UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE INVATAMANT LA DISTANTA : FINANTE -BANCI

ASIGURARI COMERCIALE

ANALIZA EFICIENTEI UNEI POLITE DE ASIGURARE DE SUPRAVIETUIRE IN COMPARATIE CU CEA A UNUI DEPOZIT BANCAR

TEMA DE CONTROL 2

Prof.univ.coord.: Lect.dr.Corneliu Bente

Studenta: Galbenusa Andrada Cristina

- 2013 -

Asigurari comerciale 2013

CUPRINS
CAPITOLUL 1. Conceptul de eficienta in asigurari..3 CAPITTOLUL 2. Stabilirea primei nete unice in asigurarile de supravietuire si a randamentului unui depozit bancar.4 CAPITOLUL 2.A. Caracteristicile asigurarilor de viata4 CAPITOLUL.2.1.Stabilirea primei de asigurare in asigurarile de supravietuire...6 CAPITOLUL.2.2 Stabilirea primei nete unice in asigurarile de supravietuire cu plata unica...7 CAPITOLUL 2.B. Randamentul unui depozit bancar...8 CAPITOLUL 3. Concluzii cu privire la eficienta unei polite de asigurare de supravietuire in comparatie cu cea a unui depozit bancar.....9 BIBLIOGRAFIE.10

CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE EFICIENTA IN ASIGURARI

Asigurari comerciale 2013

Din punct de vedere economic asigurarile constituie o prestatie de servicii efectuata de societati comerciale specializate, in favoarea unor persoane fizice si juridice. Asadar, reflectarea eficientei economice in domeniul asigurarilor va trebui sa ia in considerare raportul efort/efecte sau efecte/efort, in dubla ipostaza a manifestarii intereselor partilor implicate. Din punctul de vedere al asiguratorului, asigurarile sunt cu atat mai eficiente cu cat cheltuielile efectuate cu plata despagubirilor, cu plata sumelor asigurate si cele de administrare a asigurarilor sunt mai reduse. In schimb, pentru asigurati, eficienta economica este cu atat mai mare, cu cat despagubirile pe care la primesc pentru a compensa dauna sunt mai aproape de valoarea bunului daunat, iar perioada care trece de la data producerii pagubei pana la data incasarii despagubirilor este mai redusa. O asemenea abordare a problematicii eficientei economice in asigurari, prin recunoasterea caracterului contradictoriu al intereselor partilor, in raport cu scopul actiunii de asigurare nu este unanim acceptata1. Conceptul de eficienta economica in domeniul asigurarilor a ocazionat variate exprimari de opinii. Astfel, unii autori2 subliniaza ca eficienta economica a asigurarilor depinde exclusiv de eficienta actiunii, a mijloacelor destinate pentru refacerea bunurilor distruse, fiind data de raportul dintre efectele (avantajele) economice si cheltuielile pe care le implica refacerea pierderilor materiale. Alti autori sustin ca gradul de eficienta al actiunii de asigurare este reflectat de raportul dintre volumul pagubelor totale si volumul despagubirilor incasate de asigurat. Deci, se supraliciteaza rezultatele pe care le obtin asiguratii, in aprecierea nivelului eficientei economice a asigurarii. Ori, acest fapt nu corespunde realitatii. Oricare societate de asigurari se ocupa prioritar de obtinerea unor rezultate cat mai bune, deci de realizarea unor venituri care sa depaseasca cheltuielile. De fapt insusi nivelul despagubirilor pe care o societate de asigurare le poate realiza se afla in corelatie cu nivelul primelor de asigurare achitate de asigurati societatii de asigurare. Ar fi ideal ca despagubirile sa fie cat mai apropiate de valoarea daunelor ivite. Acest fapt nu este insa posibil, tocmai pentru ca ar impune prime de asigurare prea ridicate, deci asigurarile ar deveni prea costisitoare pentru asigurati. Efectul in asigurari se transpune in despagubiri, profitul societatii si sume asigurate cuvenite asiguratilor. Acesta permite crearea conditiilor pentru reluarea proceselor economice,
1

Ramniceanu, I., Asigurarile de stat in R.S. Romania, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p.213;

Kwiczak, Z., Din problemele privind eficienta eonomica a asigurarilor agricole, in Wiadomsci Ubezipieczeniowe, nr.S, p.25;

