Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUZA”, IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
FINANTE BANCI
PROIECT DE SPECIALITATE
CUPRINS
Scurt istoric
Începutul activităţii societăţii S.C. TEXTILA S.A. Iaşi coincide cu începutul
evoluţiei industriale in România, la sfârşitul secolului XIX, afacerea pornind de la
2
un simplu atelier de frânghii si ţesături, atelierul lui Dimescu. In anul 1886, Moritz
Watchtel si Dimescu au solicitat primăriei înfiinţarea unei fabrici in domeniu;
exista deja atelierul lui Dimescu, iar cu capitalul lui Watchtel s-au deschis noi
secţii (printre care secţia de sforărie mică).
La începutul secolului XX s-a format societatea in comandita Watchtel-
Vignali&Co, cu capital italian, iar in anul 1905 aceasta s-a transformat în
societate anonimă cu numele ,,Societatea Anonimă Romano-Italiană a
Industriilor Textile”.
Primul razboi mondial a adus întreprinderii greutăţi in desfacerea
produselor, astfel încât, in 1937, s-a infiinţat la Bucuresti un birou in vederea
stabilirii unui contact mai bun cu clienţii din capitală, Transilvania si restul ţării.
Cel de-al doilea război mondial a impus o scădere mare a producţiei în urma
căreia întreprinderea a lichidat tot personalul in 1944, reluându-şi activitatea în
1945.
La 11 iunie 1948 are loc actul de naţionalizare.
Până in anul 1989, dotarea tehnica a fabricii s-a îmbunătăţit si a crescut
numarul de salariaţi. In această perioadă s-au realizat investiţii ce au dus la
creşterea productivităţii si implicit a producţiei. In 1984 s-a pus in funcţiune o
staţie pentru producerea de covoare.
Dupa 1989, producţia fizică a fabricii a scăzut la fire la 64%, pentru
ţesături la 72%, pentru saci la 70% iar pentru sfori la 62%, reduceri datorate
modificării regimului de lucru, schimbării naturii materiei prime si cerinţelor pieţei.
Determinant pentru aceste schimbări este faptul că începe perioada de tranziţie
la economia de piaţa; aceasta presupune noi reguli pentru agenţii economici ce
supravieţuiesc pe piaţa daca fac faţa concurenţei. Din al doilea semestru al
anului 1990 s-a trecut la săptămâna de lucru de 5 zile, fapt ce a influenţat
producţia fizică totală a întreprinderii. Din 1993 a început redresarea producţiei
fizice si încetarea dependenţei societăţii de livrarile de fire de la filaturile din
sector.
Anul 1995 a marcat un nou eveniment în evoluţia de peste 100 de ani a
întreprinderii: efectuarea primului import de iută din Bangladesh, care a creat
3
condiţii ca pentru o perioadă mai mare de timp să fie achiziţionată materia primă,
şi astfel, una dintre preocupările majore a fost eliminată.
În anul 1995 a avut loc privatizarea unităţii prin metoda MEBO, rezultatul
acesteia constând in schimbarea atitudinii asociaţilor faţa de munca şi faţa de
bunurile care le aparţin.
Obiectul activităţii
S.C. Textila S.A. produce din 1886, sub aceeasi marca, o gama larga de articole
tehnice din fibre naturale de in, canepa si iuta, avand utilizare in:
-agricultură;
-industria alimentară;
-industria mobilei;
- industria metalurgica;
- industria petroliera si minierit;
- constructii;
- ambalaje;
- uz casnic si decoratiuni.
Fire din fibre naturale: in, canepa şi iuta, într-o gamă de fineţe de la
Nm 0,3 la Nm 4 cu utilizare la fabricarea sforilor, ţesăturilor tehnice şi a
covoarelor.
Sfori din in, cânepa şi iută într-o gama de diametre cuprinse între 1mm şi 5 mm
şi diferite grade de finisare prin polierare (apretare, parafinare, lustruire).
Produsele se livreaza sub forma de gheme şi bobine pe suport, având greutatea
de 0,1 kg, 0,2 kg, 0,5 kg, 1 kg, 1,5 kg şi 2,5 kg in funcţie de diametrul sforii. Sunt
utilizate în agricultură, industria alimentară, industria metalurgică, industria
mobilei, pentru ambalaje, uz casnic şi decoraţiuni.
4
Panza sac şi pentru ambalaj cu lăţimea între 100 cm şi 140 cm utilizate la
confecţionarea sacilor, a huselor pentru ambalare, în industria mobilei, la
fabricarea materialelor izolatoare, la protecţia lucrărilor de construcţii, decoraţiuni
şi uz casnic.
5
alege directorul general, îl descarcă de activitate şi îl revocă; directorul
general este şi preşedintele consiliului de administraţie;
stabilesşe salarizarea personalului angajat, în funcţie de studii şi munca
efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzuta de lege;
stabileşte bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de
activitate pe exerciţiul următor;
examinează, aprobă sau modifică bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi
dupa analiza rapoartelor consiliului de administraţie şi a comisiei de cenzori,
aprobă repartizarea beneficiului;
hotarăşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen
lung, inclusiv a celor externe;
hotarăşte cu privire la majorarea sau reducerea capitalului social,
modificarea numarului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora precum şi la
cesiunea acţiunilor;
analizează rapoartele consiliului de administraţie privind situaţia şi
perspectivele societăţii cu referire la profit şi dividende, piaţa interna şi
internaţională, nivelul tehnic, calitatea, măsurile de protecţia mediului, relaţiile cu
clienţii.
Societatea pe acţiuni este administrată de către Consiliul de Administraţie
compus din 7 administratori, aleşi de AGA pe o perioada de 4 ani, cu
posibilitatea de a fi aleşi pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de
acţionari. Sunt incompatibile cu calitatea de membru a consiliului de
administraţie, comisiei de cenzori şi director persoanele care potrivit legii sunt
incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de
încredere, fals, înşelăciune, delapidare, dare sau luare de mită.
În relaţiile cu tertii, societatea este reprezentată de către preşedintele
consiliului de administraţie pe baza şi in limitele împuternicirilor date de adunarea
generala a acţionarilor, sau în lipsa lui, de către unul din vicepreşedinţi,
desemnat de consiliu. Cel care reprezintă societatea semnează actele care o
angajează faţă de terţi.
Consiliul de administraţie are in principal urmatoarele atribuţii:
6
angajează şi concediază personalul şi stabileşte drepturile si obligaţiile
acestuia;
stabileşte îndatoririle şi responsabilităţile personalului societăţii pe
compartimente;
aprobă operaţiunile de încasări şi plăţi potrivit competenţelor acordate;
stabileşte tactica şi strategia de marketing;
aprobă încheierea sau rezilierea contractelor potrivit competenţelor
acordate;
supune anual adunării generale a acţionarilor, in termen de 60 de zile de
la încheierea exerciţiului economic financiar, raportul cu privire la activitatea
societăţii, bilanţul şi contul de profit şi pierderi pe anul precedent, precum şi
proiectul de program de activitate şi proiectul de buget al societăţii pe anul in
curs.
Consiliul de administraţie poate delega o parte din atribuţiile sale unui
comitet de direcţie, compus din membrii aleşi din consiliul de administraţie,
fixându-le în acelaşi timp şi salariile, potrivit legii. Preşedintele acestui comitet
îndeplineşte şi funcţia de director general, în care calitate conduce şi comitetul
de direcţie, asigurând conducerea curentă a societăţii, aduce la îndeplinire
deciziile consiliului de administraţie, în limitele activităţii societătii. Deciziile
comitetului de direţie se iau cu majoritate absolută a voturilor membrilor săi.
Comitetul de direcţie este obligat să prezinte la fiecare şedinţă a consiliului de
administraţie registrul sau de deliberări. În comitetul de direcţie votul nu poate fi
dat prin delegaţie.
Directorul general coordonează activitatea întregii societăţi şi are
urmatoarele atribuţii, competenţe şi responsabilităţi:
organizează şi conduce prin factorii de decizii, toate activităţile tehnice,
economice, comerciale, sociale şi de altă natură ale societăţii, permiţându-i
acesteia un grad mare de flexibilitate, adaptare la mediu şi reorganizare;
informează periodic consiliul de administraţie aupra rezultatelor
economico – financiare;
7
adoptă măsuri corespunzătoare pentru derularea logică a activităţilor de
producţie, comercial, de personal şi financiar- contabile, prin directorii acestor
compartimente, asigurând condiţii corespunzatoare de muncă pentru prevenirea
accidentelor şi a imbolnăvirilor profesionale;
supravegheaza si analizeaza permanent cerintele pietei, produsele si
serviciile ce sunt solicitate pe piata, precum si impactul asupra concurentei;
exercita cu regularitate si in mod sistematic controlul ierarhic operativ
curent asupra persoanelor pe care le are in subordine, analizand toate
problemele care au fost incredintate spre rezolvare fiecaruia in parte.
Organizarea generala a societatii este stabilita astfel incat sa permita
fiecarui salariat sa cunoasca cu precizie definirea activitatii din firma, nivelul de
responsabilitate si de decizie. Organizarea poate fi caracterizata prin:
specializare functionala, nivel minim de formalizare, este simpla prin natura ei.
Biroul Contabilitate este subordonat directorului economic si:
raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii
valorilor patrimoniale;
întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice
şi urmareşte concordanţa dintre acestea;
participă la organizarea, perfecţionarea sistemului informaţional, aplică
măsurile de raţionalizare şi simplificare a lucrărilor de evidenţă contabilă.
Biroul Financiar este subordonat directorului economic şi răspunde de
efectuarea operaţiunilor referitoare la:
decontări cu partenerii de afaceri (furnizori şi clienţi) şi cu personalul;
salarizare;
relaţiile cu Trezoreria Finanţelor Publice privind datoriile către bugetele
publice;
preţuri.
8
Structura de personal
Societatea are 145 salariaţi cu contract de muncă. Organigrama din anexa
numărul 1 evidenţiază structura personalului repartizat pe compartimente şi în
funcţie de nivelul de pregătire, astfel:
TESA 24
Maiştri, alţi şefi 4
Muncitori 117
TOTAL posturi 145
Structura de personal la S.C. TEXTILA S.A. in anul 2008
9
stabilirea proceselor tehnologice de fabricaţie, stabilirea normelor de
muncă şi de deservire;
aprovizionarea la timp şi în bune condiţii a entităţilor de producţie cu
materii prime, materiale, combustibil şi energie cu respectarea consumurilor
normate;
folosirea raţională a forţei de muncă, promovarea salariaţlio în raport cu
pregătirea profesională şi performanţele în muncă;
luarea tuturor măsurilor de apărare a secretului de stat şi de serviciu, a
păstrării şi manipulării corespunzătoare a documentelor cu acest caracter
asigurălegătura permanentă cu salariaţii pentru rezolvarea operativă a
problemelor ce apar, în scopul desfăşurării optime a proceselor de muncă.
