?

Cum
 Cuprins
lntroducere in ,,Cum function eazd?" l0

Ce este o matinirie? l0
Matiniriile pentru bricolaj 12
tr\

ln bucitirie l4
in baie 16
;$" Electricitatea l8
Ascensoare ;i macarale 20
Matinirii terestre 22
Matinirii pentru a naviga 24
( Matinirii pentru a zbura 26
,ri'', /\ln electronici 28
f,;

Matinirii de construit 30
Matinirii in agriculturi 32
,it" Matinirii industriale 34
A lucra sub pimint36
Matiniriile timpului 38
;$" Totul sub control 40
Robotii 42
Matiniriile gi muztca 44
Matinirii ;i divertisment 46
$t Testete matiniriilor 48
Matinirii pentru birou 50
Matiniriile in medicini 52
Tehnologia viitorului 54

..:::: .

Glosar de cuvinte-cheie 56
& tr lndex 58
 ITTRoDUcERE iru

Cum
funetioneilzzf,?
Masiniriile ne fac viata mai usoari. Roata - un
instrument pe cit de simplu, pe atit de fantastic -
poate fi considerat o matinirie. Un avion este, de
asemenea, o matinirie sau, mai degrabi, o imbinare
a mii de ma;inirii, care ne duce spre cele mai
indlpertate locuri ale lumii.
Primele ma;inirii erau aclionate manual, apoi au fost folosite
animalele gi energia produsi de vAnt 9i api. Astizi, multe ma;inirii
folosesc electricitatea pentru activitifi cum ar fi afi;area orei exacte
sau construirea de zgArie-nori.

&
 Cuvr FuNcTtoNeazi?

Ce este o ma$inarie?
&M.giniria este un mecanism care *
IwTBtNARE
usureazi o activitate dificili. Unele maginirii Se pot imbina matinarii simple pentru
sunt foarte simple, de exemplu pirghia, a crea mecanisme noi. De exemplu,
o maSina de prelucrat lemnul este
pana, gurubul, roata, axa 9i scripetele. Altele, formatd din roti si scripeti: o roata
cu minel, (maniveli) , roti dintate
mai complexe, sunt compuse din mai multe (angrenaj) ;i doi scripe!i uniti printr-o
maginirii simple imbinate, care, uneori, sunt curea de transmisie.
acfionate de motoare electrice.
Migcarea
manivelei ridica
5i coboard securea
\\
Scripetele mic il
antreneazd pe cel mare
printr-o curea de
transm isie

FortdM, Schema unei

matini de
-/ prelucrat lemnul
formati din
-/'
/ ma5inirii simple
',.
."I-t'- I

Forla exercitatd o perghie, iar pivotul

in sus pe pArghie este punctul de sprijin
Roata micd a
invinge rezistenta
angrenaju lu i este
(dop de sticla)
pusa in mi5care
Desficitor
de roata mare
de sticle

Manivela invArte;te
* 'MAstNARIrLE roata mare a
SlwrpLE
angrenaju lu i
PArghia este o tiji care se invarteste in jurul unui
Foarfeci
punct fix, punctul de sprijin. Forta (impingere sau
tractiune) exercitatd asupra unei pArghii este
actiunea. Fo4a opusa de cdtre obiectul migcat de Lamele foarfecilor
pirghie se numeste rezistentd. Este mai usor sd se sunt doua pArghii si
bulonul care le uneste
foloseascd o pArghie, de exemplu un tirbuton,
esfe pu nctu I de sprijin
pentru a scoate dopul unei sticle (rezisten!a) decAt
si se faca aceastd activitate cu mAinile.
 Ce Esre o Mn$lNARtE?
Apa curatd intrd fn maqind
prin tuburi de cauciuc
Periile transmit
curentul electric
MoroRUL ErncrRrc la inductor
Cureaua de transmisie, pusd Multe maqindrii au un motor
in mi5care de motorul electric, electric, care foloseqte magnetismul Firele circuitului
roteste cLtva. q;i electricitatea pentru a produce inductorului
miqca rea. C0nd electricitatea trece
Rotatia
Resortul absoarbe in motor prin inductor (format din inductorului
vibratiile provocate fire infdgurate in spirald), firele
de rotatia cuvei. sale sunt respinse de magne[i (fic$i) Mag netul
rdmAne
in virtutea for(ei magnetice. Astfel, nemiscat
inductorul incepe sd se roteascd,
invArtind axa.

Selector programe
-

*AS'NAR' r LE corvrPLEXE
Pentru a crea o matinirie complexa, de exemplu
o matina de spalat rufe, se pot combina
componente mecanice simple ti componente
electrice. Cele mecanice se referi la cureaua
de transmisie care invArtegte cuva ;i resorturile care
absorb vibratiile; cele electrice se referd la motorul
si selectorul de programe, care controleazi
componentele in timpul procesului de spalare.

Secfiune a
unei magini
murdard iese Cuva invArtegte rufele fn
de spilat rufe
scurgere ap| pentru a elim ina
Motorul electric murdaria
invArte5te cu reaua
de transmisie

DATT ULUITOART
* Primele roli au fost
inventate cu peste 5 000 de ani
in urmS: ou fost construite
folosind lemn masiv si erau
foarte grete

r--l

{";;;-;;-;;;coPERA i
MARILE INVENTII: pp. 18-19
!l-- $TilNTA irU .lUnUL NO$TRU: pp .26-27
L----------r------r---
 cunn FuNcrroNE@

ffi V;'

H& f 'BuRGHruL
Burghiul electric (bormatina) se
fo ose5te pe ntru a giu ri le m n u I
I ,

metalu I sau peretii. Este dotat cu

un motor electric puternic care
invirte;te vdrful perforator; acesta
poate fi schimbat pentru a obline
&Un"l" maginirii, precum cele folosite diverse dimensiuni.
pentru reparafii in casi, se numesc ustensile:
ajuti la prelucrarea lemnului gi a metalului, Angre naj el e fnvArte sc vilrfu I
perforator mai incet decAt
la giurirea perefilor; baterea cuielor ;i motorul.
montarea turuburilor. Unele ustensile, cum
ar fi ciocanul, feristriul sau dalta, nu au pirfi
mobile ti actioneaze ca o prelungire a mainii
omului. Altele in schimb, cum ar fi
burghiul, au pe(i mobile ti pot
executa lucriri de diverse tipuri .

Extremitatea Clegtii strAng

esfe ascutitd vArful si il tin
pentru a perfora nem iscat Menghina de blocare
materialu I (mandrina) regleazd
latimea cle5tilor

$unuBURrLE
[Jn qurub pentru lemn este un cui cu
caneluri in spiralS (filetare). Cdnd
qurubul este invdrtit cu o qurubelnifd,
datoritd filetdrii, poate intra in lemn.
Se poate folosi un qurub pentru a uni
doud bucd(i de lemn sau alte
materiale. Crestdtura sau
crucea din capul
gurubului unde se
introduce

inv6rtit, intrd in
Iemn datoritd
f iletdrii
 MAgtNARnLE PerurRU BnlcoLAJ

PnxA (rcul)
Pana este una dintre maqindriile
cele mai vechi qi simple. Separd
Ciocan mare LPutere f '
FoRTA ,, RAcuLUl"
obiectele cu o for(d destul de Pa nd Un ciocan de dulgher are un virf
mare f a\d, de cea care trebuie im pirtit in doui n u m it ,,rac" , folosit

pentru a o introduce. Penele pentru a scoate cuiele. Racul acoperd

gdsesc aplica{ie la lamele o distanti mai scurta din mAner, dar
foarfecelor, la ddl[i, securi qi exerciti o forta mai mare.
alte instrumente. Rezistentd
-ln
lRezistentd

Se aplicd o forld micd

/,
*Fl Ciocan de
dulgher

O forld mare trage

pentru a mi5ca ciocanul obiectul (cuiul) care
opune rezistentd

Motorul electric se rote;te

foarte repede cAnd prime5te
electricitate pri ntr-u n cabl u
e lectric
Punct de sprijin

ApdsAnd pe buton, s€
actioneazd motorul 5i se
controleazd turatia
NfCU
Secfiunea unui
c 'DRttA
Dalta ajuti Ia scu lptarea lem n u lu i.
burghiu
Prin impingerea lamei sale, dalta
penetreazi lemnul taindu-l si
separAndu-1. Extrem itatea lamei
trebuie sa fie ascutita pentru a
Lama daltei pdtrunde fibrele lemnului.
indeparteazd
aschii de lemn

Putere

DATT ULUIT()ARE
I

,il
Dalti
* PrimeLe imagini ale unui
burghiu provin din Egiptut
antic. VirfuL de lemn era
Rezistentd 'cnurA -rrr--rrr--r--:--t

?nv6rtit trig6nd un cordon

-rr-:- $r DEscoPERA :

$l SCULPTURI: p 29
PICTURI
care il infSsura. :
l-
$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp 32-33
L--rr--rrrr
-r-----rrrr

{Fr3
 Cuvt FuNcnoNenzi+?

/\ Fluidul (sub formd de vapori)

In hucfltirie
refrigerant absoarbe cdl d ura
din frigider ti se intoarce
la compresor

& Getitul poate fi obositor; dar astizi T

sunt multe matinirii care economisesc w

"al
timp gi efort. Unele instrumente folosite ;rt
in bucitirie, cum ar deschizdtorul
de cutii de conserve, se baze azd, pe
matinirii simple: pene, pArghii
gi angrenaje. Matiniriile cele mai
complexe, de exemplu mixerele,
sunt actionate de motoare electrice.
Existi matinirii care men{in alimentele
proaspete, iar altele care pregitesc :

gi gitesc mincarea.
I
.s"

ffi
IF
.**d
Itrr
Serpentinele de
* condensare lasd
+s"fu
I.RIGIDERUL
Frigiderele au o conducta lungi, in caldura sa iasd din
forma de serpentind, care contine frigider ti si se
disipeze in aer
un Iichid special (refrigerant) ; acesta
se transformi in vapori si se rdceste
desti nzdnd u-se. Vaporii reci absorb Alimentele
caldura din interiorul frigiderului si raman proaspete :!

o elibereazi in camera din exterior, in interior

I
I

cand sunt comprimati si reintorsi I

la starea I ic h id a. _j
Secf iunea
unui frigider

DATT ULUIT()ARE Compresorul impinge

* La sfirgitul secoLuLui at vaporii calzi in serpentinele
XIX-[ea nu se credea despre de condensare 5i readuce
cuptoarete etectrice ci pot refrigerantul in starea
coace a[i mentele, deoarece lichida
nu aveau flaciri Refrigerantul lichid se transformd
in interior. in vapori reci cAnd este comprimat
intr-un canal.
 lru BucArARrE
Motor
Capacul line Control
e lectric
mAncarea in interior al vitezei
* 'MrxER
Mixerul mirunteste, taie, amestecd
Izolalia nu lasd sau agita cu viteza alimentele.
:ald u ra sa intre in
Mancarea este pusa intr-un recipient
frigider din exterior
agezat pe postamentul aparatului,
apoi Iama, sau un alt instrument,
este fixata pe rotor. Matina este
/ actionati de un motor electric.