Asigurari comerciale 2013

refacerea bunurilor distruse ori avariate, mentinerea integritatii patrimoniului asiguratilor, realizarea unor masuri de prevedere si economisire de catre si pentru asigurati, realizarea de catre asigurat. Efortul in asigurari se regaseste in primele de asigurare suportate de catre asigurati si in cheltuielile de administrare si gestionare a portofoliului de asigurari, suportate de catre asigurator. Eficienta asigurarii trebuie analizata atat din punct de vedere al asiguratorului, cat si din punct de vedere al asiguratilor. Astfel, societatea de asigurari urmareste sa-si incheie fiecare exercitiu financiar cu profit iar, asiguratii sconteaza, la producerea cazului asigurat, pe despagubirea cat mai rapida si cat mai consistenta, raportat la paguba suportata.

CAPITTOLUL 2. STABILIREA PRIMEI NETE UNICE IN ASIGURARILE DE SUPRAVIETUIRE SI A RANDAMENTULUI UNUI DEPOZIT BANCAR

CAPITOLUL 2 .A.CARACTERISTICILE ASIGURARILOR DE VIATA3 Asigurrile de via au ca obiect garantarea plii unei sume de bani dectre asigurtor, n cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizic a asiguratului, i anume: vtmarea corporal, mbolnvirea, decesul sau supravieuirea acestuia. Chiar i persoanele tinere se pot mbolnvi sau pot deceda n urma unor accidente neateptate, ce vor genera n mod automat i dificulti financiare.Asigurrile de via au, spre deosebire de asigurrile generale, anumite caracteristici, prezentate mai jos: Valoarea capitalizat este un fond care se acumuleaz pe ntreaga perioad de via a poliei i la care deintorul de poli poate avea acces nmai multe moduri: poate face mprumuturi, poate opta pentru cumprareaunei polie de asigurare de via cu plata integral, sau poate rscumpra polia. Dificultile financiare n cadrul asigurrilor de persoane suntdeterminate de: necesitile bneti pentru funeralii; asigurarea unor resurse financiare motenitorului, dup decesul asiguratului; restabilirea moral dup deces.
3

Bente, C., Economia asigurarilor, Editurilor Universitatii din Oradea, Oradea, 2002;

Asigurari comerciale 2013

Motivaia ncheierii asigurrilor de persoane sunt: stresul; motivaii personale; concepia despre moarte. Riscul este definit de majoritatea economitilor ca o pierdere propriu-zis, sau ca o pierdere produs de o neglijen ce poate avea urmri asupra individului sau asupra unei proprieti. Suma asigurat se stabilete n mod forfetar de ctre asigurat, n funcie de nevoile i posibilitile sale financiare. Asiguratul poate s ncheie mai multe contracte de asigurare mpotriva aceluiai eveniment i pentru sume diferite, fr s fie mpiedicat de lege sau de asigurtor s fac acest lucru.La producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurrii, poate ncasa drepturile de asigurare de la toi asigurtorii deoarece aici nu mai estevorba de daun ca la asigurrile de bunuri. Neavnd caracter reparator, asigurarea de persoane nu are restricii caasigurarea de bunuri. Dac n urma producerii riscului asigurat, asiguratulsufer o vtmare corporal sau a contactat o maladie care i-a afectat capacitatea de munc, el are dreptul la o indemnizaie de asigurare (suma asigurat), care s fac posibil refacerea situaiei sale financiare existente naintea producerii accidentului sau contactrii bolii. Interesul asigurrii nu prezint importan, ntruct indemnizaia de asigurare este datorat independent de existena unei daune. Indemnizaia de asigurare reprezint suma de bani pe care asigurtorul oachit asiguratului n cazul producerii riscului asigurat.Deoarece nici viaa i nici sntatea unei persoane nu sunt evaluabile n bani, nu se poate pune problema unui raport ntre suma asigurat i paguba suferit de asigurat. Contractul de asigurare se ncheie n form scris (prin completarea unei declaraii de asigurare). Dup analiza rspunsurilor, asigurtorul este de acord cu ncheierea contractului, redactarea contractului n form scris i nmnarea unui exemplar asiguratului. Contractul de asigurare se consider ncheiat prin plata primei de asigurare i emiterea poliei. ncetarea contractului de asigurare se realizeaz n urmtoarele moduri: modul obinuit de ncetare l constituie ajungerea la termen, adic expirarea perioadei pentru care a fost ncheiat; contractul nceteaz i prin producereaevenimentului asigurat. Dar, exist i moduri mai puin uzuale cum ar fi:denunarea, rezilierea i anularea contractului. Denunarea se face de ctre asigurtor, dac asiguratul nu a comunicat,n scris, modificrile intervenite n cursul contractului n legtura cu dateleluate n considerare la ncheierea contractului.
5

