ECONOMIA INFORMAȚIEI

Conf. Dr. Daniela Druguș

 CUPRINS

○Cererea de asigurări
○Selec ia adversă: pia a de lămâi a lui
Akerlof
 OBIECTIVELE CURSULUI

După acest curs, ve i fi capabili să:

o În elege i pia a asigurărilor de sănătate
o În elege i necesitatea asigurărilor de
sănătate
o În elege i impactul informa iilor asimetrice
o În elege i modelul lui Akerlof
 REFERINȚE

○Abaluck, J. and Gruber, J. Choice Inconsistencies among the Elderly: Evidence

from Plan Choice in the Medicare Part D Program, American Economic
Review, June 2011, 1180-1210.
○Jay Bhattacharya, Timothy Hyde, Peter Tu, Health Economics, Palgrave
Macmillan, 2014 (Cap. 7, 8, 9, 10)
○McGuire TG, Demand for health insurance, Cap. 5, Handbook of Health
Economics, Vol. 2, Pauly MV, McGuire TG, and Barros PP (eds.),
Elsevier/NH, 2011.
○Chandra, Gruber, McKnight The Importance of the Individual Mandate:
Evidence from MA New England Journal of Medicine, Jan 27, 2011.
○Krueger, A.B., Kuziemko, I. The Demand for Health Insurance among
Uninsured Americans: Results of a Survey Experiment and Implications for
Policy. NBER Working Paper, no. 16978 (April 2011)
 TERMENI ECONOMICI

• Valoare a teptată • Asimetrie de informa ii

• Utilitatea a teptată • Selec ie adversă
• Contract de asigurare echitabil • Îmbunătă ire – Pareto
actuarial • Spirala mor ii selec iei adverse
• Asigurare neechitabilă
• Contract de asigurare complet
• Contract de asigurare par ial
Cererea de asigurări
 DECLINUL UNITĂȚII MARGINALE
A VENITURILOR

○o persoană se îngrije te de venitul pe care îl câ tigă i de nimic altceva

○funcția de utilitate are o singură sursă – venitul I
○Ce proprietă i ar trebui să aibă func ia de utilitate 𝑈 ?
1) utilitatea ar trebui să crească odată cu venitul, adică prima
derivată a func iei de utilitate este poztivă

𝑈′ >

2) utilitatea marginală a veniturilor sale scade veniturile.

𝑈 ′′ <
 DECLINUL UNITĂȚII MARGINALE
A VENITURILOR

𝑈
 INCERTITUDINEA

○individul se confruntă cu posibilitatea de a se îmbolnăvi

probabilitatea bolii este ∈ . ⟹probabilitatea de a rămâne
sănătos este − .

𝑆 venitul acestei persoane, dacă se îmbolnăvește

𝐻 > 𝑆 venitul dacă rămâne sănătos

○formula pentru valoarea venitului său
𝑝 = 𝑆+ − 𝐻

○pe măsură ce te îmbolnăve ti ↑ i 𝑆 în formula pentru ↑

○↑ lui se ⟹ prin ↓ veniturilor
VALOREA AȘTEPTATĂ
a unei variabile oarecare 𝑋, 𝑋 este suma
tuturor rezultatelor posibile X ponderate de
probabilitatea fiecărui rezultat. Dacă rezultatele
sunt 𝑋 = 𝑥 , 𝑋 = 𝑥 , … , 𝑋 = 𝑥𝑛 și probabilitatea
fiecărui rezultat este , , … , 𝑛 atunci

𝑋 = 𝑥 + 𝑥 + ⋯+ 𝑛 𝑥𝑛
 AVERSIUNEA FAȚĂ DE RISC

○absolvent înfometat să aleagă între două op iuni: un câștig la

loterie i un câștig sigur:
A.un premiu la loterie în valoare de $ cu probabilitea . i
$ cu probabilitatea .
B.un cec cu $ cu probabilitatea 1
○valoarea a teptată pentru amândouă op iunile este 𝟐𝟓𝟎$:
𝑝 = 𝑆+ − 𝐻
= . + . = $
= = $
○ambele op iuni oferă acelea i valori a teptate, studiile constată cu
siguran ă că majoritatea oamenilor preferă plă ile de tipul (B) în
defavoarea veniturilor incerte de tipul (A).
 AVERSIUNEA FAȚĂ DE RISC

Dacă un absolvent înfometat spune că preferă op iunea

(B), din exemplul anterior,
cum influen ează func ia de utilitate?
UTILITATEA AȘTEPTATĂ
pentru o plată oarecare X, 𝑈 𝑋 este suma
utilității pentru fiecare rezultat posibil, ponderate de
probabilitatea fiecărui rezultat. Dacă rezultatele
sunt 𝑋 = 𝑥 , 𝑋 = 𝑥 , … , 𝑋 = 𝑥𝑛 , iar probabilitățile
pentru fiecare rezultat sunt , , … , 𝑛 atunci

𝑈 𝑋 = 𝑈 𝑥 + 𝑈 𝑥 + ⋯+ 𝑛𝑈 𝑥𝑛
 AVERSIUNEA FAȚĂ DE RISC
𝑈 𝑈
𝑈 $ . ∙𝑈 $ + . ∙𝑈 $
○absolventul înfometat preferă o plată mai sigură decât cea mai
puțin certă, chiar dacă valoarea așteptată a celor două op iuni
este egală
○individul se poate îmbolnăvi este similară cu varianta oferită de
: venitul său este o variabilă aleatorie.
○câ tigă un venit mare = 𝐻 dacă î i menține starea de
sănătate
○venitul îi ↓ = 𝑆 dacă este bolnav.