Fiecare angajat al S.C. Textila S.A. Iaşi, indiferent de postul pe care îl
ocupă, are următoarele obligaţii:
să realizeze obiectivele individuale şi sarcinile ce decurg din postul
deţinut şi să răspundă de îndeplinirea lor faţă de conducerea organizaţiei;
să realizeze produsele sau lucrările la timp şi cu încadrarea în
cerinţele de calitate şi normativele de muncă prevăzute;
să-şi însuşescă şi să respecte parametrii proceselor tehnologice,
criteriile de execuţie şi instrucţiunile de exploatare ale echipamentelor cu care
lucrează;
să asigure valorificarea superioară a resurselor de care dispun,
ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei şi lucrărilor şi sporirea continuă a
productivitătii muncii;
să respecte programul de lucru, să folosească integral şi cu
eficienţă timpul de muncă şi numai în interesele legate de seviciu;
să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă;
să respecte normele de protecţia muncii, pe cele privind folosirea
echipamentelor de protecţie şi de lucru;
să ia toate măsurile pentru evitare degradării bunurilor organizaţiei;
10
să-şi ridice permanent calificarea profesională, nivelul de cunoştinţe
tehnico-ştiinţifice şi de cultură generală, să urmeze şi să absolve cursurile de
perfecţionare organizate sau recomandate de către organizaţie
să respecte normele de conduită principală în relaţiile cu ceilalţi
membri ai colectivului de muncă;
să respecte dispoziţiile legale şi cele proprii organizaţiei privind
păstrarea secretului de stat şi de serviciu;
să cunoască normele ce reglementează activitatea proprie în
societatea comercială;
să înştiinţeze şeful ierarhic superior imediat ce au luat cunoştinţă
de existenţa unor nereguli, abateri, greutăţi sau lipsuri în desfăşurarea activităţii;
să respecte restricţiile cu privire la accesul în anumite locuri de
muncă;
să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă, iar la
întreruperea sau încheierea programului de lucru, să deconteze de la sursa de
energie electrică toate aparatele şi să închidă instalaţiile de gaze sau alte utilităţi;
să respecte dispoziţiile legale date de şefii ierarhici în legătură cu
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
la încetarea raporturilor de muncă, salariatul este obligat să-şi
predea obiectele de inventar, să-şi achite toate datoriile şi apoi să-şi preia actele
care-i aparţin.
11
Din beneficiul prevăzut în bilanţ se scade impozitul legal, rezultând
beneficiul cuvenit acţionarilor, care se repartizează între aceştia, proporţional cu
aportul capitalului social, precum şi pentru alte nevoi ale societăţii.
În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a aţionarilor va analiza
cauzele şi va hotări în consecinţă.
Cu o cifra de afaceri de 54.718.251.000 lei, S.C. TEXTILA S.A. a obţinut
în 2006 un profit brut de 4.643.749.000 lei, astfel:
- rezultatul exploatării: 6.177.870.000 lei
- rezultatul financiar: -1.534.121.000 lei
- rezultatul excepţional: 0 lei
Puncte tari:
1. Cota de piaţa este favorabilă: peste 50%
2. Traditiţia: unitatea produce sfori şi alte fire groase şi ţesaturi din fire in,
cânepa şi iuta de 117 ani, din anul 1886, fiind prima fabrică de sfori din
România.
3. Recent unitatea a implementat Sistemul de Managemant al Calităţii
conform condiţiilor din standardul ISO 9001:2000.
4. Managementul performant, ce s-a concretizat în obţinerea de multe premii
interne şi internaţionale.
Puncte slabe:
1. Întreprinderea este dotată şi lucrează cu utilaje vechi, care necesită
costuri mari de întreţinere.
2. Parcul auto redus determină costuri mari cu desfacerea produselor proprii
prin apelarea la terţi pentru transport.
3. Modul de ambalare al produselor, ce nu permite pătrunderea pe noi pieţe
externe.
4. Lipsa resurselor financiare necesare retehnologizării.
De-a lungul celor trei ani studiaţi firma a înregistrat o scădere din punct de
vedere al producţiei fizice şi valorice, după cum rezultă din tabelul următor:
12
Produs 2006 2007 2008
Producţie Producţie valorică Producţie Producţie Producţie Producţie
fizică fizică valorică fizică valorică
Sfori şi 1025100 45719460000 941270 44527482854 672953 38646590325
fire kg lei kg lei kg lei
Ţesături 600000 12500000000 571490 11008702858 522650 10981665010
mp lei mp lei mp lei
Producţia fizică şi valorică între 2006-2008
22%
sfori si fire
tesaturi
78%
50000000
40000000
30000000
20000000
10000000
0
2006 2007 2008
sfori si fire
13
Evoluţia producţiei valorice a sforilor şi firelor 2006-2008
800000
600000
mp
400000
200000
0
2006 2007 2008
tesaturi
14
Furnizorii interni de materii prime, materiale consumabile şi servicii
sunt furnizori tradiţionali ai firmei, relaţiile de colaborare cu aceştia fiind de peste
20 de ani. Materiile prime sunt achiziţionate pe plan intern de la Flaro Sibiu,
Carpic Carei şi Fibrex Săvineşti.
Accesoriile folosite în producţie se află în stoc de mai bine de un an,
aşa încât firma nu s-a mai aprovizionat cu acest tip de materiale în ultimul timp.
Furnizorii de la care S.C. Textila S.A. achiziţiona accesoriile sunt: S.C. Tamiv
S.A. Braşov de la care se cumpără curelele din piele, S.C. Prodplast S.A. Iaşi,
bandă şi fuse, S.C. Plase pescăreşti S.A. Galaţi, de unde se aprovizionează cu
frânghii.
Alte tipuri de materiale folosite de înterprindere în producţie sunt
ingredienţii achiziţionaţi de la următorii furnizori: amidon de la S.C. Calafat S.A.,
pastă de la S.C. Chimica S.A. Bistriţa şi produse petoliere de la S.C. Petrom S.A.
Pe lângă furnizorii interni, mai sunt şi furnizorii străini, care au un
regim special. S.C. TEXTILA S.A. IAŞI se aprovizionează o dată pe an cu iută
din Bangladesh, valoarea facturii fiind foarte mare. Stocul aprovizionat trebuie să
ajungă un an întreg, iar aprovizionarea se face în perioada august – septembrie,
perioadă când se recoltează iuta.
Lei
Nr. Furnizorul Valoare furnizată Structură (%)
2006 2007 2008 2006 2007 2008
crt.
1 Flaro Sibiu 492.128.220 291.494.968 392.552.939 24.6 26.3 28
2 Carpic Carei 304.079.225 187.310.455 231.325.839 15.2 16.9 16.5
3 Fibrex Săvineşti 228.059.419 109.726.243 144.403.402 11.4 9.9 10.3
4 S.C. Tamiv S.A. 194.050.558 116.376.318 176.648.822 9.7 10.5 12.6
Braşov
5 S.C. Prodplast S.A. 92.023.976 57.633.986 70.098.739 4.6 5.2 5
Iaşi
6 S.C. Plase pescăreşti 56.014.594 27.708.647 28.039.495 2.8 2.5 2
S.A. Galaţi
7 S.C. Chimica S.A. 40.010.424 24.383.609 33.647.394 2 2.2 2.4
Bistriţa
15
8 Alţii 594.154.803 293.711.660 325.258.149 29.7 26.5 23.2
TOTAL 2.000.521.223 1.108.345.889 1.401.974.783 100 100 100
Valoarea şi structura furnizorilor 2006-2008
Flaro Sibiu
Carpic Carei
23%
28% Fibrex Savinesti
Reţeaua de distribuţie
S.C. TEXTILA S.A. IAŞI îşi distribuie produsele către clienţi, societăţi
comerciale independente de firmă, întreprinderea având doar un magazin de
desfacere în apropierea unităţii, dar la nivelul căruia nu se fac vânzări en-detail.
Firma nu desfaşoara activitate de export, întreaga producţie obţinută fiind
vândută pe piaţa internă, firma neînregistrând activităţi de export.
Principalele societăţi comerciale – clienţi sunt de tip en gross (depozite
COMAT), care cumpără produsele în cantităţi mari pentru a le vinde mai apoi la
un preţ mai mare. Aceşti clienţi formează o reţea de distribuţie stabilă, relaţiile
comerciale cu aceştia datând de aproape 25 de ani.
Firma şi-a stabilit relaţii de distribuire a produselor sale cu peste 200 de
clienţi, cu ponderi diferite în valoarea totală a vânzarilor. Între cei mai importanţi,
pe linie comercială, se înscriu: Adia Impex SRL Arad, Almo Pajura SRL Iaşi,
Comat Dolj SA, Caramet Impex Bistriţa, Corimex Craiova, Decortex SRL Bacău,
16
Danaster S.R.L. Iaşi, Romanian Business Corpora, Super Star Impex SRL,
Vidalis Impex SRL Zalău.
Produsele întreprinderii nu sunt doar comercializate de clienţii săi, ci sunt
folosite de unii dintre aceşti în industria în care operează. Între cei mai importanţi
clienţi de acest fel se înscriu: Berimplast Negreşti Oaş, S.C. Cablul Românesc
S.A. Ploieşti care foloseşte sfoara ca linie vegetală pentru cablurile de tracţiune,
Grosmetchim S.A. Piteşti, Industria Sârmei S.A., Direcţiile de Poştă, Rodipet
Bucureşti S.A. care folosesc sfoara pentru ambalaje.
Un statut aparte, atât în ceea ce priveşte aprovizionarea, cât şi distribuţia,
îl are S.C. Incov Alba Iulia, care reprezintă pentru S.C. Textila S.A. un client, fiind
aprovizionat de aceasta cu fire pentru fabricarea covoarelor, dar şi un furnizor de
covoare pentru activitatea de comercială a întreprinderii, astfel încât cele două
firme îşi achită obligaţiile reciproce prin compensare.
Pentru a atrage clienţii şi a stimula vânzările, societatea acordă anumite
facilităţi clienţilor: pentru plata la livrare se acordă discount de 5% pentru vănzări
între 10-50 milioane lei şi 6% pentru vânzări peste 50 milioane lei.
Lei
Nr. Furnizorul Valoare furnizată Structură (%)
2006 2007 2008 2006 2007 2008
crt.
1 Berimplast Negreşti 1.072.810.584 1.495.888.184 1.375.306.912 24.6 26.5 28
Oaş
2 S.C. Cablul 553.849.366 953.981.521 810.448.716 12.7 16.9 16.5
Românesc S.A.