Asigurari comerciale 2013

Rezilierea nseamn desfacerea pentru un timp a contractului, datorit neexecutrii obligaiei uneia din pri din cauze care i se pot imputa. Efectele produse de contract pn la reziliere rmn valabile. Nulitatea contractului poate fi cauzat de declaraii inexacte sau incomplete fcute de asigurat, sau de lipsa interesului asigurabil din parteacontractantului, n momentul ncheierii acestuia. CAPITOLUL.2.1 STABILIREA PRIMEI DE ASIGURARE IN ASIGURARILE DE SUPRAVIETUIRE4 Asigurarile de supravietuire au ca obiect riscul de suprevietuire a asiguratului la un moment dat. Punctul de plecare in determinarea primelor aferente asigurarilor de persoane este reprezentat de functiile biometrice. O functie biometrica care se regaseste in tabele de mortalitate specifice fiecarei tari este functia de supravietuire. Aceasta se noteaza cu lx si reprezinta numarul mediu de persoane aflate in viata dintr-o populatie omogena la varsta de x ani. Se noteaza cu w varsta maxim pe care o persoana atinge o persoana, iar in asigurari aceasta are valoarea de 100 de ani. Astfel, se considera ca varsta de 100 de ani nu este atinsa de nicio persoana din populatia respectiva, adica lw = 0. Cea de-a doua functie biometrica este probabilitatea de viata sau de supravietuire p(x,y) si reprezinta probabilitatea ca o persoana in varsta de x ani sa fie in viata la implinirea de y ani. Probabilitatea de viata se poate exprima in raport cu functia de supravietuire dupa urmatoarea formula: p(x,y) = ly/lx O alta fuctie biometrica necesara fundamentarii tarifelor de prime este probabilitatea de moarte sa deces. Se noteaza cu q(x,y) si reprezinta probabilitatea ca o persoana in varsta de x ani sa nu mai fie in viata peste n ani sau la implinirea varstei de x + n ani. Probabilitatea de moarte imbraca urmatoarele forme: q(x,y)= l p(x,y), sau q(x,y)= l ly/ lx, sau nqx= l lx+n/lx
4

Bente, C., Economia asigurarilor, Editurilor Universitatii din Oradea, Oradea, 2002;

Asigurari comerciale 2013

unde nqx reprezinta probalitatea ca o persoana in varsta de x ani sa nu mai fie in

viata peste n ani sau la implinirea varstei de x + n ani. In functie de modul de plata a sumei asigurate, asigurarile de supravietuire se grupeaza astfel: asigurarile de supravietuire cu plata unica; asigurarile de supravietuire cu plata anuala; asigurarile de supravietuire cu plata fractionala. CAPITOLUL.2.2 STABILIREA PRIMEI NETE UNICE IN ASIGURARILE DE SUPRAVIETUIRE CU PLATA UNICA5 Aceasta categorie de asigurari se caracterizeaza prin faptul ca asiguratorul plateste o singura suma la scadenta daca asiguratorul este in viata. In functie de numerele de comutatie prima neta unica aferenta unei asigurari de supravietuire cu plata unica se poate exprima astfel: Pnu = S Dx + n / Dx Numerele de comutatie Dx sunt tabelate pentru toate varstele la un procent I dat. Sa se determine prima neta unica pe care trebuie sa o plateasca o persoana in varsta de 50 de ani, in momentul contractarii asigurarii, pentru a incasa dupa ce implineste 60 de ani, tot restul vietii, cate 4000 u.m. la sfarsitul fiecarui an, cu procent unic de 5%. Pnu = S D61/ D50, unde S=4.000, D 61 = 38.569,8, iar D 50 = 7.070,2, Pnu = 4.000*38.569,8 : 7.070,2=21.821 u.m. CAPITOLUL 2.B. RANDAMENTUL UNUI DEPOZIT BANCAR Randamentul unui depozit bancar se determina ca raport intre urmatorii doi termeni: Suma investita Castigul obtinut.

