Datorie Publica - Disertatie

CUPRINSUL
Introducere........................................................................................................................ 5
Capitolul I - Industria de petrol și gaze. Importanța activității pentru economie
românească......................................................................................................................... 7
1.1. Aspecte generale privind industria de petrol și gaze din România.............................. 7
1.2. Dinamica industriei de petrol și gaze din Romnia în perioadă 2008-2015.................. 10
1.3. Modificări în structura a industriei de petrol și gaze din România.............................. 20
Capitolul II - Unele metode de previziune a industriei de petrol și gaze...................... 22
2.1. Necesitatea previziunii a industriei de petrol și gaze................................................... 26
2.2. Metoda extrapolării...................................................................................................... 27
2.3. Metoda interpolării....................................................................................................... 30
2.4. Metoda funcțiilor de tendință....................................................................................... 31
Capitolul III – Perspective în evoluția industriei de petrol și gaze............................... 36
3.1. Previziunea producției fizice de țiței în perioada 2016-2020 prin extrapolare
mecanică.............................................................................................................................. 36
3.2. Previziunea producției fizice de gaze naturale în perioada 2016-2020 prin
extrapolare euristică............................................................................................................. 41
3.3. Previziunea importului de țiței în perioada 2016-2020 prin extrapolare
euristică................................................................................................................................ 46
Concluzii............................................................................................................................. 53
Bibliografii.......................................................................................................................... 54
INTRODUCERE
Previziunea, constă în ansamblul proceselor de muncă prin intermediul caroră se

determină principalele obiective ale firmei și componentelor sale, precum și resursele și
principalele mijloace necesare pentru realizarea ei. Metoda de previziune, trebuie să
raspundă la întrebările (Anghelache, 2013):
- ce trebuie și ce poate fi realizat în cadrul firmei?
- ce înseamnă a scurta viitorul și a întocmi planul de acțiune considerând
prevederea o componentă esențială a managementului?
În stabilirea obiectivelor, trebuie să se respecte anumite principii, pentru că
rezultatele să fie realiste și în același timp să poată fi corect evaluate.
În funcție de orizontul de timp, gradul de detaliere și obligativitate rezultatele
previziunii, se impart in 3 categorii principale:
a) prognozele - cele ce acoperă un orizont de timp, minim 10 ani, au caracter
aproximativ, nefiind obligatoriu de regula. Prognozele, fie că sunt normative sau
explorătorii, se rezumă la principalele aspecte implicate, în final conținând un set de
date cu valoare indicativă referitoare la ansamblul firmei sau la principalele activități ale
firmei.
b) planurile - etapele în care se finalizează cea mai mare parte a proceselor de
previziune și cuprinde niste aspecte:
- se referă la perioade cuprinse între 5 ani și o lună;
- gradul lor de detaliere variază invers proportional cu orizontul de timp,
planurile curente fiind cele mai detaliate, în timp ce planul pe 5 ani al firmei se rezumă
doar la obiectivele fundamentale ale firmei și la principalele resurse alocate;
- au un caracter obligatoriu, fiind baza activității desfășurate.
c) Programele - specific acestora este perioada de timp redusă, de până la o lună
(o decadă, o saptămână, o zi, un schimb, o oră) și aborda următoarele aspecte:
- sunt foarte detaliate, cuprinzând elemente obligatorii ce trebuie realizate cu un
grad mare de certitudine;
- cuprind previzionari referitoare la activitatea de fabricație și aprovizionare,
stabilind în mod precis cantitățile de produs sau materia primă pe formații de muncă și
executanți, la nivel de saptămâna, zi, și schimb.
Petrolul, „aurul negru“, îşi leagă în mod indisolubil istoria mondială de
5
România. În ţara noastră a fost construită prima rafinărie din lume, un pas important
pentru întreaga civilizaţie, care a pus bazele primei industrii a lumii, iar Bucureştiul a
fost primul oraş iluminat cu petrol lampant. Devenit de peste un secol “suveran între
combustibili”, petrolul a dominat cu autoritate economia şi civilizaţia lumii,
determinând la nivel global sau zonal o permanentă luptă de interese între trusturi, state
şi mari puteri. A devenit combustibilul ideal: iluminat, încălzit, în războaie, în
construcţii şi ca medicament etc. Cu toate acestea, a fost proclamat fără reţinere “regele
economiei moderne”, devenind ulterior baza primei industrii a lumii.
Previziunie pe care le am realizat prin metoda extrapolării mecanice sau
euristice, interpolării și metoda funcțiilor de tendință. permit formarea unei păreri
asupra evoluției industriei de petrol și gaze pe termen scurt (Rasfoiesc.com, 2013).
Motivația alegerii temei

Motivul pentru care am ales această temă intitulată ”Metoda de previziune
aplicată în industria de petrol și gaze”, este legat în primul rând de faptul că tema
reflecta cercetările mele în ceea ce privește petrolul și evoluția acestuia, iar în al doilea
rând de faptul că profilul masterului pe care îl urmez are legătură cu domeniul petrolier.
Evoluția petrolului va fi analizată prin intermediul mai multor instrumente, cum
ar fi: instrumente microeconomice, grafice, comparații, diverse surse informaționale etc.
Informățiile prezentate vor avea la bază cercetarea documentară privind politicile
naționale și europene și documente de specialitate (bibliografie).
Ipotezele de lucru
Pe părcursul lucrării vor fi dezbătute și aspectele privind identificarea factorilor
care au dus în primă fază la evoluția, ca mai apoi să urmeze involuția industriei
petroliere din România. Vor fi analizate de asemenea, împrejurările care au dus la acest
declin în ultimii ani, dar și cum au contribuit autoritățile române și politicile UE, la
această situație.
6
CAPITOLUL I
INDUSTRIA DE PETROL ȘI GAZE. IMPORTANȚA ACTIVITĂȚII

PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ
1.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND INDUSTRIA DE PETROL ȘI

GAZE DIN ROMÂNIA
Prima mențiune în ceea ce privește producția de petrol din Țara Românească,