○utilitatea a teptată 𝑈 𝑝 în această situa ie este

𝑈 𝑝 = 𝑈 𝑆 + − 𝑈 𝐻
 AVERSIUNEA FAȚĂ DE RISC
CAZ I
• individul este cu certitudine 𝑈
bolnav ⟹ probabilitatea 𝑈 𝑈
𝐻
îmbolnăvirii este = .
• din ecuația anterioară
pentru = ⟹ 𝑈 .
𝑈 =𝑈 𝑆 .

CAZ II 𝑈 .7
• individul nu se
îmbolnăvește, = ⟹ 𝑆
venitul său este 𝐻 și 𝑈 𝑆
utilitatea sa 𝑈 𝐻

𝑆 .7 . 𝐻

Ce se întâmplă dacă probabilitatea de a se îmbolnăvi se EXEMPLU

află undeva între și ? • = . , utilitatea așteptată punctul A⟹venitul
• 𝑈 𝑆 și 𝑈 𝐻 ca numere fixate așteptat al individului este
• ecuația anterioară este o funcție liniară în . . = . ∙ 𝑆+ − . ∙ 𝐻
• de la 0 la 1, greutatea plasată în 𝑈 𝑆 iar și utilitatea sa = . .
greutatea plasată în 𝑈 𝐻 • analog, punctul B reprezintă venitul său așteptat și
utilitatea așteptată pentru = .7 .
 UTILITATEA AȘTEPTATĂ
VERSUS
VENITUL AȘTEPTAT = .
𝑈 𝑈
• venitul așteptat
𝑈 𝐻
. = . ∙ 𝑆 + − . ∙ 𝐻 ′

𝑈 .

• utilitatea așteptată 𝑈 .

𝑈 . = . ∙𝑈 𝑆 + − . ∙𝑈 𝐻

𝑈 𝑆
𝑆

𝑆 . 𝐻

• A – corespunde utilității așteptate din venitul

𝑈 . .
′
• − utilitatea venitului așteptat 𝑈 . .
• Această valoare este utilitatea care ar rezulta dacă
individul ar câștiga cu siguranță . .
 UTILITATEA AȘTEPTATĂ
VERSUS
VENITUL AȘTEPTAT

Aversiunea față de risc în modelul de utilitate-venit

Următoarele afirma ii sunt echivalente:
○Individul preferă un rezultat cert unui rezultat incerct
cu acela i venit a teptat.
○Individul preferă utilitatea pe care o va ob ine de la
venitul a teptat la utilitatea a teptată pe care o va
ob ine din venitul actual (incert).
○U E I >EU I
○Individul are aversiune fa ă de risc.
INCERTITUDINE ȘI ASIGURARE
 UN CONTRACT DE
ASIGURARE DE BAZĂ

Individul abordează o societate de asigurări de sănătate care oferă o

poli ă cu următoarele caracteristici:
○Individul plăte te o sumă r în avans, indiferent dacă î i păstrează
starea de sănătate sau se îmbolnăve te. Plata r este cunoscută ca
primă de asigurare.
○Dacă individul se îmbolnăve te, prime te o plată q.
○Dacă individul î i men ine starea de sănătate, nu prime te nimic
de la compania de asigurări (nici măcar rambursarea primei de
asigurare).
 UN CONTRACT DE
ASIGURARE DE BAZĂ

′
○ 𝐻 - venitul din perioada în care este sănătos
′
○ 𝑆 - venitul din perioada de boală
○ veniturile lui în acele două perioade sunt astfel:
Sănătos: 𝐻′ = 𝐻 −
Boală: 𝑆′ = 𝑆 − +
′ ′
⟹ 𝑝 = 𝐻 = 𝑆
○ un contract de asigurare care să satisfacă ecua ia de mai sus
spunem că este acturial echitabil
 UN CONTRACT DE
ASIGURARE DE BAZĂ
• un contract de asigurare X cu următorii parametri: = 𝐻 − 𝑆 prima = .
• individul nici nu câștigă nici nu pierde din venituri cu acest contract.
′ ′
𝐻 = 𝐻 − 𝑆 = 𝑆 − +

○SĂNĂTOS ○BOLNAV
′ ′
𝐻 = 𝐻 − 𝑆 =− + 𝑆
= 𝐻− = 𝑆− +
= 𝐻− 𝐻 − 𝑆 = 𝑆− 𝐻− 𝑆 + 𝐻 − 𝑆

= 𝑆 + − 𝐻 = 𝑆 + − 𝐻

′
𝐻 = 𝑝
′
𝑆 = 𝑝
 ASIGURARE ECHITABILĂ
ȘI
ASIGURARE NEECHITABILĂ

○ Π profiturile pe care le a teaptă asiguratorul de la un

contract cu prima r i plata q
○client cu probabilitatea să se îmbolnăvească p
○clientul rămâne sănătos firma câ tigă r dolari
○clientul se îmbolnăve te firma prime te prima r, dar pierde plata
q.
○aplicând formula pentru valoarea a teptată ⟹
Π , , = − + − = −
○pia ă de asigurări perfect competitivă profiturile vor fi egale
cu zero.
○dacă alegem ca profiturile să fie zero, atunci = .
CONTRACT DE ASIGURARE
ECHITABIL ACTUARIAL
un contract de asigurare care păstrează
profiturile zero; denumită și asigurare
echitabilă:
Π , , = ⟹ =
ASIGURARE NEECHITABILĂ
un contract de asigurare care păstrează
profiturile pozitive