,l.r' I

I Lamele sunt legate

t
de postament Direclia
Postament miscarii
rotitor Curea
de transmisie Mixer

(z
//f 'DEscHrzAroR DE Cunr
Deschizatorul de cutii este format din
trei matinarii sim ple. Manerele su nt
,iJ pArgh ii care perm it introd ucerea rotii
de taiat in capacul cutiei de tabla.
"tl
Man ivela actioneazi asupra
angrenajelor care invdrtesc roata
i
I

i
z de taiere, o lamd care se introduce
in capacul metalic si il taie.
I
I
I
/
I

Deschizdtorul taie
Termostatul pornegte cutia metalica pAna
compresorul cAnd cAnd se ridica intreg
t capacu
tem peratu ra in fri gi der I .

devine prea rid icata

Deschiderea
unei cutii
ROII DINTATE metalice
Angrenajele sunt ro[i cu din[i
pe margini. Dacd se
con ecteazd doud angrenaje,
migcarea unei ro[i determind
miqcarea celeilalte, in direc[ie
opusd. Dacd cele doud ro[i au - - - - - -- ------ - -- r - - -.1

dimensiuni diferite, cea mai cAurA gr DEscoPERA

/- :
i
micd se invdrtegte mai repede ( gnlNTn No$rRU: pp . 41
iru JURUL
decAt cea mare. Rolite mici se inv6rtesc cu o I
I
CALATORI $l EXPLORATORI: pp. 44-45
vitezi mai mare fati de cete mari. L-------r-------------

*r.rs
 Cuvr FuNcTroNepd[Q

Hkie
,\ DATE ULUITOABE
+/
/L ln
matinirii,
toate camerete casei existi
chiar gi in baie. Chiuvetd,
* De fiecare dati c6nd se
aclioneazi virsarea apei in
closet se folosesc aproximativ
7,5 t de ap5. ln medie, o
dutul gi closetul au mAnere, supape persoani folosegte
gi robinete pentru a folosi apa in aproximativ 45 I de api pe zi
pentru aceasti operalie.
diferite moduri . in baie se pot gisi
9i matinirii electric€, cum ar fi
matina de ras li periufa de dinti. Pistonul ridicd cilindrul, Conducta de
impingAnd apa in conducta descdrcare duce
de descdrcare 5i golind apa in closet.
reze rvo ru I.

Apa se scurge
in rezervorul
closetului
l
il
lt
Valva se deschide
si lasd apa sd intre
in rezervor

MAnerul
rid ica
pistonu I

c7
FluxuL Apn
Functia rezervorului de apa al
closetului este alimentarea acestuia
cu apa curati. Apasand mAnerul,
pistonul se ridica ti impinge apa
in sus in conducta de scurgere.
Apa continui sd se scurga pana
ce reze rvo ru I se go leste co m p et;
I

la ace I p u n ct, reze rvo ruI

se umple automat.

Valva ii permite apei

Conductd legatd Ia sd curgd prin piston cAnd
instalatia hidraulica Cilindru acesta se lasa in jos
 iru Bare

Capul periul ei vibreazd

d intr-o parte in alta

?#RIUTA
DE DINTI ELEcTRIcA
Motorul cu baterie al periutei de dinti
electrice inlesneste spalarea dintilor.
Un angrenaj si un motor mic de
Periuti de porn ire va riazd m iscarea de rotatie
dinti
a m oto ru I u i , care face sd vi b reze in
e lectrici
sus si in jos capul periutei.

Angrenaj
ti motor mic
d e porn ire

intrerupSlot f,l Motorul electric

invArteste axa

Rotatia robinetului
* 'ROBINETELE ridica valva care
ii permite apei
Apa curge prin robinet, deoarece sa se scurga.
in conducta se afla sub presiune.
O valvi controleaza debitu I.
Prin robinet, se invarteste un
su ru b, care actio n eazi ve nti I u
I

pentru a porni sau a opri fluxul

apei.
$urubul
se ridica Robinetul
se invArte5te

VATVA DE, AUMENTARE, Valvd

A WC-ULUI
O valvd este ca o uqd pentru lichide
in conducte; in closet, de exemplu,
poate fi inchisd pentru a opri
fluxul apei sau deschisd pentru a-i Robinet deschis
da drumul. Flotorul ac(i oneazd tija
care inchide qi deschide valva. Garnitura, un inel
de cauciLtc, impiedica
apa sd se scurga daca
il' i valva esfe inchisa

ft

ERA

Corpul plutitor
L----------
:ctioneaza o parghie care ---------r-

ltrerupe fluxul apei cAnd

':zervorul este plin.

*r.rz
 Cuu FuNcnoNenzifl

Pr0du0er0a
un motor electric folosesc energia
electrici. Aceasta se obtine
din re{eaua electrici ce ajunge
in casele noastre sau din baterii,
q,RBrNA
5r GTNERAT'RUL
Ceneratorul produce electricitatea prin
magneti si miscare; este cuplat cu o turbind,
o matina prevazuti cu pale care se invirtesc
cAnd sunt strabatute de un gaz sau de un
lichid. Turbina invArtegte o parte din
generatoI rotorul, in interiorul magnetilor.
Rotoru I , invArtind u-se in apropierea
magneti lor, prod uce electricitatea.
Structura extern
a generatorului

care sunt acumulatori de energie. Sensul rotatiei

Energia electrici este disponibile din

prizele electrice de pe pere{i. Este produsi
in centralele electrice; de aici ajunge
in birouri, fabrici gi case prin cabluri
groase ce se gisesc sub pemAnt sau
prin sub turnuri metalice, numite stAlpi.
Existi diferite tipuri de centrale electrice
in functie de sursa de energie pe care
o folosesc: unele folosesc cirbunele,
altele vintul, ipil, petrolul sau
reactiile nucleare.
Arborele transf erd
m iscarea turbinei
la roto r
Turbina ;i generatorul
Palele turbinei sunt
invArtite de fluxul de gaz
sau I ich id Cablurile relelei duc
el ectri citatea ori und e
este necesar

4NTRALE PE CA*BUNE
La acest tip de centrale electrice,
carbunele arde, incalzind apa intr-un
cazan si producAnd abur. Aburul se
Morigca se
destinde in turbind rotind-o si
invArtegte ca o
turbini in vAnt actionAnd generatoru I.

Tran sfo rmatoarel e vari azd

tensiunea curentului
 ElecrRtctrATEA;;u
' l''':",'''t-':'lii:ii'

Electricitatea este ExnRGIA VIxTULUI

produsd in firele
electrice bobinate
in rotor
Turbina de vdnt (eoliand) se Generator
aseamdnd cu o mare elice de avion.
St6tp
Vdntul invdrtegte turbi frd, care
ac[i oneazd un generator intern.
Extremitatea turbinei este aqezatd pe Pata turbinei
un postament care urmdregte direc[ia
vdntului, pentru a o men[ine mereu
perpendicular pe aceasta. Centralele
eoliene folosesc energia produsd de
turbinele de vAnt. Turbine de v6nt

6,r{

* 'ENERGTA
Apn

w\
Centralele h id roelectrice
Nt- transformd in electricitate
\ energia apei curgdtoare. Apa
este retinutd intr-un bazin de
is!--\B\- citre un dig si canalizati in
Magnelii conducte cdtre turbine in aval;
inconjoard fluxul rapid invdrte;te
armatura turbinele.

Sensul rotatiei

Turnurile de rdcire
Cazanul folosegte scad temperatura
cdrbunele pentru a incalzi apei calde
si fierbe apa

Centrali electrici
pe cirbune

Turbind lnstalafie hidroelectrici in Arizona (USA)

'cnurA $t DEscoPERA
/---:-
-r------r----rr -- !

:
Cdrbune transportat MARILE INVENTII: pp. 18-19
pe calea ferata SnINTA lN JURUL NOSTRU: pp. 36-37
I
\ L-------r-r-rrrr-r----

Generator
T
 Cuu FuNcnoNenzA?

Ascensoare DATE ULUITOARE

* Ascensoarete cete mai
rapide din tume se gisesc ta
Chicago, in Statele Unite.
5e deptaseazi cu o vitezi

&Matiniriile cele mai folosite de peste 30 km/h.

pentru a ridica sau a cobori persoane

gi materiale grele sunt ascensoarele, Man i pul antul man evreazd
scirile rulant€, ascensorul pentru macaraua d intr-o cabina

mirfuri ;i macaraua, dar cea mai O bard de fier

simpla este scripetele. Matiniriile de sustine bratul

ridicat sunt peste tot: in clidirile cele

mai inalte, ascensoarele urci gi
coboari de Ia un etaj la altul; pe Brat
tantiere materialele sunt ridicate cu /
macaraua, iar Ia metrou scirile
rulante duc pasagerii la trenuri
gi la suprafate.
Contragreutatea
* ech iIi breaza greutatea
'MAcARALE TURN bratului ti a incarcaturii
Se folosesc pentru a ridica materiale
de constructie foarte grele, cum ar fi
blocuri de ciment ti otel. Au un
cilindru rotativ puternic (scripete) care
trage cablul de olel pentru a ridica Scri petele electric' di n
greutatile. O macara turn se poate exteriorul cabi nei deplaseazd
construi bucatd peste bucata in timp cArligul in sus 5i in jos.
Un alt motor actioneazd
ce blocul devine tot mai inalt.
inainte si inapoi.