într-un document oficial a fost în anul 1517. La început, exploatarea țițeiului era
rudimentară, colectarea făcându-se din gropi și șanțuri de mică adâncime. Tehnica
implica săparea unor găuri mici, în locurile în care țițeiul se infiltra, direcționându-se
apoi către o groapă de colectare.
În 1914, în România au fost înființate 104 companii petroliere. În 1937,
România ocupa locul 7 în topul rezervei mondiale de petrol. Prima rafinărie din lume
care a practicat distilarea industrială, a fost construită în apropiere de Ploiești, în 1856.
"Fabrica de gaze" a lui Marin Mehedințeanu, cum a fost numită, avea echipamente
rudimentare, dar a fost un pas important în istoria petrolului. Uleiul obținut, incolor și
inodor, era utilizat pentru iluminare. Folosind lămpi cu fitile, flacăra produsă prin
arderea uleiului lămpii dădea o lumină constantă, atât în intensitate, cât și în formă,
arzând fără fum și fără a lăsa niciun fel de cenușă sau compuși rășinoși.
La 1 aprilie 1857, o mie de lămpi luminează străzile Bucureștiului, dând orașului
o lumină mult mai bună decât cea dată de lumânări. Bucureștiul a devenit astfel, primul
oraș din lume care avea iluminat public cu kerosen (Dumitru 2002, p. 52). În acest fel,
sa născut o nouă profesie de "lamplighter" cei care trebuiau să pornească și să stingă
luminile, să curețe geamul, să potrivească fitilul, dar și supravegheau buna funcționare a
lămpilor stradale (Dumitru, 2004).
Economia, cu toate ramurile ei importante, inclusiv industria de petrol şi gaze, a
înregistrat o cădere dramatică din cauza lipsei unei legislaţii corespunzătoare precum şi
proceselor de reorganizare, restructurare şi privatizare făcute, în general, în mod
necorespunzător şi cu consecinţe grave pentru economia naţională şi nu numai. Trebuie
precizat că un factor important care a condus la această situaţie a fost dat şi de
investiţiile extrem de reduse din toate domeniile economiei, în special în perioada 1990
7
- 2000.
În general, industria de petrol şi gaze, au avut o evoluţie negativă pe o lungă
perioadă de timp (aproximativ până în anul 2000) după care a început un proces relativ
lent de refacere şi revenire la performanţe din ce în ce mai bune (Gheorghe, Ion,
Niculae, Ștefan & Mihai 2008, p.18).
De remarcat este faptul că, societăţile noi constituite, prin divizarea unor
societăţi sau externalizarea unor servicii ale unor importante societăţi/regii din domeniul
industriei de petrol şi gaze, s‐au dezvoltat şi modernizat realizând lucrări şi/sau servicii
importante şi de calitate în domeniul lor de activitate (forajul sondelor, prospecţiuni
geologice, carotaj şi perforări, workover, fisurare hidraulică, construcţii şi montaje,
mentenanţă, proiectare şi cercetare, control şi protecţie utilaje şi conducte, automatizări
şi tehnologie informatică etc.). Trebuie remarcată implicarea tot mai largă în industria
de petrol şi gaze româneşti a unor mari şi prestigioase companii din străinătate, direct
sau prin filiale, în prospectarea, producţia, prelucrarea, transportul şi distribuţia ţiţeiului
şi gazelor respectiv produselor petroliere, precum şi în diverse servicii specifice acestei
industrii (PETROLEUM Industry Review, colecţie 2008‐2013).
În continuare se prezintă, în ordine cronologică, câteva evenimente importante
care au marcat semnificativ industria de petrol şi gaze din România.
În 1990 se înfiinţează S.C. Oil Terminal S.C. Constanţa, pentru vehicularea
ţiţeiului, produselor petroliere şi petrochimice lichide şi a altor produse şi materii prime,
în vederea importului, exportului şi tranzitului. De asemenea, respectiv se înfiinţează
S.C. CONPET S.A. Ploieşti, prin transformarea Întreprinderii de Transport Ţiţei prin
Conducte, având ca obiect operarea sistemului naţional de conducte magistrale pentru
transportul ţiţeiului din câmpurile de exploatare şi de la Oil Terminal către rafinării. În
acelaşi an, a fost desfiinţat Ministerul Petrolului şi transformat în Departament în cadrul
Ministerului Economiei Naţionale.
În anul 1991 s‐a înfiinţat Regia Naţională a Gazului Metan ROMGAZ R.A.
Mediaş şi Regia Autonomă a Petrolului PETROM R.A. Bucureşti.
În anul 1995 apare Legea Petrolului care este prima lege ce se referă exclusiv la
hidrocarburi (țiței, gaze şi condensat) și se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale, instituţia autonomă, în coordonarea Primului Ministru, având atribuţii directe
în aplicarea Legii Petrolului şi Legii Minelor (Gheorghe, 2007).
În anul 1997 se înfiinţează Societatea Naţională a Petrolului PETROM S.A., prin
fuziunea PETROM R.A. cu Compania Română de Petrol (CRP), având în componenţă
8
toate unităţile de extracţie a ţiţeiului şi serviciile aferente din PETROM R.A. şi
rafinăriile Petro‐Brazi şi Arpechim Piteşti precum şi toate unităţile de distribuţie a
Petrolului (PECO), aparţinând CRP. De asemenea este pusă în funcţiune conducta
submarină de transport gaze de la platforma centrală din Marea Neagră la terminalul
PETROMAR Constanţa (ENERGY ROMÂNIA, 2007).
În anul 1998, se înfiinţează Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ
S.A. Mediaş, cu capital integral de stat, având 5 filiale cu statut de Societăţi Comerciale
(S.C. EXPROGAZ S.A. Mediaş, Tg. Mureş şi Ploieşti respectiv S.C. DISTRIGAZ SUD
S.A. Bucureşti şi S.C. DISTRIGAZ NORD S.A. Tg. Mureş). De asemenea,
ROMPETROL S.A. este achiziţionat de Dinu Patriciu şi un grup de investitori locali
care se extinde rapid prin deschiderea unei filiale în Olanda (1999) unde îşi stabileşte şi
sediul central, preluarea rafinăriei VEGA Ploieşti (1999) şi PETROS Ploieşti (2000)
care devine Rompetrol Well Services S.A. În anul 2001 cumpără rafinăria PETRO‐
MIDIA, care devine Rompetrol Rafinare S.A. (vândută ulterior unei firme din
Kazahstan), care dezvolta şi o amplă reţea de benzinării în România şi alte ţări. Tot în
anul 1998, Lukoil prima companie privată din Federaţia Rusă achiziţionează pachetul
majoritar de acţiuni al rafinăriei PETROTEL TELEAJEN, iar S.C. CONDOMAG S.A.
Braşov, cu o experienţă de peste 50 ani în domeniul construcţiei de conducte magistrale
de gaze, este achiziţionată de către un grup de investitori români.
În anul 2000, se înfiinţează Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul
Gazelor Naturale (ANRGN), integrată apoi în anul 2007 în Autoritatea Naţională de
Reglementare în domeniul Energiei (ANRE, 2013).
Anul 2009 a marcat o schimbare profundă. Criza economică din 2008 redusese
semnificativ consumul de energie în întreaga lume. În decembrie 2008, preţul ţiţeiului
coborâse sub 40 de dolari/baril, deși avea să revină treptat la peste 100 de dolari în
următorii trei ani. Dar mai profund și mai durabil s-a dovedit a fi impactul unor noi
tehnologii în explorarea și producţia de ţiţei și gaze (Petroleum Intelligence Weekly
2014, p.4).
România are o veche și ilustră istorie a extracţiei ţiţeiului și gazelor, deși nu mai
este astăzi un jucător de primă ligă la nivel mondial, așa cum era în perioada interbelică.
Cu toate că are o dependenţă relativ mică de importuri de gaze, fapt semnificativ pe o
piaţă regională monopolistă și într-un context geopolitic extrem de tensionat (Gheorghe,
Ion, Niculae, Ștefan & Mihai 2008).
9
1.2. DINAMICA INDUSTRIEI DE PETROL ȘI GAZE DIN ROMÂNIA ÎN
PERIOADĂ 2008 - 2015.
Industria ţiţeiului și gazelor ale României, este una dintre cele mai vechi din
lume: peste un secol și jumătate de extracţie și rafinare industrială a ţiţeiului și aproape
100 de ani de producţie a gazelor naturale. România deţine rezerve și producţie
semnificative de ţiţei și gaze naturale, dar cu o tendinţă netă de scădere. Zăcămintele
sunt mature și fragmentate, iar producţia per sondă e dintre cele mai mici din Europa.
Prin diminuarea zăcămintelor convenţionale, producţia agregată de ţiţei și gaze este
preconizată a scădea cu 4-9% anual astfel că, la nivelul actual de producţie, România
mai are rezerve de gaze pentru 10 ani și rezerve de ţiţei pentru 19 ani (ANRM, 2013).
Gazele naturale reprezintă 30% din structura consumului de energie primară, în
timp ce petrolului îi revin 25% (Eurostat, 2012). 50% din produsele petroliere sunt
consumate în sectorul transporturilor.
Importurile de gaze ale României provin integral din Federaţia Rusă, ceea ce
constituie un element de vulnerabilitate strategică. Există în prezent pătru puncte de
interconectare transfrontieră a României:
- cu Ucraina, punctele Isaccea și Medieșul Aurit;
- cu Ungaria, punctul Csanadpalota;
- cu Moldova, punctul Ungheni.
Prin interconectări, România are și posibilitatea de a importa gaze naturale de la
alţi furnizori externi decât Gazprom, prin introducerea capacităţilor de flux invers.
La orizontul anului 2020, cu perspectiva unor noi surse indigene de gaze și a
unor noi surse regionale de import, precum și cu o interconectare crescută cu pieţele
adiacente, România poate deveni un hub regional. Aceasta ar stimula competitivitatea
industrială prin preţuri optime ale energiei, ar genera creștere economică și locuri de
muncă. Dar interesul ţării și dezvoltarea durabilă să fie promovate concomitent cu
crearea unui mediu de afaceri atractiv, în care Guvernul, agenţiile de reglementare și
legiutorii trebuie să fie parteneri competenţi și statornici ai investitorilor (Gheorghe,
Ion, Niculae, Ștefan & Mihai 2008, p.15).
Politica României în domeniul petrolului și gazului s-a îmbunătățit în ultimii ani,
contribuind la atragerea tot mai multor actori internaționali în acest sector. România este
unul dintre cei mai mari producători de petrol și gaze din Europa Centrală și de Est.
10
Rata de dependență a României este de 20% în cazul importurilor de gaze naturale și
respectiv, 60% în cazul importurilor de țiței. Cu toate acestea, potențialul său subteran
rămâne limitat.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) este responsabilă cu
acordarea licențelor și reglementarea sectorului petrolului și gazelor naturale din
România. Conform Legii petrolifere din România, toate resursele naturale ale subsolului
aparțin Statului, iar drepturile de explorare și extracție sunt acordate prin acorduri de
concesiune cu ANRM. România nu oferă acorduri de împărțire a producției. România se
angajează să-și liberalizeze sectorul energetic, iar în acest scop, Statul a privatizat
parțial compania Petrom, care este acum majoritar deținută de OMV din Austria. Există
câteva companii petroliere internaționale (CIO), care întreprind programe pozitive de
exploatare. În acest sector, România a reușit să atragă mai mulți producători de petrol și
gaze din SUA, precum:
- Amromco Energy - beneficiază de relații puternice cu OMV Petrom și
RomGaz;
- Chevron - a fost atras de estimările masive ale rezervelor de gaze de șist din
România, deținând în prezent, trei blocuri de explorare a gazelor de șist în apropierea
Mării Negre. În februarie 2015, Chevron a renunțat la planurile de explorare a gazelor
de șist în România, stabilind că există alte oportunități de investiții mult mai profitabile
în portofoliul global;
- ExxonMobil & OMV Petrom - cele 2 companii dețin fiecare 50% din acțiuni,
însă vor trebui să investească cel puțin 4 miliarde de dolari pentru extragerea gazelor din
cel mai nou depozit de gaze descoperit în Marea Neagră ; se preconizează că noul câmp,
va sprijini România în satisfacerea nevoilor sale de gaze naturale, împreună cu cele ale
Moldovei;
- Hunt Oil - a semnat un acord de parteneriat cu OMV Petrom în septembrie
2010, pentru o explorare comună a două blocuri de gaze naturale din estul României;
De asemenea, în România sunt prezente și alte companii americane, precum
Cameron (care furnizează sisteme de foraj, oferă diverse servicii pentru recuperarea și
stocarea hidrocarburilor, gestionarea calității apei, controlul și îmbunătățirea
performanței utilajelor, mentenanța echipamentelor etc), GE Oil & Gas - Lufkin (care
furnizează echipamente și servicii pentru industria de petrol și gaze, precum și pentru
transportul energiei electrice), Haliburton (este unul dintre cei mai mari furnizori
mondiali de produse şi servicii pentru industria energetică), Weatherford (oferă un
11
portofoliu larg de servicii și produse, precum foraj, evaluare, echiparea sondelor,
producție);
Evoluția pieței românești de petrol și gaze depinde de interacțiunea mai multor
factori:
- mediul economic global (încă slab, dar continuă să se îmbunătățească);
- prețurile mari ale gazului în UE (în special în Europa de Est);
- prețurile reduse de cărbune (generarea de energie electrică pe bază de cărbune
din România este costisitoare pentru că sunt folosiți cărbunii de calitate inferioară, iar
centralele termice sunt vechi);
- sursele regenerabile de energie pot fi dezvoltate prin măsuri de eficiență
energetică.
România este unul dintre cei mai mari producători de petrol și gaze din Europa
Centrală și de Est. Producția internă de gaze acoperă 80%, iar producția internă de
petrol este de 40% din consum. Rata de dependență a României este de 20% în cazul
importurilor de gaze naturale și respectiv, 60% în cazul importurilor de țiței. 99% din
importurile de gaze din România provin din Federația Rusă. Gazprom are contracte de
furnizare pe termen lung, cu două firme intermediare:
- Wintershall Erdgas Handelshaus Zug AG (WIEE), controlată de Gazprom;
- Imex Oil Ltd (Cipru), controlată de Conef Energy, România și Ungaria fiind
interconectate prin conducta de gaz Arad-Szeged. Până în prezent fluxul invers (de la est
la vest), nu a fost implementat, astfel încât producătorii români de gaze nu pot să
exporte, dar există planuri de construire a unui alt interconector de gaze între Giurgiu
(România) și Ruse (Bulgaria), cu sprijin financiar din partea UE.
Principalul actor din România, este compania petrolieră integrată ”Petrom”, care
este administrată de Grupul OMV din Austria. Există o concurență crescândă în
blocurile de explorare a apei adânci din Marea Neagră, publicate de ANRM (Agenția
Națională de Resurse Minerale):
În figura 1.1 se poate observa cum este competitivitatea industriei petroliere pe
marea neagra.
12
Figura. 1.1 Principalii competitori ai resurselor naturale ale Mării Negre
România deţine rezerve și producţie semnificative de ţiţei și gaze naturale, dar

cu o tendinţă netă de scădere. Zăcămintele sunt mature și fragmentate, iar producţia per
sondă e dintre cele mai mici din Europa. Potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare
în domeniul Energiei (ANRE), principalii producători de gaze naturale în mai 2014 erau
OMV Petrom cu 53,91% și Romgaz cu (42,55%). Există și mici producători
independenţi, precum Amromco Energy cu 3,25%, Foraj Sonde cu 0,24%, și Raffles
Energy cu 0,05% (ANRE, 2014).
Conform datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, evoluția
producției și importului de țiței, în perioada 2008 - 2015 a scăzut cu un ritm mediu
anual de cca. 1,2%, în timp ce importul a avut o evoluţie oscilantă, în creştere către
sfârşitul perioadei, aceasta datorită unei cereri crescute de combustibili derivaţi din ţiţei,
pe fondul scăderii accentuate a preţului barilului de ţiţei. Această evoluţie este susţinută
şi de creşterea cu 5,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, a volumului
cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule.
Deși România are o rată de dependenţă de importuri de energie de doar 21%,
fără dezvoltarea unor noi surse de hidrocarburi dependenţa este preconizată a atinge
50% în următorii 10 ani. Investiţiile în dezvoltarea unor noi zăcăminte autohtone și în
creșterea productivităţii gaziferelor mature pot transforma România într-un exportator
net de gaze chiar înainte de sfârșitul actualului deceniu.
România poate deveni un pol regional de tranzacţionare a gazelor naturale, în
13
care consumatorii să aibă oportunitatea alegerii preţului cel mai favorabil, oricare ar fi
sursa gazelor, internă sau externă (INS, 2015).
Cercetările de specialitate au stabilit că petrolul (supranumit ”aurul negru”
pentru calitățile și avantajele pe care le oferă), s-a impus printr-o continuă diversificare
a utilizării lui de-a lungul istoriei, fiind prezent pretutindeni (Dudău, 2013).
În tabelul 1.1 este prezentat dinamica industriei de petrol și gaze pe ramurile sale
principale (extracția petrolului și gazelor naturale și prelucrarea petrolului) în perioadă
2008 - 2015.
Tabelul 1.1. Dinamica producției industriale, a numărului mediu de salariați și a

