Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
preocupat
deămultăpeăoameniiădeăştiinăşiămaiăalesăpeăpracticieni.ăPreocuprileăprivindăcalitatea
ăserviciilorăsuntă
multămaiărecente,ădatând,ăconformăliteraturiiădeăspecialitate,ădeăcâtevaădecenii.ă
Conformăstandardelorăinternaionaleăexistenteăînăvigoareăînădomeniulăcalitiiă(veziăIS
Oă9000:ă
2000)ămulteădintreăproblemeleăspecificeăcalitiiăbunurilorăseăpotăadaptaăşiălaăceleăaleă
serviciilorăcciă
„acoloăundeăseăfoloseşteătermenulădeăprodusăseăpoateăînelegeăşiăunăserviciu”.
Din punct de vedere etimologic
termenulădeăcalitateăprovineădinăcuvântulălatinescă„qualitas”,ă
careălaărândulăsuăderivădinăcuvântulă„qualis”,ăcareăareăsemnificaiaă„felădeăaăfi”.ă
Numeroaseleăpreocupriăprivindăatâtădefinireaănoiuniiădeăcalitateăcâtăşiămodulădeăms
urareăaă
ei au condus
laăexistenaăuneiăbogateăliteraturiăînădomeniuăprecumăşiălaăapariiaăunorămultipleăpunc
te
deăvedereăprivindăconinutulănoiuniiădeăcalitateăaăbunurilorăşiăserviciilor.ă
Înă celeă ceă urmeaz,ă vom prezentaă câtevaă dintreă definiiileă calitii gsiteă înă
literatura de
specialitate:
ConformăterminologieiăISOă9000:ă2000,ăprinăcalitateăseăînelegeă„ansamblulădeăproprie
tiăşiă
caracteristiciă aleă unuiă bună sauă serviciuă careă îiă conferă acestuiaă aptitudineaă deă
aă satisfaceă
necesitileăexprimateăsauăimplicite”(www.iso.org);
Standardul industrial japonez JIS 78101: 1981 definea calitatea ca „totalitateaă
caracteristiciloră sauă performaneloră unuiă bun/serviciu,ă careă determină
aptitudineaă acestuiaă
deăaăcorespunde,ădeăaăseăpotriviăcuădestinaiaădatădeăctreăclient,ăcuăintenia de
utilizare a
clientului”ă(Ilies, 2003, pp. 13);
SocietateaăAmericanăpentruăControlulăCalitiiă(ASQ)ădefineaăînăanulă1979ăcalitateaă
caă „oă
abordareăsistemicăşiă sistematicăînă scopulă obineriiăexceleneiăînă
legturăcuăbunurileăsauă
serviciile realizate
deăoăîntreprindere,ăînăspecialăînăceeaăceăpriveşteămodulăînăcareăeleăsuntă
conformeăcuăcerineleăclienilorăşiăleăsatisfacănevoile”
(CiureaăşiăDrgulnescu,ă1995,ăpp.73);
"Prinăcalitateănuătrebuieăsăseăîneleagăcelămaiăbunăbun/serviciuăînăsensăabsolut,ăc
i cel mai
bunăbun/
serviciuăînăcondiiileăimpuseădeăctreăclient,ăcondiiiăizvorâteădinămodulădeăutilizare
ă
şiăpreulădeăvânzare”ă(Ilies, 2003, pp. 13);
Dicionarulă Enciclopedică ală Limbiiă Româneă defineşteă calitateaă caă „oă categorieă
filosofică
exprimândăunitateaăînsuşirilorăşiălaturilorăeseniale,ăînăvirtuteaăcreia,ăîntr-un sistem
dat de
relaii,ăunălucruăesteăceeaăceăeste,ădeosebindu-
seădeăcelelalteălucruri,ădarăşiăasemnându-se
cuăceleădinăaceeaşiăclas,ăspecie,ăetc.ăşiăaăcreiăschimbareăatrageădupăsineătransfo
rmarea
(saltulăcalitativ)ăaceluiălucruăînăaltul” (ŞraumăGheorghe,ă2000,ăpp.109);