Macaraua turn este Construirea l--J-

unei macarale Turnul inalt
construita de jos: este format din
turn
noile sectiuni se n u meroase
adauga una cAte una sectiuni de otel
I
/\ .z\'
/x1
r-1
lf

Macaraua turn :iiri

in actiune

2o4F
 AScENSoARE

t\ I
ffi \
* 'AscENsoRUL
Ascensorul urca 5i coboard

ry[- FortdB- intr-o clad ire datorita u n u i

I motor gi unui scripete. Un
cablu pleaca de la cabina
I

Rezistenld Forld
f Qr':., la scripete, in vArfu I axu I u i
Scripete unic Rezistentd si sustine o contragreutate.
MW
0 Astfel, greutatea cabinei
Scripete dubtu 0 este balansatd ;i migcarea
$ este mai usoard.
3
SCnIPETELE
{z
Scripetele poate avea o 4c{ Cum
funcf ioneazi Scripete
singurd fulie in jurul .4 raJ' J
r \.^" un ascensor
cdreia se afld o funie. \*ifl.S'----l---\Jr Cablu

ilb
J-\***

TrdgAnd funia in jos se

ridicd greutatea la capdtul .a
celSlalt. un scripete cu *s*s". I \l
doud fulii are doud ro[i cu
Eant Ei se foloseqte pentru a
ridica greutdti duble cu Motorul invArtegte
scripetele pentru a
aceeasji for(d de tragere.
actiona ascensoru I
Ghidaje

Sarcina se migcd inainte Uta cabinei

si inapoi pe cdrucior, de-a
Iungul bratului

La cdruciorul macaralei
esfe legat u n cArl ig care u rcd
6fr Contragreutate
si coboard materialele U;i externe
folosind scripetii. la fiecare etaj

Balustradd mobild
Roatd
q*_
'ScAnl
motrice
iru MIScARE
Scara rulanta este formata \,
Trepte
dintr-o serie de trepte care se
miscd in jurul unei roti motrice, Scari rulanti pentru coborAre
asezati sus ti in jurul unei roti
de revenire jos. Roata motrice
ftI-- -- ---r- -- r----r- r -- - !
este actionatd de un motor
electric; si balustrada este
+\ ff"urA gr DEscopERA :

? LocuRt cELEBRE: pp. ss /

actionati de roata motrice, MARILE INVENTII: pp. 26-27
astfel se mi;ci cu aceea;i vitezi L--r-rr---- r----r-----

ca ti treptele.

$2t
 Cuu FuNcnoNrnzi?

&Principalele mijloace de transport terestru

rt'CoNDUcEREA uNUr
AuroMoBrL
sunt vehiculele rutiere si trenurile. Este vorba Fiecare automobil are un motor,
de maginirii acfionate de motoare care un volalr, angrenaje ti frAne.
Motorul invArte5te rotile ;i, datorita
folosesc benzina, motorina, gazul sau angrenajelor, poate pune in mi;care
electricitatea. Bicicletele sunt ac{ionate de automobilul incet, repede sau
in apo i . Frdn e le in ceti n esc sau
fo(a omului. in generat, vehiculele rutiere se opresc un automobil in miscare,
migci pe rofi previzute cu anvelope iar volanul permite schimbarea
directiei de mers.
pneumatice, care se rostogolesc pe teren.
Trenurile cilitoresc pe 9ine. Electricitatea unei baterii
invArte5te motorul electric
care porneste motorul
Pompa de apd determind vehiculului.
circulatia apei in jurul
motorului pentru a-l raci Secfiunea unui
automobil
Motor cu explozie 4 NE PuNEM irrr MIscAREI
Motoru I cu exp lozie pu ne in fu nctiu ne
foarte multe tipuri de automobile.
Cilindrii sai contin tije metalice scurte,
pistoanele. Benzina amestecatd cu
aerul este aprinsd de o scAnteie
electricd in cilindri; are loc o explozie
care impinge pistoanele in jos. Aceastd
mi;care invArtegte arborele cotit ;i
Arbore ridica pistoanele, pregatite pentru
cotit urmitoarea explozie.
Pistoane

Valvele din cilindrii

lasa sa intre benzind
il aer si elimina
gazul de esapament

Radiatorul
mentine
motoru I rece

Arbore cotit

Cilindru

Motor cu
exp I ozi e

224p
 Mn$1NAR,, T*=-[R*ffi

AITI
DA'
*in rfi
tl UrL,ull'TI0,IA
' ln' iecarrclarr[, tnrluJMne
A
* 'ENERGIA
TnENULUI
Trenurile nu au nevoie de volan, deoarece
prl'odluc ap
se pro i trorxirmiatiriv merg pe ;ine. in generat, sunt actionate de
miitiroanletde!at,tttomrol
30 mil rbit m otoare e ectrice . E lectric itatea este fu rn izati
I

linI Catre 1C0nnilIio:anne

,i, ddi
noi, de cablurile suspendate deasupra ginelor, sau
ar in
doar
A

1il r Jarpo ni:a. de un generator actionat de un motor diesel.

Rotind volanul, se mi;cd rolile

anterioare dintr-o parte in alta

Motor
Generator
Pinion Schimbdtor
Tren diesel-electric
Roatd
Schimbdtor
de viteze
?foArA DrNrArA sr PrruroN
Lantul de bicicletd se miSci intre doui
roli dintate, schimbatorul ;i pinionul.
Raport Bicicletele sportive au mai multe roti
inalt dintate pentru a varia lungimea gi
puterea pedalarii (raport) prin
schimbare, care deplaseazi lantul de
la o roatd dintata la alta.

Raport mic

AxvELoPELE
Vehiculele rutiere au anvelope
pneumatice care aderd pe qosea.
Desenul stria[iilor de pe
S u spe n si il e am
orti zeazd
pe anvelopd determind eliminarea
5ocu ri le strazi le uscate
apei de sub rofi , dacd, strdzile
sunt ude, evitdnd alunecarea.
Anvelope cu strialii
Pldcu{ele de frAnd
comprima discurile;
frecarea inceti neste cursa
automobilului r--!

{";;;-;;-;;;coPERA I

SPORTURILE: pp. 52-53

Arbore motor I MIJLOACE DE TRANSPORT: 'pp. 10-21, 46-53
I --
Datoritd anvelopelor L---r---r
--
r------r r
--
automobilul adera
pe Sosea
 Cuu FuNcnoNenA?

Y GG
H& T
DATE ULUIT()ARE
&N.rr.l", bircile gi submarinele sunt * Vasut cel mai mare este
petrolierut Jahre Viking. Este
maginirii care cilitoresc pe api sau in lung de 458 m gi incircat
cAntiregte 555 000 t.
adincimi. Partea principali a fiecirei
ambarcafiuni este coca, cea care ii permite
si pluteasci. Vasele folosesc, in general, Co;ul elimind gazul de etapament
motoare diesel. Existi vase de diverse al motorului

dimensiuni gi tipuri. Cele comerciale Piscine pe puntea

principala
folosesc macaraua, instalati pe punte,
pentru a incirca gi descirca mdrfuri.
Vasele de pescuit sunt echipate
pentru a prelucra pegtele dupe ce
este prins.

Pupa este partea

posterioard a vasului

firELURr PlurroARE
Vasele de pasageri transporti
persoanele pe fluvii, miri si Iacuri
sau in croazieri.
Marile vase de croaziera strabat
oceanele actionate de motoare
aSezate sub nivelul apei si sunt
adevirate hoteluri de lux plutitoare.

CArma
conduce vasul

Dormitoarele se
Elicele se invArtesc numesc cabine
facAnd ca vasu I sd
in ai nteze Motorul diesel este
Arborele elicei leagd in sala masinilor
motorul de elice
Vas de croazieri
 Mn$tNARlt PeNTRU A.NAvtcA

Se folosegte periscopul pent Banc de balast

f,o'AroRr SuBMARTNE a vedea la suprafala din
Submarinul este un vas care poate submarinul care se afld Sala de control
calatori atAt sub apa cat 5i Ia suprafata. sub nivelul apei.
Unele pa(i ale submarinului, cum ar fi EIice
cirma, sunt la fel ca cele ale unui vas
de suprafatd. Altele, cum ar fi bazinele
de compensare, le permit si se
scufunde li sa urce la suprafati.
Torpild
Sectiunea unui submarin

Antend de comunicare luERSruNE gt EUERSIUNE

si lumin i de navigare
t' /l Bazine speciale 4Bazinele aerul pistrat in
tl.v/
I
I se umplu cu apa Zraman pline vQ rezervoare
rl/ De pe puntea de comandd pentru a ingreuna cu apa pentru a speciale este
r\Jr.,
-1*':* capitanul si ofiterii submarinul, astfel perm ite pompata in bazine
\ '..
controleazd vasul incAt sd se scufunde submarinului sa pentru a elimina apa
rdmana sub apa. ti a readuce la
suprafati submarinul

a t'i l'l ,.r':ri'x

4 x 'r'l
.;5"r./
a:
t.tl
",,1;1',
Itr t'-'a,#
-,.;l1l
f'l fil :i1 Q
fl {i] fJ llt ntL
i{t $l

trl f1
tfl GI
6l rf,
iea
nf,l''
,q
-1
1t:

Partea anterioard
a vasu lu i se
numette prord

$alupd de salvare,
pregatite in caz de
u rgenld

,CNUTA
I- I I I IIIrrrrrr-r rr.l
_aII -r

SI DESCOPERA I

$TllNTA irU .lUnUL NOSTRU: pp. 30-31

I MIJLOACE DE TRANSPORT: pp. 22.33
I'-F
L ;' e- -- r r r r r
-j - - - - - --- - -
o
-oo
oo
Ooo
 Cuu FuNcnoNenA?

Ma$inarii pentru a nhura

./)- Avioanele
n
4=? militare ;i civile sunt maginirii Flapsurile (volelii) ajuta
foarte complexe, cu mii de componente la aterizarea si decolarea
in siguranta a avionului.
mecanice gi electronice. Toate folosesc aripi \
\
pentru a se ridica de la pimint gi motoare Aripile suslin avionul in aer. \
pentru a se migca in aer. Elicea gi motoarele cu La unele avioane, ele au si rol \
de rezervor de combustibil.
reacfie imping aerul inapoi, care, la rindul siu,
impinge avionul inainte. in cabina de pilotaj Volet
comenzile acfioneazi aripile ;i eleronul
a;ezate pe coadi gi pe aripi
9i avionul poate decola, ateriza sau intoarce.

in cabina de pilotaj pilotul

foloseste comenzi pentru ca *'n
F

avionul sa zboare -=\ .n/'''

?fioroARE cu RrncrrE
Aerul aspirat in partea anterioard a unui *->
motor cu reactie este comprimat de un
compresor intr-o camerd de ardere 5i
amestecat cu carburant. Se produce astfel
un curent de gaze de ardere fierbinti care, Toaletd
evacuat, impinge avionul. Bucdtdrie Ia bord
unde se pregatesc Secfiunea unui
mAncaru rile Jumbo Jet
Rolile cu palete fmping Gazele arse pdrdsesc
aerul necesar pentru ardere cu viteza camera impingerea
tn camera urmatoare de ardere. gazului

O parte din aer trece

pri n conductele laterale, Jet de aer
f'A PnoTA iN Arn
furnizAnd trei sferturi din Un avion cu reactie este impins
puterea de impingere vertical de aripi si orizontal de
a motorului motoarele cu reactie. Profundoarele
de pe coadd se ridica ti se coboari
Turbina cu gaze pentru a regla altitudinea de zbor.
inv|rte5te com presoru I CArma, pe coada, si eleroanele,
d in partea d in fala pe aripi, controleaza directia.
Un compresor a motorului Avioanele de linie pot transporta peste
mare aspira in camera de ardere 500 de persoane in cabine mari
aerul in motor carbu rantu I se a mestecd si zboard cu o viteza de aproximativ
cu aeru I si se aprinde 1 000 de kilometri pe ori.