Π , , > ⟹ >
 ASIGURARE ECHITABILĂ
ȘI
ASIGURARE NEECHITABILĂ

○venitul pe care îl a teaptă clientul nu se schimbă de la momentul

achizi ionării contractului
○într-un contract actuarial echitabil prima r este pozitivă prețul
este zero.
○asiguratorul care î i dore te profit trebuie să stabilească o primă r
peste plafonul a teptat pq:
Π , , > ⟹ >
○diferența dintre prima r i plă ile anticipate pq este similară cu
pre ul contractului i determină modificarea venitului așteptat
○există însă o limită a pre ului, chiar dacă clien ii, care evită riscul,
vor plăti pentru o siguran ă suplimentară
 ASIGURARE COMPLETĂ
ȘI
ASIGURARE PARȚIALĂ

○am analizat contractele de asigurare în care persoana asigurată

ob ine acelea i venituri în perioada cu o stare de sănătate bună, cât
i în perioada cu o stare de sănătate proastă, 𝑆′ = 𝐻′ proprietate
este cunoscută sub denumirea de independență de stare
○un contract de asigurare poate fi conceput în a a fel încât reduce
incertitudinea venitului, dar nu elimină complet acest lucru
○asigurării par iale, venitul din perioada de boală, chiar i cu
asigurare, este mai mic decât venitul din perioada cu o stare de
sănătate bună 𝑆′ < 𝐻′ , dar o parte din venitul din perioada cu o
stare de sănătate bună este transferat în perioada de boală.
CONTRACT
DE ASIGURARE COMPLET
un contract de asigurare care asigură o stare
de independență; venitul, indiferent de
perioadă, este același:
′ ′
𝑆 = 𝐻
CONTRACT
DE ASIGURARE PARȚIAL
un contract de asigurare care este dependent
de stare; venitul în perioada de boală este mai
mic decât venitul din perioada în care starea
de sănătate este bună
′ ′
𝑆 < 𝐻
 ASIGURARE COMPLETĂ
ȘI
ASIGURARE PARȚIALĂ

○Asigurare completă ○Asigurare par ială

′ ′ ′ ′
𝑆 = 𝐻 𝑆 < 𝐻
𝑆 − + = 𝐻 − 𝑆 − + < 𝐻 −
𝑆+ = 𝐻 𝑆+ < 𝐻
= 𝐻− 𝑆 < 𝐻− 𝑆
 ASIGURARE COMPLETĂ
ȘI
ASIGURARE PARȚIALĂ

𝑃
𝑈
𝐹

• Fără asigurare: individul primește fie

𝑃

𝑆 fie 𝐻 și utilitatea așteptată în A. 𝑆𝑃

• Asigurare parțială: individul

𝑝 𝑝
primește fie 𝑆 , fie 𝐻 și utilitatea
𝑆
așteptată în 𝑝
𝑃 𝐹 𝑃
𝑆 𝑆 𝐻 𝐻

𝐹 , cât și utilitatea 𝐹
• Asigurare completă: individul primește atât cu certitudine.
 COMPARAREA CONTRACTELOR
DE ASIGURARE

Echitabil Neechitabil
= >
Complet = 𝐻− 𝑆 = 𝐻 − 𝑆
= >
Parțial < 𝐻− 𝑆 < 𝐻 − 𝑆

la un nivel de corectitudine fixat, asigurarea completă este de preferat asigurării

par iale pentru că asigură certitudini despre venit.
la un nivel de completitudine fixat, totu i, asigurarea echitabilă este de preferat
pentru că are costuri mai mici decât asigurarea neechitabilă i asigură acelea i
beneficii.
‼ contract ideal = cel mai bun contract posibil din punctul de vedere al
consumatorului
 ori de câte ori individului i se oferă posibilitatea de a alege între contractul ideal i
cel care nu este ideal, îl alege pe primul.
 când i se oferă ocazia să aleagă între două contracte care nu sunt ideale, el poate
decide între ele printr-o comparație a utilităților așteptate în cazul fiecăruia.
 DOUĂ CONTRACTE CARE
NU SUNT IDEALE

○contractul P, care este echitabil, dar

par ial, 𝑈
𝑃
○contractul F, care este complet, dar
neechitabil. 𝑈 𝐹 𝐹

○notăm contractul complet – dar – 𝑈 𝑃 𝑃

neechitabil 𝐹 care oferă o utilitate

a teptată mai mare decât un contract
par ial – dar – echitabil 𝑝 . 𝑆𝑃

○contractul neechitabil – dar – complet

devine mult prea neechitabil, utilitatea
a teptată de individ va scădea sub 𝑆
utilitatea a teptată din contractul 𝐹 𝑃 𝑃
𝑃
𝑆
echitabil – dar – par ial⟹ 𝑈 𝐹 < 𝑈 𝑃 𝑆 𝐻 𝐻

individul preferă contractul P

 DOUĂ CONTRACTE CARE
NU SUNT IDEALE

○contract P - echitabil – dar –

par ial.