Ploieşti
3 Grosmetchim 627.986.683 671.738.467 505.916.471 14.4 11.9 10.3
S.A. Piteşti
4 Direcţiile de Poştă 423.018.807 592.710.412 618.888.110 9.7 10.5 12.6
5 Alţii 1.508.912.448 1.986.991.097 1.601.250.191 34.6 35.2 32.6
TOTAL 4.361.018.636 5.644.861.073 4.911.810.402 100 100 100
Valoarea şi structura clientilor 2006-2008
17
Berimplast Negresti
Oas
S.C. Cablul Romnesc
28% S.A. Ploiesti
32%
Grosmetchim S.A.
Pitesti
Direct iile de Posta
Altii
17%
13%
10%
Competiţia
Piaţa ţesăturilor industriale din iută, cânepă şi in este relativ mică in
Romania, S.C. TEXTILA S.A. IAŞI neavând o concurenţa foarte mare din punct
de vedere al numarului de competitori. În afară de întreprinderea vizată mai sunt
doar doi producători mai importanţi care pot fi consideraţi concurenţi: S.C. Tex
S.R.L. şi Industria Iutei Bucureşti S.A. Firma analizată este lider pe această
piaţă.
În comparaţie cu ceilalţi producători din ramură, S.C. TEXTILA S.A. IAŞI
este prima firmă care foloseşte ca materie primă iuta. Rezistenţa acestei materii
prime, a făcut ca mărfurile produse să fie mai bune, cererea pentru acestea
crescând vertiginos.
18
Situaţia pieţei de produse textile - industriale în perioada 2006-2008
4% 5%
36% 55%
19
CAP.II. ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE ALE
INTREPRINDERII
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă
financiară a întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească
punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării
unor noi strategii de menţinere şi de dezvoltare, într-un mediu concurenţial.
Analiza foloseşte în acest scop mijloace specifice şi instrumente adecvate,
informaţii contabile şi financiare, în scopul aprecierii şi evaluării riscurilor
prezente, trecute şi viitoare ce decurg din situaţia financiară curentă şi din
performanţele întreprinderii.
Obiectivele analizei financiare sunt adaptate utilizatorilor. Aceşti utilizatori
sunt interesaţi în anumite aspecte ce ţin de posibila lor cooperare cu
întreprinderea. Printre utilizatori pot fi amintiţi gestionarii, acţionarii actuali şi
potenţiali, creditorii (băncile), salariaţii, oragnele fiscale. Sursa de date pentru
analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanţul, contul
de profit şi pierderi, anexa la bilanţ. Contabilitatea furnizează cea mai mare parte
a informaţiei necesare elaborării bugetelor.
Criteriile de clasament al posturilor în activul şi pasivul bilanţului diferă în
funcţie de scopul urmărit în analiză, ceea ce a condus la existenţa mai multor
tipuri de bilanţ: contabil, financiar, funcţional. Bilanţul contabil este elaborat într-o
viziune patrimonial-juridică; activul are un sistem dublu de clasament: după
destinaţie, care permite afectarea activelor după finalitatea lor în procesul
economic (imobilizări), iar în interior, după natură (necorporale, corporale,
financiare).
În pasiv operează criteriul apartenenţei fondurilor. Studiul bilanţului trebuie
efectuat după repartizarea rezultatului şi începe cu examinarea structurii
pasivului şi a structurii activului. Bilanţul contabil, care prezintă drepturile şi
angajamentele patrimoniale ale întreprinderii, se dovedeşte insuficient adaptat
analizei financiare orientate spre gestiune, care necesită un bilanţ mai
20
operaţional, pentru a evidenţia relaţia dintre resursele disponibile şi nevoile de
finanţare ale întreprinderii. Nici o resursă nu poate ramâne fără alocare şi orice
nevoie de finanţare trebuie acoperită din resurse financiare, ceea ce se reflectă
prin bilanţul financiar.
Logica bilanţului financiar se bazează pe criteriul lichidităţii crescătoare a
activului şi pe cel al exigibilităţii crescătoare a pasivului. Din punct de vedere
financiar, fiecare element de activ reprezintă o alocare de fonduri băneşti în
vederea constituirii unei structuri de producţie adecvate intenţiilor productive ale
întreprinzătorilor. Elementele de activ sunt structurate după gradul lor de
lichiditate (posibilitatea de a fi transformate în bani) în intenţia de a obţine cea
mai operativă recuperare a capitalurilor investite şi o rentabilitate ridicată. În
bilanţ se înscriu mai întâi activele cele mai puţin lichide (cu perioada cea mai
mare de recuperare): imobilizările necorporale (brevete, licenţe, mărci de fabrică
şi comerciale, studii), corporale (terenuri, clădiri, maşini, utilaje, instalaţii) şi
financiare (participaţii, titluri cumpărate). Datorită rotaţiei lente a capitalurilor
investite în aceste active, ele se mai numesc şi alocări permanente (stabile).
Se înscriu apoi activele circulante (stocuri, creanţe, lichidităţi) mult mai
lichide decât imobilizările, din care cauză ele sunt numite şi alocări ciclice
(temporare), recuperarea capitalurilor investite făcându-se după încheierea unui
ciclu de exploatare (aprovizionare, producţie, desfacere). În cele din urmă, în
activul bilanţului se înscriu eventualele pierderi, care se asimilează cu o
diminuare de capitaluri proprii.
Pasivul bilanţului reflectă, din punct de vedere financiar, sursele de
provenienţa a capitalurilor proprii şi împrumutate. Pasivele sunt structurate după
gradul de exigibilitate (însuşirea lor de a deveni scadente la un anumit termen).
Mai întâi se înscriu capitalurile proprii provenite de la acţionari, apoi cele din
reinevestiri ale acumulărilor anterioare (rezerve) şi din surse publice (subvenţii,
provizioane reglementate). În mod practic, aceste surse nu au o scadenţă (decât
în situaţii limită, de faliment), nu sunt deci exigibile şi de aceea se mai numesc
surse permanente (stabile). Tot în categoria surselor permanente se înscriu şi
21
datoriile financiare, respectiv împrumuturile contractate pe termen lung, cu
scadenţă mai îndepartată. 1
Datoriile pe termen scurt (credite, furnizori, decontări) sunt cele mai
exigibile şi de aceea sunt numite surse ciclice (temporare). În cea mai mare
parte, ele sunt contractate pentru necesităţi de producţie şi le întâlnim adesea
sub denumirea de datorii de exploatare.
Bilanţul financiar al S.C. Textila S.A. se prezintă astfel :
lei
2006 2007 2008
ACTIV
c) imobilizari in curs 0 0 0
d) provizioane pentru deprecierea imob. necorp. 0 0 0
1.2 Imobilizari corporale 9,707,452,075 10,900,354,257 22,740,419,622
a) terenuri 5,365,493,445 5,365,493,445 16,203,790,204
b) constructii 2,867,754,531 3,005,986,800 6,029,268,543
c) echipamente tehnologice 431,788,941 332,324,357 245,297,898
d) mijloace de transport 306,783,923 213,645,527 0
e) alte imobilizari corporale 20,608,792 78,259,280 243,247,198
f)imobilizari in curs 900,730,319 2,090,352,724 61,847,412
g) provizioane pentru deprecierea imob. corp. 185,707,876 185,707,876 -34,031,633
1.3 Imobilizari financiare 0 0 0
a) titluri de participare 0 0 0
b) alte titluri imobilizate 0 0 0
c) creante imobilizate 0 0 0
d) provizioane pentru deprecierea imob.
0
financiare 0 0
1.4 Creante comerciale cu scad > 1 an 0 0 0
I. ACTIVE IMOBILIZATE 9,707,452,075 10,906,525,657 22,740,419,622
2.1 Stocuri 20,785,227,425 15,946,823,404 29,638,623,937
a) mat. prime, mater. consumabile, ob. inventar 16,001,837,528 10,078,978,733 21,591,609,951
b) stocuri aflate la terti 0 20,045,115 0
c)productie in curs de executie 2,126,967,709 2,260,372,757 3,779,687,519
d) produse 1,138,675,373 1,241,111,405 2,306,712,927
e) animale 0 0 0
f) marfuri 1,517,746,815 2,346,315,394 1,960,613,540
2.2 Creante comerciale cu scadenta< 1 an 5,855,734,651 4,383,609,034 7,071,073,371
a) clienti si conturi asimilate, din care: 5,478,546,196 4,252,748,905 4,911,810,402
clienti incerti 677,999 46,417,173 0
1
Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică,
Bucureşti, 2003
22
b) alte creante 100,486,494 109,433,430 2,135,343,939
c) furniori debitori 276,701,961 21,426,699 23,919,030
d) decontari cu asociatii privind capitalul 0 0 0
2.3 Conturi de regularizare si asimilate 161,102,781 170,901,036 69,121,404
a) cheltuieli efectuate in avans+decontari 161,102,781 170,901,036 69,121,404
b) diferente de conversie activ 0 0 0
2.4 Prime privind rambursarea obligatiunulor 0 0 0
II. ACTIVE REALIZABILE 26,802,064,857 20,501,333,474 36,778,818,712
3.1 Titluri de plasament 0 0 0
3.2 Conturi la banci, casa si acreditive 567,429,488 3,785,524,917 6,770,650,343
III. TREZORERIA POZITIVA 567,429,488 3,785,524,917 6,770,650,343
ACTIVE CIRCULANTE 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651
TOTAL ACTIV 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
PASIV
1 Capitaluri proprii in sens larg 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
1.1 Capitaluri proprii in sens strict 12,745,310,380 18,846,847,346 30,320,494,761
a) capital social 2,525,675,000 2,525,675,000 2,525,675,000
23
c) avansuri primite 0 0 0
d) alte datorii (taxe, salarii, personal) 14,135,339,057 6,434,513,175 13,472,988,152
e) contul intreprinzatorului individual (dat in
0
natura) 0 0
5. Conturi de regularizare si asimilate 8,969,854 12,139,243 419,503,576
a) venituri inregistrate in avans+ decontari 8,969,854 12,139,243 419,503,576
b) diferente de conversie pasiv 0 0 0
II. DATORII CURENTE CU SCADENTA< 1 AN 15,088,558,753 8,472,031,487 15,294,466,505
6. Datorii financiare cu scadenta> 1 an 0 0 0
7. Datorii financiare cu scadenta< 1 an 2,356,854,460 206,544,445 22,173,638
a) banci 2,356,854,460 206,544,445 0
b) alte datorii financiare< 1 an 0 0 0
c) contul intreprinzatorului individual (datorie
0
cash) 0 0
III. TREZORERIA NEGATIVA 2,356,854,460 206,544,445 22,173,638
DATORII CU SCADENATA< 1 AN 17,445,413,213 8,678,575,932 15,316,640,143
DATORII TOTALE 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
TOTAL PASIV 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
24
lei
Indicator 2006 2007 2008
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Situatia neta 19.573.713.394 26.493.103.916 50.951.619.543
Situaţia netă a întreprinderii
60000000000
50000000000
40000000000
30000000000
20000000000
10000000000
0
2006 2007 2008
25
Analiza pe verticală a bilanţului presupune a analiza structura celor două
părţi ale acestuia, şi anume structura activului şi structura pasivului, rezultând
mai multe rate de structură a bilanţului ce pun în evidenţă caracteristici financiare
ale întreprinderii.
