Hazardul

moral
conf. dr. Daniela DRUGU
CUPRINS

 Ce este hazardul moral?

 O reprezentare grafică a hazardului moral
 Cum limităm hazardul moral?
 Evidența hazardului moral pe piața
asigurărilor de sănătate
 Compromisul dintre hazardul moral și
reducerea riscului
 Creșterea hazardului moral?
OBIECTIVELE
CURSULUI

După acest curs, veți fi capabili să:

□Înțelegeți utilizarea experiementelor
randomizate în economia sănătății
□Descrieți modul în care hazardul moral
influențează piața asigurărilor de sănătate și
reforma sistemului de asigurări de sănătate
REFERIN E

□Jay Bhattacharya, Timothy Hyde, Peter Tu,

Health Economics, Palgrave Macmillan, 2014,
(Cap. 11)

□Gladwell, M. The Moral Hazard Myth, The

New Yorker, August 29, 2005.

□L. Clemans-Cope, et al., Limiting the Tax

Exclusion of Employer-Sponsored Health
Insurance Premiums: Revenue Potential and
Distributional Consequences, Robert Wood
Johnson Foundation: Urban Institute, May
2013
TERMENI
ECONOMICI
□Hazard moral ex-ante
□Hazard moral ex-post
□Co-asigurare
□Co-plată
Hazardul moral
 trei colegi numiți Adrian, Petru și Tudor au câștigat o lecție de zbor
 Tudor și Petru au fost concediați de la locul de muncă și și-au pierdut
asigurarea de sănătate.
 Tudor a decis că va urmări lecția de pe marginea de siguranță a stâncilor
 Petru, de asemenea, a pierdut asigurarea de sănătate, dar zborul cu parapanta
este pasiunea sa
 Adrian încă are serviciul și asigurarea sa de sănătate
 Petru și Adrian sunt prinși într-un curent de aer imediat ce au sărit de pe
stâncă și se prăbușesc în timp ce Tudor se uită cu groază
 Adrian și Petru sunt internați la spitalul local cu fracturi multiple și vor avea un
tratament cu analgezice și vor necesita luni de zile pentru recuperare
 un tratament revoluționar, numit Bone-Gro, care poate reface oasele rupte în
câteva minute
 Petru este încântat să audă de acest tratament, care îl va salva de a sta la pat
pentru câteva luni - costul tratamentului = 100.000 de dolari
 Petru nu și-a putut permite acest tratament
 Adrian aude despre Bone-Gro, dimpotrivă, profită de șansă
1. Ce este hazardul
moral?
HAZARDUL
MORAL
□elaborat de asiguratori în secolul al XIX-lea
□cea mai veche mențiune cunoscută într-un
manual din 1862 pentru statisticieni de asigurări
numit The Practice of Fire Underwriting
(Baker, 1996).
□termenul a fost utilizat pentru a distinge între
pericolele naturale care provoacă incendii (cum
ar fi loviturile de trăsnet) și hazardele morale ca
neglijența care poate determina incedii și
rezultatele deciziilor omului.
□astăzi, termenul a ajuns să cuprindă toate
comportamentele riscante care rezultă din
acoperirea asigurărilor.
Hazard moral
rezultă din caracterul și
comportamentul oamenilor
legat de obiectul asigurării;
poate fi bun sau rău și va afectat
de cinste, atenție și grijă,
aptitudini și atitudini, situație
financiară.
Un individ se confruntă cu un oarecare risc al unui eveniment negativ,
X, și acțiunile sale cresc sau descresc probabilitatea acestuia.
Individul achiziționează un contract de asigurare care îl ajută să achite
o parte sau toate costurile dacă are loc evenimentul X. Prețul lui X,
pentru individ, acum este mai mic – această denaturare a prețului
înseamnă că persoana nu se confruntă cu toate consecințele acțiunilor
sale.
Ca răspuns la modificarea prețului, individul își schimbă
comportamentul într-un mod care cresc șansele ca evenimentul X să
aibă loc sau cresc costurile recuperării după evenimentul X.
Compania de asigurări nu poate observa schimbarea de
comportament, pentru că există o asimetrie în informații. Altfel
contractul ar fi fost scris în așa fel încât să descurajeze sau să
penalizeze comportamentul riscant.
Comportamentul riscant al individului crează pierderi sociale, pentru
că evenimentul costisitor X are o probabilitate mai mare să surivină
decât dacă individul nu ar avea asigurare.
Hazard moral
Modificarea prețurilor