○contract, ′ - neechitabil – dar 𝑈

– complet care lasă
consumatorul indiferent între P
′ 𝐹′ 𝑃
i ⟹ 𝑈 = 𝑈
𝐹′ 𝑃
𝑈 = 𝑈
○ ′ este mult mai neechitabil
decât contractul F în figură, i
generează o utilitate a teptată i
un venit mai mic

○preferă contractul P oricărui alt

contract mult mai neechitabil
decât ′ pentru că P îi oferă cea
mai mare utilitate a teptată ⟹ 𝑆
𝑃 𝐹 𝑃 𝑃
𝑆 𝐻 𝐻
𝑃 𝐹′
−
CONCLUZII

○Marlene Dietrich, cântărea ă

i actri ă de la mijlocul
secolului al XX-lea, a fost
renumită pentru picioarele ei
lungi. Bursa de asigurări Lloyd's
din Londra a realizat o poli ă de
asigurare prin care i-ar fi plătit
1.000.000 $ în cazul în care
picioarele ei ar fi fost
accidentate în vreun fel
CONCLUZII

○În Europa medievală, ăranii, care

se confruntau cu instabilitatea
meterologică, încercau să reducă
riscurile. Randamentele culturilor
au fost ”susceptibile la o lipsă de
precipita ii, prea multe precipita ii,
inunda ii, înghe , gândaci, sau alte
tipuri de atacuri” (Bekar 2000).
ăranii s-au adaptat la incertitudini
prin mutarea exploatărilor pe
dealuri i văi cu microclimate
diferite. Ei erau dispu i să
călătorească distan e mai mari între
diverse parcele pentru a reduce
riscul total al culturilor.
CONCLUZII

○În Europa medievală, ăranii, care

se confruntau cu instabilitatea
meterologică, încercau să reducă
riscurile. Randamentele culturilor
au fost ”susceptibile la o lipsă de
precipita ii, prea multe precipita ii,
inunda ii, înghe , gândaci, sau alte
tipuri de atacuri” (Bekar 2000).
ăranii s-au adaptat la incertitudini
prin mutarea exploatărilor pe
dealuri i văi cu microclimate
diferite. Ei erau dispu i să
călătorească distan e mai mari între
diverse parcele pentru a reduce
riscul total al culturilor.
Sele ția adversă:
piața de lămâi a lui Akerlof
ASIMETRIE DE INFORMAȚII
o situație în care agenții implicați într-
o potențială tranzacție economică nu
au aceleași informații despre calitatea
bunului tranzacționat.
 INTUIȚIA DIN SPATELE
PIEȚEI PENTRU LĂMÂI

○vânzătorii fac publicitate ma inilor pe care nu le mai doresc

○poten ialii clien i caută online informa ii i anun uri cu oferte mai bune

○clien ii examinează vehiculul

○simple tehnici de diagnoză sunt suficiente pentru a identifica orice

problemă
○vânzătorul i clientul au informa ii
identice despre calitatea fiecărei ma ini

○pre ul fiecărei ma ini se ajutează încât să

reflecte calitatea specifică

⟹această pia ă va func iona bine.

 INTUIȚIA DIN SPATELE
PIEȚEI PENTRU LĂMÂI
○vânzătorii știu totul despre problemele
pe care le au ma inile lor
○cumpărătorii nu știu nimic
○dacă vreo ma ină va fi vândută pe această
pia ă, toate celelalte trebuie să se vândă la
acela i pre
○două ma ini pe această pia ă, una la pre
ridicat 𝑃′ i alta la un pre mai mic 𝑃 < 𝑃′ .
○numai ma ina cu pre mai mic are anse
să fie vândută
○dacă P este pre ul de pia ă, nu toate
ma inile ajung pe pia ă
○vânzătorii care de in ma ini care
valorează mai mult decât P nu î i doresc să
pună ma inile pe pia ă deloc ⟹ma inile
George Akerlof
de calitate vor fi retrase de pe pia ă
SELECȚIE ADVERSĂ
surplusul de bunuri, produse sau contracte de
calitate scăzută care rezulată atunci când
există informații asimetrice. De exemplu, dacă
un furnizor al unui produs are mai multe
informații despre calitatea produsului decât un
cumpărător, atunci produsele de cea mai bună
calitate nu vor fi oferite.
 INTUIȚIA DIN SPATELE
PIEȚEI PENTRU LĂMÂI

○avem pre ul P, din cauza căruia autoturismele de cea mai bună

calitate au fost retrase de pe pia ă de către vânzătorii lor
○luăm în considerare ma inile rămase
○valoarea medie a ma inilor rămase este mai mică decât P
○presupunem că se stabile te un nou pre sub nivelul P
○acela i argument descris mai sus se aplică din nou
○cu fiecare nouă scădere a pre urilor i, ulterior, în urma selec iei
adverse, calitatea ma inii de pe această pia ă continuă să scadă până
când numai produsele cu cea mai mică calitate se află încă pe pia ă.
○vânzătorii nu pot garanta calitatea ma inilor pe care le vând, iar
vânzătorii de autoturisme de o calitate inferioară au motive să se
pretindă vânzători de produse de înaltă calitate
 O EXPRESIE A
MODELULUI AKERLOF

○Pia a se mai prăbu e te dacă cumpărătorii pre uiesc ma inile atât

de mult încât sunt dispu i să plătească sume consistente chiar i
pentru autoturismele de o calitate inferioară?.
○Ce se întâmplă dacă guvernul a introdus un plafon de pre uri
pentru această pia ă?
○Care ar fi efectul unei legi care interzice introducerea pe pia ă a
unor autoturisme de calitate inferioară?
○În aceste condi ii, pia a poate func iona?
 FUNCȚIILE DE UTILITATE ALE
VÂNZĂTORILOR
FUNCȚIILE DE UTILITATE ALE
CUMPĂRĂTORILOR
○atât vânzătorii, cât i cumpărătorii caută să- i maximizeze utilitatea
○fiecare cumpărător i vânzător de ine o serie de autovehicule, ,…,
○atât cumpărătorii, cât i vânzătorii ob in utilitatea i din alte bunuri, pe care o vom numi M
○𝑈𝑆 utilitatea pe care vânzătorul o ob ine de la fiecare serie de ma ini pe care le de ine i alte
bunuri pe care le consumă
○ 𝑈 utilitatea pe care cumpărătorul o ob ine de la fiecare serie de ma ini pe care o de ine i
alte bunuri pe care le consumă.
○ cumpărătorii i vânzătorii au următoarele func ii de utilitate:
𝑛