5
Calitatea este „expresiaă gradului deă utilitateă socială aă produsului,ă msuraă înă
care,ă prină
ansamblul caracteristicilor sale tehnico-funcionale,ă psiho-senzorialeă şiă aleă
parametrilor
economiciă satisfaceă nevoileă pentruă careă aă fostă creată şiă respectă restriciileă
impuseă deă
intereseleă generaleă aleă societiiă privindă eficienaă economic,ă proteciaă
mediuluiă naturală şiă
social” (ŞraumăGheorghe,ă2000,ăpp.113);
Juran,ăJ.ăM.ădefineşteăcalitatea ca fiind
„aptitudineaădeăaăsatisfaceănecesitileăsauămsuraăînă
careăprodusulăserveşteăcuăsuccesăaşteptrileăconsumatorilor”ă(JuranăiăGryna,ă1973,ăp
p.23);
„calitateaă înseamnă să îndeplineştiă şiă să depşeştiă aşteptrileă
consumatorilor”ă (Stanciu,
2002, pp.65);
„Calitateaă esteă singuraă foră importantă careă contribuieă şiă duceă laă
creştereaă economică aă
companiilorăpeăpieeleăinternaionale”ă(Feigenbaum, 1982, pp.22);
„calitateaăseăpoateăidentificaăcaăprincipalaăcauzăcareăgenereazăăperformanaăînăaf
aceri"
(Al-Hawari, 2006, pp.18);
„gradulă înă careă ună procesă sauă ună produsă atingeă sauă depşeşteă nivelulă
aşteptriloră şiă
cerinelorăconsumatorilor”( Stanciu, 2002, pp.65.);
„calitateaăînseamnăgradulăînăcareăunăprodusăsauăserviciuăseăpotriveşteăcuăîntrebuin
areaăsauă
folosireaălui”ă(AbbyăiăPeter,ă1994,ăpp.81);
„calitateaă înseamnă satisfacereaă deplină aă aşteptriloră consumatorilor”
(Grönroos,ă 1984,ă
pp.38);
Prină urmare,ă putemă concluzionaă c,ă înă literaturaă deă specialitate,ă exist azi o
multitudine de
definiiiădateăcalitii,ădefiniiiăcareăprezintăpuncteădeăvedereădiferiteăprivindăconi
nutulăconceptuluiă
deăcalitateăşiăfactoriiădeterminaniăaiăcalitiiăbunurilorăsauăserviciilor.ă
Înă acestă sens,ă calitateaă esteă vzută caă „satisfacereaă uneiă necesiti”,ă
„conformitateaă cuă
specificaiile”,ă „gradulă deă satisfacere a consumatorului”,ă „capacitateaă deă aă îndepliniă
oă trebuin”,ă
„atractivitateaă unuiă produsă peă pia”,ă „ceeaă ceă determină ună consumatoră s-lă
cumpere”,ă
„conformitateaăcuăunămodel dat”ăetc.ă
Trebuieămenionat,ăcăînăciudaăunor
puncteădeăvedereăextremădeăeterogene,ăanumiiăspecialiştiă
auăîncercatăoăanumităclasificareăşiăgrupareăaămoduluiădeădefinireăaăcalitii.
Înă acestă sens,ă specialistulă Davidă Gervină (Ilieş,ă 2003)ă propuneă urmtoarea
clasificare a
modului înăcareăseăpoate defini conceptul de calitate:
1)ăDefinireaăcalitiiădinăperspectivaătranscend.
Dinăperspectivaăacesteiăviziuniăcalitateaăesteăvzutăcaăfiindăunăconceptăgreuădeăopera
ionalizată
care poate avea mai multe
sensuri.ăÎnăacestăsens,ăceiăcareăprivescăcalitateaăsubăperspectivaătranscendă
considerăcănuăputemădefiniăexactăcalitateaădarăoăputemărecunoaşteăcândăoăvomăvede
a.