Sensibilitatea la preț

Informație asimetrică
modificarea prețurilor ar fi funcționat → societatea de asigurări ar fi
refuzat să plătească pentru leziunile determinate de astfel de accidente,
atunci Adrian s-ar fi confruntat pe deplin cu consecințele acțiunilor
sale și nu s-ar fi expus riscului.
dacă Adrian nu ar fi sensibil la prețul unui astfel de accident → ar fi
eliminat hazardul moral
dacă nu există o asimetrie de informații, compania de asigurări ar
putea observa tot ceea ce a făcut Adrian și își va adapta polița în
consecință
după ce s-a produs evenimentul, asiguratorul va contribui la plata
cheltuielilor de recuperare, astfel încât persoana asigurată are mai
puține motive să fie parcimonios cu tratamentul
modificare a comportamentului datorată modificării prețului se
numește hazar moral ex post, doarece survine după evenimentul
asigurat→ s-a întâmplat atunci când Adrian a optat pentru
tratamentul scump Bone-Gro pe care nu l-ar fi ales dacă ar fi trebuit să
plătească singur totul
Hazard moral
ex-ante
schimbările
comportamentale care apar
înainte de ca un eveniment
asigurat să aibă loc și îl fac
mult mai probabil
Hazard moral
ex-post
schimbările
comportamentale care apar
după un eveniment asigurat
și care fac recuperarea mult
mai scumpă
2. O reprezentare grafică
a hazardului moral
 $  un individ căruia îi plac cheesburgerii dar are
risc de atac de cord
Sensibilitatea
 prețul efectiv al fiecărui cheesburger scade de
de preț
la la 𝐼
 consumul de cheesburgeri crește de la la 𝐼
 punctul A este echilibrul economic eficient, în
care individul echilibrează perfect costul și
Pierdere beneficiile marginale ale fiecărui cheesbuger
socială suplimentar
 punctul B este rezultatul eficient cu asigurare
Modificare în care individul echilibrează perfect balanța
de preț beneficiilor marginale ale fiecărui cheesbuger
cu prețul subvenției asigurării
 pierderea socială este rezultatul hazardului
moral ex ante
𝐼
 cheesburgerii consumați în plus între și 𝐼
determină costuri mai mari decât merită cu
adevărat
 distanța verticală dintre și 𝐼 arată gradul
de modificare al prețului
 unghiul dintre cele două curbe ale cererii și
𝐼 verticală reprezintă gradul de sensibilitate al
prețului
Diferen ierea
variată a pre urilor
i sensibilitatea
pre urilor

(b)
(a)
$ $ Sensibilitate
Sensibilitate de preț mică
de preț mare

Pierdere Pierdere
socială Modificare socială
mare de preț mică
mică
𝐼
Modificare
de preț
mare

𝐼
Cât de mult
hazard moral
există?

Ce determină amploarea hazardului

moral pentru orice contract de asigurare
încheiat?
Cât de mult
hazard moral
există?

