, Z9.
2. Să se calculeze suma elementelor mulţimilor: Z2 ,Z3 ,Z4,,Z5 , Z6, Z7, Z9. CE OBSERVAŢI?

3. Să se calculeze suma 1̂  2̂  3̂  ...  10 în Z22 ,Z31, Z40.

4. Să se calculeze suma 1̂  2̂  3̂  ...  2010 în Z2015.
  
5. Să se calculeze suma 5̂  10 15 ...  2010 în Z2015.

6. Să se calculeze produsul 1̂  2̂  3̂  ...  7 în Z10 , Z8, Z20.

7. Să se calculeze produsul 1̂  2̂  3̂  ...  2010 în Z2015.

8. Să se calculeze produsul 1̂  2̂  3̂  ...  200 în Z400 , Z1000, Z2010.
9. Să se calculeze produsul elementelor lui Z123 , Z1234, Z12345.
10. Să se determine opusele elementelor mulţimilor: Z2 ,Z3, Z4, Z5 , Z6, Z7, Z9.
11. Să se determine inversele elementelor mulţimilor: Z2 ,Z3, Z4, Z5 , Z6, Z7, Z9, Z13.

Atenţie ! Nu se fac împărţiri cu clase de resturi( „decât dacă ştii cum ” adică a:b=ab-1, deci aˆ : bˆ  aˆ  bˆ 1 dacă şi numai dacă b̂ este
inversabil în Zn) şi ca atare ecuaţiile se rezolvă prin înlocuiri succesive.
12. Să se rezolve ecuaţia 2̂  x  0̂ în Z3, Z4, Z5 , Z6, Z7, Z9.
13. Să se rezolve ecuaţia x 2  x  0̂ în Z2 ,Z3, Z4, Z5 .
14. Să se rezolve ecuaţia x 3  x  0̂ în Z2 ,Z3, Z5 , Z7.
15. Să se rezolve ecuaţia 2̂  x  1  0̂ în Z3, Z5 , Z7.
16. Să se rezolve ecuaţia 2̂  x  1̂  3̂ în Z5 , Z7, Z4, Z6.
17. Să se rezolve ecuaţia x  y  0̂ în Z3, Z4 , Z5 .
18. Să se rezolve ecuaţia 2̂ x  y  1̂ în Z3, Z4, Z5.
19. Să se rezolve ecuaţia x 2  y 2  1̂ în Z2, Z3 .
20. Să se calculeze în Z4, Z5, Z6 determinanţii :
    1̂ 2̂ 3̂
2̂ 3̂ 1 2̂ 2̂ 0̂ 2 1̂ 0 3
a) b) c) d) e)   f) 3̂ 1̂ 2̂ g)
3̂ 2̂ 3̂ 1̂ 1̂ 2̂ 3̂ 2̂ 2 3 2̂ 3̂ 1̂
1̂ 2̂ 3̂
0̂ 2̂ 2̂
0̂ 0̂ 3̂
Atenţie ! În general un sistem format din clase de resturi se rezolvă prin metoda substituţiei sau prin metoda lui Cramer când nr de ec
=nr nec şi determinantul matricei sistemului este un număr inversabil în Z n.

22. Să se rezolve în Z3 , Z4, Z5, Z6 sistemele :

 x  y  2̂  2̂ x  y  2̂  2̂ x  y  2̂  2̂ x  y  4̂
 2̂ x  2̂ y  1̂
a) 
 x  2̂ y  0̂
b) 
 x  2̂ y  1̂
c) 
 x  2̂ y  1̂
d) 
 x  2̂ y  2̂
e)
 .

 x  2̂ y  2̂
23. Se consideră funcţiile f,g :Z3→ Z3, f(x)= x2 + x şi g(x)= x2+ 2̂ x + a, unde a Z3.
a) Să se calculeze f( 0̂ ) + f( 1̂ )
b) Să se determine valorile lui x pentru care f(x)= 0̂
c) Să se arate că f( 0̂ ) + f( 1̂ ) +f( 2̂ ) = g( 0̂ ) + g( 1̂ )+ g( 2̂ ), pentru orice a Z3.