Bente, C., Economia asigurarilor, Editurilor Universitatii din Oradea, Oradea, 2002;

Asigurari comerciale 2013

De exmplu cazul unui depozit de 1.000 lei, constituit pe 3 luni la o rata a dobanzii de 10%. La constiture, clientul achita de un comision de 3 lei. Prin urmare, suma investita care se ia in calculul randamentul devine 1.003 lei (valoarea depozitului si comisionul). Ulterior, la scadenta, deponentul incaseaza o dobanda de 25 lei (1.000 x 10% x 3/12). Banca percepe totodata un comision de retragere de 0,5%. Deci la suma totala de 1.025 lei (depozit si dobanda acumulata), comisionul va fi de aproximativ 5 lei. Castigul net obtinut din acest depozit va fi in final de doar 20 lei (25-5). Randamentul se calculeaza raportand castigul la suma investita: 1,994% (20/1003 x 100). Pentru a fi comparabil cu rata dobanzii, randamentul trebuie insa anualizat. Intr-o formula simplificata, acest lucru se poate face inmultind rezultatul de mai sus cu raportul dintre durata unui an (exprimat in luni) si durata depozitului. Rezultatul va fi 4 in cazul de fata (12 luni/3 luni). Asadar, randamentul anualizat va fi de 7,97% (1,994% x 4), fata de 10% cat era rata dobanzii. CAPITOLUL 3. CONCLUZII CU PRIVIRE LA EFICIENTA UNEI POLITE DE ASIGURARE DE SUPRAVIETUIRE IN COMPARATIE CU CEA A UNUI DEPOZIT BANCAR Asigurarea de viata este privita de multe ori ca un produs financiar destinat exclusiv acumularii sau investirii unor sume de bani, fiind adeseori comparata si asimilata depozitului bancar. De fapt, este vorba de produse financiare care se adreseaza unor nevoi diferite si care au avantaje si caracteristici distincte. Este adevarat, exista polite de asigurare de viata care permit economisirea sau realizarea de investitii, dar este foarte important de reamintit ca rolul primordial al asigurarii este altul. Indiferent de tipul si complexitatea ei, asigurarea de viata e menita sa ofere beneficiarilor protectie financiara in cazul producerii unor riscuri esentiale, precum decesul sau invaliditatea permanenta. In cazul in care aceste riscuri se produc, asiguratorul plateste beneficiarilor o suma de bani stabilita inca de la bun inceput si garantata prin contract, asigurarea de viata fiind singurul instrument financiar care ofera aceasta garantie chiar din prima zi contractuala, indiferent de numarul si valoarea primelor de asigurare platite pana la producerea evenimentului.

Asigurari comerciale 2013

Depozitul bancar este, pe de alta parte, un instrument financiar ce are exlcusiv rolul de economisire. Constituit la banci, permite acumularea si retragerea unor sume de bani de catre titular si reprezinta una dintre principalele surse de fonduri pe care le utilizeaza bancile comerciale. Pentru banii pastrati in depozit, institutia financiara ofera titularului o dobanda, care se calculeaza luand in considerare o luna formata din 30 de zile si un an de 360 de zile. In functie de banca, poate fi perceput un comision la depozit, unul lunar pentru administrarea lui sau poate fi obligatorie deschiderea unui cont curent odata cu depozitul la termen. Depozitul la termen poate fi constituit pentru anumite scadente si este, in esenta, un produs de economisire pe termen scurt. Astfel, in Romania cele mai lungi scadente oferite de bancile comerciale sunt de 18-24 de luni. Se pot clasifica in functie de modalitatea de plata a dobanzii (lunar sau la scadenta), de perioada pentru care sunt constituite si de dobanda (fixa sau variabila). E important de spus ca lichidarea depozitului inainte de termenul stabilit initial duce la pierderea dobanzii, bancile acordand in aceasta situatie numai dobanda la vedere. De adaugat si ca, fata de un depozit la banca, un produs de asigurare de viata ofera o disciplina financiara mai mare constrangerea si tentatia este mai mica de a retrage banii, pentru ca exista penalizari, dar si ca strategia de investitii in cazul asigurarilor permite obtinerea de randamente mai mari decat dobanda bancara, fiind produse care se deruleaza pe perioade mai lungi de timp.

Asigurari comerciale 2013

BIBLIOGRAFIE
1. Bente, C., Economia asigurarilor, Editurilor Universitatii din Oradea, Oradea, 2002 2. Ramniceanu, I., Asigurarile de stat in R.S. Romania, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p.213; 3. Kwiczak, Z., Din problemele privind eficienta eonomica a asigurarilor agricole, in Wiadomsci Ubezipieczeniowe.

10

Asigurari comerciale 2013

11