𝑈𝑆 = 𝑋 +𝑀
=

𝑈 = 𝑋 +𝑀
=

○unde 𝑋 este calitatea ma inii i pe care o de ine un vânzător sau un cumpărător

○pre ul unei unită i de alte bunuri M este fixat la 1$
 DISTRIBUȚIA CALITĂȚII MAȘINII

○vânzătorii de in ma ini de o

Frecvența
calitate diferită.
○să presupunem că calitatea
ma inii X este uniform distribuită
X
pe o scală de la 0 la 100:
0 100

𝑋~𝑈 𝑖 ,

○ma inile de inute de vânzători în aceea i măsură pot avea un nivel al

calită ii 3.14; 70; 99,999 sau oricare altă valoare între 0 i 100
○există o probabilitate de (100 –q)% ca calitatea să exceadă q pentru oricare
q de la 0 la 100
 INFORMAȚII PRESUPUSE

○studiem pie ele în care atât cumpărătorii, cât i vânzătorii au

acelea i informa ii despre calitatea bunurilor pe care vor să le
tranzac ioneze
○pre ul pie ei cură ă pia a prin echivalarea ofertei i cererii
○pia ă pentru ma ini uzate de o calitate variată, cu informa ii
perfecte, fiecare ma ină cu o calitate de un anumit nivel este o pia ă
proprie, cu propriul pre de compensare pe pia ă
○în modelul pie ei de lămâi a lui Akerlof, cumpărătorii i vânzătorii
nu împărtă esc acelea i informa i
 INFORMAȚII PRESUPUSE
○vânzătorii cunosc calitatea
ma inilor lor
○de-a lungul timpului au
observat cât de bine au fost
men inute ma inile lor,
○dacă au fost implicate în
accidente
○cum func ionează pe vreme
rece
○dacă cineva a vărsat pe tot
spatele scaunului din spate
○cumpărătorii nu pot evalua
adevărata calitate a unei
ma ini
○cumpărătorii nu sunt
neinforma i, ei cunosc forma
func iilor de utilitate ale
vânzătorilor
○cunosc distribu ia
autoturismelor disponibile
pentru vânzare
○ în eleg modul în care
vânzătorii reac ionează la
schimbarea pre ului dominant
de pe pia ă
Când se vând mașinile?
ÎMBUNĂTĂȚIRE – PARETO:
o tranzacție sau o realocare a
resurselor care lasă cel puțin o parte
mai avantajată și nicio parte în
dezavantaj
 CÂND SE VÂND MAȘINILE?

○propunem un pre P
? care ma ini rămân pe pia ă la acel pre
? cumpărătorii sunt dispu i să achizi ioneze oricare dintre
ma inile rămase
o încercăm fiecare pre i vedem la care dintre pre uri se
înregistrează, de fapt, tranzac ii de îmbunătă ire reciprocă
o vom face acest lucru prin evaluarea modificării utilită ii datorată
unei tranzac ii atât pentru cumpărători, cât i pentru vânzători.
 CE MAȘINI VOR OFERI
VÂNZĂTORII?
○o ma ină la pre ul P, utilitatea vânzării ma inii trebuie să
depă ească valoarea ma inii pentru vânzător
○înainte de vânzarea oricărei ma ini, utilitatea vânzătorului a fost
𝑛

𝑈𝑆 înainte = 𝑋 +𝑀
=

○o ma ină 1 cu un nivel de calitate 𝑋 .

○vânzătorul pierde 𝑋 unită i de utilitate dar câ tigă P dolari cu care
cumpără P unită i de M, i prin urmare P unită i de utilitate
○utilitatea sa după vânzare este:
𝑛

𝑈𝑆 ă = 𝑋 −𝑋 +𝑀+𝑃
=

○schimbarea în utilitatea vânzătorului după vânzarea ma inii 1:

∆𝑈𝑆 = 𝑈𝑆 î 𝑖 − 𝑈𝑆 ă =𝑃−𝑋
 CE MAȘINI VOR OFERI
VÂNZĂTORII?

○vânzătorii pun ma inile pe pia ă dacă utilitatea lor cre te

○vânzătorii câ tigă utilitate în urma vânzării, dacă i numai dacă
∆𝑈𝑆 , care implică i este implicată de 𝑋 𝑃
○ma ina este oferită pe pia ă numai dacă nivelul de calitate este mai
mic sau egal cu pre ul unic
○acest pre serve te ca o limită superioară pentru ma inile aflate pe
pia ă
○fie Ω 𝑃 mul imea tuturor ma inilor încă aflate pe pia ă la pre ul P,
care coincid cu mul imea de ma ini cu utilitatea mai mică sau egală
cu P:
Ω 𝑃 = 𝑖𝑋 𝑃
 CE MAȘINI VOR OFERI
VÂNZĂTORII?

P
Frecvența

Aceste mașini încă sunt pe piață Aceste mașini nu sunt pe

piață

X
0 100
 CÂND VOR CUMPĂRA CLIENȚII?

