MANAGEMENTUL CALITĂȚII PRODUSELOR

FORESTIERE
(MACAP)

Conf. dr. ing. HĂLĂLIȘAN Florin

Prodecanul cu studenții și mediul socio-economic

2021
1. Activitatea și arta de a Bun material rezultat dintr-un
conduce. proces de muncă; totalitatea
2. Ansamblul activităților de obiectelor sau a bunurilor
organizare, de conducere și de obținute în procesul de
gestiune a întreprinderilor. producție;
3. Știința și tehnica organizării și
conducerii unei întreprinderi.

Calitatea reprezintă ansamblul de proprietăţi şi

caracteristiciale unui produs sau serviciu care îi
conferă acestuia aptitudinea de a satisfice
necesităţile exprimate sau implicite ale clientului.
•Desfășurarea activităților
• Conținutul cursului
• Notare
•INTRODUCERE ÎN DOMENIUL CALITĂȚII
Curs
 Sala SI2 (S23)
 Întâlnire: joia, ora 12.00 (saptamână impară)
 Sesiune: examen grilă (pondere 80%)

Seminar (S23)

 Portofoliu obligatoriu: 3 referate!

 Întâlnire laborator
 Recuperări:ultima săptămână
 Susținere: o temă la alegere (ppt-max. 7 min.)
 pondere 20%
 Curs- examen – max. 80%
 Seminar- portofoliu*+susținere-max.20%.

 Exemplu:
 8-portofoliu----8*0,20=1,6
 7-examen----7*0,80=5,6

 Nota finala=7,20
 aureliu.halalisan@unitbv.ro

 Tel. 0752099328
 1. Introducere în managementul calității
 2. Managementul calității. Sistemul de management al
calității
 3. Seria de standarde ISO 9000. Principii
fundamentale. Linii directoare pentru îmbunătățirea
performanțelor
 4. Certificare forestieră: certificarea managementului
forestier
 5. Certificare forestieră: certificarea lanțului de
custodie
 Introducere
 Calitate absolută și relativă
 Standardizarea
 Standardul
 Caracteristici de calitate ale produselor
 Costurile calității
 Calitatea ofertei
 Cererea de produse
 INTRODUCERE ÎN DOMENIUL CALITĂȚII

Organizațiile sunt create pentru

Clienții vor fi satisfăcuți doar
a îndeplini un obiectiv sau
dacă produsele sau serviciile
misiune care se va realiza cu
oferite sunt realizate să
succes doar dacă va satisface o
îndeplinească nevoile,
nevoie, cerință sau așteptare
cerințele sau așteptările
a factorilor implicați sau
acestora.
interesați de produsul sau
serviciul oferit.
 INTRODUCERE ÎN DOMENIUL CALITĂȚII
calitatea=aptitudinea de utilizare
 Ce este calitatea?
potrivită; valoarea oferită pentru
banii cheltuiți; satisfacerea nevoilor
clienților.

Preț: aprox. 150.000 Euro

Afirmații:
-Clientul este în centrul
demersului calității!
-Calitatea este o noțiune
Preț: 7.000 Euro subiectivă și în continuă
schimbare!
-Specificațiile tehnice ale unui
produs reprezintă nevoile
clienților;
-Corelație calitate-cost

• Calitatea este satisfacerea clientului („customer satisfaction”);

• Calitatea este aptitudinea de a fi corespunzător utilizării („fitness for use”);
• Calitatea este ceea ce clientul e dispus să plătească în funcţie de ceea ce obţine şi
valorifică.
 INTRODUCERE ÎN DOMENIUL CALITĂȚII

 Familia de standarde ISO 9000 definește calitatea ca fiind

GRADUL în care un set de caracteristici îndeplinesc nevoile sau
așteptările clienților.

Definind astfel acest grad se pot concluziona următoarele:

 Nevoile, cerințele și așteptările sunt într-o continuă schimbare;

 Nevoia de performanță trebuie să fie într-o singură schimbare pentru
a ține pasul cu nevoile solicitate;
 Calitatea este diferența între cerințele precizate într-un standard și
gradul efectiv de îndeplinire al cerințelor dintr-un standard.
 INTRODUCERE ÎN DOMENIUL CALITĂȚII

Începuturile afirmării nevoii de calitate

 controlului calității: Egipt-anul 1450 î.Hr.

 China: calitatea mătăsii, (secret până în secolul a XIII-lea).

 La romani: realizarea produselor necesare armatei,
edificarea construcțiilor, drumurilor, podurilor, apeductelor.
 Franța (în timpul lui Ludovic al XIV-lea): ordonanțe care au
ca subiect calitatea produselor.
 În anul 1664 în Franța exista un departament al
calității, folosind un corp de inspectori ce supravegheau
calitatea produselor. Tot atunci s-a introdus un sistem de
penalități, pentru cazurile grave sentința fiind întemnițarea
făptașilor.
 Evoluția conceptului de calitate

-1900: bresle meșteșugărești (propriile standarde);

-Revoluția industrială: ex. Henry Ford
-1900-1940: controlul de către un inspector (inspecția independentă de
producție)
-1940-1960: Controlul bazat pe procedee statistice;
-1960-1980:Asigurarea calității (fiabilitate și costuri);
-1980-1990: Managementul calității
-1990- Managementul total al calității.
 Conceptul de calitate. Sensuri
şi concepte noi
 „calitate” („gualis”, din lb. latină) care inseamnă „ce fel de”
sau „mod de a fi”.