Structura activului caracterizează compoziţia patrimoniului economic al
întreprinderii, în concordanţă cu caracterul mai mult sau mai puţin ,,capitalistic” al
acesteia ca şi vulnerabilitatea sa la evoluţiile inflaţioniste. Ratele de structură a
activului reflectă apartenenţa sectorială şi natura activităţii întreprinderii.
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Activ imobilizat 9,707,452,075 10,906,525,657 22,740,419,622
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea activelor imobilizate 26.18% 31% 34.3%
Situaţia activelor imobilizate ale întreprinderii
26
25000000000
20000000000
15000000000
10000000000
5000000000
0
2006 2007 2008
27
50000000000
45000000000
40000000000
35000000000
30000000000
25000000000
20000000000
15000000000
10000000000
5000000000
0
2006 2007 2008
Lei
28
Indicator 2006 2007 2008
Stocuri 20,785,227,425 15,946,823,404 29,638,623,937
Producţie în curs 2,126,967,709 2,260,372,757 3,779,687,519
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea stocurilor 61.79% 51.73% 50.41%
Ponderea stocurilor şi a producţiei în curs în total activ
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Creanţe clienţi 5,478,546,196 4,252,748,905 4,911,810,402
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea creanţelor 14.77% 12.08% 7.4%
Ponderea creanţelor comerciale în total activ
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Disponibilităţi 567,429,488 3,785,524,917 6,770,650,343
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea lichidităţilor 1.53% 10.75% 10.21%
29
Ponderea lichidităţilor în total activ
34%
66%
După cum se observă, activele circulante ocupă trei sferturi din total activ,
restul revenind activelor imobilizate.
30
a) Ponderea capitalurilor permanente
SCperm=(Capitaluri permanente/Pasiv)*100
Lei
31
Se observă că întreprinderea nu a contractat nici un fel de împrumuturi pe
termen mediu şi lung de la bănci, având ponderea egală cu 0.
b) Ponderea datoriilor pe termen scurt
SDts= (Datorii pe termen scurt/Pasiv)*100
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Datorii curente 17,445,413,213 8,678,575,932 15,316,640,143
Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Ponderea datoriilor curente 46.05% 24.65% 23.1%
Ponderea datoriilor curente în total pasiv
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Ponderea datoriilor totale 47.20% 24.72% 23.13%
Ponderea datoriilor totale în total pasiv
32
3.2 Analiza fluxurilor financiar monetare ale întreprinderii pe baza de
rate sau indicatori
33
4. MARJA INDUSTRIALA 23,266,891,643 33,075,205,612 36,393,978,042
5. VALOAREA ADAUGATA 23,552,754,770 33,325,748,862 36,811,652,247
(+) Subventii din exploatare 0 0 22,500,000
(-) Impozite si varsaminte asimilate 738,843,370 668,243,134 211,237,524
(-) Cheltuieli cu personalul 11,662,452,620 15,174,616,220 21,284,010,615
6. EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE 11,151,458,780 17,482,889,508 15,338,904,108
(+) Alte venituri din exploatare 185,408,632 66,447,131 20,390,296
(-) Alte cheltuieli din exploatare 0 0 79,661,192
(+)/(-) Amortizari si provizioane din exploatare 813,497,134 886,488,778 1,255,084,764
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 39,774,503,255 54,138,073,008 57,115,419,265
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL 33,753,911,879 43,736,457,986 50,937,549,326
7. REZULTATUL DIN EXPLOATARE 6,020,591,376 10,401,615,022 6,177,870,339
(+) Venituri financiare 203,977,235 162,006,850 878,487,924
(-) Cheltuieli financiare, din care 1,648,922,541 2,150,102,816 2,412,608,265
cheltuieli cu dobanzi 1,577,555,154 1,765,037,240 1,542,427,236
8. EXCEDENT BRUT FINANCIAR (venituri -1,534,121,365
financiare_ chelt fin) -1,444,945,306 -1,988,095,966
(+)/(-) Amortizari si provizioane financiare 0 0 0
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 203,977,235 162,006,850 878,487,924
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 1,648,922,541 2,150,102,816 2,412,608,265
9. REZULTATUL FINANCIAR -1,444,945,306 -1,988,095,966 -1,534,121,365
10. EXCEDENT BRUT CURENT 9,706,513,474 15,494,793,542 16,217,391,244
11. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI 4,575,646,070 8,413,519,056 46,443,748,974
(+) Venituri exceptionale 262,135,472 109,185,566 0
(-) Cheltuieli exceptionale 178,520,292 77,705,777 0
12. EXCEDENT BRUT EXCEPTIONAL 83,615,180 31,479,789 0
(+)/(-) Amortizari si provizioane exceptionale 0 0 0
VENITURI EXCEPTIONALE - TOTAL 262,135,472 109,185,566 0
CHELTUIELI EXCEPTIONALE - TOTAL 178,520,292 77,705,777 0
13. REZULTATUL EXCEPTIONAL 83,615,180 31,479,789 0
14. EXCEDENT BRUT TOTAL 9,790,128,654 15,526,273,331 16,217,391,244
15. REZULTATUL INAINTEA DOB. SI IMP. PE 6,186,176,210
PROFIT 6,236,816,404 10,210,036,085
VENITURI TOTALE 40,240,615,962 54,409,265,424 57,993,906,632
CHELTUIELI TOTALE 35,581,354,712 45,964,266,579 53,350,157,236
16. REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI 4,659,261,250 8,444,998,845 4,643,749,953
(-) Impozit pe profit 1,184,611,987 1,882,778,626 1,082,789,843
17. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 3,459,048,565 6,562,220,086 3,560,959,110
18. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 4,208,663,988 7,447546,868 4,790,531,944
19. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 4,790,531,944
NETA 3,949,548,747 7,009,897,230
34
financiar şi a lichidităţii întreprinderii în dinamică, ceea ce impune determinarea
unor rate de rotaţie a posturilor din bilanţ. Ratele de rotaţie furnizează indicaţii
dinamice deoarece permit să se introducă o dimensiune temporală în analiza
bilanţului prin evidenţierea ritmului de reînnoire a unor componente ale acestuia.
În acest scop, se compară elemente din bilanţ cu indicatori din contul de rezultat
care exprimă fluxuri caracteristice ale activităţii de exploatare, cum ar fi cifra de
afaceri (CA), determinându-se ritmul de reînnoire, prin intermediul numărului de
rotaţii şi durata unei rotaţii a postului din activul sau pasivul bilanţului. Numărul de
rotaţi (N) şi durata unei rotaţii( D) evoluează invers, creşterea numărului de rotaţii
antrenând reducerea duratei unei rotaţii.
Viteza de rotaţie a activelor totale măsoară aportul activelor totale ale
firmei la realizarea cifrei de afaceri, prin rotaţia tuturor activelor de care dispune
societatea.
Un nivel mai bun al raportului s-ar putea realiza fie prin creşterea
volumului vânzărilor, fie prin disponibilizarea unor active neproductive, sau
ambele măsuri.
Vanzari
Rat = Dr 2006 =
360
= 356 zile
TotalActiv 1,01
3764477843 9
Rat 2006 = = 1,01
3707694641 9
5300190548 2
Rat 2007 = = 1.5
336600
= =
3519338404 8 5471825100 0
0.8 3
Rotaţia medie este de 2,5 ori, adica 144 zile, care, comparată cu ratele
rezultate, arată că firma ar trebui să-şi îmbunătăţească nivelul acestora,
35
deoarece se află sub valoarea de referinţă. Se constată o evoluţie pozitivă a
acestui indicator la nivelul anului 2007 faţă de anul 2006, pentru ca în 2008,
valoarea acestuia să se înrăutăţească datorită stagnării volumului vânzărilor în
comparaţie cu creşterea valorii activului. În anul 2008, acest indicator are cel mai
mic nivel din cei trei ani.
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
Activ total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Rotatia activului total 1.01 1.5 0.83
Durata unei rotaţii 356 zile 240 zile 433 zile
Viteza de rotaţie a activelor totale
1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
2006 2007 2008
viteza de rotatie a activelor totale
360
Pr oductiaVan duta Dz =
Rac = Rac
ActiveCirc ulante
3306406853 1 360
Rac 2006 = = 1,21 Dz 2006 = = 298 zile
2720839156 3 1,21
360
Dz 2007 = =186 zile
1,94
36 360
Dz 2008 = = 307 zile
1,17
4673951064 7
Rac 2007 = = 1.94
2411595735 5
5099794979 5
Rac 2008 = = 1.17
4348034765 1
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
Activ circulant 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651
Rotaţia activului circulant 1.21 1.94 1.17
Durata unei rotaţii 298zile 186zile 307zile
Viteza de rotaţie a activelor circulante
CifraDeAfa ceri
Ri =
ActiveFixe LaValoarea Neta
37644778439 360
Ri2001 = = 3,88 Dz 2006 = = 93 zile
9707452075 3,88
5300190548 2 360
Ri 2007 = = 4,86 Dz 2007 = = 74 zile
1090652565 7 4,86
5471825100 0 360
Ri 2008 = = 2.4 Dz 2008 = =150 zile
2274041962 2 2,4
37
6
5
4
3
2
1
0
2006 2007 2008
Media pe industrie a acestui indicator este de 5,7 ori, adică 63 zile într-un
an. Valorile rezultate arată că ratele se află sub media pe industrie în ceea ce
priveşte utilizarea maşinilor şi echipamentelor, dar se constată o îmbunătăţire a
nivelului acestui indicator, din nou numai provizoriu, căci în anul 2008, acesta are
valoarea cea mai mică din toţi cei trei ani analizaţi. Întreprinderea trebuie să
utilizeze mai eficient maşinile şi echipamentele în activitatea de producţie.