○un pre dat, P, un cumpărător este dispus să cumpere o ma ină i

numai dacă utilitatea lui ↑ în urma acestei achizi ii
○din punctul de vedere al cumpărătorului, calitatea ma inii pe care
o prime te este incertă
○ma ina face parte dintr-o mul ime (P) = mul imea de ma ini
rămase pe pia ă după ce vânzătorii au retras autoturismele a căror
calitate depă e te pre ul de vânzare
○cumpărătorii trebuie să ia decizia de a achizi iona pe baza utilită ii
a teptate de la cumpărarea unei ma ini care face parte din această
mul ime
○speră să achizi ioneze cea mai bună ma ină disponibilă, dar, în
schimb, ar putea ajunge să o cumpere pe cea mai rea.
 CÂND VOR CUMPĂRA CLIENȚII?
○un cumpărător achizi ionează o ma ină, va fi a + lui ma ină, deci
vom nota ma ina cu n+1 cu un nivel de calitate 𝑋𝑛+ .
○va pierde P$ i prin urmare P unită i de alte bunuri M
○pentru a decide dacă aceasta este o tranzac ie bună ex ante, cumpărătorul
evaluează toate posibilită ile nivelului 𝑋𝑛+ i se gânde te la utilitatea
rezultată de la cea mai bună ma ină, cea mai proastă ma ină i oricare alte
variantă dintre acestea două pentru toate ma inile Ω 𝑃
○Înainte de poten iala tranzac ie, utilitatea cumpărătorului este
𝑛

𝑈 înainte = 𝑋 +𝑀
=

○date specifica iile noastre pentru utilitatea cumpărătorului, cumpărătorul

ar câ tiga 𝑋𝑛+ unită i de utilitate din achizi ionarea acestei ma ini, i
ar pierde P unită i din M.
○după achizi ionarea ma inii n+1, utilitatea lui va fi
𝑛

𝑈 după = 𝑋 + 𝑋𝑛+ + 𝑀 − 𝑃
=
 CÂND VOR CUMPĂRA CLIENȚII?

○cumpărătorul nu tie valoarea actuală a lui 𝑋𝑛+ i prin urmare nu

poate calcula 𝑈 după .
○ tie Ω 𝑃 i distribu ia ma inilor pe pia a dată Ω 𝑃 , poate calcula
utilitatea așteptată din achizi ionarea ma inii
○schimbarea în utilitatea a teptată este
∆ 𝑈 = 𝑈 după − 𝑈 înainte
𝑛 𝑛

= 𝑋 + 𝑋𝑛+ + 𝑀 − 𝑃 − 𝑋 +𝑀
= =

= 𝑋𝑛+ −𝑃
 CÂND VOR CUMPĂRA CLIENȚII?

○cumpărătorii achizi ionează ma ini dacă nivelul lor de utilitate

cre te în urma acestei ac iuni.
○câ tigul a teptat al cumpărătorilor în utilitate de la cumpărare este
pozitiv dacă i numai dacă

𝑋 −𝑃

𝑋 𝑃

○beneficiul marginal a teptat al achizi iei (utilitatea suplimentară

a teptată de la ma ina 𝑋𝑛+ de calitate 𝑋𝑛+ ) trebuie să depă ească
costul marginal de achizi ie, P.
○a teptarea este calculată în ceea ce prive te ma inile care dunt de
fapt oferite pe pia ă, Ω 𝑃 , având în vedere că vânzătorii re in cele
mai bune ma ini
 PIAȚA SE DESTRAMĂ

𝑃= $
Frecvența

mașinile de pe piață Mașinile scoase de pe piață

0 50 100
 PIAȚA SE DESTRAMĂ

○evaluăm cu ajutorul ecua iei anterioare pentru P=50$.

○calculăm valoarea a teptată a variabilei aleatorie 𝑋𝑛+ , care are o
distribu ie uniformă.
○pentru o variabilă aleatorie X care variază de la a la b, formula
pentru a teptarea X este
+
𝑋 =

○alegând a cea mai proastă calitate posibilă pentru ma ină i b cea

mai bună calitate posibilă, vom găsi că media calită ii pentru
ma inile rămase pe pia ă când P=50$ este 25:
+
𝑋𝑛+ = =
 PIAȚA SE DESTRAMĂ
○Cum evoluează cumpărătorii această distribu ie a autoturismelor
care se află pe pia ă?
○calculăm modificarea preconizată a utilită ii de la cumpărarea
ma inii n+1 prin aplicarea ecua iei

∆ 𝑈 = 𝑋𝑛+ −𝑃 = ∙ − = 7. − =− .

○cumpărătorii tiu că media calită ii pentru ma ini încă la ofertă pe

această pia ă este 25
○la acest nivel al calită ii, nu are niciun sens pentru ei să
achizi ioneze pentru că P este 50
○unui cumpărător i se cere să păstreze 50 de unită i de utilitate
pentru o ma ină pe care se a teaptă să o aprecieze la 37.5 unită i de
utilitate
○nu este o tranzac ie bună pentru cumpărători; modificarea
preconizată a utilită ii este negativă.
 DE CE NU AI GĂSI UN PREȚ
MAI BUN?

○Nicio ma ină nu se vinde dacă P = 50$, dar există alte pre uri care
ar putea induce tranzac ii între cumpărători i vânzători?
○să presupunem orice valoare a lui 𝑃 $.
○toate ma inile vor fi pe pia ă, dar oricare astfel de pre este prea
mare pentru a satisface orice cumpărător
○utilitatea a teptată a ma inii 𝑋 este 50.
○utilitatea a teptată în urma achizi ionării unei ma ini este 75, mai
mică decât costurile achizi ionării.
 DE CE NU AI GĂSI UN PREȚ
MAI BUN?