Motor cu reactie cu doua fluxuri distincte

 Mn$rruAnll PeNTRU A ZIURA

Datoritd rotorului de pe coadd

elicopterul isi mentine directia Ridicare provocatd
If,RoPLANE FAnA AnrPr de rotor
Elicopterul are un rotor in loc de aripi.
Palele rotorului par aripi lungi si subtiri
care, invdrtindu-se, ridica aeroplanul.
Unghiul lor se poate regla pentru a-l misca
inainte, inapoi, sau pentru a rAmAne
suspendat in aer.

Stabilizatorul ii Sensul
permite aeroplanu rotatiei
Elicopter
sd mentina pozitia Cilrma este folositd rotoru lu i
co rectd pentru a intoarce
avion u I
Pasagerii stau in
cabina mare
DATE ULUITOABE
ffi * Recordul mondial de
vitezi a unui avior, stabilit
Profundorul se de Lockheed SR-71A
Coada ajutd foloseste pentru a Blackbird in anul 1976
avionul sa se varia altitudinea este de 3 331 km/h
mentina orizontal zboru lu i

Bagaje
Spoilerele reduc Eleroanele ajutd
I\__J viteza
avionul sa vireze

Motor cu reactie

PnINCIPIUL ZgORULUI
CAnd o aripd se migcd inainte, aerul se migcd
imprejur. Forma aripii face ca aerul sd se S //
miqte mai repede in partea superi oard, decdt Ca pacitate
in cea inferioard, crednd o for[d ascendentd
(portantd) care permite avionului sd se 2:=
ridice in zbor gi sd rdmdnd in aer.

Forla ascendentd
ridicd avionul Aerut curge deasupra r-r r rr r r r rl
si sub aripd. 'cnurA $r DEscoPERA
/--
-
:
- - - -- --r -

PASARILE: pp. 16-17

AvionuI accetereazi pentru decotare

 Cuu FurucIoNEAzK?
A e'Cr RcutrE SltvtPLE
En Matinariile electrice, cum ar fi prajitorul de
paine sau ventilatoru I , fu nctioneazd cAnd
electricitatea trece printr-un fascicul de fire
(circuit). Circuitele electrice simple, cum ar fi
cel al unei Iampi electrice, au un intrerupator
Bateria man ual care perm ite aprinderea becu Iu i.
fu rn izeazd
electricitate
ntre ru pdtoru I, acli onat
sunt fie electronice, fie electrice. I

manual, inchide sau

Cele electronice, cum ar fi deschide circuitul
Becul se aprinde
calculatoarele, cuptoarele cu cAnd circuitul esfe inchis
microunde sau computerele,
au componente speciale care Firele leagd
le permit si function eze. com ponentele

Circuit electric simplu

Fiecare componenti are un mod special
pentru a controla fluxul de electricitate:
rezistente, condensatoare gi tranzistori
cu diverse roluri. Un intrerupitor de lumini
automat are pe(i electronice, printre care
un senzor de lumini gi un tranzistor, care
lucreaziimpreuni gi care ii comandi becului
si se aprindi cind este intuneric.
Componentele pot fi conectate ?ntr-un
circuit pentru ca matiniria si realizeze
sarcini complexe.

Bateria Parte a unui panou de circuit electronic

Senzorul de lumind
ajutd curentul sd
ajunga la tranzistor
doar cAnd esfe
Rezistenlele
limiteazd curen tul
f7
CrncurrE EI-EcrRoNIcE
care comanda intr-un circuit electronic diverse componente
intuneric
tranzistorul controleazi fluxul electricitatii: un tranzistor
activeazd sau dezactiveazi cu rentu I electric,
Tranzistorul
o rezistentd reduce intensitatea ti un
Becul electric
inchide circuitu
condensator o in magazi neazd.
cAnd este parcurs Diverse componente electronice sunt legate
de curent u neori pe u n panou. Panou rile contin u n u I sau
mai multe microcircuite (microcip) de siliciu,
Circuit electronic cu intrerupitor fiecare continand mai multe circuite electronice.
de lumini automat.
 iru ElecrRoNrcA

..l '- ?fircRocrRcurrE PTNTRU cnLcuLE

'.t@sc.,2 o\
t7 RnprDE
I Calculatoarele contin un microcip capabil
sd efectueze rapid calcule matematice.
O parte a microcipului memoreazi numerele
iar cealalta este capabila sa efectueze calcu Ie

Rezultatul apare
lntr-un
calculator

e 'CrRcurrE MrNUscuLE
Un microcip contine
numeroase ci rcu ite electron ice
construite pe o bucati mica Numerele de adunat
(chip) de material numit se introduc cu
siliciu. Com ponentele fieciru i tastaturii numerice Panoul circuitului
circuit sunt atat de mici incat cu microcip esfe
legat Ia fiecare
se pot vedea doar cu un
tasta
m icroscop. Un microcip este atAt de mic incAt
poate sta pe vArful unui deget.

Microci puri I e determi nd CD-ul poate

fu n cti area p rogram
on eIo r inmagazina multe
Monitorul si in magazineazd informatii REA M rcRocALcu LAT'ARE LoR
af iseaza cuvinte informatiile
si imagini "irrE Computerul contine multe microcipuri,
printre care un microprocesor, adici un
microcip special care are diverse circuite
Tastatura ajutd (fiecare cu multe sute de mii de
la scrierea com ponente) , iar com puteru I executi
informatiilor m ilioane de operatiu n i pe secu nda.
O serie de operatiuni de acest fel
constituie un program al computerului.
Mouse-ul migcd
o sageatd pe ecran

Discheta (floppy disk) poate !

l
$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 36-37
t
" -7
PC (personal computer) inmagazina sau transfera datele L----------r------rr-r

+2s
 Cuu FuNcnoNenzA?

ma$inf,rii HTDRAULICA
Servomotorul hidraulic
foloseqte un fluid, cum ar fi

de construit
uleiul, pentru a ac[iona un
piston in cilindru. (Jleiul
pompat in cilindru depl aseaz-a
pistonul afard gi induntru
gi ac[i oneazd unele pdr[i ale
maqindriei, cum ar fi bra[ul
&Construirea de noi st rdzi sau clidiri unui excavator.
solicite sipeturi gi ridicarea unor sarcini Uleiul intrd
Uleiul este
grele. Noroi, pietre gi pimAnt sunt in cilindru
pompat in
interior
mutate cu matinirii excavatoare
cu containere basculante. Unele parfi
din aceste matinirii sunt hidraulice sau Unele pdrli

pneumatice. Muncitorii din construcfie ale

magind riei
\ t se miscd cu
folosesc gi matinirii actionate manual, Pistonul este
impins afard \ ajutorul
pistonului
cum ar fi roaba.

Tevile duc fluidul

hidraulic la
pistoane
Bra! Pistonul hidraulic
acti o n eazd raco rd u ri I e

Tija pistonului este legatd

$enilelre met,talice
la capatul pistonului in d istriburi e gretutatea
cilind ru excavat oru lu i\
Dinlii cupei \
rup blocurile \\
* 'ExCAVAToRUL de pamAnt
\
Excavatorul are o cupd care sapa
in teren, ficdnd gropi si santuri.
B ratu I excavato ru I u i este actio n at

de pistoane hidraulice puternice.

Excavatoru I n u are roti, dar are
Sine pentru a se deplasa pe teren si
pentru a nu se scufunda in namol. Cupd.__
Este cond us de u n man ipu lant
aSezat in cabina.
 Mn$rNARrr DE CoNSTRUIT

PxnUMATICA PArghie * 'CrocANUL

de control PTEUMATTc
Magindrii le pneumatice Ciocan u I pneu matic, sau perforatoru I

folosesc u n gaz, de obicei aer, pneumatic, are un instrument

pentru a impinge pistoanele in de taiat ;i perforat suprafete dure.
sus qi in jos intr-un cilindru. O pompa (un compresor) impinge
Miqcarea se transmite la alte Prizd de aer
cu forta aerul in cilindru si coboari
pdr[i ale maqindriei, cum ar fi pistonul: cdnd acesta atinge fundul,
vdrful unui ciocan pneumatic. aer comprimat iese in exterior
Aerul intrd
Aer comprimat in cilindru si un arc il ridica. Se obtine astfel
C itind ru
impins in interior o miscare rapida de sus in jos
Aerul este si viceversa.
evacuat

Pistonul se migcd
in sus 5i in jos
Presiunea in
cilindru impinge
pistonuI afard VArful perforator
se mi5ca impreund
Migcare transmisd cu pistonul
masind riei
Secfiunea unui ciocan
pneumatic

Containerul
basculant (bena)
Cabina se invlrtegte
contine materiale
cu bratul, astfel Pistoanele
grele
manipulantul h id rau lice
controleazd masina rid ica
containerul

Motorul

Roaba este un fel

de pArghie care
utureazd transportul
materialelor g'rele

Roabi
container basculant Roata este
punctul de sprijin
al pArghiei
DATE ULUITOARE
* Rolite unor maginirii cAUTA $r DESCOPERA
de construit au dubtut LOCURI CELEBRE: pp. 42-43
Tnittimii unei persoane
L---r-----------------
adutte

ffi}s +"
 Cunn FuNcnoNenziP

O A
m&gim
./)- I Elevatorul duce boabele
{=? La lari sunt maginirii care desfisoari in recipientu I de strAngere
orice tip de munce: ard, insemanteaz6,,
irige, fertiltzeazd, terenul gi culeg recolta.
Manipulantul conduce
Tractorul furn izeazd, energia pentru si controleaza combina
a acfiona matinirii care desffuoari din cabina

diverse lucriri . 5i crescitorii de animale

se folosesc de matinirii speciale pentru
a simplifica gi a gribi munca: pentru
a mulge vacile, de exemplu, se folosesc
masinile de muls automate.
Un mecanism rotativ
duce recolta pe banda
tran s po rtatoare

lfi AJUT.R PTNTRU RrcolrAr

Combina se deplaseaza pe cAmpuri,
recolteaza cerealele, de exem plu grAu I

si separd boabele de spic ti de pai.

