T5.

Concepte şi noţiuni
cu care operează ştiinţa logisticii

01.03.2022 1
5. Concepte şi noţiuni cu care operează ştiinţa logisticii
Concepte şi noţiuni
• ingineria sistemului şi ingineria logistică;
• fiabilitatea şi mentenabilitatea;
• mentenanţa;
• analiza sprijinului logistic;
• suportabilitatea sistemului şi compatibilitatea cu factorul uman;
• eficienţa sistemului;
• costul aferent ciclului de viaţă al sistemului.

01.03.2022 2
5.1. Ingineria sistemului şi ingineria logistică
Ingineria sistemului
• realizarea unui echilibru între factorii operaţionali, economici şi
logistici;
• transformarea unei cerinţe operaţionale în parametri de performanţă ai
sistemului (într-o configuraţie preferată); se obţine printr-un proces iterativ
de analiză funcţională, optimizare, definire, proiectare, testare şi evaluare;
• integrarea parametrilor tehnici interconectaţi şi asigurarea
intercompatibilităţii tuturor interfeţelor fizice, funcţionale şi de
programare, într-o manieră care optimizează conceptul de sistem total şi
permite proiectarea acestuia;
• realizarea efortului ingineresc total prin integrarea următoarelor
componente: fiabilitatea şi mentenabilitatea; sprijinul logistic; siguranţa şi
securitatea sistemului; productivitatea; integritatea structurală; factorul
uman; alte elemente conexe considerate ca necesare.

01.03.2022 3
5.1. Ingineria sistemului şi ingineria logistică
Ingineria logistică
• include toate activităţile conexe sprijinului logistic axate cu
preponderenţă pe perioada dezvoltării, respectiv:
• stabilirea iniţială a cerinţelor de sprijin logistic (criterii, restricţii etc.);
• dezvoltarea conceptului de mentenanţă;
• alocarea cerinţelor de sprijin logistic;
• analiza sprijinului logistic;
• proiectarea disponibilităţii sistemului;
• dezvoltarea elementelor de sprijin logistic (de exemplu: echipamente de
testare, utilităţi etc.);
• testarea şi evaluarea capabilităţii de sprijin a sistemului.
• îşi propune următoarele două scopuri:
• proiectarea echipamentului primar pentru disponibilitatea sistemului;
• proiectarea capabilităţii totale de sprijin a sistemului.

01.03.2022 4
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Definiţii
• Fiabilitatea:aptitudinea unui sistemul de a se comporta
într-o manieră satisfăcătoare pe o anumită perioadă de
timp, când este utilizat în condiţii de lucru specificate.
• Mentenabilitatea: aptitudinea unui produs ca acesta să fie
repus în funcţiune în urma unei defectări, exprimată
printr-o probabilitate în funcţie de timp.
• Mentenanţa: ansamblul tuturor măsurilor tehnico-
organizatorice efectuate în scopul menţinerii sau readucerii
unui produs în starea tehnică necesară îndeplinirii funcţiei
specificate.

01.03.2022 5
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Definiţii

Fiabilitatea (R) şi mentenabilitatea (M) sunt probabilităţi

impuse unui sistem încă din fazele iniţiale ale ciclului de
viaţă, constituind caracteristici de proiectare ale acestuia.
Sunt guvernate de relaţia matematică:
R+M=1

01.03.2022 6
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Fiabilitatea
• Fiabilitatea:probabilitatea ca sistemul să se comporte
într-o manieră satisfăcătoare pe o anumită perioadă de
timp, când este utilizat în condiţii de lucru specificate.

• Este un parametru (o caracteristică) de proiectare.

• Caracteristicile fiabilităţii:
• probabilitate;
• performanţe satisfăcătoare (convenabile);
• timp (durată de exploatare, de serviciu etc.);
• condiţii de lucru specificate.

01.03.2022 7
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Fiabilitatea
• Caracteristicile fiabilităţii:

• Probabilitatea de fiabilitate: expresie cantitativă care

reprezintă fracţiunea (procentul) ce semnifică de câte ori se
produce un eveniment cu succes dintr-un număr total de
încercări.

• Performanţele satisfăcătoare ale funcţionării unui sistem

sunt exprimate printr-un set de condiţii (factori cantitativi
şi calitativi) care trebuie îndeplinite pentru a considera că
sistemul funcţionează corespunzător.