Vanzari
Nr = 360 Nr 2006 =
3764477843 9
= 1,81
Stocuri Vr = 2078522742 5
Nr
360 360
= =108 zile
Vr2001 = = 199 zile Nr Vr =
5300190548
2007
3,32 2 = 3,32
1,81 2007
1594682340 4
5471825100 0 360
Nr 2008 = = 1,85 Vr 2008 = =194 zile
2963862393 7 1,85
38
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
Stocuri 20,785,227,425 15,946,823,404 29,638,623,937
Rotaţia stocurilor 1,81 3,32 1,85
Durata unei rotaţii 199zile 108zile 194zile
Viteza de rotaţie stocurilor
ClientiSiConturiAsimilate
Drccl = * 360
CifraDeAfaceri
5478546196
Drccl 2001 = * 360 = 52 zile Drccl 2007 =
4252748905
* 360 = 29 zile
37644778439 5300190548 4911810402
Drccl 2008 = 2 * 360 = 32 zile
5471825100 0
39
Limita admisă a acestui idicator este de 30 zile. În anul 2007, acest
indicator depăşeşte valoarea de referinţă, ceea ce înseamna că firma îşi
recuperează greu creanţele, dar în anul 2008 se constată o îmbunătăţire a
nivelului indicatorului, firma recuperându-şi creanţele la timp. În anul 2008, firma
se află din nou în dificultate în ceea ce priveşte durata de recuperare a
creanţelor, chiar dacă diferenţa acestui indicator faţă de anul anterior nu este
foarte mare, 3 zile, şi nu se îndepărtează cu mult faţă de limita admisă.
40
temporare, evidenţiind excedentul de lichiditate potenţială, ca o marjă de
securitate privind solvabilitatea.
Astfel calculat, fondul de rulment reprezintă suma dintre fondul de rulment
propriu şi fondul de rulment străin (împrumutat).
Fondul de rulment propriu exprimă capacitatea întreprinderii de a finanţa
prin fonduri proprii activul imobilizat de care dispune la un moment dat, adică
autonomia financiară a unei întreprinderi. Fondul de rulment străin indică
îndatorarea pe termen lung a întreprinderii care finanţează activele circulante.
FR=FRpropriu + FRstrăin
FRpropriu=Capital propriu – Active imobilizate
FRstrăin=Capital permanent – Capital propriu
Pornind de la aceşti doi indicatori se calculeaza gradul de acoperire a
activelor circulante cu capital propriu.
Grad de acoperire=FRpropriu/FR
Un fond de rulment pozitiv constituie o marjă de securitate a întreprinderii
pentru exploatarea sa cotidiană, permitându-i să-şi asigure un nivel minim al
unor active circulante strict necesare funcţionării (stocuri minime, fond de casă
minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt.
În practică se consideră ca fondul de rulment al întreprinderii industriale trebuie
să reprezinte valoarea a 1-3 luni cifră de afaceri.
Fondul de rulment net (FRN) reprezinta partea din capitalul permanent
care poate fi utilizată pentru finanţarea activelor circulante, adică excedentul de
capital permanent faţă de activele imobilizate sau excedentul activelor circulante
cu lichidităţi pe termen mai mic de un an, faţă de datoriile exigibile pe termen mai
mic de un an.
41
FRN(2008)=50.973.248.534 – 22.740.419.622 = 28.232.828.912 lei
Se observă ca firma înregistrează o creştere a capitalului permanent care
poate fi utilizat pentru finanţarea activelor circulante.
Fondul de rulment propriu defineşte excedentul capitalului propriu faţă
de activele imobilizate şi semnifică autonomia de care dispune o întreprindere în
materie de finanţare a investiţiilor.
Lei
42
Indicator 2006 2007 2008
Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Capital permanent 19,631,533,206 26,514,772,116 50,973,248,534
Active imobilizate 9,707,452,075 10,906,525,657 22,740,419,622
Fond de rulment net 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912
FR propriu 9.777.260.157 15.497.541.098 28.211.199.921
FR străin 57.819.813 110.705.361 21.628.991
Indicatorii fondului de rulment
30000000000
25000000000
20000000000
FRN
15000000000 FRP
FRS
10000000000
5000000000
0
2006 2007 2008
43
Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii,
fiind mai fluctuant şi mai instabil decât fondul de rulment. El este dependent de
volumul de activitate (cifra de afaceri), durata de rotaţie a stocurilor, termenul de
recuperare a creanţelor, termenul de plată al furnizorilor.
Daca NFR>0, rezultă un surplus de necesar temporar faţă de resursele
temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situaţie normală dacă este consecinţa unor
investiţii privind creşterea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare. Un
NFR<0 reflectă un surplus de resurse temporare faţă de capitalurile circulante,
necesităţile temporare fiind mai mici decât resursele temporare ce pot fi
mobilizate. Această situaţie este favorabilă dacă este consecinţa accelerării
rotaţiei activelor circulante, a urgentării încasărilor şi relaxării plăţilor.
NFR = (Stocuri + Creante) – Datorii de exploatare
44
25000000000
20000000000
15000000000
10000000000
5000000000
0
2006 2007 2008
NRF
Trezoreria neta
Echilibrul financiar al întreprinderii rezultă din confruntarea maselor
mari ale bilanţului: fondul de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment
(NFR), din care rezulta trezoreria (T).
Trezoreria netă (TN) reflectă poziţia globală pe care întreprinderea o are
asupra operaţiunilor sale pe termen scurt. Trezoreria netă apare ca un rezultat al
operaţiunilor ce afectează toate posturile de bilanţ, rezultând din analiza pe
orizontală a:
-parţii superioare TN=FR – NFR
-parţii inferioare TN=Disponibilităţi – Credite de trezorerie
TN=Trezoreria activă – Trezoreria pasivă
Trezoreria activă cuprinde disponibilităţile curente degajate de
funcţionarea întreprinderii, la care se adaugă plasamentele rambursabile în orice
moment. Trezoreria pasivă este reprezentată de creditele bancare curente,
soldurile creditoare de bănci şi efectele scontate.
Trezoreria netă rezultă din operaţiuni ce afectează capitalurile permanente
şi activul imobilizat, ca şi din operaţiuni care privesc activele şi datoriile pe
termen scurt.
45
TN = FRN – NFR
TN(2006) =9.835.079.970 - 11.644.656.146 = -1.809.576.176 lei
TN(2007) =15.608.246.459 - 11.848.835.994 = 3.759.410.465 lei
TN(2008) = 28.232.828.912 - 21.813.105.382 = 6.419.723.530 lei
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Fond de rulment net 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912
Necesar de fond de rulment 11.644.656.146 11.848.835.994 21.813.105.382
7000000000
6000000000
5000000000
4000000000
3000000000
2000000000
1000000000
0
-1000000000 2006 2007 2008
-2000000000
-3000000000
trezoreria neta
1551924529 8
Rafc 2007 = *100 = 64,35 %46
2411595735 5
2823282891 2
Rafc 2008 = *100 = 64 .93 %
4348034765 1
Mărimea optimă a acestei rate trebuie să fie în jur de 50%. În anul 2006,
valoarea indicatorului se află sub valoarea de referinţă, pentru ca în anul 2007 să
depăşească această valoare, această situaţie menţinându-se şi în 2008,
înregistrându-se o creştere a proporţiei în care fondul de rulment acoperă
activele circulante.
Lei
Rata de finanţare a activului circulant
Activul circulant
27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651
Rata de finanţare a activului 36,15% 64,35% 64,93%
circulant
9835079970
Ras 2006 = *100 = 47 ,32 %
2078522742 5
1551924529 8 2823282891 2
Ras 2007 = *100 = 97 ,32 % Ras 2008 = *100 = 95 .25 %
1594682340 4 2963862393 7
47
Acest indicator arată proporţia în care fondul de rulment finanţează
stocurile. O acoperire optimă există dacă fondul de rulment reprezintă
aproximativ 2/3 din totalul stocurilor. În primul an analizat indicatorul se situează
sub valoarea de referinţă, pentru ca în 2007 şi 2008, să se constate o
îmbunătăţire a acestui indicator.
FondDeRulm ent
Ranfr = * 100
NecesarDeF ondDeRulme nt
9835079970
Ranfr 2006 = *100 = 84 ,46 %
1164465614 6
2823282891 2
1551924529 8 Ranfr 2008 = *100 = 129 %
Ranfr 2007 = *100 = 130 % 2181310538 2
1184883599 4
FondDeRulm ent
FR CA = * 100
CifraDeAfa ceri
9835079970
FR CA 2006 = *100 = 26 ,13 %
3764477843 9
48
1551924529 8 2823282891 2
FRCA 2007 = *100 = 29,28 % FR CA 2008 = *100 = 51 .59 %
5300190548 2 5471825100 0
Fondul de rulment reprezintă, în anul 2006, o pătrime din cifra de afaceri,
pentru ca în anul 2007, ponderea acestuia să crească la aproape 30%. În anul
2008, valoarea acestui indicator este de 50%, creştere datoratăsporirii fondului
de rulment în condiţiile menţinerii cifrei de afaceri aproximativ la acelaşi nivel cu
anul anterior.
ActiveCure nte
R lg =
PasiveCure nte
2720839156 3
R lg 2001 = = 1,55
1744541321 3
24115957355
R lg 2002 = = 2,77
8678575932
4348034765 1
R lg 2003 = = 2,84
1531664014 3 49
Pentru anul 2001, rata lichidităţii generale nu se încadrează în limite
normale 1,8 – 2, dar este supraunitară, ceea ce indică existenţa unei lichidităţi
bune. Atât în anul 2002, cât şi în 2003, acest indicator (2,77, respectiv 2,84)
depaşeşte valoarea de referinţă, 2, arătând că nu există nici un pericol ca
întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe termen scurt din
valoarea activelor. Indicatorul are un trend ascendent, ceea ce indică o lichiditate
în creştere. Se observă o mai mare diferenţă a indicatorului între 2001 şi 2002,
când creşte cu mai bine de un procent, în anul 2003, deşi se află în creştere,
aceasta este mai mică, de doar 0,07 sutimi.
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
2001 2002 2003
rata lichiditi generale
2411595735 5 − 1594682340 4
Rlr 2002 = = 0.94
8678575932
4348034765 1 − 2963862393 7
Rlr 2003 = = 0,90
1531664014 3
50
Se observă o creştere peste jumătate a ratei lichidităţii rapide în anul 2002
(0,94), faţă de anul 2001 (0,37), ceea ce înseamnă că societatea prezintă o
siguranţă sporită pentru creditori că-şi vor recupera banii, arătând posibilitatea
întreprinderii de a-şi plăti datoriile din activele sale curente. În anul următor însă,
acest coeficient înregistrează o scădere, deşi foarte redusă în raport cu creşterea
înregistrată anterior, ceea ce înseamnă că, pe ansamblu, lichiditatea are un trend
crescător de-a lungul celor trei ani, nefiind prezent nici un risc pentru
întreprindere de a intra în incapacitate de plată.