Este o masina foarte mare, care are
in interiorul sau diverse
componente simple si mai mici
(suruburi, scripeti, curele) si roti.

. J.,,I
r l. I
lr,i
.r'
ii \"i +

'il ; I

'' {

;1, 1,,1,'
.i

]
,t!' i
It
ji,'t l,

DATE ULUITOART
ffffl
* Ptugul este una dintre iy.t

maginiriile cete mai vechi

din tume. Pluguri foarte fli Combini in actiune
!i

simpte se foloseau inci de

I
t

acum /t 000 de ani. Banda transportatoare

duce recolta la treierdtoare
Lamele rotative taie
tulpina spicului
324r la nivelul terenului
 MAglNARlt AcRlcoLE

Coarnele
*ArunnEA TTRENULUT rdstoarnd brazda
Recipientul de recoltd Plugul afaneazd terenul si il amesteci
inmagazineaza boabele cu aer pregatindu-l pentru insimdntare.
de grAu Rea lizeaz6, aceasta operati u ne ru pind,
ridicand si risturnind brazdele de
pamint. Cand intra in pamant, lamele
ascutite ale brazdarului il separi
Boabele sunt extrase cu uturinta.
cu un al doilea Plug
e I evato r
Brdzdarul taie
o bucata de
pamAnt
strapunge pamAntul

Paiele sunt strinse

mdnunchi si descdrcate

$urubul se
invirtegte iar apa
revine in tub

Separatorul sePard
ultimele boabe ramase
5i inlatura spicul ti Paiele
din masinarie

Ci I i nd ru I tre i e rdtoare i
separa boabele de grAu
UX ASCENSOR
de recolta PPXTRU APA
$urut-rul lui Arhimede ridicd
apa de la un nivel la altul
rotindu-se intr-un tub etanq.
Astfel, apa intrd in conductd,
urcd qi iese pe cealaltd Parte.
Elevatorul func[i oneazd dupd
acelagi princiPiu.

.-II---.IIII-I---I--r-i

t* vYl
CAUTA $l DESCOPERA I

1 MARILE lNvENTll: PP. 14-15

PLANTELE: PP. 16'17

%
I
, L____-----------------

{F33
 Cunn FuNcTroNenzA,?

Suveica se mi;cd Tesdtura finitd este

masinirii inainte si inapoi,

tesAnd stofa
infasurata pe un cilindru

inddstriale
M"tiniriile industriale sunt
folosite pentru a fabrica diferite
produse, de Ia fesituri la
automobile. Unele modifici
materiale teindu-le gi indoindlr-le,
altele amesteci sau lipesc (unesc)
diverse materiale. Acestea executi
lucrarea intr-un mod mai rapid 9i
ingruit decAt s-ar executa manual.
Rizboi de tesut
*^srruARn PTNTRU Trsur
RazUoirl de tesut este o matinarie care
transformi un simplu fir in tesaturd.
Razboaiele de mAna sunt actionate
de un tesator si sunt mai degraba lente;
razboaiele automatizate I ucreazi,
in schimb, mult mai repede 5i mai precis. I

Multe obiecte realizate de matinirii iau

Marele ecran al
nagtere intr-o linie de produc{ie. computerului ara
La inceputul liniei sunt materiile prime imagini ale avi
faza de proi,
cu care se vor produce mirfurile;
deplasindu-se de-a lungul Iiniei,
materialele se transformi in produsul
finit. Benzt transportatoare sau matinirii
aseminitoare permit continuitatea Iiniei.

Un operator
folosette
computerul
pentru a proiecta
un avion

Automobile produse in linie

344F
 Ma$rruAnn lruousTRlALE

Mandrina prinde metalul

Bucata de metal
5i il conecteazd la arborele
este invArtita motor
T'MODELA METALUL
SAU LTMNUL
Strungul este o matinarie care modeleazd
obiecte din metat sau lemn. in timp ce
strungul rotegte repede blocul de material
care trebuie prelucrat, o unealti ascutita
Strung
inlatura unele pa(i; operatiunea se
n u me;te stru njire.

Arborele motor, aclionat

de un motor electric, se
Unealta de tdiat invArteste foarte repede \
esfe montata pe un
Un pivot asculit
I U iu'oon speciat
se introd u ce intr-u
orificiu in metalu I
C(are se in V,6rtette I tvtan ive I a de pt aseazd
p entru a- I f ixa unealta de taiat
(cutitul de strung)
in pozitia corectd

tiunile de pe ecran
it vizualizarea
Ytului din diferite

Proiect de avion

?fPnorEcrA cu AluroRUL
CowTPUTERULUI
Sdgeata Unele produse sunt proiectate pe
evidentiazd o computer. Ecranul (monitorul) aratd
zond care
cum va apirea fiecare componentd.
trebu ie marita
lnformatiile din CAD (Computer-
Aided Design, proiectare asistata de
computer) pot fi trimise la un strung,
controlat de un computer 5i la alte
maSinarii de productie.

Operatorul migcd
sdgeata pe ecran
folosind un creion -r-------r--- -- - -t

GnurA $r DEscoPERA
/r-r:-
optic sau mouse-ul. i
cAmroruE iru spnTtu: pp. 10-11
!
l--
$TlrNTA ilu .lunuL NosrRU: pp .20-21
L---------------r--r
--

{F3s
 Cuu FuNcnoNeazi+?

A luera suh pamflnt M

OA
CONSTRUI FUNDATIILE
&Constructorii si mineri i lucre azd,cu Foreza functioneazi ca
turubul lui
maginirii care sapi sub pimint. Foreza, Arhimede. Se foloseste pentru a
sapa gropi adAnci in teren pentru
de exemplu, realizeazi giuri in pimAnt construi rea fundaliilor. Cau reste
pentru a construi fundafiile unor noi blocuri terenul ca o surubelnita de lemn
si ridici solul pe masuri ce
sau poduri; taie de asemenea 9i roca, patrunde mai addnc.
sipind galerii pe tosele sau cii ferate prin
mun{i sau sub ape. Tirnicopul este un ::)
Tractor cu acce$oriu'
instrument simplu care se acfioneazi de sipare
manual 9i permite spargerea terenului.

Sapa micd legatd

de un excavator care
realizeaza gau ri pentru
a construi garduri

n-
t'+

l-
l
t-
t--
-

'" ",.:,'
e#
.
A SAPA o GnLERIE irv RocA
Secfiunea unei galerii':l
in faza de sipare
Datorita unui dispozitiv care sparge pietrele pe
partea anterioari, matinaria pentru perforarea
galeriilor sapi roca si creeazi un tunel. Rocile sunt
mutate pe o banda transportatoare. in timp ce ,/
matinaria avanseaza, nou I tu nel este invelit cu Ma;indria pentru invelirea galeriei
ciment pentru a impiedica prabutirea. pozitioneaza blocurile de ciment

364F
 A LUcRA suB PArvlArur

wv sAPATURI
Rezistenla este
forta opusa de
pamAntul ridicat.
Cazmaua este o matinarie excavatoare
simpla. Are o lami ascutita care Re Forti
patrunde in teren; cand lama patrunde Forta este I

in pamant si se apasa pe maner,

cazmaua actioneazd ca o parghie
------C- r'' ! i
si desprinde bucata de pamant. arF
-.+,a

l-. i! :r ( :-
Bralul excavatorului \r.\'
\ .\ I 11

patrunde in adAncimea
pAmAntu lu i pentru
a sapa gauri Mate ri al el e ind e pdrtate
sunt transportate cu Punct de spru tn
Cazma
masinile de carat

t
Excavator I

3-,j
'9+,

au
VArful se folose;te cap
ca o parghie pentru
a disloca pamAntul

,/t'2

Putere

o<J,
Pistoanele hidraulice ,
'a.r._

Rezistentd
imping inainte capul Dinlii asculiti al capdtului |1 o
de taiaf se invArtesc pentru
:o
dispozitivului de spart pietre
a sfarAma roca
TArnicop
\ Centru
*J.*. ES
"A de greutate
SpnRGE Rocn
=*.t*,*,. \f Tarndcopul sparge si disloca pamantul
si rocile. O miscare ondulatorie pe mAner
face ca vArful in forma de prismi sa
pitrunda in pamAnt. RidicAnd manerul
se ridica ti bucatile de pamAnt si rocile.

'cnurA gr DEscoPERA
/--
-:- -------r----- -:--t

i
PLANETA pAruAruT: pp. 14-15
VIATA PLANTELOR: pp. 16-17
Banda transportd rocile
sparte de dispozitivul
de taiat pietre

$37
 Cuu FuNcTroNenziJ

Ma$inariile timpului Rotita c,omandd

acu I orel'or

./)- I Ac pentru ore

1=7 ln Antichitate, omul trebuia si I

misoare timpul dupi pozifia a;trilor.

Ceasurile, de perete sau de mini, cadran --\=-----==-

sunt foarte precise; indici ora prin

11
deplasarea acelor pe cadran, sau cu
numere care apar pe un ecran
electronic. Toate ceasurile au un
mecanism sau un circuit electronic
care controleazi viteza acelor sau
schimbarea numerelor: astfel indici
mereu ora exacti.
Acul

c'ORA Cnnr OscrLEAzA

I
minutelor

ntr- u n ceas cu pe n d u li, viteza

acelor este controlata de o
penduli oscilanti si de o serie
de angrenaje. Fiecare oscilatie
are aceeagi durata; de aceea,
acele se invArtesc mereu cu
aceea;i vitezd.
Angrenajul fnvArtegte
acul orelor mai incet
decAt cea a minutelor

DATT ULUITOABE
* in anul 1088, Su Sung, un
inventator chinez, a construit un
ceas mecanic comp[ex, aclionat de
ciderea apei. Acesta bitea orete cu
sunetut de clopot, gong gi tobe.

3'{*
 Mn$INARULE Tlrvlp

Partea asemdndtoare ancorei

blocheazd sau el i bereazd
c 'ORELE ilv NUMERE
Ceasurile mdsoara timpul pe baza impulsurilor
alternativ roata de balansier electrice: curentul electric care provine de la
baterie traverseazd, o placula subtire de cristale
Rotita de balansier
de cua(, generdnd impulsuri rapide.
regleazd viteza
Microcipul Ie citeSte ca secunde ti minute.
Cu un ceas digital putem tti exact cAt este ora.
Roata motrice
ghideazd acele

Cadranul indicd
ora in cifre

lnteriorul unui ceas digital

Microcipul mdsoard
timpul care trece si
ln interiorul Bateria furnizeazd controleazd cadranul
unui ceas citatea cri stal e I o r
e I ectri
cu penduli de cuarl ;i microcipului
Arborele ghideazd
acul minutelor

A NuvrAnl Atomul de cesiu vibreazd

VTBRATIILE de ? 1?2 770 de ori
Greutatea pe secundd
coboard treptat, Ceasurile atomice numdrd
mentinAnd ceasu I miqcdrile mici (vibratiile)
in functiune unui atom de cesiu, un
metal. Sunt atdt de exacte
incdt greqesc doar
putine milionimi de
secundd pe an;
guvernele se
servesc de acestea
pentru a calcula
oficial ora exactd.