01.03.2022 8
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Fiabilitatea
• Caracteristicile fiabilităţii:
Timpul (durata de serviciu, de exploatare): permite evaluarea probabilităţii
îndeplinirii scopurilor funcţionale programate ale sistemului (performanţă).
• timpul mediu de bună funcţionare a sistemului între două
„căderi”succesive (MTBF);
• unităţi de măsură:
• unităţi de timp (ore, luni, ani);
• rulaj (km);
• număr de cicluri de funcţionare (nr. de lovituri, de pagini etc.)

• timpul mediu total până la căderea completă a sistemului când,

practic, se încheie ciclul său de viaţă (MTTF);
• timpul mediu între două acţiuni de mentenanţă prin care sistemul se
repune în stare de funcţionare (MTBM).

01.03.2022 9
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Fiabilitatea
• Caracteristicile fiabilităţii:

Condiţii de lucru specificate. Au în vedere factorii de

mediu în care va lucra sistemul, ciclurile de temperatură,
umiditate, vibraţii, şocuri etc.

01.03.2022 10
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenabilitate
Reprezintă aptitudinea unui produs ca acesta să fie repus în
funcţiune în urma unei defectări, exprimată printr-o
probabilitate în funcţie de timp.
Este un parametru (o caracteristică) de proiectare.
Se poate defini ca:
• probabilitatea ca un element să fie menţinut sau
readus în stare de funcţionare într-o perioadă dată de
timp, atunci când mentenanţa se realizează conform
procedurilor prescrise şi se dispune de resursele
necesare;

01.03.2022 11
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenabilitate
Se poate defini ca:

• probabilitatea ca durata operaţiunilor de mentenanţă

să nu depăşească un anumit cuantum de timp într-o
perioadă dată, în care sistemul lucrează conform cu
procedurile prescrise;
• probabilitatea unor costuri de mentenanţă care să nu
depăşească un anumit nivel pentru o perioadă prescrisă
de timp, în condiţiile în care sistemul este utilizat şi
întreţinut conform procedurilor prescrise.

01.03.2022 12
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenabilitate
Principalii parametri pentru a determina mentenabilitatea unui
sistem:
• timpul mediu între două acţiuni de mentenanţă prin care
sistemul se repune în stare de funcţionare (MTBM);
• timpul mediu necesar pentru înlocuirea unui element
component defectat (MTTR);
• timpul mediu activ de mentenanţă (Mact): funcţie de timp
mediu de mentenanţă corectivă (Mcr - echivalent cu MTTR)
şi preventivă (Mpr). De regulă:
Mact = Mcr + Mpr ;

01.03.2022 13
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenabilitate
Principalii parametri pentru a determina mentenabilitatea unui
sistem:

• timpul de nefuncţionare cauzat de operaţiunile de

mentenanţă, timp în care sistemul nu-şi poate îndeplini
funcţiunile (MDT). Acesta include timpul mediu activ de
mentenanţă (Mact), de întârziere logistică (LDT) şi de
întârziere administrativă (ADT):
MDT = Mact + LDT + ADT;

01.03.2022 14
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenabilitate
Principalii parametri pentru a determina mentenabilitatea unui
sistem:
• indicele timpului de mentenanţă (IMT): raportul între
numărul de ore-om pentru mentenanţă (MMH) şi numărul
total de ore de funcţionare (OH):
IMT = MMH / OH;

• indicele costului de mentenanţă (IMC): raportul dintre

costul mentenanţei şi numărul total de ore de funcţionare:
IMC = cost / OH.

01.03.2022 15
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenanţă

• Ansamblul tuturor măsurilor tehnico-organizatorice

efectuate în scopul menţinerii sau readucerii unui produs
în starea tehnică necesară îndeplinirii funcţiei
specificate.

01.03.2022 16
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenanţă
• În procesul dezvoltării conceptului de mentenanţă
trebuie să se ia decizii privind:
– criteriile de standardizare a mentenanţei;
– standardele de mentenanţă (intervalele şi timpul necesar
mentenanţei);
– dimensiunea şi nivelul stocurilor de piese de schimb, specifice
eşaloanelor;
– cerinţele de personal şi calificare a acestuia;
– repartizarea nivelurilor mentenanţei pe capacităţile structurilor
militare şi pe cele civile;
– selecţionarea şi aprovizionarea cu scule şi dispozitive specifice
echipamentului de testare şi a publicaţiilor de specialitate.

01.03.2022 17
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenanţă
• Activităţile de mentenanţă se pot clasifica, după
amploarea sau volumul lucrărilor ce se execută, în două
categorii distincte:

– acţiunile de întreţinere tehnică, care presupun un volum redus

de activităţi;

– acţiunile de reparare, care presupun un volum mai mare de

activităţi.