□extinderea modificărilor prețurilor este o funcție a caracterului

complet al asigurării
□contract de asigurare de sănătate este complet, nicio problemă
de sănătate nu va afecta veniturile individului.
□contract de asigurare parțial, dimpotrivă, individul trebuie să
plătească din buzunarul propriu o sumă pentru serviciile de
îngrijire medicală, deci îngrijirile medicale nu sunt complet
gratuite pentru el
□mărimea sensibilității la preț, altfel cunoscută ca elasticitatea
prețurilor, depinde în mare parte de natura riscului asigurat și
de modul în care acesta poate fi controlat
□asigurarea împotriva diferitelor tipuri de riscuri tinde să creeze
hazarde morale diferite
Rolul
asimetriei
informa iilor
□hazardul moral ex-ante → taxă de fiecare dată când făce ceva periculos → nu
este fezabil, deoarece ar presupune ca asiguratorii să angajeze spioni pentru a-și
monitoriza continuu clienții
□unele companii de asigurări au luat măsuri de monitorizare a
comportamentului clienților lor și pentru a stimula un comportament mai puțin
riscant
□hazardul moral ex-post → asimetrie de informații ușor diferită în ceea ce
privește necesitate unui tratament medical dat.
□un pacient se prezintă la medic de douăzeci de ori într-un an, este fie pentru că
se îmbolnăvește frecvent și necesită tratament, fie pentru că știe că aceste
consultații sunt gratuite și trece de fiecare dată pe la cabinetul medicului ori de
câte ori se taie într-o hârtie pentru că acesta are plasturi foarte frumoși?
□pacientul optează pentru o intervenție chirurgicală de înlocuire a
genunchiului, este pentru că durerea articulară este cu adevărat imobilizantă
sau pentru că tratamentul chirurgical este mai bun decât antiinflamatoarele și
au aproximativ aceleași costuri?
Hazardul moral datorită asigurărilor apare dacă și numai dacă sunt
îndeplinite trei condiții:
costul unei acțiuni riscante sau inutile pentru un individ este, de
obicei, o consecință a asigurării
informația asimetrică împiedică asiguratorul să taxeze corespunzător
activitatea.
întrucât individul răspunde la modificarea prețurilor prin schimbarea
comportamentului, prin asumarea mai mult riscuri sau prin solicitarea
mai multor bunuri și servicii decontate de asigurare.
3. Cum să limita i
hazardul moral
Distribuirea
costurilor:
co-asigurarea i
co-plata □co-asigurarea și co-plata sunt două prevederi ale
contractului de asigurare care mențin costurile
marginale pozitive pentru asigurat
□un individ cu un plan de co-asigurare ar putea să
plătească 20% din facturile medicale, în timp ce
asiguratorul finanțează restul de 80%
□un plan de co-plată, fiecare consultație poate costa 25
de dolari, indiferent dacă este o consultație de rutină
sau implică teste de diagnostic scumpe
□distribuția costurilor înseamnă că nivelul veniturilor
unui client va varia în funcție de rezultatele sale în
ceea ce privește starea de sănătate astfel încât aceste
contracte nu oferă asigurare completă prin definiție.
Co-asigurare
poliță de asigurare care prevede
ca individul să plătească un
procent din fiecare factură
medicală emisă, iar asiguratorul
acoperă fracțiunea rămasă.
Co-plată
poliță de asigurare care prevede
ca individul să plătească o taxă
fixă, numită co-plată, pentru
fiecare serviciu de îngrijire
medicală, iar asiguratorul va
achita toate costurile rămase.
(a) Asigurare completă (b) Co-plată (b) Co-asigurare
$ $ $

Efectul co-
asigurării
𝐹

𝑈 𝑈 Pierdere 𝑈
Pierdere
socială
socială

Pierdere
socială
𝐼
Cheltuieli
deductibile
□ca parte a polițelor oferite (în Anglia sunt
cunoscute ca excedente).
□stabilesc niveluri minime de cheltuieli sub
nivelul cărora nu vor rambursa cheltuielile
medicale.
□De exemplu, o persoană asigurată cu un
plafon deductibil de 1000$ plătește primele
din buzunarul propriu cheltuielile medicale,
polița sa de asigurare, rambursând doar
sumele care depășesc plafonul.
□în funcție de poliță, cheltuielile deductibile
se pot aplica unei singure consultații sau
pentru un an întreg de servicii medicale.
□pot fi asociate cu co-asigurarea și cu co-
plata în aceeași poliță.
Zona sumelor cheltuite din buzunarul propriu