Din cAnd in cAnd, Vizualizarea orei

greutatea trebuie Ceas atomic

read usd sus

r:-

Oscilalie a pendulei
'cnurA $r DEscoPERA
/rr
-r-rr-rrrrr-r -:- -t

Pendula este o greutate !

legata de o bard care dintr-o parte in alta MARILE lNvENTll: pp. 30-31
PLANETn pAruArut: pp. 12-13
permite controlarea
L--r-rr----------rrr r-
vitezei ceasu lu i

+3e
 Cunn FuNcTroNEnzi,il

Comenzi radio

Tffffi Ecranul computerului

ii furnizeazd pi lotului
informatii despre
motoare.

nele masinirii au comenzi gggs

simple, altele mai complicate. OOI
-----r:
\- ^

Pentru a avea lumini, este de

Manga face
ajuns apesarea unui intrerupitoa ca avionul sd
d e co I ez e, sd, ***r*nea**i';; ""
dar un autovehicul, de exemplu, aterizeze 5i sd
are multe comenzi pe care VITCZE

conducitorul trebuie si invete

si Ie actioneze.
Luminile electrice gi automobilele sunt
ac{ionate de persoane: sunt matinirii
manuale. Matiniriile care functioneazi
firi comanda omului se numesc
automate. Unele, cum ar fi matinile
de spilat, sunt comandate de circuite
electronice. Altele, precum vehiculele
spa{iale, sunt controlate la distante. oneazi

PArghia de gaz
comanda puterea
motoarelor

tzeuRA cu uN Pr'or AuroMAr

Cabina de pilotaj a unui avion are comenzi manuale
si automate; pilotul folose;te comenzile manuale,
cum ar fi manta ti pedalele, pentru a decola
si a intoarce avionul. La avioanele mai mari existd
un sistem de autopilotaj care permite conducerea
Sonda Sojourner explori Marte avionului in mod automat.

.4e4*
 ToruL suB CoNTRoL

lntrerupdtoarele
si indicatorii pentru
rezervoarele de carbu rant
si motoare. Instrumentele de zbor
ii indica pilotului viteza,

I altitudinea si directia
avionului
\

r b.-
,----1

,-- ' t-t: r

Orizont
artificial
N
Pozilionarea

qt
'CoMENzr LA DTsTANTA
A comanda la distanta inseamna Televizor
a conduce matinaria de departe.
Comenzile la distanta mai simple
Orizontul artific sunt legate de matinarie prin fire
arati inclinati lungi. Comenzile la distanla fari
verticali sau
laterali a avion fire folosesc sisteme de transmisie
invizibile, cum ar fi undele radio
si infrarosii.

Ia cArmei
'-
i!jn:4 " -

"intoarce avion u I Raze infrarolii -___

Senzor intern
\ al televizorului
A
" Televizor comandat
SnxzoRI la distanti
Magindriile automate au sen zori
Telecomandd
care semn aleaz=a cAndintrd in
in cazul in care camera
funcfiune. La unele instala[ii de esfe rece, banda
incdl zrr e) ternperatura camerelor metaticd se contractd
este control at'/a de un termostat
incdl zirea,
curre dezact iveazS,
dacd in incdpere este prea cald
tr; si incdlzirea pornegte

t\ q
tr1------------rr-r
cAurA gr DEscoPERA
6"urA
/--
DEscoF
-:-

coRPUL uMAN: pp. 39

-- -----rr-- --
r
- - -rl

qi o porneqte dacd este prea frig.

ln cazul in care camera I MIJLOACELE DE TRANSPORT: pp.
este caldd, banda I
L--------
metalicd se dilatd si -------
incdlzirea se opreste

+41
 Cunn FuNcrroNenziP

B0b0tii )
DATE ULUITOART
* Caliva studenli
australieni au construit un
--LE robot pentru a tunde oite
+? l-oarte multe ma5inirii gtiu si * Un robot submarin a
desfigoare o singuri activitate: un trimis de pe fundut mirii
deschizdtor de cutii deschide doar cutii primele imagini cu epava
transattanticului Titanic
metalic€, o bandi transportoare
deplaseazi obiectele dintr-un loc in altul.
Robofii sunt matinirii comandate de
un compute[ care se pot programa pentru
a desfigura diverse activitati in locul qt
'BRATUL ROBOTULUI
omului: de exemplu, si ridice o cutie
Multi roboti par si aiba bratul unei fiinte
metalici, si o deschide gi si o duci in alti umane, cu mAnd, incheietura mAinii,
parte. Robo{ii nu obosesc niciodati gi pot cot ;i umdr. Computerul controleaza
pistoanele hidraulice care indoaie legaturile
repeta activititile pentru care sunt si invArtesc d iversele com ponente.

programati automat, feri a face gregeli. -:-\

t

-- *r\it
^at
\,

.*'-*
.-.1'J
Atimentare electricd r$
incheietura mAinii robotului pentru masina de sudr-H
se mi5ca in sus 5i in jos si se
invArteste intr-o parte 5i in alta Brat
Deget pentru a
prinde obiectele Cotul robotului
se mi5ca in sus 5i in jos

Magina de sudat,
pe puls, une5te
piese de metal

MAna ;i incheietura
mAinii unui robot \
\
\
?8SrnArucERE PurERNrcA
Pentru a desfdsu ra d iverse activititi,
bratul unui robot este seamana mult
cu cel al u n u i om. La extrem itatea ,, mAin ii "
su nt ,,degetele" pentru a apuca obiectele.
Senzorii ii semnaleazd computerului sa
inceteze strdngerea cand le-a prins foarte bine.

42$
 RoBoTu

A DnscoPERI O BounA
Robo[ii inlocuiesc omul la muncile
periculoase. Cei care semnaleazd,
prezen[a unor bombe inspecteazd,
pachetele care pot con[ine exploziv.
Au o camerd de luat vederi care
permite observarea pachetului de
la distant5, Qi un fel de unghie
pentru a-l deschide.

Un tehnician
programeazd
robotu I Bralul se
invArteste si se
miscd in sus si Robot telecomandat pentru
in jos dezamorsarea bombe[or
$

c
'ScoALA RoBonLoR
i?rainte de a desfa;ura o activitate, un robot
trebuie programat, adica sa invete ceea
ce are de ficut: un mod eficace este sa-l
ghidam pas cu pas. Memoria computerului
inregistreazd miScirile, astfel incAt robotul
poate si le repete singur.

Operatorul executd
m i 5cdri le, astfel incAt
robotul Ie invata si
le repetd.

lnstruirea
unui robot

r-r-------- r-
-: - -r - -rl

baurA gr DEscoPERA
/--
:

COMUNICATIILE: pp. 48-49

CORPUL UMAN: pp. 18-19
Computerul controleazd l-----------------rr
--
miscdrile robotului
R6 ffitffiunci
peo tinib producfie

+43
 Un mic fascicul laser
* e
FE& fite t Hffiwefl 2:::;',^:r::::":ii':"
\

Comanda volumului
&Cititoarele de compact discuri am pl ifi catoru I u i mod ifica
(CD) gi de casete sunt matinirii cu puterea semnalului.

itel e el ectron i ce
Ci rcu
circuite electronice. Citesc 9i amplificd semnalele
reproduc o serie de semnale casetofonului sau ale
lectorului de CD.
electric€, iar in boxe (difuzoare) sau
in cigti Ie transformi in migciri care
fac si vibreze aerul ;i pe care noi Ie
auzim ca muzicd,. Semnalele diferite
produc vibratii li sunete diferite.

Semnalele electrice trec

printr-un fascicul de fire
(bobina) care vibreazd pentru
cd este infasurat pe un magnet.

Magnet
?fiAnrREA
voLUMULUT
Semnalele electrice ale unui Con de hilrtie
CD sau ale unei casete sunt
slabe. Dacd ar fi trimise
citre boxe d irect, su netu I
Cutie (difuzor)
ar fi prea slab.
De aceea, o matindrie,
anume amplificatorul, Vibrafiile conului
intire5te semnalele si produc sunetele Rolile dinlate se
le trimite citre boxe. invArt pentru a
trage banda

DATE ULUITOART *MNALE TnnrusFoRMArE irrr suNErE

* Primul aparat de inregistrat
putea in reg istra su netele
imprim6nd ganturi pe un strat de
cositor fixat pe un citindru rotitor.
Difuzoarele (boxele) transformi semnalele
electrice in sunete. lntr-o boxa existd o bobina
de fire, inconjuratd de un magnet ti legata
de un con de hartie. Semnalele provenite din
amplificator trec prin bobina, o fac si vibreze
alaturi de con si produc astfel su netele.

-,1.4b
 Mn$TNARnLE gt MuzlcA

* 'CTnREA
SnruTURrLoR
Mu zica este in registrata pe u n
CD intr-o serie de mici ganturi
pe suprafata sa Iucioasi.
Lectorul de CD citeste
5anturile cu o razd, laser
;i transforma schema lor
in semnale care sunt trimise
cdtre amplificator. lanfurile de pe suprafafa
unui CD vizute la microscop Se poate
asculta mu zica
Tdvila CD-ului este
scoasd pentru
a introduce discul c'MuzrcA PTRSoNALA
Muzica se poate asculta 5i plimbAndu-ne,
la un walkman

datorita unui mic aparat, numit walkman.

Comenzi Acesta este dotat cu un amplificator
pentruvolum modest, deoarece trebuie sa intireascd
si tonuri doar putin semnalul transmis citre
d if uzoare le co nti n ute in cisti .