01.03.2022 18
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenanţă
• Din punctul de vedere al momentului sau scopului în
care se execută, activităţile de mentenanţă se pot
împărţi în următoarele categorii:
– Mentenanţa preventivă are în vedere toate operaţiunile de
mentenanţă planificate pentru a menţine un sistem în stare de
funcţionare şi pentru a preveni defectarea acestuia.
Mentenanţa preventiv-planificată presupune verificări şi
controale tehnice periodice, urmărirea (monitorizarea)
periodică a condiţiilor de lucru ale sistemului, reglaje
(calibrări), operaţiuni de service (întreţinere, alimentare etc.),
dar şi înlocuirea unor componente critice din structura
sistemului.

01.03.2022 19
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenanţă
• Din punctul de vedere al momentului sau scopului în
care se execută, activităţile de mentenanţă se pot
împărţi în următoarele categorii:
– Mentenanţa corectivă: acţiunile de mentenanţă executate
neplanificat ca urmare a „căderii” sistemului, în vederea
repunerii lui în stare de funcţionare. Ciclul de mentenanţă
corectivă presupune următoarele activităţi: localizarea
defectului şi izolarea acestuia; demontarea; înlocuirea sau
repararea elementului defect; asamblarea; verificarea.
Mentenanţa corectivă se poate aplica şi la „suspectarea”
apariţiei unei căderi chiar dacă elementul suspectat nu a
îndeplinit norma de funcţionare pentru a fi supus unor
activităţi de mentenanţă preventivă.
01.03.2022 20
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenanţă
• Concepţia de mentenanţă defineşte criteriile şi numărul
nivelurilor suficiente de mentenanţă, funcţiile principale care
trebuie realizate la fiecare nivel de mentenanţă, criteriile de
eficienţă urmărite, nevoile de sprijin logistic primar etc.
• Planificarea mentenanţei este expresia unui plan detaliat în
care se specifică metodele şi procedurile de aplicat pentru
sprijinirea sistemului pe perioada de utilizare. Planul de
mentenanţă include identificarea şi utilizarea elementelor
necesare de logistică a sistemului. El se defineşte după ce se
obţin toate datele rezultate în urma analizei sprijinului
logistic în fazele proiectării detaliate.

01.03.2022 21
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenanţă

– Nivelul de mentenanţă este asociat locului unde sistemul

poate fi supus acţiunilor de mentenanţă, în funcţie de natura şi
amploarea defecţiunilor, necesitatea şi existenţa personalului
specializat, a utilajelor şi echipamentelor de lucru etc. Există
mai multe niveluri de mentenanţă care pot fi executate la
beneficiar, pe locul scoaterii din funcţionare sau în locuri
apropiate acestuia, în ateliere, secţii şi baze de reparaţii etc.

01.03.2022 22
5.2. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă
Mentenanţă

• Uzura normală (la un autovehicul)

uzură

Perioadă Perioadă Perioadă

de rodaj optimă de întrebuinţare critică
rulaj

01.03.2022 23
5.3. Analiza sprijinului logistic

Scop: evaluarea şi evidenţierea necesarului de sprijin logistic

• planificarea mentenanţei;
• sprijinul de aprovizionare;
• echipamentul de testare şi sprijin;
• transportul şi manipularea;
• personalul şi pregătirea de specializare a acestuia;
• facilităţile (infrastructura);
• datele şi documentaţia;
• resursele în sisteme electronice de calcul.

01.03.2022 24
5.3. Analiza sprijinului logistic

Planificarea mentenanţei
Sprijinul de aprovizionare
• asigurarea cu piese de schimb, materiale consumabile, componente
speciale şi elemente conexe de inventar necesare sprijinului
echipamentului primar, soft-ului, echipamentului de testare şi
sprijinire, de transport şi manipulare etc.;
• asigurarea cu documentaţie;
• asigurarea condiţiilor de depozitare-distribuţie;
• asigurarea personalului specializat achiziţionării şi mentenanţei.
• se execută pe fiecare nivel de mentenanţă.

01.03.2022 25
5.3. Analiza sprijinului logistic

Echipamentul de testare şi sprijin

• utilajele, uneltele, echipamentele de diagnosticare şi monitorizare,
verificare şi calibrare metrologică - perioada de dezvoltare;
• standurile de mentenanţă şi de service - perioada de utilizare;
• universale sau specializate.

Transportul şi manipularea (inclusiv depozitarea)

• achiziţionarea de mijloace de transport şi manipulare, containere şi
alte mijloace specifice pentru:
• ambalarea, conservarea, depozitarea şi manipularea produselor finite;
• transportul echipamentelor primare, de testare şi sprijin, a pieselor de
schimb şi materialelor pentru fabricaţie şi mentenanţă;
• transportul personalului, documentaţiei tehnice şi a unităţilor mobile de
intervenţie.