productivității muncii din industria petrolieră din România în perioadă 2008 - 2015.
- (%) -
Dinamica (2008 = 100%)
Indicatori
Anii
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Extracția petrolului și gazelor naturale
- producția industrială 94,7 92,2 91,8 91,1 91,4 89,5 88,9
- numărul mediu de
91,2 86,1 79,7 78,0 73,9 71,2 63,1
salariați
- productivitatea
103,7 107,2 115,2 116,9 124,0 126,9 140,7
muncii
Prelucrarea petrolului
- producția industrială 88,5 78,1 77,4 74,4 78,3 88,1 88,2
- numărul mediu de
75,2 62,4 60,4 51,5 44,6 39,6 39,0
salariați
- productivitatea
117,4 124,6 129,2 143,9 174,8 215,2 222,9
muncii
Sursa: Calcule și informații pe baza Anuarului Statistic al României ediție 2014 și a

aplicației TEMPO on-line, Instituto Național de statistică, București.
14
Datele din tabel 1.1, evidențiază următoarele aspecte:
a) În cazul extracției petrolului și gazelor naturale:
- producția industrială a avut o tendință de scădere continua, ajungând în anul 2015
la un nivel de doar 88,9%;
- numărul mediu de salariați a avut o scădere mare de salariați, ajungând doar la
63,1%;
- productivitatea muncii în anul 2015 comparativ cu anul 2008, a înregistrat în
schimb, o creștere continua, fiind mai mare cu 40,7%.
b) În cazul prelucrării petrolului:

- producția industrială a avut o scădere în anul 2015 comparativ cu anul 2008 și
ajuns la 88,9%;
- numărul mediu de salariați a avut o scădere la 39,0% față de anul 2008;
- productivitatea muncii a înregistrat o creștere foarte mare ajungând la 222,9% în
anul 2015, în comparație cu anul 2008.
Datele prezentate în tabel 1.2 evidenţiază scăderea numărului mediu de salariați
in ramurile de extracție petrolului și gazelor naturale și a prelucrării petrolului.
Tabelul 1.2. Dinamica a numărului mediu de salariați din industria petrolieră din
România în perioadă 2008 - 2015.
- mii persoane -
Extracția petrolului și gazelor
Prelucrarea Petrolului
naturale
Anul Numărul mediu de Numărul mediu de
Dinamică Dinamică
salariați salariați
(%) (%)
2008 29,5 100 10,1 100

2009 26,9 91,2 7,6 75,2
2010 25,4 86,1 6,3 62,4
2011 23,5 79,7 6,1 60,4
2012 23,0 78,0 5,2 51,5
2013 21,8 73,9 4,5 44,6
2014 20,8 71,2 4,1 39,6
2015 18,6 63,1 4,0 39,0

Ritmul decrescator al numărului mediu de salariați în industria de petrol și gaze
15
după datele din tabel s-a menținut continuu în perioadă analizată.
În anul 2015 numărul mediu de salariați a scăzut la 63,1% ajungând la 18,6 mii
persoane, comparativ cu anul 2008 la care erau 29,5 mii persoane în ramură de extracția
petrolului și gazelor naturale.
Numărul de salariați în prelucrarea petrolului a scăzut continuu în perioadă 2008 -
2015 ajungând la 39,0% în anul 2015 comparativ cu anul 2008.
Situația in ramură extracții petrolului și gazelor naturale este evidențiată și de
reprezentarea grafică în figura 1.2 de mai jos, realizată pe baza diagramei prin coloane.
Extrația petrolului și gazelor naturale
producția industriala (%) numărul mediu de salariați (%) productivitatea muncii (%)
103.7
107.2
115.2
116.9
124,0
126.9
140.7
91.2
86.1
79.7
78,0
73.9
71.2
94.7 63.1
92.2
91.8
91.1
91.4
89.5
2009 88.9
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Figura 1.2. Dinamica producției industriale, a numărului mediu de salariați și a

productivității muncii pe ramura prelucrării petrolului din România în perioadă 2008 -
2015.
Ramura de extracția petrolului și gazelor naturale, a scăzut progresiv în perioada

analizată, așa cum se observă tot din grafic. Producția industrială a scăzut în perioadă
analizată cu -11,1% ajungând la 88,9% în anul 2015, comparativ cu anul 2008.
Numărul mediu de salariați scăde tot progresiv și a avut o scădere cu -36,9% în
perioadă 2008-2015, ajungând la 63,1%.
Productivitatea muncii menține ritmul de creștere continuu și a crescut cu
+40,7% în anul 2015 față de anul 2008, ajungând la 140,7%
Evoluţia modificărilor intervenite pe ramura prelucrării petrolului în perioadă
16
2008 - 2015 în funcţie de producției industriale, a numărului mediu de salariați și a
productivității muncii sunt prezentate în figura 1.3.
producția industriala (%) numărul mediu de salariați (%) productivitatea muncii (%)
117.4
124.6
129.2
143.9
174.8
215.2
75.2 222.9
62.4 60.4
51.5
88.5 44.6
78.1 39.6
77.4 39,0
74.4
78.3
2009 88.1
2010 88.2
2011
2012
2013
2014
2015
Figura 1.3. Dinamica producției industriale, a numărului mediu de salariați și a

productivității muncii pe ramura prelucrării petrolului din România în perioadă 2008 -
2015.
Ramura de prelucrare petrolului, a prezentat o situație diferită de cea extractivă.

Producția industrială a prezentat o scădere cu -11,8% față de anul 2008 și ajuns la un
nivel de 88,2% în anul 2015.
Numărul mediu de salariați a avut o tendință de scădere foarte accentuată, a
scăzut cu -61,0%, ajungând în anul 2015 la un nivel de doar 39,0% în comparație cu
anul 2008, în perioadă de analiză.
Productivitatea muncii a crescut la 222,9% în anul 2015, o creștere cu +122,9%
în activitate respectivă față de anul 2008.
Evoluția industriei de petrol și gaze este influențată de o multitudine de factori
care determină atât dinamica cât și anumite modificări structurale.
Industria petrolului și gazelor din României, în perioada analizată, a manifestat o
tendinţă de scadere continuă în ramura de extracție petrolului și gazelor naturale
respectiv prelucrarea petrolului.
Producția industriala din activitate extracția petrolului și gazelor naturale a
17
scăzut în principal datorită epuizarea zăcămintelor de țiței în țară și preţurilor mici ale
țițeiului, care afectează atât activitatea curentă, cât și investiţiile necesare pentru
continuarea extracţiei de petrol. Scăderea prețului țițeiului este cauzată de un efect
indirect al crizei globale și anume diminuarea consumului.
Pe ramură prelucrării petrolului, creșterea producției industriale cu 88,2% se
datorează creșterea cereri de carburanți pe piață națională și care a fost mai mare în anul
2015 față de anul 2014 (INS, 2015).
Numărul mediu de salariați pe rămura de extrație petrolului și gazelor
naturale și prelucrarea petrolului scade prograsiv, ca urmare a procesului de
restructurare, respectiv de eficientizare a activității, a concedierilor, a pensionărilor,
plecărilor voluntare cu salarii compensatori sau renunţării la unele activități care nu mai
erau profitabile de către unor companii din țară. Totuși nivelul scăzut al preţului ţiţeiului
şi al gazelor naturale care se estimează să persiste pentru o perioadă mai îndelungată,
ameninţă existență unor companii din industria energetică, a obligat multe companii la
luare de o serie de măsuri care urmăresc limitarea cheltuielilor de capital şi reducerea
costurilor operaţionale.
Productivitatea muncii din industria de petrol și gaze a crescut în ambele ramuri
(Extracția petrolului și gazelor naturale respectiv prelucrarea petrolului) în baza unei
majorări mai mari a producţiei industriale comparativ cu dinamica numărului mediu de
salariați pe ramură prelucrarea petrolului și prin creșterea unor cereri externe pe
activitate extractivă de petrol și gaze naturale.
România se confrunta cu provocări semnificative în sectorul energetic, care
necesită investiții și modernizare tehnologică, într-un cadru conceptual coerent. Totuși
s-au făcut mai multe încercări de a produce o securitate națională energetică orientată
către viitor, factorii de decizie au arătat doar interes sporadic și inconsecvent.
Pentru a evidenţia în mod corect industria de petrol și gaze, trebuie calculată și
analizată dinamica nominlă și dinamica reală. În cest scop am analizat indicatorii de
dinamică având ca baza de calcul dinamica anul 2008 în activitate de extracția
petrolului și gazelor și cea de prelucrării petrolului din anul 2015 comparativ cu anul
2008 (Economica.net, 2015).
Rezultatele calculelor prezentate în tabelul 1.3 care evidențiază dinamica reală și
cea nominală a castigurilor în industria de petrol și gaze în activitate de extracția
petrolului și gazelor naturale și cea de prelucrarea petrolului în perioadă 2008 - 2015.
Tabelul 1.3. Dinamica nominală și reală a castigurilor salariale nete din industria
18
petrolieră din România în perioadă 2008 - 2015.
- (%) -
Dinamică (2008 = 100%)

Indicatori
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Extracția petrolului și gazelor naturale
Dinamica nominală 103,1 100,6 112,2 128,1 138,6 164,1 175,6
Dinamica reală 97,6 89,8 94,6 104,6 108,9 127,5 137,3

Dinamica nominală 110,9 129,1 129,9 133,8 146,7 163,9 180,9
Dinamica reală 105,0 115,2 109,6 109,3 115,2 127,3 141,4

Dinamica reală a fost determinată pe baza Indicelui Mediu Anual al prețurilor de

consum, calculate de INS, Bucureșri.
350
300
250
200
150
100
50
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Figura 1.4. Dinamica nominală și reală a castigurilor salariale nete în extracție

petrolului și gaze din România în perioadă 2008 - 2015.
Castigurile salariale nominale din extracției petrolului, au crescut cu +75,6% în

anul 2015 față de anul 2008.
Castigurilor salariale reale au avut o creștere cu +37,3%, ajungând în anul 2015
19
la 137,3% față de anul 2008 în perioada respectivă.
350
300
250
200
150
100
50
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Figura 1.5. Dinamica nominală și reală a castigurilor salariale nete în ramura prelucrării
petrolului din România în perioadă 2008 - 2015.
Se poate constată atât prin date din tabel și reprezentarea grafică faptul că
castigurile salariale nominale în perioada analizată, pe ramură prelucrării petrolului, au
crescut cu +80,9% în anul 2015 față de anul 2008 iar castigurilor salariale reale tot au
crescut cu +41,4% în 2015 în comparație cu anul 2008.
1.3. MODIFICĂRI ÎN STRUCTURA A INDUSTRIEI DE PETROL ȘI