Zona deductibilă 33% zona co-asigurare Zona Îngrijire traume

(a) Un plan deductibil ridicat
(b) Un plan deductibil scăzut
$ $

𝑈 𝑈
Pierderea
socială

Surplus
pozitiv
Monitorizare
i preven ie □unele companii de asigurări încearcă să observe și să
coordoneze măsurile preventive pe care le iau clienții lor, în
timp ce altele aleg să supravegeheze îngrijirea medicală
primită de clienți.
□motivarea și programele de stimulare ale clienților sunt
două modalități prin care asiguratorii și angajatorii
încurajează obiceiurile sănătoase
□Kaise Permanente, un major asigurator din America, are un
program numit Thrive care încurajează persoanele înscrise să
faca sport și să își mențină starea de sănătate. Pe site-ul său
oferă cursuri online de yoga, sfaturi pentru dietă și o aplicație
prin care să fie localizate piețele locale ale fermierilor
□Universitatea Standford oferă angajaților o plată anuală în
numerar dacă îndeplinesc o serie de sarcini, inclusiv un test
de fitness, o consultație la nutriționist și o oră de atletism în
campus
□multe organizații de îngrijire a sănătății utilizează tehnici de
prevenție pentru a gestiona cheltuielile pentru îngrijirea
sănătății și pentru a limita riscul hazardului moral ex post
4. Dovada hazardului moral
în asigurările de sănătate
 RAND HIE a repartizat în mod aleatoriu familii adulte din șase orașe din SUA
în diferite planuri de asigurare cu diferite niveluri de co-plată. S-a desfășurat
pe o perioadă de câțiva ani și a inclus aproximativ 6000 de persoane.
 Medicaid din Oregon, câștigătorii unei loterii au primit dreptul de a se înscrie
în programul Medicaid din Oregon, în timp ce perdanții loteriei nu au făcut-o.
 Seguro Popular en Salud, un program de asigurare susținut de guvern pentru
cetățenii mexicani cu venituri mici. Din cauza constrângerilor bugetare acest
program a fost inițial implementat în câteva orașe din Mexic, în timp ce unele
orașe au fost excluse din program. Dar din motive politice, alocarea grupurilor
de tratament și de control ar putea să nu fi fost complet aleatoare. Cu toate
acestea, câțiva economiști au tratat acest program ca un experiment natural de
asigurare de sănătate. (Spenkuch, 2012)
Hazardul
moral □Hazardul moral ex-ante apare atunci când cei
asigurați își asumă mai multe riscuri. Există dovezi
ex-ante indirecte care sugerează că asigurații cu polițe mai
generoase sunt mai nesăbuiți cu sănătatea lor.

Consultații anuale la 10.000 de înscriși

% gratuit din
Diagnostic Plan gratuit Distribuția costurilor
distribuția costurilor
Fractură/ luxație 168 134 125%

Trauma 67 57 118%

Alcoolism acut/ 27 20 135%

consum de droguri
Hazardul
moral □Două studii observaționale non-randomizate din afara
Statelor Unite oferă dovezi separate privind existența
ex-ante unui hazard moral ex ante.
□Yilma et al, (2012) Ghana unde malaria este principala
cauză a morbidității și mortalității și reprezintă
aproximativ 38% dintre consultațiile ambulatorii din țara
respectivă și 36% dintre internările din spitale.
□gospodăriile asigurate tind să aibă mai puțini membri
care drom sub plasele de țânțari tratae decât gospodăriile
neasigurate.
□exista disutilitate asociată cu contractarea malariei atât
pentru asigurați, cât și pentru neasigurați, deținerea unei
asigurări de sănătate pare să scadă costul tratamentului
malariei în raport cu măsurile preventive împovărătoare
□Courbage & Coulon (2004) au examinat măsurile
preventive din Regatul Unit și găsesc dovezi că
achiziționarea unei asigurări de sănătate duce la
asumarea unor riscuri.
□persoane cu asigurări de sănătate private din UK par să
fumeze mai rar și să facă sport mai des decât cei care se
bazează pe asigurarea publică
Hazardul
moral □Dacă am observa persoanele repartizate aleatoriu pentru
ex-ante polițele de asigurare complete, ar fi mai puțin predispuse
să utilizeze îngrijirea preventivă, am putea da acest lucru
ca un exemplu de hazard moral ex ante – aceste persoane
își asumă mai multe riscuri legate de sănătate lor pentru
că știu că asigurarea lor acoperă cheltuielile.