6
2)ăDefinireaăcalitiiăbazatăpeăprodus.
Această viziuneă defineşteă calitateaă înă funcieă deă modulă înă careă diferiteleă
caracteristiciă sauă
atributeă aleă produsuluiă atingă ună anumită standardă deă cerineă sauă specificaiiă
impuse.ă Înă felulă acesta
calitateaă esteă exprimat,ă cuantificată şiă msurată prină intermediulă standardeloră
şiă specificaiiloră peă
care orice produs trebuie săleăaib
dinăpunctădeăvedereăalăcaracteristicilorăşiăatribuiilorăsale.
Conformăacesteiăviziuniăcalitateaăreprezintăexpresiaăgraduluiădeăutilitateăsocial a
produsului,
msuraă înă careă prină ansamblul caracteristicilor sale satisface nevoia pentruă careă aă
fostă creată şiă
respectă restriciileă impuseă deă intereseleă generaleă aleă societiiă privindă
eficienaă socio-economic,ă
proteciaămediuluiămaterialăşiăsocial.ă
După opiniaă profesoruluiă Naghiă Mihaiă calitateaă produseloră reprezintă "suma tuturor
proprietilorăşiăatributelorăcareăreflectămsuraăsatisfaceriiănormelorăşiăcerineloră
beneficiaruluiăînă
legturăcuăutilizareaăproduselor.ăEaăconstituieăexpresiaăfinalăaăcalitiiăproceselo
rădeăproducie"
(NaghiăiăStegerean,ă2004,ăpp.296)
Aceastămodalitateăclasicădeăabordareăaăcalitii,ădupăprereaămultorăspecialişti, nu
mai poate
fiăconsideratăoăabordareărealistăînămediulăeconomicăconcurenialăactualăcareăsusine
ăorientareaăctreă
consumator,ădinăurmtoareleămotive:
- de multe ori standardele au fost impuseăclienilorădeăctreăîntreprinderiăşiăorganizaii;
- standardeleăşiăspecificaiileălaăcareăseăfaceăraportareaăpotăfiăînvechite;
- standardeleănuăcoincidăîntotdeaunaăcuăaşteptrileăşiăcerineleăclienilor;
- un astfel de punct de vedere nu pune pe primul plan necesitatea satisfacerii nevoilor
clienilor,ăcareăesteăunulădintreăobiectiveleăfundamentaleăaleăuneiăîntreprinderi.
După prereaă noastr,ă definireaă calitiiă prină intermediulă standardeloră deă
calitateă poateă fiă
eventuală folosită într-oă întreprindereă productoare, la nivelurile ierarhice inferioare ale
firmei,
deoareceăseăîntâmpl_______ăadeseaăcaăangajaiiădeălaăacesteăniveluriăsănuăcunoascănevoileăclien
ilor,ădară
totuşiă trebuieă să aibă şiă eiă oă imagineă clară asupraă responsabilitiiă loră înă legtură cuă
asigurareaă
calitiiă produselor;ă deă aceeaă liă seă prezintă standardeleă şiă specificaiile,ă
responsabilitateaă loră înă
domeniulă calitiiăfiindă respectareaă acestora.ă Înă cazulă serviciilorăpublice,ăînă
general,ă angajaiiădeălaă
nivelurileăierarhiceăinferioareătrebuieăsăcunoascăexactănevoileăclientului,ădeoareceăeiăi
ntrăînăcontactă
directăcuăclieniiăşiăprocesulădeăprestaieăseăsuprapuneăînătimpăşiăspaiuăcuăcelădeăco
nsum.
Deăaceea,ăesteănecesarăcaăînăapreciereaăcalitiiăsăseăinăseamaăatâtădeănivelulădeă
conformareăaă
bunurilor sau serviciilor la prevederileăstandardelor,ăcâtăşiăde
aşteptrileăşiănevoileăclienilor.
3)ăDefinireaăcalitiiăbazatăpeăutilizatorăsauăconsumator.