GAZE DIN ROMÂNIA
Dinamica diferită înregistrată de industria de petrol și gaze din României pe

categoriile analizate anterior a determinat unele schimbări în structura acesteia.
În continuare voi analiza principalele modificări structurale, comparând structura
în doi ani respectiv anul 2008 şi anul 2015. În acest scop am utilizat mărimile relative
de structură ceea ce a permis determinarea ponderii fiecărei categorii în valoarea totală
atât la numărul mediu de salariați cât și în producția de petrol și gaze (Lazar&Lazar,
2012).
În continuare vom analiza și structura numărului mediu de salariați pe ramură de
extracția petrolului și gazelor respectiv ramura de prelucarea petrolului. Structura
numărului mediu de salariați în industria de petrol și gaze în anul 2008 și 2015 este
prezentată în tabelul 1.4.
20
Tabelul 1.4. Structura numărului mediu de salariați în industria de petrol și gaze în anul
2008 și 2015.
- mii persoane -
Structur Structur
Anul 2008 Anul 2015
Indicatori a a
(%) (%)
Total numărului de
36,6 100 22,6 100
salariați
- Extracția Petrolului și
26,5 72,4 18,6 82,3
Gazelor naturale
- Prelucrarea
10,1 27,6 4,0 17,7
petrolului

100%
90%
80% 72.4
70% 82.3
60%
50%
40%
30% 27.6
20% 17.7
10%
0%
Anul 2008 Anul 2015
− Prelucrarea petrolului (%) − Extracția petrolului și gazelor (%)
Figura 1.6. Structura numărului mediu de salariați în industria de petrol și gaze în anul
2008 și 2015.
Analizând valorile din tabel 1.4, care evidențiază structura numărului de salariați
în industria de petrol și gaze, s-a constatat în ramură de extracția petrolului și gazelor
naturale, o creștere a numărului mediu de salariați de la 72,4% înregistrați în anul 2008
la 82,3% în anul 2015. În ramura de prelucrarea petrolului, numărul mediu de salariați
au scăzut de la 27,6% din anul 2008 la 17,7% în anul 2015.
În continuare, prezentăm structura producției industriale de petrol și gaze în anul
21
2008 și 2015, evidențiată atât în tabel 1.5 cât și de reprezentarea grafică.
Tabelul 1.5. Structura producției industriale de petrol și gaze în anul 2008 și 2015.
- mii tone echivalent țiței -

Structur Structur
Anul 2008 Anul 2015
Indicatori a a
(%) (%)
Total Producției de
13601 100 12780 100
petrol și gaze
- Producția de țiței 4619 33,96 3906 30,56
- Producția de gaze
8982 66,04 8874 69,44
naturale

100%
90%
80%
70%
66.04 69.44
60%
50%
40%
30%
20%
33.96 30.56
10%
0%
Anul 2008 Anul 2015
− producția de țiței − producția de gaze
Figura 1.7. Structura producției industriale de petrol și gaze în anul 2008 și 2015
Conform datele din tabel 1.5 și reprezentarea grafica, se verifică că producția de

țiței a scăzut la 30,56% în anul 2015 comparativ cu anul 2008 la care era 33,96%.
Producția de gaze a avut o creștere în anul 2015, a crescut la 69,44% în comparație
cu anul 2008 la care producția de gaze era cu 66,04%.
CAPITOLUL II
22
UNELE METODE DE PREVIZIUNE A INDUSTRIEI DE PETROL
ȘI GAZE.
Elaborarea previzionării macroeconomice presupune rezolvarea următoarelor

trei mari probleme (Anghelache, 2015):
- structurarea previziunilor;
- fundamentarea previziunilor:
- asigurarea unui flux logic al lucrărilor de elaborare.
Structurarea previziunilor înseamnă gruparea acestora, a problemelor și
acțiunilor, după diverse criterii care să permit efectuarea lucrărilor într-o asemenea
ordine în raport cu competențele celor care elaborează astfel de lucrări și care să asigure
gradul dorit de operaționalizare.
Prevederile previziunilor se structurează, însă, în mod diferențiat pe: secțiuni -
grupe mari de probleme; profiluri - gruparea prevederilor după criteriul de ramura,
teritorial sau social; categorii de prevederi, respectiv orientative sau imperative, privește
în mod deosebit planurile și programele.
Fundamentarea previziunilor macroeconomice înseamnă stabilirea fiecăruia
dintre elementele acestora pe baza de informații suficiente, cu luarea în considerare a
rețelei de interdependențe și a evoluțiilor previzibile, asigurându-se, totodată, și măsuri
de siguranță asupra riscului și incertitudini. Prin fundamentarea previziunilor se
urmărește desfășurarea unor activități eficiente din punct de vedere tehnico - economic,
social și ecologic.
Elaborarea lucrărilor de previzionare macroeconomic presupune parcurgerea a
trei etape esențiale, și anume: diagnoza, prognozarea și planificarea sau programarea.
Se prezinta pe ansamblu, metodele folosite în domeniul previziunii integrate
într-o concepție general, ceea ce constituie în fapt metodologia previzional. Sunt
abordate aspecte privind metodele fundamentale de previziune, cum ar fi metoda
analizei și sintezei și metoda interpretării sistematice. Un rol esențial este acordat
metodelor de previziune pe elemente, cu accent pe metoda extrapolării și interpolării.
Se utilizează indicatorii și metodele statistico-econometrice, pe baza cărora se
pot obține cu certitudine elemente definitorii în legături cu perspectiva evoluției
economiei într-o perioada de timp determinat (termen scurt, mediu sau lung). Autorii se
apleacă asupra extrapolării analitice cu ajutorul funcțiilor de corelație și ale funcției de
23
producție. Sunt date principalele metode statistice, precizându-se indicatorii statistici
care pot fi utilizați în perspectiva realizării unei astfel de previziuni.
Un loc aparte îl ocupă prezentarea metodei modelării economico- matematice,
care poate fi folosit cu succes în toate aceste lucrări de previziune. Simularea este un alt
aspect căruia i-se acord atenție, în sensul că orice studiu de previziune trebuie supus
procesului de simulare pentru a identifica dacă conceptele și aspectele surprinse de
studiu se vor putea realiza în practică într-o perioadă previzionată.
Elaborarea cadrului metodologic al previzionării macroeconomice, presupune
rezolvarea următoarelor trei mari probleme:
- structurarea previziunilor;
- fundamentarea previziunilor;
- asigurarea unui flux logic al lucr rilor de elaborare.
Structurarea previziunilor înseamnă gruparea acestora, a problemelor și
acțiunilor, după diverse criterii care să permită efectuarea lucrărilor într-o asemenea
ordine în raport cu competențele celor care elaborează astfel de lucrări și care să asigure
gradul dorit de operaționalizare (Anghelache & Anghel, 2016).
Prevederile previziunilor se structurează , îns ă, în mod diferențiat pe:
- secțiuni - grupe mari de probleme;
- profiluri - gruparea prevederilor după criteriul de ramură, teritorial sau social;
- categorii de prevederi, respectiv orientative sau imperative, privește în mod
deosebit planurile și programele.
Fundamentarea previziunilor macroeconomice înseamnă stabilirea fiecăruia
dintre elementele acestora pe bază de informații suficiente, cu luarea în considerare a
rețelei de interdependențe și a evoluțiilor previzibile, asigurându-se, totodată, și măsuri
de siguranță asupra riscului și incertitudini. Prin fundamentarea previziunilor se
urmărește desfășurarea unor activități eficiente din punct de vedere tehnico - economic,
social și ecologic.
Elaborarea lucrărilor de previzionare macroeconomică presupune parcurgerea a
trei etape esențiale, și anume: diagnoza, prognozarea și planificarea sau programarea.
Elaborarea prognozelor trebuie să parcurgă următoarele etape:
- interpretarea și valorificarea informațiilor furnizate de analiza-diagnostic,
precum și a altor informații disponibile;
- elaborarea studiilor prospective și a prognozelor preliminare;
- elaborarea prognozei macroeconomice preliminare;
24
- elaborarea prognozelor parțiale sau sectoriale, altele decât cele prioritare;
- elaborarea prognozei macroeconomice finale sau definitive.
Prognozele prioritare se elaborează pe baza concluziilor desprinse din analiza
diagnostică și din studiile prospective. Acestea se referă la domenii sau probleme care
prezintă un interes deosebit pentru evoluția economico-socială, dar care pot fi abordate
relativ autonom, înainte de proiectarea structurilor macroeconomice, de ansamblu.
Pe baza ansamblului de informații furnizate de lucrările previzionale menționate
se elaborează prognoza macroeconomică preliminară, ca model agregat coerent al
evoluției economiei naționale, prezentat într-o formă simplificată. Prognozele parțiale
sau sectoriale au caracter complex dar relativ dezagregat. Se elaborează pe baza
informațiilor furnizate de studiile de analiză-diagnostic la nivel macroeconomic sau pe
domeniile care constituie obiectul lor, de studiile prospective specifice și de prognozele
prioritare.
Programele sau planurile macroeconomice și sectoriale se elaborează de către
ministerele sau departamentele interesate în colaborarea cu instituții specializate publice
sau private. Elaborarea planurilor și programelor macroeconomice prezintă o serie de
particularități și în funcție de orizontul de timp pe care îl iau în considerație și anume:
- termen lung, peste 7 ani, pentru planuri sau programe strategice;
- termen mediu, cuprins între 3 și 7 ani;
- planuri sau programe anuale.
Metoda previzional este un mod de cercetare și cunoaștere a realității pentru a
anticipa o acțiune viitoare pe baza unor criterii de raționalitate, de optim și reprezintă o
componentă a procesului de cunoaștere, arătând calea (căile) de urmat, ca rod al
transformării enunțului teoretic privind dinamica economică în modalități și procedee
practice asupra felului cum trebuie procedat.
Ansamblul metodelor folosite în domeniul previziunii, integrate într-o concepție
general unitar, constituie metodologia previzional.
Ținând seama de practica planificării și prognozării economico-sociale,
metodele previzionale folosite pot fi (Andreou, Ghysels, Kourtellos, 2013):
- fundamentale;
- de previziune pe elemente;
- structurale, de stabilire în perspectiv a unor sisteme informatice;
- intuitive și de echilibrare.
25
Analiza constă în descompunerea fenomenului sau procesului respectiv în
elementele sale constitutive, în scopul studierii aprofundate a acestora.
Sinteza constă în recompunerea întregului din elementele analizate, obținându-se
expresii cantitative agregate și generalizarea aspectelor particulare ale realității, în urma
procesului de cunoaștere de la simplu la complex. Sintezele economico-sociale sunt
instrumente indispensabile ale managementului și previziunilor macroeconomice,
constituind premisa necesar a exprimării opțiunilor și adaptării deciziilor de importanță
națională (Anghelache, Panait, Marinescu & Ni, 2017).
În cadrul analizei (interpretării) sistemice, activitatea previzională presupune o
serie de obiective, dintre care amintim:
- proiectarea indicilor de performanță pentru starea dorită pe traiectoria dintre
perioada de bază și orizontul previziunii;
- stabilirea algoritmilor de determinare a variantelor convenabile;
- introducerea în sistem a variabilelor de intrare și a parametrilor de decizie,
precum și obținerea variabilelor de ieșire, cu luarea în considerare a fluxurilor
intermediare și optimizarea funcționării sistemului a variantelor formulate.
2.1. NECESITATEA PREVIZIUNII EVOLUȚIEI INDUSTRIEI DE