○𝑃 < $.
○media calită ii ma inilor de pe pia ă este după formula mediei
unei variabile aleatorie uniformă
𝑃+ 𝑃
𝑋𝑛+ = =

○schimbarea în utilitatea cumpărătorului, dacă ar cumpăra o ma ină

la pre ul P, este dată de ecua ia
𝑃
∆𝑈 = × −𝑃 =− 𝑃

○cumpărătorii pot renun a la P în schimbul unei ma ini de la care

a teaptă să primeacă utilitate.
 SPIRALA MORȚII SELECȚIEI
ADVERSE

PRESUPUNERI
○Fiecare consumator i are o sumă estimată a costurilor de îngrijire a sănătă ii
pe parcursului anului 𝑋
○O companie de asigurări oferă o singură poli ă cu o primă anuală P. Această
asigurare completă acoperă toate costurile îngrijirilor medicale apărute într-un
an.
○Consumatorii sunt indiferen i la risc. Consumatorul i va achizi iona asigurarea
dacă i numai dacă P este mai mic decât costurile a teptate ale îngrijirilor
medicale 𝑋
○Asiguratorul nu are dreptul să discrimineze între sănăto i i bolnavi i trebuie
să semneze contracte cu fiecare consumator dispus să plătească prima. Nu pot
împiedica niciun consumator mai bolnav să achizi ioneze asigurarea.
○Costruile a teptate ale îngrjirilor medicale 𝑋 sunt distribuite independent i
uniform în popula ie
𝑋 ~𝑈 𝑖 $, . $
 SPIRALA MORȚII SELECȚIEI
ADVERSE

○presupunem că societatea de asigurări oferă un contract cu o primă P

= 10.000$, în 2016
○jumătate dintre cline i nu achizi ionează asigurare deoarece costurile
de îngrijire a sănătă ii preconizate sunt mai mici decât prima.
○clien ii bolnavi – cei care au costuri de îngrijire a sănătă ii care
depă esc 10.000$ - le vor achizi iona cât mai repede posibil
 SPIRALA MORȚII SELECȚIEI
ADVERSE

𝑃= . $

Acești consumatori nu
Acești consumatori
achiziționează
achiziționează asigurări
asigurări

$ . $ . $
Ce se întâmplă cu compania
de asigurări?
 SPIRALA MORȚII SELECȚIEI
ADVERSE

○selec ia adversă ne spune că asiguratorul va pierde bani

○compania colectează 10.000 de dolari de la fiecare client, însă plăte te
o medie de 15.000 de dolari pentru îngrijirea medicală a fiecărui client.
○ înseamnă că societatea de asigurări suferă o pierdere anticipată de
5.000 de dolari pe client.
○după o serie de concedieri de la nivelul executiv al companiei,
consultan ii recomandă majorarea primelor la P = 15.000 $ pentru 2017.
○Dacă fiecare client costă asiguratorul 15.000$, noua primă ar trebui să
echilibreze fluxul de numerar al companiei. Corect?
 SPIRALA MORȚII SELECȚIEI
ADVERSE

𝑃= . $

Acești
Acești consumatori nu consumatori
achiziționează asigurări achiziționează
asigurări

$ . $ . $
 SPIRALA MORȚII SELECȚIEI
ADVERSE

○acum compania colectează 15.000 $ de la fiecare client

○ în timp ce unii dintre clien i au costuri mai mici sau mai mult decât se
a teptau, în mod colectiv, ei plătesc o medie de 17.500$ pentru
cheltuielile de îngrijire a sănătă ii
○societatea de asigurări pierde încă 2500$ pe client.
○cu fiecare corec ie succesivă efectuată de compania de asigurări,
majorarea primei, scăderea achizi ionărilor, clien ii răma i sunt tot mai
pu ini i tot mai bolnavi
SPIRALA MORȚII
SELECȚIEI ADVERSE
etape succesive ale selecției adverse
care distrug piața asigurărilor
Când poate fun ționa
piața pentru lămâi?
 Ce se întâmplă dacă cumpărătorii
prețuiesc foarte mult mașinile?

○cumpărătorii au evaluat o ma ină de o calitate dată cu 50% mai

mult decât vânzătorii.
‼ pot exista cumpărători care pre uiesc autoturismele la marje
considerabil mai mari.
○să presupunem că vânzătorii i cumpărătorii au următoarele
func ii de utilitate:
𝑛

𝑈𝑆 = 𝑋 +𝑀
=
𝑛

𝑈 = 𝑋 +𝑀
=

○singura diferen ă dintre func iile de utilitate vechi i acestea este

că acum cumpărătorii pre uiesc ma inile cu 150% mai mult decât
vânzătorii.
 Ce se întâmplă dacă cumpărătorii
prețuiesc foarte mult mașinile?
○func ia de utilitate a vânzătorilor nu s-a schimbat, comportamentul lor
este acela i ca i până acum
○mul imea de ma ini pe care o pun pe pia ă = Ω 𝑃 , 𝑋 < 𝑃
○cumpărători comportamentul lor se schimbă
○să reanalizăm ecua ia
∆ 𝑈 = 𝑈 după − 𝑈 înainte
○după ce înlocuim cu noua func ie de utilitate a cumpărătorilor, ob inem:
∆ 𝑈 = 𝑈 după − 𝑈 înainte
𝑛 𝑛

= 𝑋 + 𝑋𝑛+ + 𝑀 − 𝑃 − 𝑋 +𝑀
= =

= 𝑋𝑛+ −𝑃
○care implică achizi ionarea ma inilor de către cumpărători atunci când

𝑋𝑛+ −𝑃

𝑋𝑛+ 𝑃
 Ce se întâmplă dacă cumpărătorii
prețuiesc foarte mult mașinile?