Adepiiă acesteiă viziuniă consideră că definireaă calitiiă trebuieă legată maiă
multă deă modulă deă
conformare
aăprodusuluiăfaădeăcerineleăşiăspecificaiileăconsumatorilorăşiănuăraportatălaăstanda
rdeleă
sauăspecificaiileăimpuseădeăfabricant.ă
7
Înăviziuneaălorăcalitateaăapareădefinit,ălaămodulăgeneral,ăcaăfiindăgradulăsauămodalitate
aăînăcareă
caracteristicile produsuluiă satisfacă necesitileă şiă trebuineleă consumatorilor.ă Înă
felulă acesta,ă clieniiă
sauă consumatoriiă potă fiă consideraiă principaliiă factoriă careă determină calitateaă
unuiă produsă (atâtă înă
ceeaăceăpriveşteăalegereaăcriteriilorădeăcalitateăcâtăşiăreferitorălaănivelulăcalitii).
Dupăopiniaăprofesoruluiă Ilieş,ă L.ă(2003,ăpp.13)
„organizaiileăcareăpunăaccentulăpeăcalitate,ă
cunoscăcăcelămaiăimportantăsecretăalăcalitiiăesteăacelaădeăaăascultaăşiăaărspun
deăcorectălaănevoileă
şiădorineleăconsumatorilor,ărespectiv ale clienilorăsi”.
Acestă punctă deă vedereă îlă întâlnimă şiă laă organizaiileă deă standardizare,ă fieă că eă
vorbaă deă
organismeăinternaionaleăsauănaionale.
Deăaltfel,ăadepiiăacesteiăorientriăconsiderăcămodulăînăcareăclieniiăsauăconsumato
riiăpercepăşiă
evalueazăcalitateaăseăfaceăprin intermediul "caracteristicilor de calitate a produsului",
concept care
defineşte,ăînăfapt,ăaceleăproprietiăaleăproduselorăprinăcareăseăpoateăevaluaăînăoriceăm
omentăgradulădeă
satisfacereăaănevoilorăclienilor.ă
Legat de caracteristicile deă calitateă aă produsului,ă Stanciu,ă I.ă (2002)ă consideră că
celă maiă
importantă criteriuă deăclasificare,ăînăcondiiileăabordriiă moderneăaăcalitologiei,ă
esteăaportulă peăcareă
bunulăsauăserviciulărespectivăîlăaduceăînăsatisfacereaănevoilorăclienilor. Din acest punct
de vedere se
delimiteazăurmtoareleăcategoriiădeăproprieti/caracteristici:
a) caracteristici tehnice – seă referă laă proprietileă fizice,ă mecanice,ă optice,ă
chimice,ă termice,ă
biologiceă etc.ă aleă produseloră (mas,ă hidroscipitate,ă umiditate,ă culoare,ă
transparen,ă luciu,ă
rezistenălaăîntindere,ălaăuzur,ăalungireălaărupere,ăduritate,ăcompoziieăchimicăetc.)