PETROL ȘI GAZE.
Managementul activităților economice din industria petrolieră, acționează cu

ajutorul unor mijloace existente, în prezent, pentru a imprima vieții economice-socială o
anumită dinamică, potrivit cu scopurilor de perspectiva. În aceste condiții pentru a
exercita un management științific, fundamentat pe baze realiste, al activităților
economice din insdustria petrolieră, este necesară previzionarea, respectiv anticiparea
acțiunilor și rezultatelor viitoare, pe termeni diferite prîntr-un proces de analiza
retrospectivă și prospectivă, de cunoastere și decizie.
Prin previzionare se explorează tendințele principale ale evoluției și implicațiile
acestora, se adoptă măsuri pentru restructurarea unor componente ale sistemelor
economice. Aceasta presupune măsuri de cuantificare, reglementare sau influențare a
diferitelor procese și dinamici pe criteri de raționalitate.
Previziunea evoluției industriei petroliere presupune explorarea în timp pentru
26
elaborarea lucrărilor prospective, proces prin care se prefigurează sau se predetermină
cu metode și mijloacele specifice, obiectivul structura, dinamica și eficiența unei acțiuni
sau unui sistem de acțiuni viitoare. Aceasta înseamnă rezolvarea constientă a
problemelor tot mai complexe pe care le ridică activitate economice din piață petrolieră.
În aceste sens este relevanta următoarea remarca: ,,Omul supraviețuiește numai prin
capacitatea sa de a acționa în prezent, pe baza experienței trecute, în termenii
consecințelor viitoare. Prin asumarea viitorului, omul își face prezentul suportabil și
trecutul semnificativ (Anghelache, Isaic-Maniu, Mitru, Voineagu, Dumbrav & Manole
2006).
Trecutul, prezentul și viitorii alternativi se intretes în anticiparea și predicția
acțiunilor viitoare’’. Viitorul este în funcția de necesitare, dar și de întamplare. Aceasta
înseamnă că, pe parcursul acțiunii, se pătrund elemente previzibile, cu caracter
determinat, condiționat logic, prin cunoasterea precisa de către factorii de decizie a
relațiilor de cauzalitate, cu elemente imprevizibile, accidentale, care nu sunt determinate
de cauzele luate în considerare. Aceasta face să se adopte cu anticipație și măsuri
împotriva eventualului risc provocat de factori aleatori. Mărimea dezastrelor decrește pe
măsură ce oameni le cred posibile și pregateșc prevenirea sau, cel puțin, minimizarea
efectelelor lor.
Previziunea industriei de petrol și gaze se poate realiza utilizând mai multe
metode. În acest capitolul, voi prezenta metoda extrapolării, metoda interpolării și
metoda funcțiilor de tendință (Ciurlac, Tomita, Gheorghe & Popescu 2003).
2.2. METODA EXTRAPOLĂRII
ASPECTE TEHNICE ȘI METODOLOGICE ALE PREVIZIUNII PRIN

METODA EXTRAPOLĂRII
În activitatea previzională, extrapolarea, este cea mai utilizată metodă în

prognozele cantitative, ea constă în prelungirea în viitor a evoluției contante în trecut.
Metoda se bazează pe ipoteza ca sunt cunoscute relațiile cauzale și că în evoluția
procesului economic analizat nu vor avea loc transformări esențiale, care să modifice
substanțial tendință conturată.
De preferință, această metodă este recomandată în previziunea fenomenelor care
își mențin ritmul și direcția de dezvoltare o perioadă mai mare de timp. Metoda
27
extrapolării, o metodă destul de rapid și ușor de aplicat, prezintă însă unele
dezavantajele (Nicolae, Constantin & Grădinaru 1998, p.147), care împun utilizarea ei
cu prudență:
- oferă numai o imagine orientativă asupra perspectivei, deoarece viitorul nu
reproduce integral evoluțiile din trecut;
- se poate folosi cu succes numai în cazul proceselor economice care își mențin
direcția și intensitatea de mișcare;
- pe măsură ce orizontul de previziune se îndepărtează, crește ponderea factorilor
de risc și incertitudine, fapt ce generează posibilitatea modificării traiectoriilor din
trecut; de aceea este preferabil ca metoda să fie utilizată pe perioade cât mais curte.
Extrapolarea pe baza seriilor cronologice pornește de la ipoteza că tendința
variabilei economice care face obiectul previziunii nu se va modifica substanțial în
perioada următoare și constă în prelungirea în viitor a evoluției constatate în trecut (a
trendului).
Trendul - componenta principală a seriilor cronologice - reprezintă tendința
general, linia principală de evoluție a unui fenômeno, sesizabilă pe perioade lungi de
timp.
Calcularea trendului se bazează pe ajustarea valorilor reale ale seriei statistice,
adică înlocuirea termenilor reale cu valori obținute prin diferite modele.
Trebuie precizat însă faptul că extrapolarea seriilor cronologice poate prezenta
erori semnificative mai ales atunci când se aplică la nivel microeconomic.
De aceea, pentru o asigurare suplimentară a ipotezei de menținere în viitor a
tendințelor continuate în trecut, se recomandă că extrapolarea să fie însoțită de o analiză
calitativă a mediului economic în ansamblu său, incluziv a mediului concurențial.
În practica sunt cunoscute două variante ale extrapolării pe baza seriilor
cronologice:
- extrapolarea mecanică, atunci când se admite că relațiile stabilite între
variabile nu se vor modifica în viitor și în consecința se procedează la o prelungire
automată a tendinței înregistrate în trecut;
- extrapolarea euristică, atunci când pornindu-se de la analiza perioadei
procedente, se introduc anumite corecții (coeficientul de corecție a trendului) în curba
de evoluție viitoare a fenomenului, în funcție de modificarea previzibilă a desfășurării
acestuia sau de unele opțiuni ale factorului de decizie.
Pornind de la simplitatea și rapiditatea calculelor, cele mai utilizate procedee de
28
extrapolare pe baza seriilor cronologice sunt:
- extrapolarea cu ajutorul sporului mediu absolut;
- extrapolarea cu ajutorul indicelui mediu.
Extrapolarea cu ajutorul sporului mediu absolut se utilizează în cazul proceselor
economice nonstaționare, care evoluează sub forma unei progresii aritmetice
(modificările absolute cu bază în lanț sunt aproximativ constante).
În cazul extrapolarea mecanice relația de calcul pentru trend va fi:
Y^ t =Y 0 +t ∙ ∆
unde:
Y^ t - variabila ajustată pentru perioada de analiză;

Y0 - valoarea variabilei în anul de baza;
t - numărul de ani (sau alte unități de timp) din perioada de calcul al
trendului (t = 0 , n );
∆ - sporul mediu absolut al variabilei y în perioada precedente:
Y n−Y 0
∆=
n
unde:
n - reprezintă numărul termenilor minus 1.
Extrapolarea cu ajutorul indicelui mediu se aplică în cazul fenomenelor și

proceselor economice care evoluează sub forma unor progresii geometrice (indici de
dinamică cu baza în lanț sunt aproximativ egali între ei).
Relațiile de calcul vor fi (Lazar & Lazar, 2014):
Y^ n + p=Y n ∙ I - în cazul extrapolării mecanice

p
^ n + p=Y n ∙ I p ∙ K - în cazul extrapolării euristice

Y
unde:
29
I - reprezintă ritmul mediu anual I=n
( √ ) Yn
Y0
2.3. METODA INTERPOLĂRII
Această metoda presupune stabilirea mărimilor intermediare între două niveluri

ale variabilei de previziune și anume, nivelul din anul de bază și nivelul din anul final al
orizontului de prognoză.
Organele de decizie prestabilesc nivelul pentru anul final în funcție de anumite
obiective economice-sociale urmărite.
Interpolarea se poate realiza folosind două procedee: cu ajutorul sporului mediu
anual sau folosind ritmul mediu anual.
Interpolarea cu ajutorul sporului mediu anual, se realizează în două etape:
- calcularea sporului mediu anual (de creștere sau de decreștere) potrivit relației:
Y^ n+ p −Y n
∆=
p
în care:
∆ - sporul mediu absolut;
yn - valoarea variabilei în anul de previziune
Y^ n + p - valoarea variabilei în anul final al perioadei de previziune;
p - numărul de ani ai perioadei de previziune.
- calcularea variabilelor rezultative pentru intervalul de previziune:
Y^ n + p=Y n + p ∙ ∆
Interpolarea cu ajutorul ritmului mediu anual de creștere, presupune observarea

și parcurgerea a două etape:
- stabilirea ritmului mediu anual de creștere potrivit relației:
√
Y^ n+ p 1 ^
P ( ln Y n +p −ln Y n)
R= −1=e p
yn
30
- determinarea variabilelor rezultative pentru oricare an din intervalul nn+p,
potrivit relației:
Y^ n + p=Y n ¿
Pentru aplicarea metodei interpolării este nevoie de pe o parte să se prelimine

nivelul anului de bază (Yn) iar de pe altă parte, prin apțiunea factorilor de decizie, să se
estimeze nivelul anului final Y^ n + p (Anghelache, Panait, Marinescu & Ni, 2017).
2.4. METODA FUNCȚIILOR DE TENDINȚĂ
ASPECTE TEHNICE ȘI METODOLOGICE ALE PREVIZIUNII PRIN

METODA FUNCȚIILOR DE TENDINȚĂ
Extrapolarea pe baza funcțiilor de tendință (trend) este o metodă frecvent

utilizată în activitatea previzională. Ea se bezează pe ajustarea seriilor dinamice cu
ajutorul unor funcții matematice, analitice, potrivite, corespunzător formei de evoliției.
Metodele analitice de ajustare sunt mai exacte decât cele mecanice deoarece au în
considerare toți termenii seriei. Problema principală în aplicarea acestor metode constă
în alegerea tipului potrivit de funcție Y^ t care estimează tendința centrală a seriei.
Aplicarea funcțiilor de tendință în previziunile economice presupune parcurgerea
unor etape:
- analiza evoluției fenomenului în perioada precedente (analiza seriei statistice)
care constă în:
a) alegerea formei funcției de tendință care aproximează cel mai bine tendința
centrală a seriei statistice și care va fi folosită în previziune; în acest scop se poate
utiliza cu succes reprezentarea grafică;
b) determinarea (estimarea) parametrilor funcției de tendință.
Deoarece procese economice nu evoluează perfect după o dreaptă, este necesar
ca parametrii funcției de tendință să fie astfel calculți încât diferența dentre datele reale
și cele calculate cu funcția respectivă să fie minime. Folosind metoda celor mai mici
pătrate, vom avea:
31
n
s=∑ ¿ ¿
t =1
unde
yt - valorile reale (empirice) ale seriei statistice;
^y t - valorile previzionate (simulate)
Condiția de minim este îndeplinită când derivatele parțiale ale expresiei, în

raport cu fiecare din cei doi parametri sunt egale cu zero. Pe baza acestei relații se
determină parametrii optimi ai funcției. Funcția de ajustare astfel obținută explica
tendință de evoluție a fenomenului în perioada precedente dar stă și la baza previziunii.
c) validarea formei funției de tendință alese prin reprezentarea grafică,
operațiune care se face prin diferite teste statistice dintre care mai utilizate sunt: teste
asupra erorilor de estimare, teste pentru semnificația parametrilor (testul student) și
testele globale asupra modelului (raportul de corelație, Fisher, etc).
Realizarea previziunii propriu-zise