○distribu ia ma inilor în Ω 𝑃 va fi tot uniformă

○putem calcula valoarea a teptată a calită ii ma inilor în Ω 𝑃
folosind ecua ia:
𝑃+ 𝑃
𝑋𝑛+ = =
○schimbarea utilită ii în urma achizi ionării unei ma ini este
𝑃
∆𝑈 = ∙ 𝑋𝑛+ −𝑃 = ∙ −𝑃 = 𝑃 >
○ace ti cumpărători câ tigă utilitate din cumpărarea unei ma ini
uzate pe această pia ă, aproape că nu contează prețul, cu toate că ei
sunt pe deplin con tien i că vânzătorii au retras ma inile de calitate
○există un pre de la care cumpărătorii nu mai câ tigă utilitate prin
achizi ionarea unei ma ini
Ce se întâmplă da ă
guvernul sta ilește un
plafon de prețuri?
o o agenție de protecție a consumatorilor decide să stabilească un
plafon al prețurilor pe piața de lămâi, în încercarea de a proteja
cumpărătorii de vânzători lipsiți de scrupule
o să considerăm din nou cazul în care utilitatea cumpărătorilor este
dată de
𝑛

𝑈 = 𝑋 +𝑀
=
o unde ei valorifică orice mașină dată cu 5 % mai mult decât vânzătorii.
o plafonul de preț nu schimbă deloc logica selecției adverse
o vânzătorii nu pot modifica mai mult decât prețul de plafon, deci
presupunem că vânzătorii plătesc un preț mai mic decât plafonul
stabilit
o vor retrage de pe piață automobilele de cea mai bună calitate ca și
până acum – de fapt, plafonul de preț asigură că cele mai bune
mașini nu ajung niciodată pe piață
o cumpărătorii știu asta și, ca și mai înainte, prețuiesc o mașină tipică
de pe piață mai puțin decât prețul cerut și piața se prăbușește din
nou
o presupunem că cumpărătorii prețuiesc o mașină dată cu 5 % mai
mult decât vânzătorii, ca în exemplul precedent.
o cumpărătorii erau întotdeauna dispuși să cumpere mașini, aproape
indiferent de preț.
o plafonul de preț nu schimbă deloc această alegere
o singurul lucru pe care îl afectează este Ω 𝑃 – mulțimea de mașini pe
care vânzătorii o aduc pe piață.
Ce se întâmplă da ă
există o alitate minim
garantată a mașinii?
o grupuri private care abordează eșecul pieței cauzat de asimetria
informațională
o există companii care vor oferi, cu titlu oneros, potențialilor
cumpărători, istoria completă a reparațiilor pentru orice mașină
uzată din USA
o agențiile guvernamentale, uneori, pot aduce informații pe piață,
solicitând vânzătorilor să dezvăluie cumpărătorilor problemele prin
aplicara unui standard minim de calitate
o FDA Food & Drug Administration impune ca noile medicamente să
îndeplinească un standard minim de calitate înainte de a permite
companiilor farmaceutice să le pună pe piață
o Modelul Akerlof are implicații pentru eficacitatea unor astfel de
intervenții
 o interzice vânzarea mașinilor cu o calitate 𝑋 < .
? există prețuri la care se produc tranzacții
o presupunem că avem un preț P
o vânzătorii vor scoate pe piață toate mașinile i cu o calitate între $ și
P.

𝑃
Frecvența

𝑋
o mașinile cu o calitate mai mică de $ nu ajung pe piață datorită noii
legi.
o vânzătorii cu mașini cu o calitate mai mare decât P retrag de pe piață
mașinile.
o Ω 𝑃 are atât un plafon inferior, cât și un plafon superior:
Ω 𝑃 = 𝑖 𝑋 𝑃
o noua medie a calității mașinilor de pe piață aplicând formula pentru
media distribuției uniforme:
𝑃+
𝑋 =
o vom lua în considerare numai cumpărătorii care valorifică o mașină
dată cu 5 % mai mult decât vânzătorii
o schimbarea utilității pentru un cumpărător în urma achiziționării unei
mașini este
𝑃+
∆𝑈 = ∙ 𝑋 − 𝑃 = ∙ −𝑃 = − 𝑃
o implicând faptul că mașinile vor fi achiziționate atât timp cât
∆𝑈 = − 𝑃
−𝑃
𝑃
 CONCLUZII
○informa iile asimetrice pot răscoli pia a autorusimelor
○tot ce am discutat despre autoturismele uzate este extrem de
pertinent în legătură cu pia a asigurărilor de sănătate
○ori de câte ori se ascund informa ii asimetrice, cum ar fi
tranzac iile dintre o persoană aparent sănătoasă i un agent de
asigurări, pie ele se pot prăbu i
○dacă cumpărătorilor le pasă îndeajuns de un anumit produs sau
există o garan ie a unei calită i minime, pia a lui Akerlof nu se
prăbu e te
○modelul lui Akerlof este foarte simplu i abstractizează aversiunea
fa ă de risc pentru a se concentra pe incertitudine i informa ii
asimetrice
○cumpărătorii sunt atât de aten i la riscuri i sunt dispu i să evite
incertitudinea, atunci poate vor fi dispu i să cumpere asigurări,
chiar dacă se va dovedi o investi ie proastă
 MULȚUMESC!

Alte întrebări?
Îmi pute i scrie la:
daniela.drugus@umfiasi.ro