0.8
0.6
0.4
0.2
0
2001 2002 2003
rata lichiditi rapide
3785524917 6770650343
Rli 2002 = = 0.43 Rli 2003 = = 0,44
8678575932 1533826913 4
51
În anul 2001, rata lichidităţii la vedere se afla cu mult sub nivelul valorii de
referinţă, datorită disponibilităţilor scăzute, corelate cu datorii curente mari,
societatea putându-se confrunta cu probleme în restituirea datoriilor cu scadenţa
mai mică de un an, având chiar o situaţie critică, însa în anul 2002 se constată o
redresare a acestei situaţii prin îmbunătătirea nivelului disponibilităţilor, nivelul
ratei fiind de 0,43, situaţie care se menţine şi în anul următor, chiar cu o foarte
uşoară creştere, 0,44. Se observă că acest indicator, ca şi cei anteriori, are valori
foarte apropiate în ultimii doi ani de analiză, 2002 şi 2003, reflectând o reală
stabilitate şi o redresare a întreprinderii.
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
2001 2002 2003
rata lichiditi la vedere
Capital Pr opriu
SP = * 100
Capital Pr opriu + CrediteBan care
1948471223 2
SP2001 = * 100 = 89 %
1948471223 2 + 2356854460
2640406675 5
SP2002 = * 100 = 99 .2%
2640406675 5 + 206544445
5095161954 3
SP2003 = *100 = 100 %
5095161954 3 + 0
52
Nivelul solvabilităţii patrimoniale depăşeşte valoarea de referinţă (50%),
atât în anul 2001, cât şi în anii 2002 şi 2003, arătând că societatea poate recurge
la credite exterioare, dacă are nevoie şi că-şi poate plăti datoriile. Valoarea de
100% din anul 2003 se datorează faptului că în acest an întreprinderea nu are
contractat nici un credit de la instituţiile bancare, deci gradul de îndatorare faţă
de acestea este 0, solvabilitatea patrimonială fiind în creştere continuă.
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2001 2002 2003
solvabilitatea patrimoniala
Pr ofitNet
Rv = * 100
Vanzari
3474694263
Rv 2001 = * 100 = 9,23%
3764477843 9
6562220219 3560959110
Rv 2002 = * 100 = 12,38 % Rv 2003 = * 100 = 6.5%
5300190548 2 53 5471825100 0
Din calcule rezultă că firma câştigă în anul 2001, 9,23 lei la 100 lei cifră
de afaceri, iar în anul 2002 se constată o creştere a acestui indicator la 12,38 lei
la 100 lei cifră de afaceri, situaţie îmbucurătoare pentru activitatea întreprinderii.
Datorită reducerii profitului net la aproape jumătate, acest indicator scade
proporţional, chiar dacă cifra de afaceri este relativ constantă.
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Profit net 3,560,959,110
3,459,048,565 6,562,220,086
Vânzări 54,718,251,000
37,644,778,439 53,001,905,482
Marja de profit 9.23% 12.38% 6.5%
1115145878 0 1748288950 8
Rv 2001 = *100 = 30,08 % Rv 2002 = * 100 = 49,68 %
3707694641 9 3519338404 8
1533890410 8
Rv 2003 = * 100 = 23 .13%
6628988867 7
Acest indicator arată că firma câştigă în anul 2001, 30,08 lei la 100 lei
active existente, iar în anul 2002, nivelul acestuia creşte la 49,68, ceea ce
înseamnă 49,68 lei câştigaţi la 100 lei active existente şi un nivel foarte bun al
54
acestui indicator. La nivelul anului 2003 însă, acest indicator se înrăutăţeşte,
scăzând chiar sub nivelul anului 2001.
Pr ofitbrut
Re c = * 100
CapitalPer manent
4659261250
Re c 2001 = * 100 = 23 .73 %
1963153320 6
8444998845
Re c 2002 = * 100 = 31 .85 %
2651477211 6
4643749953
Re c 2003 = * 100 = 9.11%
5097324853 4
Pr ofitNet
Rf = * 100
Capital Pr opriu
3474694263 6562220219
Rf 2001 = *100 = 17 ,83 % Rf 2002 = * 100 = 24 ,85 %
1948471223 2 2640406675 5
55
3560959110
Rf 2003 = * 100 = 7%
5095161954 3
Nivelul acestui indicator arată faptul că acţionarii şi-au plasat rentabil
disponibilităţile în acţiunile acestei întreprinderi, constatându-se şi o creştere a
valorii indicatorului în anul 2002 faţă de 2001. Se observă că acţionarii se vor
bucura de dividende dat fiind faptul că nivelul indicatorului depăşeşte media pe
industrie de 10%. În anul 2003 valoarea indicatorului se situează sub medie,
ceea ce înseamnă o înrăutăţire a situaţiei firmei din acest punct de vedere.
35.00
30.00
25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
2001 2002 2003
Pr ofitnet 3474694263
Rc = * 100 Rc 2001 = * 100 = 9.76 %
Cheltuieli Totale 3558135471 2
56
6562220219
3560959110
RcRc 2003==
2002 100==14
**100 6.67
27%
4596426657
533501577599
Rentabilitatea activităţii
4224264686
Ra 2001 = * 100 = 11,22 %
3764477843 9
7447547001
Ra 2002 = *100 = 14,05 %
5300190548 2
4790531944
Ra 2003 = *100 = 8.75 %
5471825100 0
Limita minimă admisă pentru acest indicator este 10%, ceea ce înseamnă
că firma în cauză, depăşind acest nivel în ambii ani, îşi poate finanţa acivităţile cu
caracter financiar şi economic din fondurile proprii degajate. Se constată că acest
indicator are un trend ascendent în primii doi ani, fiind o situaţie favorabilă pentru
firmă, în 2003, valoarea acestuia scăzând sub limita normală.
6236816404
Pc 2001 = * 100 = 16,82 %
3707694641 9
EBIT
Pc = * 100
TotalActiv
plata dobânzilor şi impozitelor (EBIT) la valoarea totală a activelor.
57
1021003608 5
Pc 2002 = * 100 = 29,01%
3519338404 8
6186176210
Pc 2003 = * 100 = 9.33%
6628988867 7
DatoriiTot ale
Rig =
TotalActiv
1750323302 5
Rig 2001 = = 0,47 8678575932
3707694641 9 Rig 2002 = = 0,24
3517338893 3
1533826913 4
Rig 2003 = = 0.23
6628988867 7
58
Lei
DatoriiTot ale
Rit =
Capital Pr opriu
de structura de finanţare a societăţii.
1750323302 5 8678575932
Rit 2001 = = 0,9 Rit 2002 = = 0,33
1533826913 24
1948471223 2640406675 5
Rit 2003 = = 0.3
5095161954 3
Lei
Tabel nr. 37 Rata îndatorării totale
59
Valoarea acestui indicator nu trebuie să depăşească dublul capitalurilor
Indicator 2001 2002 2003
Datorii totale 15,338,269,134
17,503,233,025 8,700,280,132
Capital propriu
19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Rata îndatorării financiară 0.3 0.08 0.04
proprii, iar valorile obţinute indică un nivel bun al acestui indicator la nivelul firmei
evaluate pe toţi cei trei ani.
DatoriiLaT ermen
Rif = * 100
Capital Pr opriu
21704200 21628991
Rif 2002 = *100 = 0.08 Rif 2003 = *100 = 0.04
2640406675 5 5095161954 3
Lei
Tabel nr. 38 Rata de îndatorare financiară
60
0.90
0.80
0.70
0.60
0.50
0.40
Rig
0.30
Rit
0.20 Rif
0.10
0.00
2001 2002 2003
6020591376 +1577555154
TIE 2001 = = 4,81
1577555154
1040161502 2 + 1765037240
TIE 2002 = = 6,89
1765037240
6177870339 + 1542427093
TIE 2003 = =5
1542427093
61
Indicator 2001 2002 2003
Capital propriu
19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Datorii totale
17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Rata autonomiei
Capital financiare
Pr opriu globale 1.11 3.03 3.32
Rafg =
DatoriiTot ale
Rata autonomiei financiare globale arată măsura în care capitalurile
proprii ale societăţii acoperă obligaţiile totale ale acesteia.
1948471223 2 2640406675 5
Rafg 2001 = = 1,11 Rafg 2002 = = 3,03
1750323302 5 8700280132
5095161954 3
Rafg 2003 = = 3,32
1533826913 4
Lei
Tabel nr. 39 Rata autonomiei financiare globale
62
Indicator 2001 2002 2003
CI DatoriiTot ale
RDatorii
= totale * 100
CA
CI CifraDeAfa ceri 5
1750323302 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
R
Cifra =
de afaceri * 100 = 46,5% 54,718,251,000
CA 2001 3764477843 9 37,644,778,439 53,001,905,482
Ponderea capit. împrumutat în CA 46.5% 16.37% 28.03%
CI 8678575932
R = *100 = 16,37%
CA 2002 5300190548 2
CI 1533826913 4
R = * 100 = 28.03%
CA 2003 5471825100 0
Lei
Tabel nr. 40 Ponderea capitalului împrumutat în cifra de afaceri
DatoriiPeT ermenScurt
Rin =
ActiveCirc ulante
1744541321 3 8678575932
Rin 2001 = = 0,64 Rin 2002 = = 0,35
2720839156 3 2411595735 5
1531664014 3
Rin 2003 = = 0.35
4348034765 1
63
Nivelul acestui indicator nu depăşeşte 0,8, limita maximă, în nici un an,
reflectând faptul că agentul economic poate să-şi utilizeze amortizarea fără a
apela la credite.
64
constituie o bază pentru estimarea elementelor şi variabilelor ,,cheie’’ce trebuie
avute în vedere în cazul aplicării diferitelor metode de evaluare. Întrucât
evaluarea întreprinderii nu înseamnă o aplicare mecanică a unor tehnici, ci
presupune o apreciere profundă a performanţelor firmei, echipa de evaluare
trebuie să opereze cu parametri consideraţi normali pentru mediul de activitate al
firmei evaluate şi la momentul efectuării evaluării.
Pe baza diagnosticului întreprinderii evaluate se pot construi scenarii
pertinente, care trebuie să stea la baza evaluării şi, de asemenea, se pot realiza
testele de coerenţă, atât între diversele piese de diagnostic, cât şi între evaluarea
propriu-zisă a afacerii şi analiza diagnostic. Aceasta din urmă apreciere vine să
confirme ideea că diagnosticul pentru evaluare nu are doar rolul de a prezenta
situaţia firmei la un moment, ci şi acela de a direcţiona şi susţine scenariile de
evoluţie a afacerii, proiecţiile economico-financiare.
Realizarea diagnosticului unei firme în scopul evaluării presupune
parcurgerea următoarelor etape :
-stabilirea problemelor supuse analizei ;
-asigurarea informaţiilor şi analiza documentelor care stau la baza lor ;
-analiza şi prezentarea rezultatelor într-un raport.1
Principalele obiective în cadrul analizei pe baza ratelor constau în
studierea succesivă a cel puţin trei dimensiuni financiare ale întreprinderii:
rentabilitate, lichiditate, structură financiară.