Această etapa constă în estimarea nivelului variabilei dependente corespunzător
orizontului de previziune. Funcția de ajustare astfel obținută explică tendința de evoluție
a fenomenului în perioada precedenta dar stă și la baza previzionării termenilor seriei
dinamice (Burtina & Varlan, 1998).
Funcțiile mai des utilizate pentru ajustarea și previzionarea pe baza seriilor
dinamice sunt: liniară, parabólică, exponențială, logarítmică, logistică.
Funcția de tendință liniară
Așa cum îi spune și denumirea, funcție de tendință liniară se utilizează în cazul

evoluțiilor de tip linear, la fel ca și metoda sporului mediu.
Funcția de tendință liniară are ca expresie analítica, ecuația unei drepte:
^y =a+bt
unde:
a - termen liber care nu are o semnificație economică;
b - este panta dreptei de tendință (aproximează sporul mediu de creștere);
32
t - esta variabila timp.
Parametrii a și b se determină prin utilizarea metodei celor mai mici pătrate,
metoda prin care se ajunge la următorul sistemul de ecuații:
{a ∑tna+b+ b∑∑t=∑
2
y
t =∑ yt
Pentru rezolvarea sistemului se pune condiția ca ∑ t=0 și atunci sitemul devine:
{b ∑na=∑
2
y
t =∑ yt
de unde:
∑y ∑ yt
a= și b=
n t2
Funcția parabolei de gradul doi
Ajustarea și reprezentarea după modelul parabolic de grad 2 se recomandă atunci

când modificările absolute cu baza în lanț alcătuiesc aproximativ o line dreaptă și
diferențele absolute de ordinul 2 sunt aproximativ constante.
Forma funcției este:
^y =a+bt+ ct 2
Sistemul de ecuații pentru calcularea constanțelor a, b, c este:
{
2
na+b ∑t +c ∑ t =∑ y
2 3
a ∑t + b ∑t +c ∑ t =∑ yt
2 3 4
a ∑t +b ∑t +c ∑ t =∑ yty
Pentru rezolvarea sistemului ecuații, se pune condiția ca ∑ t=0 și că ∑t 3 = 0 iar

sistemul devine:
33
{
2
na+c ∑t =∑ y
2
b ∑ t =∑ yt
a ∑t 2+ c ∑t 4=∑ yty
Rezulta într-o primă etapa valoarea lui b:
∑ yt
b=
t2
Apoi se vor determina și valorile parametrilor a și c.
Funcția exponențială
Această funcție se recomendă în ajustarea și previziunea seriilor dinamice atunci

când termenii acesteia alcătuiesc aproximativ o série geométrica (la fel ca în cazul
extrapolării prin metoda ritmului mediu de dinamică).
În acest caz, funcția de trend este (Anghelache & Anghel, 2014):
^y t =a ⋅b t
Pentru estimarea parametrilor funcției se logaritmează relația anterioară,

rezultând:
lg ^y t =lga⋅ tlgb
Prin aplicarea metodei celor mai mici pătrate rezultă:
{lganlga+lgb ∑ t=∑lgy
2
∑ t+ lgb ∑ t =∑tlgy
Prin rezolcarea sistemului se determină valorile lui a și b, respectiv:
∑lg y
lg a=
n
34
∑ tlg y
lg b=
t2
Valorile lui a și b se determină prin antilogaritmare.
Funcția logistică
Această funcție se utilizează în cazul seriilor dinamice ai căror termeni

înregistrează următoarea evoluție: în prima perioadă de timp are loc o evoluție lentă,
care apoi se accelerează exponențial, până când se atinge un punct, după care ritmul
încetinește, tinzând catre un nível un nível limită (prag de saturație).
Funcția logistică este de forma:
k
Y^ t = a +bt
1+ e
Funcția logarítmică
Se utilizează atunci când fenomenul analizat crește cu un spor aflat în scădere

fără să existe însă o limită superioară (prag de saturație).
Funcția logarítmica este de forma (Lazăr & Lazăr 2014):
^y t =a+ bt ⋅lnt
CAPITOLUL III
PERSPECTIVE ÎN EVOLUȚIA INDUSTRIEI PETROLULUI ȘI

GAZELOR DIN ROMÂNIA.
Previziunea industriei petrolului și gazelor se poate realiza utilizând mai multe

metode îndeosebi cantitative, dar mai mult se folosește extrapolarea sau metoda
35
funcțiilor de tendință (Anghelache & Anghel, 2016).
Voi prezenta în continuare aplicarea metodei extrapolării atât în varianta
mecanică cât și cea euristică.
3.1. PREVIZIUNEA PRODUCȚIEI FIZICE DE ȚIȚEI PENTRU

PERIOADA 2016 - 2020 PRIN EXTRAPOLAREA MECANICĂ
Prezentăm în continuare etapele aplicării metodei modificării absolute pentru

producția fizică de țiței (PFȚiței) pornind de la evoluția acesteia în perioada 2008 -
2015.
a) Determinarea previziunii prin metoda modificării absolute.
Valorile previzionate se vor stabili potrivit relației:
Y^ n + p=Y n + p ∙ ∆
unde:
Y^ n + p - variabila extrapolată pentru orizontul p al previziunii;

Y n - valoarea variabilei în ultimul an al perioadei precedente;
p - numărul de ani (sau alte unități de timp) din perioada de previziune;
∆ - sporul mediu.
Tabelul 3.1. Producția fizică de țiței pentru perioada 2008 - 2015.
- mii tone echivalent petrol -

Producția fízică de Țiței
Anii
(PFȚiței)
2008 4619
2009 4390
36
2010 4186
2011 4129
2012 3891
2013 4028
2014 3952
2015 3906

Se determină modificarea medie absolută (∆ ) pentru perioadă 2008 - 2015 cu

ajutorul relației:
Y n−Y 0
∆=
n
3906−4619
∆= =−101,9
8−1
Se calculează termenii prin înlocuirea datele în formula și vom avea:
Y^ n + p=Y n + p ∙ ∆ → PFȚiței2016 = PFȚiței2015 + p . ∆
Astfel vom avea calculele:
PFȚiței 2016 = 3906 + 1 . (-101,9) = 3804,1 mii tone echivalent petrol

Rezultă așadar faptul că nivelul producției fizice de țiței previzionat pentru anul
2020 va fi de 3396,7 mii tone echivalent petrol ceea ce înseamnă o scădere
semnificativă comparativ cu anul 2015.
Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 3.2.
Tabelul 3.2. Determinarea previziune a producției fizice de țiței pentru perioada 2016 -
2020 prin extrapolare mecanică folosind metoda modificării absolute.
37
Producția fizică de Țiței
Anii
previzionată
2016 3804,1
2017 3702,3
2018 3600,4
2019 3498,6
2020 3396,7
Aceeași tendință de scădere accentuată a producției fizice de țiței este sugestiv

evidențiată și de reprezentarea grafică (figura 3.1).
3900
3804,1
3800
3702,3
3700
3600,4
3600
3498,6
3500
3396,7
3400
3300
3200
3100
2016 2017 2018 2019 2020
PFȚ iței (mii tone echivalent țiței)
Figura 3.1. previziune a producției fizice de țiței pentru perioada 2016 - 2020 prin
extrapolare mecanică folosind metoda modificării absolute.
b) Determinarea previziune prin metoda indicelui mediu.
Deși evoluția producției fizice de țiței (PFȚiței) în perioada analizată nu este una
exponențiala voi prezenta în continuare și metoda indicelui mediu.
Pentru previziune prin metoda indicelui mediu ajustarea se face utilizăm relația
de forma:
38
Y^ n + p=Y n ∙ I p
Se calculează mai întâi ritmul mediu anul pentru perioadă 2008 - 2015 astfel:
I =n
√ Yn
Y0
I =7
√ 3906
4619
=0,976
În continuare se determină termenii ajustați:
Y^ n + p=Y n ∙ I p → PFȚiței 2016 = PFȚiței 2015 . I p
PFȚiței 2016 = 3906 . 0,976 1 = 3813,6 mii tone echivalent petrol
Prin această metodă nivelul producției fizice de țiței previzionat pentru anul
2020 va fi de 3465,1 mii tone echivalent petrol.
Tabelul 3.3. Determinarea previziune a Producția fizică de țiței pentru perioada 2016 -
2020 prin extrapolare mecânica folosind metoda indicelui mediu.

Producția fizică de Țiței
Anii
previzionată
2016 3813,6
2017 3723,3
39
2018 3635,2
2019 3549,1
2020 3465,1
Aceeași tendință de decreștere accentuată a producției fizice de țiței este sugestiv

evidențiată și de reprezentarea grafică (figura 3.2). Se poate obseva că în acest caz
dinamica producției fizice de țiței este mai bună comparativ cu metoda modificării
medii absolute.
3900
3813,6
3800
3723,3
3700
3635,2
3600
3549,1
3500 3465,1
3400
3300
3200
2016 2017 2018 2019 2020
PFȚ iței (mii tone echivalent petrol)
Figura 3.2. previziune a producției fizice de țiței pentru perioada 2016 - 2020 prin
extrapolare mecanică folosind metoda indicelui mediu.
3.2. PREVIZIUNEA PRODUCȚIEI FIZICE DE GAZE NATURALE

PENTRU PERIOADA 2016 - 2020 PRIN EXTRAPOLAREA EURISTICĂ
În cazul extrapolării euristice, se are în vedere un coeficient de corelație K, care

indică estimările specialiștilor referitoare la modificarea evoluției fenomenului analizat
(Doval, 2003).
a) Determinarea previziune prin metoda modificării absolute.
40
Voi realiza previziunea producției fizice de gaze naturale (PFGN) cu ajutorul
datele din tabel de mai jos (tabelul 3.4).
Tabelul 3.4. Producția fizică de gaze naturale pentru perioada 2008 - 2015.