Combini muzicali
cu casete gi CD
Comenzile
cititorului
de casefe
Banda magneticd
infdsurata in casetd

f
'REPRoDUCEREA
ScHEMELoR
Ban d a co nti n utd intr- o
caseti are un invelis
magnetic. Cititoru I
------------- -- --l
transformi imprimarea /---:-
GnurA $r DEscoPERA I
magnetica pe banda in COMUNICATIILE: pp . 32-33
semnale electrice care in interiorul MARILE INVENTII: pp. 48-49
devin su nete. casetei l---------- r--r--- r- r
-

+45
 Cuu FuNcTroNenzA?

mn$inirii
o
of TELEVtztuNEA
Semnalul de televiziune duce

$i divertisment
la schimbarea continui a imaginilor
pe ecran, astfel incAt par ci se misci.
ln spatele ecranului, o serie de puncte,
sau benzi, se aprind in ro5u, verde sau

&T"levi zoarele, videorecorderel e albastru, cAnd su nt lovite de u n fascicu

de electroni: combinatia acestor trei
I

;i jocurile video sunt matinirii pentru culori creeazi aproape toata gama
d e cu lo ri cu n oscute.
divertisment. lmaginile de pe ecran ajung
acolo sub forma unor semnale electrice
de la stafiile de televtztune, de la
instalafiile video sau de la consolele
jocurilor video. Componentele interioare
ln interiorul
transformi semnalele in sunete televizorului
a^aoaav

sr rn rmagrnr care se mrsca.

Fasci cul el e el ectron i ce traverseazd
Capul aparatului video cite;te rapid ecranul alcatuind imagini rosii,
imprimarea magnetica de pe banda verzi ti albastre, pe care ochiul le
vede ca o imagine unicd

Fasciculele electronice ale

proiectoarelor lovesc punctele in spatele
ecranului, facAndu-le si se aprinda

Secfiunea unui
videorecorder

^-
--
V-'
- INREGTsTRAREA lmnctNtLoR
Videorecorderul transformi imagin i le
si sunetele in semnale magnetice
inscriptionate pe banda; cand aparatu I

este aclionat, semnalul inregistrat este

reprodus pe ecranul televi zorului.
DVD-ul (Digital Video Disc, disc video
digital), cea mai recenti tehnologie de
in registrare, oferd astizi aceeaSi calitate
a CD-ului audio;i pentru imagini.
 Mn$rruAnll gt DveRilsMENr

Magnelii duc Ia miqcarea Semnalul de televiziune

foarte rapida a fasciculelor variazd i ntensitatea si
de electroni, de la stinga la nozitatea razelor celor
dreapta, in sus si in jos
I u m i

trei proiectoare electron ice Proiectoarele DATE ULUITOARE

electronice produc
razele unor mici * Pelicula utilizati pentru
un film care dureazi doui
particule, electronii
ore are o lungime aproape
incredibit; = 6,5 km!

f ,
CINEMATOGRAFUL
Pelicula unui film este o banda Iunga
de material plastic transparent cu mii
de fotografii, fiecare dintre acestea utor
d iferita de cea precedentd.
La cinematograf un proiector Ie face
si apari pe ecran una dupa alta,
crednd iluzia miscirii.

Di recli onarea mi gcdrii

Proiector bobinei de proiectie
cinematografic
in actiune
t
Ecranul aratd
imagini in mi5care

Lentilele proiecteazd
fasciculul pe ecran

Fiecare proiector electronic

love5te o singurd serie de
puncte colorate

Becul lr
Obturatorul face astfel lu m ineazd ffrl
incAt fiecare punct pelicu la Pelicula
frr tr f
de culoare sa fie luminat
numai de raza care trebuie tetd'

e
f lf tf r r

Bandd de
'JocuRrLE VrDEo pelicu la a
Consola unui joc video este unui film
un calculator cu diverse circuite Pelicula deja vizionatd se
electronice care creeazi infdsoara inapoi pe bobina
sem nalu I trim is cdtre ecran.
Micul ecran al jocurilor video -:- -r ---r------- -- - -t

GnurA gr DEscoPERA
/--

de buzunar este I

aseminator cu cel COMUNCATIILE: pp . 46-47

MARILE lNVgNTll: pp. 4
al ceasurilor digitale. L---------rr--------
--

Joc video de buzunar

iF47
 Cunn FuNcnoNenzit?,

Testele c 'TrsrE ArRoDrNAMrcE

controtate inainte de a parisi fabrica:
un control de calitate garante azd,
funcfionarea lor corecti.
Pentru a examina efectele curentului de aer
asupra unui obiect se folose;te tunelul
aerodinamic. Proiectantii de avioane introduc
modelele de noi avioane in tunelul aerodinamic
pentru a verifica modul in care pot zbura.
Proiectantii de automobile folosesc aceleasi
teste pentru a studia rezistenta vehiculului
la aer. O rezistenti joasa reduce consumul
de carburant.
E cran el e cal cu I atoare I o r

Atat matiniriile, cit gi automobilele aratd i magi ni apropiate

sr' avro
' anele trebuie si treaci de model

i" controale foarte severe inainte Un ventilator mare produce

de a fi utiltzate. curentul de aer

Camera
Opera{iunea de control (testul) este importanti inregistreazd testul
mai ales pentru matiniriile noi. La inceput,
proiectantii creeaz6, numai un model al Instrumentele din tunel
masiniriei (prototip). Dupi efectuarea testului mdsoard viteza aerului
av

pe prototipl ," corecteazi eventualele erori;

adesea sunt necesare numeroase prototipuri,
inainte ca noua matini si fie gata pentru
a fi produsi pe scari industriali.

lnstrumentele din
tunel misoari
viteza aerului

Calculatoarele
in registreazd
informatiile
furnizate de
instru mente

Test de siguranfi a prototipului unui automobil

48*
TesrELE Mn$lruAnuLoR

COxTROALE RgpETATE
Maqindriile sunt proiectate sd
dureze ani de zile, iar diferitele
pdr[i trebuie sd repete aceeaqi
opera[iune de mii sau milioane
de ori. Pdstrdnd o maqindrie
mereu in func[iune, se verificd
durata de vi a\d a pdr[ilor sale
componente.

Model supus
Teste efectuate asupra
testu Iu i maginilor de spitat

rt I,SIRADA RULANTA"
Motoarele, schimbitorul si frAnele
vehiculelor sunt controlate pe o ,,stradi
rulanti": automobilul ramine in
realitate pe loc, in timp ce role mari
se rotesc sub roti.
Testu I are ca scop verificarea felu lu i in
care functioneazf, un automobil pe o
strada adevirati.

Fumul ajutd pentru

la vizualizarea
curentului de aer
din jurul modelului

Rolele se rotesc
sub roti

Testul ,,strizii
rulante"

r r r r I
- -t
'CnurA sr DEscoPERA
_?rrr -r--rr- -- - --

ISTORIA OMULUI: pp. 48-49

I MIJLOACE DE TRANSPORT: p. 12
I
l----------rr-----r---

{h4s
 Cuu FuNcTloNenzA?

Ma$inarii pentru birou

Lumina se reflectd
&Birourile sunt pline cu matinirii de la document la
cilindru datorita unei
de orice fel: de imprimat, de copiat, serii de oglinzi
dar 9i mai simple, care functioneazi
Documentul de copiat
manual, cum ar fi foarfec€, capsator este atezat pe o placa
gi perforator. Mai sunt calculatoarele, de sticla sub capac

pentru a scrie texte, pentru a calcula Traiectoria luminii

gi pentru a trimite mesaje prin potte in aparat

electronici 9i imagini. Telefoanele

gi faxul folosesc Ia comunicarea
cu persoane din intreaga lume.

Direclia mi;cdrii
cilindrului

Tava din care

coala alba intra in
aparat

Tonerul este atras

numai de partile
inchise ale imaginii
in interiorul
copiatorului Toner

c 'CoPTAToRUL
Copiatorul se folose;te pentru a face copii
unor documente: acest aparat creeazi
o copie electrica pe un cilindru care atrage
o pulbere neagrd, ionerul. Coala de hArtie
alba este presata de cilindru, tonerul aderd
la ea si copia este gata.

so4F
 Mn$rNARu PeNTRU Brnou
Presiunea se Dupd utilizare, arcul

c
exercita in impinge o alta capsa
acest punct metalica la locul sau AnCURILE
Arcurile sunt fire metalice
'CAPSAREA CoLrLoR elastice in formd de spirald
ApisAnd pe manerul unui prezente in aparate sirnple sall
capsator, o capsd metalica complexe, de la capsatoare la
perforeazi hartia ti se inchide astronave. Sunt foarte utile
pe partea opusi pentru deoarece se intind qi se
a o pistra nemiscata: astfel comprimd, revenind mereu la
in interiorul este posibili capsarea a doui
capsatorului
forma originald.
sau mai m u ltor coli. Capsatoru I

are un arc care impinge inainte

Capsd Arcul impinge
in sus partea sirul de capse cAnd se
metalica
superioard a elibereazd presiunea
capsatorului asupra mAnerului.

Arc comprimat Arc extins

Panoul de control
fo loseste la d ete rm i n area
numdrului de copii
fT
ImPRTMANTA cu LnsER
lmprimanta Iaser are un cilindru
incircat electric, aseminator celui din
(-:# copiatoare. lmaginea este trimisa la
imprimanta de Ia un calculator.
Laserul el imina incarcitura electrica
a cilindrului, astfel incAt tonerul
izatd sa fie atras numai de pa(ile inchise
parat
ale imaginii.

Rolele compresoare Oglinda rotativd

calde f ixeaza toneru I reflecta fasciculul Tonerul aderd
pe hArtie pe cilindru Ia cilindru

Benzile ,i rolele
deplaseazd hArtia ln interiorul
in aparat imprimantei
Cilindrul transf erd
pulberea de toner Laserul produce
pe hArtie un fascicul luminos
care se reflecta pe
o oglinda

Direclia
DATT ULUITOART de mi5care
Tonerul este transferat pe hArtie
cilind ru lu i
* Primul, aparat de fax
dateazi din 1912, dar numai .--.1

din anii gaptezeci faxut a {";;;-;;-;;;coPERA I

fost utitizat in mod comun. COMUNICATIILE: pp. 38-41

MARILE INVENTII: pp . 28-29
L
-------r -------rrr---

$s
 Cuu FuNcnoNeazi?
Razele X ;i cdldura sunt
produse de anod

ma$iniriile Ulei pentru

rdci rea parti lo r

in medicini O garniturd de
plumb impiedica
iesirea razelor X
masindriei

./)- I
{J ln biroul unui medic existi
instrumente pentru misurarea
tensiunii sau pentru prelevarea Anodul se
de sAnge. intr-un spitat existi roteste pentru
a raci masina
matinirii cum ar fl {
electrocardiograful, pentru a
Electronii sunt trimisi
controla functionarea inimii, 9i catre anodul care
produce razele X
cele cu raze X, pentru a radiografia
corpul uman. Unele dispozitive
uttlizate de chirurgi in sala de
operafie, de exemplu bisturiele
laser gi endoscoapele, folosesc
tehnologii foarte complexe.
Razele X trec printr-o
m i ca fe reastra