;
b) caracteristiciă funcionaleă – seă urmrescă înă cazulă produseloră cuă folosină
îndelungată şiă seă
referă laă capacitateaă produseloră deă a-şi îndepliniă funciileă şiă de a satisface astfel
nevoia
clientuluiă peă durataă saă normată deă viaă (mentenabilitatea,ă fiabilitatea,ă
disponibilitateaă
produsului);
c) caracteristici economice – sunt indicatori economici care servesc la evaluarea eforturilor
necesare (a cheltuielilor) pentru realizarea bunului/serviciului (consumuri specifice), precum
şiă aă unoră rezultateă obinuteă prină exploatareaă produseloră respectiveă (randament,ă
productivitate). Acestea vor influenaămultăgradulădeăsatisfacieăa consumatorului pentru
căelă
nuă vaă fiă mulumită dacă produseleă achiziionateă generează înă timpulă utilizriiă
loră consumuriă
mariădeăenergie,ăcarburani,ăetc.ăşiăvaăcutaăsăreducălaăminimul necesar timpul de
utilizare a
produsului.ă Înă categoriaă caracteristiciloră economiceă nuă seă includeă şiă preulă deă
achiziieă a
produsuluiă sauă tarifulă serviciuluiă întrucâtă apreciereaă acestoră calitiă economiceă seă
faceă înă
timpulăutilizriiălorăşiănuăînătimpulăactuluiădeăvânzare-cumprare;
d) caracteristici psihosenzoriale – seă referă laă efecteleă peă careă le au produsele asupra
consumatorului sau utilizatorului lor, care pot fi percepute cu ajutorulă simuriloră acestuia;ă
8
cuprind
peădeăoăparte,ăproprietiăorganolepticeă(olfactive,ăgustative,ăaroma,ătactile)ăşi,ăpeădeă
altăparte,ăproprietiăesteticeă(form,ăculoare, grad de finisare, design, ornamente etc.);
e) caracteristici ergonomice – seă apreciază prină prismaă relaieiă produs-om,ă acesteă
proprietiă
contribuindă laă obinereaă uneiă satisfaciiă maximeă pentruă consumatoră prină
confortulă oferit,ă
crearea bunei-dispoziii etc.;
f) caracteristici ecologice –
evalueazăefecteleăutilizriiăbunuluiăsauăserviciuluiărespectivăasupraă
mediuluiă înconjurtor;ă înă cazulă echipamenteloră acesteă efecteă seă evaluează atâtă înă
timpulă
duratei lor normaleădeăfuncionareăcâtăşiădupăexpirareaăacesteia.
Înăopiniaălui Ciurea, S. iăaăluiăDrgulescuăN.ă(1995),ăcaracteristicile de calitate a
produselor se
potăclasificaăînăurmtorulămod:
a) caracteristici constructive – sunt cele care definesc dimensiunile, masa produselor;
b) caracteristiciă funcionale – se referă laă rezultateleă obinuteă deă consumatoră înă
procesulă
utilizriiăloră(randament,ăproductivitate,ăfiabilitate,ămentenabilitate,ădisponibilitate);
c) caracteristici tehnologice – seă referă laă posibilitileă deă realizareă aă produsuluiă
înă condiiileă
utilizrii uneiă tehnologiiă deă fabricaieă dat,ă caă deă exemplu,ă gradulă deă
diversificareă
sortimentalăaăprodusului;
d) caracteristici estetice;
e) caracteristici ergonomice;
f) caracteristici de identificare – permită identificareaăprodusuluiă înă
oriceăfazăaăprocesuluiădeă
producieăsauăprestaie,ădeciănuăinădeăprodusulăînăsine,
ciădeăsistemulădeăevidenăcareăpermiteă
identificareaăfiecreiăfazeăaăprocesuluiădeăproducieăsauăprestaie.
Înădeterminareaăsauăevideniereaăcalitiiăproduselor sau a serviciilor se pot folosi:
a) proprietiăcritice – determinăînămodăhotrâtorăutilitateaăbunuluiăsauăserviciului;
înăabsenaă
lorăcalitateaăprodusuluiăesteăslabăsauăseăpoateăajungeălaărebuturi;
b) proprietiăimportante –
careăcontribuieăînămsurăridicatălaădeterminareaăcalitii,ănumrulă
lor fiindămaiămareădecâtăcelăalăproprietilorăcritice;
c) proprietiăminoreă– careăcontribuieăîntr-
oămsurămaiămicălaădeterminareaăcalitiiăbunuriloră
sauăserviciilor,ădarănumrulălorăesteăcelămaiămare.
Dupăposibilitateaădeăcuantificareăaăacestoraăşiămodulălor de apreciere:
a) proprietiă organolepticeă sauă psihosenzorialeă – suntă proprietiă extrinseciă
bunuriloră sauă
serviciilorăcareăseăpotăpercepeăcuăajutorulăsimuriloră(gust,ăculoare,ămiros,ăform,ăcond
iiiădeă
mediu – temperatur,ăumiditateă– etc.);
b) proprietiămsurabileă–
suntăproprietiăfizice,ăchimiceăsauămicrobiologiceăcareăseăstabilescă
prin metode de laborator; ele sunt intrinseci produselor.