01.03.2022 26
5.3. Analiza sprijinului logistic

Personalul şi pregătirea de specializare a acestuia

• se execută atât pentru personalul care deserveşte sistemul
(utilizatori), cât şi pentru personalul de mentenanţă;
• se evidenţiază atât calificările (meseriile, categoriile de activităţi)
necesare, cât şi nivelul de calificare necesar.

Facilităţile (infrastructura)
• sunt incluse:
• construcţiile industriale, terenurile, construcţii portabile, ateliere, secţii
şi baze de reparaţii, laboratoare de verificare şi control metrologic,
capacităţi de producţie pentru efectuarea reviziilor tehnice de amploare
• sursele de energie (electrică, termică, aer comprimat etc.)
• aparatură pentru controlul mediului ambiant
• mijloacele de comunicare etc.

01.03.2022 27
5.4. Suportabilitatea sistemului şi compatibilitatea cu factorul uman

Suportabilitatea sistemului
• reprezintă proprietatea acestuia de a putea fi sprijinit logistic
• punerea de acord cu concepte precum de fiabilitatea şi
mentenabilitatea

Compatibilitatea cu factorul uman

• probleme de ergonomie - interacţiunea corectă între produs şi
elementul uman;
• cerinţe de ordin fizico-psihic pentru personalul de deservire şi
mentenanţă;
• probleme de realţii interumane - utilizare + mentenanţă;
• erori de operare şi consecinţe.

01.03.2022 28
5.5. Eficienţa sistemului

Eficienţa sistemului
• reprezintă amploarea cu care sistemul îşi poate îndeplini
scopurile funcţionale pentru care a fost realizat
• se exprimă sub forma:
• parametri de performanţă;
• cifre de merit.
• în stabilirea cifrelor de merit se ţine cont şi de:
• disponibilitate, care exprimă gradul în care un sistem se află în
stare operabilă (de funcţionare) şi gata pregătit de a fi angajat la
începutul unei misiuni, atunci când aceasta este necesară la un
moment dat;
• dependenţă, care defineşte influenţa altor factori perturbatori
într-unul sau mai multe momente ale misiunii cum ar fi cei
geoclimatici, de stare a mediului, de conjunctură etc.

01.03.2022 29
5.6. Costurile ciclului de viaţă al sistemului
Costurile ciclului de viaţă al sistemului
• costurile de cercetare-proiectare;
• costurile de producţie;
• costurile de operare şi mentenanţă ;
• costurile de retragere.

01.03.2022 30
5.6. Costurile ciclului de viaţă al sistemului
Costurile de cercetare-proiectare
• studii de fezabilitate şi analiză ale sistemului;
• operaţiuni legate de procesul de proiectare a sistemului;
• fabricarea;
• asamblarea şi testarea modelelor funcţionale;
• testarea şi evaluarea iniţială a sistemului;
• documentaţia asociată producţiei sistemului.
Costurile de producţie
• fabricarea şi asamblarea sistemului;
• testarea operaţională a modelelor de producţie;
• funcţionarea şi întreţinerea capacităţilor de producţie;
• necesităţile iniţiale de sprijin logistic asociate:
• dezvoltarea echipamentelor de sprijin şi testare;
• aprovizionarea cu piese de schimb şi materiale;
• dezvoltarea datelor tehnice;
• pregătirea personalului;
• includerea unor elemente în inventar;
• facilităţi şi utilităţi de construcţie etc.

01.03.2022 31
5.6. Costurile ciclului de viaţă al sistemului

Costurile de operare şi mentenanţă

• menţinerea în stare de funcţionare a sistemului şi asigurarea
resurselor de consum;
• executarea operaţiunilor de mentenanţă;
• asigurarea cu personal specializat;
• aprovizionarea cu piese de schimb şi materiale tehnice pentru
mentenanţă;
• întreţinerea echipamentelor de sprijin şi testare, de transport şi
manipulare;
• întreţinerea facilităţilor şi utilităţilor;
• refacerea (completarea) documentaţiei tehnice de utilizare şi
mentenanţă, de pregătire a personalului pentru specializare etc.
Costurile de retragere
• cheltuielile legate de desfiinţarea sistemului, pentru reciclarea
materialelor rezultate din casare etc.

01.03.2022 32
 T5. Concepte şi noţiuni
cu care operează ştiinţa logisticii

01.03.2022 33