Diagnosticul financiar are rolul de a aprecia manifestarea funcţiei
financiare a întreprinderii. O dată stabilit, el furnizează celorlalte funcţii ale
acesteia dimensiunea resurselor financiare de care are nevoie pentru a-şi atinge
obiectivele, concurând la realizarea obiectivului global al entităţii.
Astfel, diagnosticul financiar se integrează în diagnosticul global,
deoarece activitatea unei întreprinderi (tehnică, economică, financiară, de
personal şi de conducere) trebuie studiată ca un sistem care are un scop unitar:
fabricarea de produse sau prestarea de servicii.
1
Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000
65
Diagnosticul financiar se bazează pe informaţiile furnizate de contabilitate,
sintetizate în situaţiile financiare, precum şi pe cele culese prin mijloace proprii.
În ceea ce priveşte prelucrarea informaţiei contabile, aceasta se
realizează cu ajutorul instrumentelor analizei financiare.
Cu toate că obiectivele analizei financiare se caracterizează printr-o mare
diversitate, în funcţie de interesele uneori divergente ale utilizatorilor, se pot
totuşi găsi trei direcţii comune ale demersurilor acestora:
a) Cunoaşterea structurii financiare, a modului de combinare a
resurselor de finantare şi a efectelor acestor combinări asupra
solvabilităţii, lichidităţii şi autonomiei financiare a întreprinderii
b) Studiul structurii activelor deţinute de întreprindere, a alegerii făcute
în domeniul investiţiilor sau al operaţiilor curente de exploatare,
aptitudinii acestora de a fi rentabile
c) Aprecierea performanţelor, a profiturilor, a determinării unor
indicatori de randament care să ateste aptitudinea întreprinderii de
a-şi majora capitalurile şi de a controla eventuala volatilitate a
rezultatelor sale.1
Diagnosticul financiar pus de către evaluator are rolul de a aprecia
manifestarea funcţiei financiare a întreprinderii ce face obiectul evaluării. Dacă
funcţia financiară este bine reprezentată în întreprindere, în sensul existenţei
unui personal specializat care să facă analize financiare pertinente şi formalizate,
constatarile acestuia pot fi preluate de către evaluator. Totuşi, acesta le va
aprecia calitatea si în situaţia în care corespund, le va valida. Daca în
intreprindere nu există materializată o analiză financiară pe perioada trecuta (3
ani) luată în calcul de catre evaluator, acesta o va face singur.
Modul în care se face analiza financiară şi aprecierea rezultatelor
financiare, echilibrele si resursele financiare de care s-a dispus, utillizarea
acestora, randamentul capitalurilor investite reprezintă o parte importantă a
muncii de evaluare în punerea diagnosticului financiar, care incheie diagnosticele
1
Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000
66
partiale şi se bazează pe transformarea bilanţului contabil în bilanţ financiar şi
definirea unor expresii sau valori necesare metodelor de evaluare patrimoniale.
Bilanţul contabil este principala sursă informaţională pentru toţi terţii
interesaţi în activitatea întreprinderii. Dacă informaţia contabilă constituie punctul
de plecare in diagnosticul financiar, ea nu poate fi totuşi acceptată ca atare de
catre analiza financiară. Există diferenţe între optica contabilă şi cea financiară,
care urmareşte alte finalităţi şi perspective. În opinia analiştilor financiari, faptul
că informaţiile contabile sunt legale, obligatorii, respectând reglementările
juridice, iar pe de altă parte sunt informaţii normalizate sau formalizate
deformeaza, in unele cazuri, realitatea economică şi financiară a întreprinderii.
În consecinţă, bilanţul contabil va fi reprelucrat în vederea găsirii unei
imagini financiare reale. Trebuie menţionat că evaluarea, care tinde spre o
imagine economică cât mai aproape de realitate, aduce uneori alte ajustări
bilanţului financiar, ţinând cont de unii factori care nu sunt luaţi în considerare în
analiza financiară.
În vederea realizării scopului său, analiza financiară este eliberată de
formalismul caracteristic contabilităţii. Pentru o întreprindere dată, analiza
financiara trebuie să depisteze caracteristicile financiare semnificative, să
perceapă punctele slabe şi forte, să ierahizeze după mai multe criterii şi în final
să ofere o apreciere pertinentă a situaţiei acesteia.
Bilanţul contabil utilizat în analiza financiara furnizează date pentru doua
abordări specifice, conform următoarei scheme:
67
Bilant contabil
Reprelucrari Regrupari
Bilant
Bilant Bilant
ansamblu Tabloul soldurilor intermediare de
functional financiar
resurse gestiune (TSIG)
+ +
+ +
indicatori indicatori
indicatori alti indicatori ai rezultatelor
specifici specifici
specifici
Diagnostic financiar
1
Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000
68
Bilanţul financiar, denumit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate, se bazează pe
bilanţul contabil, având în centrul său noţiunea de patrimoniu şi de drepturi şi
obligaţii ce apar în legătură cu posesia şi folosirea elementelor sale.
Bilanţul contabil oferă informaţii terţilor întreprinderii şi, în special, celor
care au adus fonduri ( acţionari şi creditori).
Bilanţul financiar studiază riscul nerambursării datoriilor de către
întreprindere şi structura sa financiară, răspunzând mai ales cerinţelor creditorilor
acesteia. El reflectă solvabilitatea întreprinderii atât pe termen scurt (lichiditatea),
cât şi pe termen lung şi implicit riscul de neplată sau faliment al acesteia.
Construcţia sa se bazează pe comparaţia pe orizontală dintre activele şi pasivele
patrimoniale, în funcţie de lichiditatea, respectiv exigibilitatea lor. Bilanţul
financiar măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile, verifică
lichiditatea, adică proprietatea unui activ de a fi rapid transformat în monedă
pentru a putea face faţă pasivului exigibil.
Elementele necesare diagnosticării financiare sunt sistematizate în
următorul tabel:
Lei/
%
Denumire indicator Valorile indicatorului
2000 2001 2000
-1- -2- -3- -4-
1) Indicatori de gestiune
Viteza de rotaţie a activelor totale 1.01 1.5 0.83
69
Fondul de rulment net 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912
70
Analizând indicatorii calculaţi, rezultă că întreprinderea se găseşte în
situaţii deosebite în funcţie de grupele de indicatori.
Indicatorii de gestiune indică, pentru primii doi ani o situaţie satisfăcătoare
a întreprinderii, valoarea acestora situându-se aproape de valoarea medie de
referinţă de 2,5 pentru viteza de rotaţie a activelor totale şi 5,7 pentru viteza de
rotaţie a imobilizărilor fixe, situaţie îmbucurătoare cu atât mai mult cu cât se
constată şi un trend ascendent al acestora, sperându-se astfel atingerea şi chiar
dep0103şirea valorii medii. Dacă valoarea acestori indicatori ar fi crescut şi în
2003 în aceeaşi proproţie ca în anul anterior, adică 48% în cazul primului
indicator, 60% în cazul celui de-al doilea, 25% pentru rotaţia imobilizărilor fixe şi
83% în cazul ultimului indicator calculat, firma ar fi avut o situaţie foarte bună,
depăşind toate valorile de referinţă ale indicatorilor. Însă, contrar aşteptărilor, se
constată o scădere a valorilor indicatorilor acestei grupe, nivelul acestora
situându-se chiar sub nivelul primului an analizat şi mai ales sub valoarea de
referinţă, deci o înrăutăţire a modului în care întreprinderea utilizează resursele
sale fixe şi circulante.
Scăderea vitezei de rotaţie a activelor totale în anul 2003 se datorează
creşterii valorii activului total, în condiţiile în care cifra de afaceri rămâne
aproximativ constată faţă de anul 2002.
Evoluţia negativă a vitezei de rotaţie a stocurilor se explică prin creşterea
valorii stocurilor, până aproape la dublarea acestora în anul 2003 faţă de anul
2002.
Indicatorii fondului de rulment indică o stare bună a întreprinderii; aceştia
au valori pozitive şi în crestere, cel mai important dintre ei, trezoreria netă,
reprezintă iniţial un deficit disponibilităţi pentru ca în anii 2002 şi 2003 să aibă
valori pozitive. Valorile pozitive arată că firma are suficiente lichidităţi, ceea ce
înseamnă că, din acest punct de vedere, desfăşurarea activităţii nu va avea de
întâmpinat dificultăţi.
Evoluţia fondului de rulment net este pozitivă pe parcursul celor trei ani,
iar cea mai mare creştere a înregistrat-o în anul 2002, de la 9.835.079.970 lei la
71
28.232.828.912 lei, în anul 2003 rămânând relativ constantă. O influenţă pozitivă
asupsa desfăşurării activităţii firmei o reprezintă că ponderea cea mai mare în
cadrul fondului de rulment o are capitalul propriu, fondul de rulment străin având
o pondere foarte mică, sub 1% şi se află chiar în scădere. Acest lucru se
datorează faptului că întreprinderea nu a contractat credite pe termen lung de la
bănci.
Cel mai imporatant indicator al fondului de rulment este trezoreria netă
care indică o situaţie negativă a înterprinderii în 2001 prin valoarea sa mai mică
de 0, pe termen scurt, firma întâmpinând dificultăţi de derulare a activităţilor şi de
a face fată datoriilor. În anul 2002 valoarea trezoreriei nete creşte brusc, având o
valoare pozitivă şi mult mai mare decât în anul anterior când a avut valori
negative, pozitivă ceea ce înseamnă că, pe termen scurt, firma îşi poate
desfăşura normal activitatea. Trendul pozitiv, înregistrat şi în anul 2003, arată o
îmbunătăţire a situaţiei firmei, valoarea trezoreriei nete dublându-se faţă de anul
anterior. Acest lucru se datorează unei creşteri importante a fondului de rulment
net, antrenată de sporirea capitalului permanent într-o proporţie mai mare decât
creşterea activelor imobilizate.
Referitor la indicatorii de lichiditate, aceştia arată o situaţie satisfăcătoare
a înterprinderii, şi datorită faptului că au un trend ascendent. Putem spune că
întreprinderea are uşoare probleme de lichiditate în primul an analizat, situaţie
generată de faptul că aceasta se aprovizionează cu materii prime (iută) o dată pe
an, stoc ce trebuie să acopere producţia anuală.
Pentru anul 2001, rata lichidităţii generale nu se încadrează în limite
normale 1,8 – 2, dar este supraunitară, ceea ce indică existenţa unei lichidităţi
bune. Atât în anul 2002, cât şi în 2003, acest indicator (2,77, respectiv 2,84)
depaşeşte valoarea de referinţă, 2, arătând că nu există nici un pericol ca
întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe termen scurt din
valoarea activelor. Indicatorul are un trend ascendent, ceea ce indică o lichiditate
în creştere. Se observă o mai mare diferenţă a indicatorului între 2001 şi 2002,
când creşte cu mai bine de un procent, în anul 2003, deşi se află în creştere,
aceasta este mai mică, de doar 0,07 sutimi.