9
Conformă definiieiă ISOă prezentateă maiă sus,ă calitateaă unuiă produsă seă apreciază
înă funcieă deă
caracteristicile impliciteă şiă caracteristicileă exprimate.ă Caracteristicile implicite sunt cele
care
definescăefectivăbunul/serviciulărealizat,ăînătimpăceăcaracteristicile exprimate
suntăceleăprevzuteăînă
documentaiaăconstructivăsauăînătehnologiileădeăfabricaieăsauăînăceaădeăcomand.
Aceste caracteristici pot fi sintetizate, prezentateăînăurmtoareleăgrupe:
1. caracteristici cerute de utilizator;
2. caracteristiciăspecificateăînădocumentaiaătehnologicăşiăconstructiv;
3. caracteristiciăceădepindădeăorganizareaăşiădesfşurareaăprocesuluiădeăfabricaie;
4.
(calitateaămateriilorăprime,ăgradulădeăînzestrareătehnic,ănivelulădeăcalificareăaăpersonalu
lui,ă
disciplina muncii);
5. caracteristiciăfuncionale,ăcareăinădeămodulădeăexploatareăşiăconsumareăaăacestora.
Acesteă caracteristiciă deină ponderi şiă importaneă diferiteă înă apreciereaă calitiiă
bunurilor,ă
respectivăaăserviciilor,ăcâtăşiădeălaăunătipădeăbun/
serviciuălaăaltul.ăBunurileăsuntătangibile,ădeciăînăcazulă
lorăseăpotăapreciaătoateăcaracteristicileăamintiteăşiăsuntămultămaiăimportanteăcaracteristici
le tehnice,
funcionale,ă economice,ă ergonomice,ă înă timpă ceă înă cazulă serviciilor,ă deoareceă eleă
suntă formateă înă
mareă parteă dină componenteă careă nuă seă concretizează materială şiă nuă potă fiă
perceputeă cuă ajutorulă
simurilor,ăpredominăcaracteristicileăeconomice, ecologice, ergonomice.
Deăasemenea,ăimportanaălorăesteădiferităînăfuncieădeăpunctulădeăabordare;ăastfel,ădi
năpunctădeă
vedereă ală productoruluiă suntă maiă importanteă caracteristicileă tehnice,ă dină punctă
deă vedereă ală
beneficiarului cele constructive, funcionale,ă ergonomice,ă dină punctă deă vedereă ală
societiiă celeă
ecologice, iar cele economice sunt importante pentru toate categoriile.
După prereaă noastr,ă dină punctul de vedere al consumatorului sau utilizatorului
bunului/serviciului calitatea poate fi
asimilatăcuăutilitateaăprodusului,ăadicăgradulădeăsatisfacieăpeă
careăoăresimteăînăprocesulăconsumriiăsauăutilizriiăbunuluiăsauăînămomentulăînăcareăb
eneficiazădeăună
anumit serviciu.
Înă afară deă acesteă caracteristici,ă înă apreciereaă calitiiă unuiă bun/serviciuă suntă
folositeă şiă alteă
elemente.
Înăacestăsens,ăuniiăautoriăăconsiderăcomponenteăaleăcalitiiăurmtoareleăelementeă(C
iureaă
iăDrgulnescu, 1995):
(1)ăpreulăprodusului,ăcare,ădeşiăesteătotăoăcaracteristicăeconomic,ăpoateăfiăconsidera
tăseparată
datorităimportaneiămari;ă
(2)ătermeneleădeălivrareăşiărespectare a lor;
(3)ă serviciileă asociateă înă vânzareaă bunuriloră (garanie,ă serviceă post-vânzare)ă careă
concură laă
creştereaăutilitiiăbunuluiălaăconsumator.