MAna std
nemi5cata sub
razele X

Placa
fotograf ica
pata
d eve lo
arata imaginea

Secfiunea unei

c matinirii pentru

'RADIoGRAFnLE
raze X

Razele X sunt radiatii electromagnetice capabile

si traverseze corpul uman. O matini pentru raze
X trimite aceste raze prin corpul pacientului,
apoi cdtre o placa fotografica. Radiografia il ajuta
pe medic sa descopere eventualele probleme,
cum ar fi fracturile oaselor sau cariile dintilor.

s24F
 Mn$INARILE ilv MEDTcTNA
Un cablu de
tensiune mare
alimenteaza masina f'LA DrNTrsr
Aerul comprimat
esfe trimis
cdtre frezd
Zgomotu I frezei dentistu lu i provine
de la o mica turbini, o matina
pusi in migcare de un fluid sau
de un gaz (aerul comprimat) si care Ca efect al migcdrii
face sd se invArteasci vArful frezei aerului, turbina
cu viteza foarte mare. se roteste

VArful frezei, rotindu-se

rapid, polizeazd caria
ln interiorul frezei
dentistului

€cruNEA TnnrusvERsALA
A CORPULUI
U neori, med icii exam ineazi organele interne
ale pacientilor cu un aparat aseminator unui
DATE ULUITOART scaner care efectueazd o TAC (Tcmografie
Axiali Computerizata) . Acest scaner special
* Prima frezi de dentist trimite prin corpul pacientului un fascicul de
funcliona cu ?ncircare
raze X, em ise d in d iferite u ngh iu ri. U n
lintoarcerel ca un ceas.
calculator analizeaz6, apoi modul in care
razele X sunt absorbite si creeazd o sectiune
* Existi maginirii speciaLe
transversala a corpu lu i, vizibila pe u n ecran.
care se introduc in organism
pentru a inlocui un timpan
afectat sau pentru a stimuta Pacientul std
b;tiite inimii. nemi5cat pe
Secliune un pat
transversala a unui
creier pe ecran

A Pnrvl ix Conp
Chirurgii privesc uneori in
corp cu ajutorul unui mic tub
subgire, endoscopul. [Jn
becule[ de la capdtul ttrt-rului
ii permite medicului sa vadd
ce se intArnpld; imzrgini le sunt
trirnise lentilei unei carnere Sectiunea unui scaner pentru TAC
video datoritd micilctr t utruri .--.1
de sticld, fibrele optice.
il;;;-;;-;;;COPERA i
CORPUL UMAN: pp.16-17
Chirurgii invali si fotoseasci !t' $TllNTA DIN JURUL NOSTRU: pp.21
endoscoput in timpuI unei simutiri L----- - - - -- -----r---- --a

+53
 Cunn FuNcrloNenzA?

Tehnologia viitorului
&Proiectarea maginiriilor devine din ce in
ce mai sofisticati, datoriti progreselor gtiinfei
gi tehnologiei. Ma;iniriile fac mai confortabile
casele, fabricile gi birourile gi ne ajuti in munci;
unele sunt utile persoanelor cu dizabilitefi. Noile
tehnologii fac lumea mai siguri ;i mai distractivi.
Oamenii de gtiinfi, inventatorii 9i inginerii
creeazi mereu maginirii noi, dar adesea este
nevoie de ani de zile pentru a transforma o idee
intr-o maginirie care si fie cumpirati cu u;urinfi
dintr-un magazin.

Peisaj de
realitate virtuali

f,cuRr LE Drvrru RrnlrrArE

Exista casti pentru realitatea virtuala (VR)
Se poate interacliona
care, aritind aceeati imagine intr-un mod
cu mediul imaginar,
putin diferit fiecdrui ochi, dau senzalia ci utilizAnd o mdnut|
te afli intr-o lume tridimensionala, creati conectata la sistemul VR
de un calculator. Realitatea virtuala este
folositi in diferite scopuri, atat pentru
d ivertisment, cAt si in cercetarea stiintifici.

DATE ULUITOART
* in viitor, tehnologia ar putea
permite persoanelor cu
dizabititili si controteze
calcutatoarete sau scaunete cu
rotile utitizind numai undele
cerebrale, sau pitolilor si
pitoteze un avion numai cu
puterea 96ndirii.

s44r
 TeHNoLoctA VlffoRULUr

Fiecare ochi vede un

c 7
VrHrcuLE cu Pllor
AuroMAT
Semnalul indicd
automobilului unde
se afla
Calculatorul
controleazd
sem nalu I

l
lnt

@
peisaj diferit
A conduce multe ore este obositor
si cregte riscul de accidente. Se fac
experimente pentru a constru i
automobile capabile si se
deplaseze singure pe autostrizi,
cu ajutorul unui pilot automat.

Prototipul unui sistem

sistern Automobilul
stradal pentru u rmeaza u n parcu rs
conducerea automati trasat sub tosea
Cd;tile
transm it
su netu I

tusrREA PTR''ANEL'R
Se dezvolta programe care vor permite
calcu latoarelor sd recu noascd
Vizor, cfuti gi persoanele ti chiar si stie ce fac
minugi pentru intr-un anumit moment.
realitatea virtuali

/l O camera trimite 4 Calculatorul

I imaginea unei Zncearca sa o
persoane citre potriveascd cu
calcu lato r. imaginile pe care le
are deja in memorie.

MA$INARII r) CAnd gisegte o f Pe viitor

MICRoSCoPICE r) corespondenta, a] calculatoarele ne
Prin nanotehnologie (nano 5i
identifica persoana vor ajuta sa gasim
aratd ce face aceasta. persoanele disparute.
irrseamnd ..a miliard a parte") se
pot cr)ustrui maqindrii atdt de
nrici incAt sllltt vizibile numai la - - - - - r- - r----- I
micf t):cop. Pe r-iitor nanorobo[ii
,CNUTA
_a-- --- - --
SI DESCOPERA I
\;r)r 1'ltrtsa :il :e miqte in CorpUl MARI PERSONAJE: pp. 22-23
tlIllLtIl IrstltrLl tt r itrcleCa leziuni lmaginea pe calculator a unui !
|
$TllNTA DIN JURUL NOSTRU: pp. 54-55
, t - -
- t-r--
_
nanorobot introdus in vena
;i r ut.lrttrlri. unei persoane
L----------r-r-r--r--r

*ss,

Glosar de euvintereheie
A condensa: a transforma un
gaz intr-u n lich id.
Angrenaj: mecanism de roti
dintate ai ciror dinti se
introd uc u n ii in altii, astfel
incAt rotirea uneia transmite
m iScarea celeilalte.
Anteni: conducton tija sau
reflector parabolic care trimite
si primeSte semnale radio.
Arbore motor: axi supusi
miScirii de rotatie a unui
motor pentru a face o maSina
si fu nctioneze.
Atom: cea mai mica parte a
unui element chimic.
Axi: bara care traverseazi
centrul unei roti.
Bande transportoare: banda
mobila care transporti
ob iecte.
Cablu: ansamblu de fire
electrice, adesea izolate,
,,,5{
Curvr FuNcnon
utilizal pentru a transporta
electricitatea sau pentru a
transmite semnale.
Carburant: material, ca de
exem p lu ben zina, care arde
prod ucand cald u ri sau
energie.
Cilindru: tub in interiorul unei
matinarii, prin care un lichid
sau un gaz imping un piston
Circuit electric: ansamblu de
dispozitive legate intre ele care
perm it trecerea cu rentu lu i
e lectric.
Combustie: reactie prin care
se arde com bustibilu I care
elibereazi caldur5,.
Contragreutate: greutate
utilizata pentru a balansa o
incircituri si a facilita
deplasarea acesteia.
Electron: particula unui atom
dotat cu sarcina electrici
negativS,.
Fo4e de frecare: rezistenta la
mitcarea care se produce
atunci cand doui corpuri sunt
puse in contact.
Gaz de etapamenti gaz sau
reziduuri evacuate atunci cand
un motor arde carburant.
Generator: matina care
transformi energia migcari i in
e I ectric itate .
lzolant: material uti I izat
pentru a bloca trecerea
caldurii, electricitetii sau
su netu Iu i.
Laser: sursi luminoasi
speciala care produce un
fascicul de lumina de o
singuri culoare.
Lentili: material transparent
cu una sau mai multe
suprafete curbe care deviazi
razele lu m inoase.
Magnetism: fote care atrage
f ie ru I sau ote u I citre m agn eti
I ,
ti care face astfel incit
magnetii sa se atragi sau si
resp ing5,.
Motor cu explozie: motorul
care arde carbu rant in cilind rii
pentru a produce mitcarea.
Motor electric: ma;ina care
transformi energia electrica in
m iscare.
PArghie: bari sau tija care,
rotindu-se in jurul unui pivot
sau a unui punct de sprij in,
este capabila si invinga forte
de rezistentS,.
Pendul: greutate osci lanti
prins la capitul unei bare sau
al unui fi r. Fiecare oscilatie a
pendulului are aceeaSi durat5,.
Piston: element circular care
se mitci in interiorul unui
cilindru 5i este impins de
presiunea unui gaz sau lichid.
Pivot: partea unei matinarii in
ju ru I care ia se rotette u n
obiect, de exemplu pivotul
unui pendul. tem peratu ri, care prod uce
se Pompe: magina care impinge semnale de rispuns.
cu forta un gaz sau un lichid
intr-o directie.
Supape: d ispozitiv care
controle azi debitu I de gaz sau
Presiune: i ntensitatea fortei
I ichide intr-o conducti.
care aclioneazi pe o suprafald;
de exemplu, presiunea apei
asu pra su prafetelor exterioare
lurub: tip de cui cu fi letare in
ale unui submarin.
formd de spirali. Rotindu-|,
pen etre azl, su p rafete I e
Punct de sprrjin: p ivot sau lemnoase sau alte materiale.
axi in ju ru I caru ia se rote;te o
pArgh ie.
Termostat: i ment uti lizal
nstru
Robot: maSina automati pentru a controla automat
proiectatd pentru a desfatura tem peratu ra intr-u n med iu.
munci in locul oamenilor.
Turbina: matina care, daci
Scripete: magina care ridica
este traversati de un lichid sau
sau trage obiectele printr-un
de un gaz, produce energie de
lant sau o funie infasurate in
m iscare.
jurul unui cilindru.
Semnal: curent electric, undi Vapori: stare de agregare
radio sau impuls luminos care gazoasi a unei substante:
transportd sunete, imagini sau o substanti care fierbe se
alte mesaje. transformi in
vapori.
Senzor: instrument sensibil la
lu m ina, su net sau
57