□Dacă am observa că acești oameni folosesc mai mult

serviciile de îngrijire preventivă, deoarece compania de
asigurări acoperă și majoritatea acestor costuri? Acest
lucru ar părea ca un exemplu de hazard moral ex – post
care rezultă din supraconsumul de îngrijiri medicale.
Există exemple ale ambelor fenomene în literatura de
specialitate.
Hazardul
moral □Mexicanii cu venituri mici din orașele incluse în studiu
au avut tendința de a solicita îngrijiri medicale mai puțin
ex-ante preventive decât compatrioții lor care nu au fost asigurați.
Asigurații Seguro Popular au solicitat mai puține
vaccinuri gripale sau screening-uri pentru cancer, chiar
dacă aceste servicii au fost mai ieftine, decât cei
neasigurați. Aceasta este o dovadă că mexicanii cu
venituri medici și neasigurați erau mai interesați de
prevenție, probabil pentru că îmbolnăvirea fără o
asigurare este mai costisitoare pentru ei decât pentru cei
asigurați. Dacă de fapt asigurarea a determinat această
scădere în îngrijirea preventivă, aceasta este o dovadă
bună a hazardului moral ex – ante.
□Din contra, studiile RAND și Oregon nu găsesc dovezi că
persoanele asigurate au solicitat mai puține servicii de
prevenție, cum ar fi vaccinările sau mamografiile. Cei cu o
polițe mai generoase au avut tendința de a apela la
serviciile de prevenție pentru că erau mai ieftine pentru
ei. Împreună, aceste studii sugerează că efectele
hazardului moral ex ante, cât și ale hazardul moral ex
post apar atunci când asistența preventivă este asigurată.
Hazardul
moral □Guinnane & Streb (2011) au examinat hazarul moral la
sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-
ex-post lea și au constatat că minerii germani aveau o incidență
mai mare a patologiilor simulate atunci când erau incluși
în programe de asigurare. Mai mult, au constat că
amploarea acestor afecțiuni simulate a fost corelată în
mod pozitiv cu polița de asigurare.
□Universitatea Stanford, în aprilie 1967, după ce
administratorii universităților au majorat rata de co-
asigurare. Cadrele didactice și personalul de la Stanford
care au primit anterior asistență medicală gratuită în
ambulatoriu la Palo Alto Medical CLinic au fost brusc
obligați să plătească o rată de co-asigurare de 25%. În
acest experiment natural, grupul de control a cuprins
angajații Stanford înainte de 1967, iar grupul de
tratament a constat din aceeași angajați după schimbarea
politicii și care trebuiau să achite mai mult pentru
consultațiile la medic. În comparație cu grupul de control,
grupul de tratament a solicitat consultații cu 24% mai
puțin. (Scitovsky și Snyder, 1972; Scitovsky și McCall,
1977)
Hazardul
moral
ex-post
□Rezultate studiu RAND HIE
Plan de asigurare Consultații ambulator Internări % urgențe