72
Indicatorii de solvabilitate sunt mai mari decât nivelurile minime (S p>50%),
ceea ce indică o stare bună, adică întreprinderea are capacitatea de a- şi achita
obligaţiile băneşti.
Pe baza indicatorilor de rentabilitate se observă că activitatea
întreprinderii a devenit mai eficientă în al doilea an dar a scăzut în al treilea, la
nivelul iniţial sau situându-se sub acesta. Situaţia se explică prin faptul că nivelul
profitului obţinut a crescut într-o măsură mai mică decât capitalul alocat (în
ultimul an au crescut în special datoriile pe termen scurt ale întreprinderii).
Ratele de îndatorare calculate se încadrează în limitele considerate
normale, astfel: L<1, RDF<0,5, RIf>0,5, RCI>1. Astfel, dacă societatea doreşte să
contracteze alte împrumuturi, nu va avea probleme cu normele bancare. Se
constată chiar că, pe termen lung, firma nu are contractate credite, explicându-se
astfel şi ponderea mică a capitalului împrumutat în cifra de afaceri.
Analiza întreprinderii permite diagnosticarea şi pe baza fluxurilor financiar-
monetare care arată o activitate intensă a acesteia în privinţa încasărilor din
vânzarea bunurilor şi serviciilor şi a plăţilor pentru producerea acestora pe
parcursul celor patru trimestre ale anului. O situaţie bună arată şi cifra de afaceri
cu un trend ascendent pe parcursul celor trei ani analizaţi, cu o creştere foarte
mare în 2002, urmată însă de o stabilire la acest nivel şi în anul 2003, fapt
datorat unui nivel aproximativ constant al producţiei vândute.
Din punct de vedere al resurselor proprii disponibile, întreprinderea are o
poziţie bună pe piaţă, neavând nevoie de împrumuturi pentru a-şi desfăşura
activitatea, însă din punct de vedere al rentabilităţii producţiei, situaţia nu este
favorabilă întreprinderii.
O accentuare a producţiei şi, mai ales, o eficientizare a activitătii, în sensul
obţinerii unor rezultate maxime cu eforturi minime o creştere a vitezei de rotaţie a
activelor întrprinderii, astfel încât să nu aibă loc o imobilizare a capitalului, ar fi
benefice pentru întreprindere.
Punctele tari ale societăţii sunt:
- finanţarea activităţii întreprinderii din resurse proprii, fără să apeleze la
împrumuturi;
73
- trezoreria netă pozitivă, şi mai ales, creşterea acesteia începând cu anul
2002;
- nivelul foarte scăzut de îndatorare, ceea ce-i permite contractarea unor
credite în cazul în care arre nevoie;
- evoluţia ascendentă a cifrei de afaceri;
- fondul de rulment este pozitiv şi format, în cea mai mare măsură de fondul
de rulment propriu;
- existenţa disponibilităţilor, exprimată prin indicatorii de lichiditate.
Punctele slabe ale societăţii sunt:
- indicatorii de rentabilitate au rate scăzute la nivelul ultimului an analizat,
aflându-se în scădere;
- scăderea ponderii activelor circulante în total activ, de la 68,52% la
65,59%, datorată în principal scăderii disponibilităţilor societăţii;
- trezoreria negativă în anul 2001;
- viteza de rotaţie a activelor circulante se află în scădere ceea ce semnifică
o încetinire a ritmului de activitate a întreprinderii;
- scăderea profitului care ar putea fi folosit pentru refinanţare;
Principalele propuneri pentru îmbunătăţirea şi consolidarea situaţiei
financiare a societăţii:
- creşterea ponderii activelor circulante;
- îmbunătăţirea vitezei de rotaţie a activelor circulante care să ducă la
accelerarea activităţii întreprinderii;
- să îmbunătăţească durata de recuperare a creanţelor;
- sa stimuleze creşterea profitului, în vederea sporirii rentabilităţii activităţii.
74
CAP.4.PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE
75
Prin proiectarea fluxurilor financiar monetare, organele financiare ale
întreprinderii trebuie să urmărească urmatoarele obiective:
-stabilirea corectă a veniturilor şi cheltuielilor şi a unei relaţii optime între
resursele financiare şi posibilităţile acestora;
-asigurarea unui circuit normal al capitalurilor;
-repartizarea justă a venitului net;
-asigurarea la timp şi într-un volum corespunzător a mijloacelor băneşti
necesare realizării tuturor obiectivelor prevăzute în planul de afaceri;
-înfăptuirea cerinţelor gestiunii financiare.
Previziunea financiară utilizează pentru îndeplinirea acestor obiective
totalitatea instrumentelor, metodelor şi tehnicilor cuprinse în mecanismul
financiar al întreprinderii. O primă etapă a activităţii de previziune financiară o
reprezinta cunoaşterea realităţii economice prin prisma informaţiilor financiare, în
funcţie de care se aprobă şi se realizează deciziile financiare care privesc
întreaga activitate a agentului economic pentru perioada la care se referă
previziunea.
Proiectarea financiară urmăreşte fundamentarea de decizii financiare în
legătură cu toate tipurile de activităţi care, prin consumul de valoare pe care îl
generează, realizează formarea, refacerea, dezvoltarea şi chiar lichidarea
elementelor sistemului întreprinderii.
Sunt luate în calcul activităţi ca investiţiile, reparaţiile, formarea stocurilor
din mijloace circulante în toate fazele ciclului de exploatare din întreprindere,
pregătirea şi recalificarea pesonalului, acţiunile de protecţie socială şi ecologică,
cercetare ştiinţifică şi economică etc.
Orice proiectare se sprijină pe situaţia iniţială a fenomenului proiectat. Ne
interesează:
- starea la un moment dat a elementelor structurii economice, sub aspectul
valorii rămase în aceste elemente după participarea la procesele de
producţie anterioare;
76
- capacitatea structurii de producţie existente de a transfera valoare prin
serviciile cedate de structura economică a întreprinderii în cadrul
procesului de producţie.
Proiectarea fluxurilor financiar-monetare presupune:
- proiectarea fluxurilor de încasări;
- proiectarea fluxurilor de plăţi;
- proiectarea fluxurilor de lichidităţi;
- proiectarea fluxurilor de formare şi utilizare a fondurilor băneşti.
Pentru a se realiza proiectrea fluxurilor financiar-monetare se va urmări
variaţia în timp a fenomenelor, utilizând seriile cronologice. Studierea seriilor
cronologice vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de nivel şi a
modificărilor de structură, precum şi determinarea influenţei factorilor sub
incidenţa cărora are loc evoluţia fenomenelor.
77
2003
2002
2001
PRODUCTIA VANDUTA
2003
2002
2001
0 4000000000 8000000000
Se observă că, de-a lungul celor trei ani, cifra de afaceri a avut o evoluţie
pozitivă, crescând foarte mult în anul 2002 faţă de 2001, cu 30%, tendinţa de
78
creştere menţinându-se şi în anul următor, dar într-o proporţie mult mai mică,
3%.
În anul 2002, creşterea bruscă a fost determinată de sporirea cu aproape
50% a veniturilordin vânzarea mărfurilor, dar mai ales de producţia vândută care
ocupă cea mai mare parte din cifra de afaceri şi care a crescut, la rândul ei, cu
30%.
Relativa stabilitate a cifrei de afaceri din anul 2003 se explică printr-o
uşoară creştere a producţiei vândute, însoţită de o scădere aproape la jumătate,
a veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Pentru următorii ani se preconizează o creştere a cifrei de afaceri, într-o
evoluţie lentă, determinată de creşterea producţiei vândute. Această creştere nu
poate fi accelerată datorită unor venituri scăzute din vânzarea mărfurilor care ar
trebui să crească foarte mult pentru a grăbi creşterea cifrei de afaceri. Veniturile
scăzute nu vor afecta foarte mult cifra de afaceri, în sensul reducerii acesteia
deoarece ele au o pondere foarte mică în total, 6%. Pragul de 60,000,000,000 lei
poate fi depăşit însă începând cu anul 2004.
O altă metodă de previzionare a cifrei de afaceri este metoda analitică
de ajustare, utilizată de statistică, care constă în aproxmarea tendinţei de
variaţie în timp, cu ajutorul funcţiei trend:
Yt = f (t i )
Yt = a + bt i
79
Observăm că cifra de afaceri a avut o evoluţie liniară şi presupunem că se
va pastra şi în următorii 3 ani acelaşi trend liniar determinat de ecuaţia de mai
sus.
În condiţiile funcţiei de trend, variabila timp reprezintă de regulă o serie de
numere consecutive, originea luându-se în centrul ei.
Cu ajutorul trendului liniar determinăm valorile lui Yt, acestea fiind valorile
estimate ale cifrei de afaceri. Yi reprezintă cifra de afaceri pe anii 2001, 2002,
2003, valori care sunt cunoscute, prognoza realizându-se pe anii 2004, 2005,
2006. Întrucât numărul termenilor este impar, valorile variabilei timp se măsoară
în unităţi întregi, respectiv, -1, 0, 1.
Relaţiile de calcul pentru parametrii ecuaţiei de trend sunt:
Yt = a + bt i
a=
∑y i
=
1453649349 21
= 48,454 ,978 ,307
n 3
b=
∑ yt i* i
=
1 7 0 7 3 4 7 12 5 6
= 8,5 3 6,7 3 6,2 8 0.5
∑t
2
i
2
Tabelul pentru calculul previzional este următorul:
lei
Anii yi ti yI*ti ti 2 yt
2001 37,644,778,439 -1 -37,644,778,439 1
2002 53,001,905,482 0 0 0
2003 54,718,251,000 1 54,718,251,000 1
Total 145,364,934,921 0 17,073,472,561 2
2004 2 65,528,450,868
2005 3 74,065,187,148.5
2006 4 82,601,923,429
80
90000000000
80000000000
70000000000
60000000000
50000000000
40000000000
30000000000
20000000000
10000000000
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006
cifra de afaceri
BIBLIOGRAFIE:
1. Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura
Intelcredo, Deva, 2000
2. Dumitru Bucătaru, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura
Junimea, Iaşi, 2004
3. Ion Stancu, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura
Economică, Bucureşti, 2003
4. Mihaela Onofrei, Finanţele Întreprinderii, Editura Economică,
Bucureşti, 2004
81
5. Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanţe şi gestiunea financiară de
întreprindere, Editura Economică, Bucureşti, 2003
6. Regulament de ordine interioară S.C. Textila S.A.
7. Balanţele sintetice pentru anii 2001, 2002, 2003
8. Bilanţurile contabile şi anexele pentru anii 2001, 2002, 2003
82