Producția fizică de Gaze naturale
Anii
(PFGN)
2008 8982
2009 8964
2010 8705
2011 8724
2012 8770
2013 8687
2014 8854
2015 8874

Relația de calcul va fi:
Y^ n + p=Y n + p ∙ ∆ ∙ K
unde:
K - coeficientul de corelație, care poate fi k>1, accentuând tendința sau k<1,
diminuând-o;
În cazul de față se consideră K= 0,90, înlocuind rezultatele în formula de mai sus
obținem termenii ajustați:
Y^ n + p=Y n + p ∙ ∆ ∙ K → PFGN2016 = PFGN2015 + p ∙ ∆ ∙ K
41
Mai întâi, Se determină modificarea medie absolută ( ∆ ) a producției de gaze naturale
pentru perioadă 2008 - 2015 cu formula:
Y n−Y 0
∆=
n
înlocuind valorile în formule avem:
8874−8982
∆= =−15,43
8−1
Astfel vom avea calculele pentru producția fizică de gaze naturale:
PFGN 2016 = 8874 + 1 . (-15,43) . 0,90 = 8860,1 mii tone echivalent petrol
Prin metoda aceasta nivelul producției gazelor naturale previzionat pentru anul
2020 va fi de 8804,6 mii tone echivalent petrol, ceea ce evidențiază o creștere puțin
accentuată a producției gazelor naturale în perioada de previziune.
Tabelul 3.5. Determinarea previziune a producției gazelor naturale pentru perioada

2016 - 2020 prin extrapolare euristică folosind metoda modificării absolute.

Producția fizică de gaze naturale
Anii
previzionată
2016 8860,1
2017 8846,2
42
2018 8832,3
2019 8818,5
2020 8804,6
Pentru a aprecia și mai sugestiv tendința de decelerare a dinamicii producții

fizice de gaze naturale, vom reprezenta grafic aceasta pe baza diagramei prin coloane.
Voi observa modul cum va decrește producția fizică de gaze naturale în perioada
2016 - 2020. Introducerea coeficientului de corecție euristică va atenua creșterea.
8870
8860,1
8860
8850 8846,2
8840
8832,3
8830
8820 8818,5
8810 8804,6
8800
8790
8780
8770
2016 2017 2018 2019 2020
PFGN (mii tone echivalent petrol)
Figura 3.3. previziune a producției fizice de gaze naturale pentru perioada 2016 - 2020
prin extrapolare euristică folosind metoda modificării absolute.
Aceasta metoda se determină cu ajutorul relației:
Y^ n + p=Y n ∙ I p ∙ K
Se calculează mai întâi ritmul mediu anul pentru perioadă 2008 - 2015 astfel:
43
I =n
√ Yn
Y0
I =7
√ 8874
8982
=0,998
În continuare determinăm termenii ajustați:
Y^ n + p=Y n ∙ I ∙ K → PFGN2016 = PFGN2015 . I p ∙ K

p
PFGN 2016 = 8874 . 0,998 1 . 0,90 = 7972,8 mii tone echivalent petrol
Prin metoda aceasta nivelul producției fizice de gaze naturale previzionat pentru
anul 2020 va fi de 7917,9 mii tone echivalent petrol.
Tabelul 3.6. Determinarea previziunea producției fizice de gaze naturale pentru

perioada 2016 - 2020 prin extrapolare eurístică folosind metoda indicelui mediu.

Producția Fizică de gaze naturale
Anii
previzionată
2016 7972,8
2017 7959,0
2018 7945,3
44
2019 7931,6
2020 7917,9
Tendință de scădere a producției fizice de gaze naturale este sugestiv evidențiată

și de reprezentarea grafică (figura 3.4).
7980
7972,8
7970
7959,0
7960
7950 7945,3
7940
7931,6
7930
7920 7917,9
7910
7900
7890
2016 2017 2018 2019 2020
PFGN (mii tone echivalent petrol)
Figura 3.4. previziune a producției fizice de gaze naturale pentru perioada 2016 - 2020
prin extrapolare eurístică folosind metoda indicelui mediu.
Se poate observa că în acest caz, dinamica producției fizice de gaze naturale

previzionat, va avea o tendință de scădere, situația nefavorabilă comparativ cu metoda
modificării absolute.
Introducerea coeficientului de corecție euristică mai atenuează puțin scăderea.
3.3. PREVIZIUNEA IMPORTULUI DE ȚIȚEI PENTRU PERIOADA 2016

- 2020 PRIN EXTRAPOLAREA EURISTICĂ
Voi realiza și analiza în continuare și o previziune prin extrapolare euristică cu

un coeficient mai mic respectiv 0,50 pentru a atenua și mai mult tendință de scădere a
importului de țiței.
a) Metoda modificării medii absolute
45
Calculele vor fi realizate cu valorile din tabelul de mai jos (tabelul 3.7)
Tabelul 3.7. Importul de țiței pentru perioada 2008 - 2015

Importul de țiței
Anii
2008 8417
2009 6892
2010 5820
2011 5450
2012 5126
2013 5297
2014 6725
2015 6594

Mai întâi, Se determină modificarea medie absolută (∆ ) a importului de țiței

pentru perioadă 2008 - 2015 cu formula:
Y n−Y 0
∆=
n
înlocuind valorile în formule avem:
6594−8417
∆= =−260,4
8−1
În cazul de față se consideră K= 0,50, înlocuind rezultatele în formula de mai sus

și obținem termenii ajustați:
Y^ n + p=Y n + p ∙ ∆ ∙ K → Importul de țiței2016 = Importul de țiței2015 + p ∙ ∆ ∙ K
46
Astfel vom avea calculele:
Importul de țiței2016 = 6594 + 1 . (-260,4) . 0,50 = 6463,8 mii tone echivalent

petrol
petrol
petrol
petrol
petrol
Prin metoda aceasta nivelul importului de țiței previzionat pentru anul 2020 va fi
5942,9 mii tone echivalent petrol.
Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 3.8. pentru întreagă perioadă
analizată, 2016 - 2020.
Tabelul 3.8. Determinarea previziune a importului de țiței pentru perioada 2016 - 2020
prin extrapolare euristică folosind metoda modificării absolute.
Anii Importul de țiței previzionat
2016 6463,8
2017 6333,6
2018 6203,4
47
2019 6073,1
2020 5942,9
Pentru a aprecia și mai sugestiv tendința de decelerare a dinamicii importului de

țiței vom reprezenta grafic aceasta pe baza diagramei prin coloane.
Modul cum va scăde importului de țiței în perioada 2016 - 2020, potrivit
variantei euristice cu coeficient 0,50 este prezentat în graficul 3.5.
Importul de țiței (mii tone echivalent țiței)

6600
6463,8
6500
6400 6333,6
6300
6203,4
6200
6100 6073,1
6000 5942,9
5900
5800
5700
5600
2016 2017 2018 2019 2020
Figura 3.5. Previziune a importului de țiței pentru perioada 2016 - 2020 prin
extrapolare euristică folosind metoda modificării absolute.
Voi aplica în continuare extrapolarea euristică pe baza indicelui mediu și voi lua
în calcul un coeficient de 0,89. Am ales această variantă și nu 0,50 deoarece în cazul
acestei metode, influența coeficientului va fi mult mai mare.
Voi calcula mai întâi cu ajutorul tabelul de mai sus (tabelul 3.7), ritmul mediu
anul pentru perioadă 2008 - 2015 astfel:
48
I =n
√ Yn
Y0
I =7
√ 6594
8417
=0,966
Aceasta metoda se aplică cu ajutorul relației:
Y^ n + p=Y n ∙ I ∙ K
p
În continuare determinăm termenii ajustați:
Y^ n + p=Y n ∙ I ∙ K → Importul de țiței2016 = Importul de țiței2015 . I p ∙ K

p
Aplicând această relație rezultă următoarele calcule:
Importul de țiței 2016 = 6594 . 0,966 1 . 0,89 = 5692,3 mii tone echivalent petrol
Prin metoda aceasta nivelul importului de țiței previzionat pentru anul 2020 va fi
de 5038,3 mii tone echivalent petrol.
Tabelul 3.9. Determinarea previziune a importului de țiței pentru perioada 2016 - 2020
prin extrapolare eurístică folosind metoda indicelui mediu.
Anii Importul de țiței previzionat
49
2016 5692,3
2017 5521,2
2018 5355,3
2019 5194,4
2020 5038,3
Aceeași tendință de scădere accentuată a importului de țiței este sugestiv

evidențiată și de reprezentarea grafică (figura 3.6).
5800
5692,3
5600 5521,2
5400 5355,3
5194,4
5200
5038,3
5000
4800
4600
2016 2017 2018 2019 2020
Importul de țiței (mii tone echivalent petrol)
Figura 3.6. Previziune a importului de țiței pentru perioada 2016 - 2020 prin
extrapolare eurístică folosind metoda indicelui mediu.
Se poate obseva că în acest caz dinamica importului de țiței va avea o tendință

de scădere foarte accentuată, comparativ cu metoda modificării medii absolute, dar
introducerea coeficientului de corecție euristică mai atenuează puțin scăderea și
creșterea în ambele cazuri.
Pentru a evidenția diferențele între cele 6 variante de previziune vă prezint în
tabelul 3.10. rezultatele finale ale previziunilor.
Tabelul 3.10. Prezentarea comparativa a celor 6 variante de previziune a industriei de

petrol și gaze din România pentru perioada 2016 - 2020.
50
Producția Fizică de
Producția Fizică de Importul de țiței
gaze naturale
țiței
Extrapolar Extrapolar
Anii Extrapolare Extrapolare
Extrapolar Extrapolare e e
Euristica Euristica
e mecanica mecanica Euristica Euristica
Indice Indice
Modificare Indice Modificare Modificare
mediu mediu
absoluta mediu absoluta absoluta
K=0,90 K=0,89
K=0,90 K=0,50
2016 3804,1 3813,6 8860,1 7972,8 6463,8 5692,3
2017 3702,3 3723,3 8846,2 7959,0 6333,6 5521,2
2018 3600,4 3635,2 8832,3 7945,3 6203,4 5355,3
2019 3498,6 3549,1 8818,5 7931,6 6073,1 5194,4
2020 3396,7 3465,1 8804,6 7917,9 5942,9 5038,3
Analizând datele din tabel consider că cea mai plauzibilă variantă de previziune
este varianta nr.4 respectiv previziunea prin extrapolare euristică cu k = 0,90 prin care
se estimează că producția fizica de gaze naturale va ajunge în anul 2020 la 7917,9 mii
tone echivalent petrol ceea ce exprima o creștere moderată.
CONCLUZII
În concluzii pot să spun că industria de petrol și gaze din România a avut o

scădere continua în ceea ce privește producția industrială și numărul mediu de salariați iar
productivitatea muncii a menținut tendință de creștere continua în perioada de analiză,
respectiv 2008-2015. Astfel se poarte evidențiază următoarele aspecte:
a) În cazul extracției petrolului și gazelor:
51
- producția industrială a avut o tendință de scădere continua, ajungând în anul 2015
la un nivel de doar 88,9%;
- numărul mediu de salariați a avut o scădere mare de salariați, ajungând doar la
63,1%;
- productivitatea muncii în anul 2015 comparativ cu anul 2008, a înregistrat în
schimb, o creștere continua, fiind mai mare cu 40,7%.
b) În cazul prelucrarea petrolului:

- producția industrială a avut o scădere în anul 2015 comparativ cu anul 2008 și
ajuns la 88,9%;
- numărul mediu de salariați a avut o scădere la 39,0% față de anul 2008;
- productivitatea muncii a înregistrat o creștere foarte mare cu 222,9% în
comparație cu anul 2008.
Industria de petrol și gaze în perioada 2016-2020, va prezenta modificării în
structura, în funcție metodei de previzionare alese în acest proiect. Astfel, menționez
faptul că producția fizică de țiței previzionată prin extrapolarea mecânica, folosind
metoda modificării absolute, va determina o modificare în structura prin scăderea
acesteia (anul 2020: 3396,7 mii tone echivalent petrol).
Producția fizică de țiței previzionată prin extrapolarea mecânica, folosind
metoda indicelui mediu pentru anul 2020 va fi 3465,1 mii tone echivalent petrol și va
determina o modificare în structura producției de petrol și gaze, printr-o creștere mai
accentuată.
Producția fizică de gaze naturale, previzionată prin extrapolarea euristică,
folosind metoda modificării absolute pentru anul 2020 o să fie în valoare de 8804,6 mii
tone echivalent petrol, ceea ce evidențiază, o creștere foarte accentuată a producției de
gaze naturale în perioada de previziune.
Nivelul producției fizice de gaze naturale, previzionat prin extrapolare euristică
cu ajutorul metodei indicelui mediu, va determina creșterea și modificarea acesteia.
Pentru anul 2020, producția fizică de gaze naturale previzionată va fi 7917,9 mii tone
echivalent petrol.
Se poate obseva că în acest caz dinamica industriei de petrol și gaze va fi chiar
mai accentuată în metoda indice mediu, comparativ cu metoda modificării medii
absolute, dar introducerea coeficientului de corecție euristică mai atenuează puțin
creșterea.
52
Prin extrapolare euristică cu ajutorul metodei modificarii medii absolute, nivelul
importului de țiței previzionat cu coeficientul de corelației 0,50, pentru anul 2020 va fi
5942,9 mii tone echivalent petrol și va evidenția o creștere accentuată a importului de
țiței în perioada de previziune, dar mult atenuată comparativ cu varianta mecanică sau
cea euristică cu coeficient 0,90.
Prin metoda indicelui mediu, nivelul importului de țiței previzionat cu
coeficientul de corelației 0,89, pentru anul 2020 va fi 5038,3 mii tone echivalent petrol.
Se poate obseva că, în acest caz, dinamica importului de țiței, va fi mai
accentuată comparativ cu metoda modificării medii absolute, dar introducerea
coeficientului de corecție euristică mai atenuează puțin creșterea.
Previziunea prin extrapolare euristică cu k = 0,90, prin care se estimează că
producția fizică de gaze naturale va ajunge în anul 2020 la 7917,9 mii tone echivalent
petrol, este ceea ce exprima o creștere moderată.
BIBLIOGRAFII
1. Anghelache, C. (2015), Previziune economică . Note de curs, format electronic,

Editura Artifex, București;
2. Anghelache, C., Anghel, M. (2014), Modelare economică. Concepte, teorie și
studii de caz., Editura Economică, București;
3. Anghelache, C., Panait, M., Marinescu, I.A., Ni, G. (2017), Modele și indicatori
utilizați în prognoza macroeconomică / Models and indicators used in
macroeconomic forecast, Romanian Statistical Review, Supplement, no. 3, pp.
29-39 / 40-48;
53
4. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2016), Bazele statisticii economice. Concepte
teoretice și studii de caz, Editura Economică , București;
5. Anghelache C., Isaic-Maniu A., Mitru C., Voineagu V., Dumbrav M., Manole,
A. (2006), Analiza macroeconomic - Teorie și studii de caz, Editura Economică,
București;
6. Andreou, E., Ghysels, E., Kourtellos, A. (2013). Should Macroeconomic

Forecasters use Daily Financial Data and how?, Journal of Business and
Economic Statistics, 31, pp. 240–251;
7. Burtică M., Vârlan G. (1998), Previziune. Metode și tehnici, Editura Mirton,
Timișoară;
8. Ciurlac C., Tomita I., Gheorghe H., Popescu (2003), Previziune

macroeconomică, Editura universitara, Craiova;
9. Doval E. (2003), Previziune economica în managementul firmei, Editura

Fundației România de Mâine, București;
10. Dudău, R. (2013) “Industria petrolului și gazului în România: tradiție și

oportunitate strategică”- Raport pentru “ Federaţia Patronală Petrol și Gaze;
11. Dumitru C. (2004), Momente în istoria gazelor naturale din România, Editura
Academprint, Târgu Mureș;
12. Dumitru M. (2002), “Istoricul distribuţiei de gaze în Prahova”, In Jurnalul de

petrol și gaze, Ploiești;
13. Gheorghe I., Ion S., Niculae N. A., Ștefan T. M., Mihai P. C (2008), Industria de
petrol și gaze din România, Editura AGIR, București;
14. Gheorghe B. (2007), Repere istorice ale industriei româneşti de petrol 1857‐
2007, Editura SIPG, Bucureşti;
15. Lazăr C.C., Lazar M. (2014), Previziune Economică și Financiară: Teorie și

Aplicații, Editura Corint, București;
16. Niculae N. A. (2007), Universitatea Petrol‐Gaze din Ploieşti, „60 ani 1848‐
2008 ‐ Tradiţie şi Modernitate, Editura UPG Ploieşti, Ploiești;
17. Nicolae V., Constantin L. D., Grădinaru I. (1998), Previziunea și orientare

economica, Editura Economică, București;
*** ANRM (2013), apud Gândul, „Harta resurselor României: în câţi ani se vor
termina rezervele de gaze naturale, petrol și cărbune”
*** ENERGY ROMANIA (2007) – Anuarul industriei de petrol, gaze şi

energie din România, tipar Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, Bucureşti;
*** Economica.net (2015), Reducerea numărul mediu de salariați din industria
54
petrolieră, disponibil online la http://www.economica.net/scade-numarul-de-
angajati-in-industria-petroliera-156778.html [Accesat 17/03/2018];
*** Economica.net (2013) „Efectul goanei după resurse: greii serviciilor

petroliere au investit deja 500 miliarde euro în România” disponibil online la
http://www.economica.net/efectul-goanei-dupa-resurse-greii-industriei
petroliere-au-investit-deja-500-mil-euro-in-romania_58394.html [Accesat
15/03/2018];
*** Eurostat (2012), Consumul naţional de energie primară, disponibil online la

http://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php?
title=Renewable_energy_statistics/ro&oldid=367662 [Accesat 9/12/2017];
*** INS (2015), Industria petrolieră în 2015, disponibil online la

http://www.cnp.ro/user/repository/industria_petroliera_%202015.pdf [accesat
1/12/2018];
*** Petroleum Intelligence Weekly (2014), „Deep Interest is Well Placed in

Deepwater Oil”, vol. LIII, nr. 35;
*** PETROLEUM Industry Review, colecţie 2008‐2013, Editată de Industry

Media Vector Ploieşti şi tipărită de Compania de Producţie Intertainment S.A.,
Bucureşti;
*** Rasfoiesc.com (2013), Previziunea - Componenta esențiala a conducerii

economico sociale, disponibil online la
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/PREVIZIUNEACOMPONENTA-
ESENTIA87.php [Accesat 12/2/2018];
55

Datorie Publica - Disertatie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Datorie Publica - Disertatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINSUL

Previziunea, constă în ansamblul proceselor de muncă prin intermediul caroră se

Motivația alegerii temei

INDUSTRIA DE PETROL ȘI GAZE. IMPORTANȚA ACTIVITĂȚII

1.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND INDUSTRIA DE PETROL ȘI

Prima mențiune în ceea ce privește producția de petrol din Țara Românească,

România deţine rezerve și producţie semnificative de ţiţei și gaze naturale, dar

Tabelul 1.1. Dinamica producției industriale, a numărului mediu de salariați și a

Dinamica (2008 = 100%)

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Extracția petrolului și gazelor naturale

- producția industrială 94,7 92,2 91,8 91,1 91,4 89,5 88,9

- producția industrială 88,5 78,1 77,4 74,4 78,3 88,1 88,2

Sursa: Calcule și informații pe baza Anuarului Statistic al României ediție 2014 și a

b) În cazul prelucrării petrolului:

2008 29,5 100 10,1 100

Sursa: Calcule și informații pe baza Anuarului Statistic al României ediție 2014 și a

Ritmul decrescator al numărului mediu de salariați în industria de petrol și gaze

Extrația petrolului și gazelor naturale

Figura 1.2. Dinamica producției industriale, a numărului mediu de salariați și a

Ramura de extracția petrolului și gazelor naturale, a scăzut progresiv în perioada

Figura 1.3. Dinamica producției industriale, a numărului mediu de salariați și a

Ramura de prelucrare petrolului, a prezentat o situație diferită de cea extractivă.

Dinamică (2008 = 100%)

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Dinamica nominală 103,1 100,6 112,2 128,1 138,6 164,1 175,6

Dinamica reală 97,6 89,8 94,6 104,6 108,9 127,5 137,3

Dinamica reală 105,0 115,2 109,6 109,3 115,2 127,3 141,4

Sursa: Calcule și informații pe baza Anuarului Statistic al României ediție 2014 și a

Dinamica reală a fost determinată pe baza Indicelui Mediu Anual al prețurilor de

Figura 1.4. Dinamica nominală și reală a castigurilor salariale nete în extracție

Castigurile salariale nominale din extracției petrolului, au crescut cu +75,6% în

1.3. MODIFICĂRI ÎN STRUCTURA A INDUSTRIEI DE PETROL ȘI

Dinamica diferită înregistrată de industria de petrol și gaze din României pe

Sursa: Calcule și informații pe baza Anuarului Statistic al României ediție 2014 și a

− Prelucrarea petrolului (%) − Extracția petrolului și gazelor (%)

- mii tone echivalent țiței -

- Producția de țiței 4619 33,96 3906 30,56

Sursa: Calcule și informații pe baza Anuarului Statistic al României ediție 2014 și a

− producția de țiței − producția de gaze

Conform datele din tabel 1.5 și reprezentarea grafica, se verifică că producția de

Elaborarea previzionării macroeconomice presupune rezolvarea următoarelor

2.1. NECESITATEA PREVIZIUNII EVOLUȚIEI INDUSTRIEI DE

Managementul activităților economice din industria petrolieră, acționează cu

Previziunea evoluției industriei petroliere presupune explorarea în timp pentru

2.2. METODA EXTRAPOLĂRII

ASPECTE TEHNICE ȘI METODOLOGICE ALE PREVIZIUNII PRIN

În activitatea previzională, extrapolarea, este cea mai utilizată metodă în

Y^ t - variabila ajustată pentru perioada de analiză;

Extrapolarea cu ajutorul indicelui mediu se aplică în cazul fenomenelor și

Y^ n + p=Y n ∙ I - în cazul extrapolării mecanice

^ n + p=Y n ∙ I p ∙ K - în cazul extrapolării euristice

2.3. METODA INTERPOLĂRII

Această metoda presupune stabilirea mărimilor intermediare între două niveluri

- calcularea variabilelor rezultative pentru intervalul de previziune:

Interpolarea cu ajutorul ritmului mediu anual de creștere, presupune observarea

Pentru aplicarea metodei interpolării este nevoie de pe o parte să se prelimine

2.4. METODA FUNCȚIILOR DE TENDINȚĂ

ASPECTE TEHNICE ȘI METODOLOGICE ALE PREVIZIUNII PRIN

Extrapolarea pe baza funcțiilor de tendință (trend) este o metodă frecvent

Condiția de minim este îndeplinită când derivatele parțiale ale expresiei, în

Realizarea previziunii propriu-zise

Funcția de tendință liniară