Gratuit 2.99 10.3% 22%

25% 2.32 8.8% 19%

50% 2.11 8.3% 20%

95% 1.90 7.8% 15%

Elasticitatea -0.17 -0.14

□Medicaid Oregon. Îngrijiri medicale în ultimele 6 luni

Grup % ambulator % internări % urgențe

Câștigătorii loteriei 78.6 8.0 28.3

Cei care nu au câștigat 57.4 7.2 26.1

Hazardul
moral
ex-post □Ortmann (2011), folosind date din industria privată de
asigurări de sănătate din Germania, examinează impactul
dimensiunii cheltuielilor deductibile asupra cheltuielilor
pentru serviciile de ambulatorii.
□modelul său sugerează că cheltuielile deductibile din
Germania sunt asociate cu economii semnificative de
costuri, până la 35% din totalul cheltuielilor ambulatorii.
□constată că introducerea unor cheltuielili deductibile
poate conduce la reduceri ale primelor de asigurări de
sănătate care depășesc, de fapt, valoarea deductibilă, ceea
ce duce la o scădere a plăților totale pentru toți clienții.
□este o dovadă că reducerea hazardului moral în acest fel
într-adevăr duce la economie financiară pentru toată
lumea prin scăderea cantității totale de asistență medicală
consumată.
Hazardul
moral
□Devin et al (2011) găsește dovezi că un tip de asigurare
ex-post poate crea hazard moral pentru un alt tip de serviciu.
□toți rezidenții canadieni au acces la consultații gratuite
la medicul generalist, dar numai anumiți canadieni au
polițe de asigurări care includ și eliberarea de
medicamente medicale pe bază de prescripție medicală.
□descoperă că cei care de obicei mergeau mai rar la
medic, încep să meargă mai des atunci când obțin o poliță
care include și medicamente eliberate pe bază de
prescripție medicală.
□speculează că acest lucru se datorează faptului că
pacienții încep să substituie medicamentele eliberate pe
bază de prescripție medicală pentru medicamente fără
prescripție medicală atuncî când nu mai sunt nevoiți să
achite prețul lor integral.
Hazardul
moral
ex-post □Eldridge et al (2010) analizează datele din Studiul
Național de Sănătate al Australiei și îi studiază pe cei care
optează să plătească pentru asigurarea privată care le
acordă acces la spitalele de lux private.
□pacienții primesc beneficii cum ar fi camere private și
alegerea medicului, astfel încât ar putea fi de așteptat să
profite de aceste luxuri și să-și extindă șederea în spital.
□pacienții nu doreau să rămână în spital mai mult decât
pacienții cu aceleași patologii, din spitalele publice.
□Lipsa hazardului moral în acest caz ar putea fi explicat
dacă costurile nefinanciare ale unei nopți în spital
cântăresc mai mult în mintea pacienților decât costurile
financiare.
5. Compromisul dintre hazardul
moral i reducerea riscului
o poliță de asigurare poate oferi beneficii pozitive pentru bunăstare care
pot compensa prejudiul determinat de hazardul moral
persoanele cu aversiune față de risc câștigă utilitate din polițele de
asigurare, pentru că scad incertitudinea cu care se confruntă.
limitând furnizarea de asigurare prin impozite sau cote ar putea fi o
modalitate eficientă de a reduce hazardul moral, și, de asemenea, creează
o pierdere socială diferită prin limitarea beneficiilor asigurărilor.
incertitudinea + informațiile asimetrice creează un compromis între
pericolul moral și expunerea la risc
mai multe asigurări înseamnă mai puține pierderi sociale din cauza
hazardului moral, dar mai puține asigurări înseamnă mai multe perideri
sociale din cazua expunerii la riscuri.
Contractul optim de asigurare va fi proiectat pentru a echilibra perfect
acest compromis (Pauly, 1974).
Economistul Mark Pauly este cel care a susținut această ipoteză
importantă, iar modelul care urmează se bazează pe lucrarea sa din 1974
privind asigurarea optimă.
Frecvența patologiilor

𝐼 Creșterea
𝐼 utilității

𝐼 complet
 𝐹′

Prețul pe unitatea de acoperire

Frecvența patologiilor

𝑝 𝐹
𝑝
𝐼 𝐼
𝐼 𝐼
𝐼 𝐼
complet complet

(a) Nivelul acoperirii asigurării (b) Nivelul acoperirii asigurării

Asigurarea
optimă pe pie ele
private □Contractul optim de asigurare A maximizează bunăstarea,
□poliță de asigurare
□un contract de asigurare nu este stabil
□mecanismul de feedback al cererii clienților asigură că
piețele de asigurări private, perfect competitive, găsesc în
cele din urmă contractul A care să maximizeze utilitatea.
Prețul pe unitatea de acoperire

𝑝 𝐹

𝐼
𝐼

𝐼 complet

Nivelul acoperirii asigurării

Asigurarea
optimă pe
pie ile publice □amenințarea pierderii sociale cauzată de hazardul
moral se datorează asigurărilor publice de sănătate
□natura involuntară a asigurărilor naționale
înseamnă că persoanele ale căror costuri de
asigurare depășesc beneficiile lor nu pot renunța,
deci alegerea unui nivel optim de asigurare care
minimizează pierderea socială devine o chestiune de
politică vitală
□sistemele naționale de asigurări de sănătate tind să
fie destul de generoase, cu costuri mai reduse pentru
pacienți și cu îngrijiri mai complete
□asigurărilor naționale, acestea sunt populare și
atrăgătoare în multe țări, în parte pentru că rezolvă
problema selecției adverse
6. Cre terea hazardului
moral?
Servicii
medicale
suplimentare □ Din experiența RAND HIE și Oregon Medicaid
⟹ prețurile mai mici îi determină pe pacienți să
solicite mai multe servicii de îngrijire medicală,
inclusiv servicii de prevenție.
□Îngrijirea preventivă este o investiție minunată,
iar medicii și angajații din domeniul medical le
reamintesc constant pacienților să beneficieze de
vaccinări, controale anuale și screening pentru
cancer.
□Dar consumatorii ar trebui să consume
cantitatea optimă de îngrijiri medicale preventive
la prețul întreg, caz în care orice utilizare sporită
a îngrijirii preventive este exagerată și este un
exemplu de hazard moral risipit.
Efectul
veniturilor
□Asigurarea medicală are un impact benefic
asupra veniturilor clienților, pe lângă reducerea
riscurilor.
□O politică globală de asigurare pune o
intervenție chirurgicală de transplant de rinichi
incredibil de costisitoare sau un tratament
chimioterapic la îndemâna familiilor cu venituri
modeste.
Un individ neasigurat, cu active totale Același individ este diagnosticat cu cancer,
de 20.000$, este diagnosticat cu dar este asigurat. Datorită planului său de
cancer. O cură de tratament cu asigurare, tratementul cu chimioterapice îl va
chimioterapice costă 300.000 de costa doar 3.000 de dolari din buzunarul
dolari din propriul buzunar. Acesta îi propriu și îi va oferi totuși aceste beneficii
va oferi beneficii în valoarea de 1 mari. În această situație, el decide să meargă
milion de dolari. Dar din păcate el nu înainte cu chimioterapia. În esență,
își poate permite tratamentul și nu contractul de asigurare îl transformă într-un
poate obține acces la un credit pentru om mult mai bogat care își poate permite un
împrumut, așa că nu face tratamentul. tratament costisitor. În acest caz, asigurarea
provoacă o schimbare de comportament,
astfel încât aceasta ar putea intra sub
incidența definiției noastre de hazard moral.
CONCLUZII
□Este imposibil să înțelegeți cum funcționează asigurările de
sănătate fără o înțelegere a hazardului moral.
□Existența hazardului moral explică de ce este atât de dificil
pentru ambele piețe și guverne să furnizeze o asigurare
financiară completă împotriva riscurilor pentru sănătate.
□Dificultatea constă în faptul că asiguratorii și guvernele nu
dispun de suficiente informații despre comportamentul
persoanelor asigurate și ale furnziorilor de asigurări medicale.
□Pentru asiguratorii privați, capacitatea de a spune diferența
dintre îngrijirea medicală adecvată și necorespunzătore poate
însemna că aceștia pot impune prime mai mici decât
concurenții lor. Pentru guverne, capacitatea de a evidenția
întreținerea adecvată însemană scăderea impozitelor și
succesul electoral. Mizele de combatare a hazardului moral
sunt ridicate atât pentru entitățile private, cât și pentru cele
publice.
□Adoptarea de noi tehnologii de către furnizori reprezintă o
provocare deosebită, deoarece tehnologiile nepotrivite și
costisitoare creează mai multe oportunități ca hazardul moral
să prospere.
 Mul umesc!
Alte întrebări?
Îmi puteți scrie pe
daniela.drugus@umfiasi.ro