 Calitatea reprezintă ansamblul de proprietăţi şi caracteristiciale

unui produs sau serviciu care îi conferă acestuia aptitudinea de a
satisfice necesităţile exprimate sau implicite ale clientului (STAS
ISO 8402 – 1995).

› Alte definiţii ale calităţii prezentate în literatură:

 • Calitatea este satisfacerea clientului („customer satisfaction”);
 • Calitatea este aptitudinea de a fi corespunzător utilizării
(„fitness for use”);
 • Calitatea este ceea ce clientul e dispus să plătească în funcţie
de ceea ce obţine şi valorifică.
 Calitate absolută și calitate relativă

 Sensul absolut
 „acesta este un lucru de calitate”.
 Este considerat un ideal.
 lucrurile sunt realizate la cel mai înalt standard posibil, care nu poate fi
depăşit fără a ţine seama de nici o cheltuială.
 Calitate absolută și calitate relativă

 Sensul relativ
 întrebuinţat cu înţeles tehnic, atunci cand se discută despre atingerea
unui anumit nivel al calităţii.
 Noţiunea relativă priveşte calitatea nu ca pe un atribut al unui produs
sau serviciu ci ca pe ceva atribuit acestuia.
 Calitatea relativă constă în măsurarea şi raportarea la o
specificaţie prevăzută într-un standard sau normă.
 Dimensiunile calității

 Dimensiunea calității afacerii:

› afacerea servește nevoilor tuturor părților interesate;

› reprezintă viziunea exterioară a organizației;
› Factorii interesați nu sunt interesați numai de calitatea anumitor
produse și servicii, dar judecă organizațiile prin potențialul lor de a
crea locuri de muncă, materie primă folosită, protecția mediului,
măsuri de sănătate, siguranță sau îndeplinirea unor reglementări
legale.
 Dimensiunile calității

 Dimensiunea calității organizațională:

› măsura în care organizația își maximizează eficiența și eficacitatea.
› se referă la interiorul organizației.
› Eficiența este legată de productivitate, motivația personalului și
capacitatea de utilizare a resurselor.
› Eficacitatea este legată de utilizarea cunoștințelor cu privire la etapele
de realizare ce trebuie urmate.
› Acest lucru afectează în mod direct toate aspectele legate de calitate.
› Privind organizația ca un sistem s-ar redefini această dimensiune ca
fiind dimensiunea calității sistemului.
 Dimensiunile calității

 Dimensiunea calității produsului:

› produsele și serviciile îndeplinesc cerințele de reglementare și nevoile
unor clienți.
› Îmbunătățirea caracteristicilor produsului în vederea satisfacerii a cât
mai multor clienți ar putea da rezultate îmbunătățirea calității
produselor (prin îmbunătățirea a cât mai multor caracteristici ale
produsului).
 Standardizarea
Organizația Internațională de Standardizare (ISO) împreună cu
Comisia Electrotehnică Industrială (IEC) (2004):

 standardizarea = activitatea de a stabili, în ceea ce privește

problemele actuale sau potențiale, prevederi pentru utilizarea
comună și repetată a unor bunuri sau servicii, care vizează
atingerea gradului optim de ordine într-un anumit context.

 Procesul de standardizare descrie stabilirea unui set de reguli care

reglementează modul în care oamenii dintr-o organizație ar trebui
să îndeplinească o anumită cerință (sarcină, atribuții) sau o serie
de sarcini.
 În mod particular, activitatea de standardizare constă în
elaborarea, emiterea și implementarea unui standard
(www.iso.org).
 Standardizarea se referă la un subiect ce poate fi standardizat: produs,
proces sau serviciu.
 Punctual, orice caracterisitcă a unui produs, proces sau serviciu poate fi
standardizată
 Putem standardiza un produs prin intermediul standardizării
caracteristicilor esențiale în utilizarea acestuia.

Caracteristică Valoare Clasă Referință

Lemn pentru Furnir
≤2
estetic (Fe)

Curbură
≤2
Lemn pentru Furnir
tehnic (Ft)
caracteristici de calitate=
simplă Lemn pentru adică acele caracteristici
≤5
Cherestea (C) Standardul SR care sadisfac nevoile
2024-1993: Lemn
≤5
Lemn pentru
rotund de fag clienților sau îndeplinesc
Construcții (Co)
Lemn pentru Furnir
pentru
industrializare.
scopurile pentru care
≤ 1,5
estetic (Fe) Ediția 8. ASRO produsul a fost realizat.
Lemn pentru Furnir
Conicitate ≤ 1,5
tehnic (Ft)
Lemn pentru
nelimitat
Cherestea (C)
 îmbunătățirea potrivirii (asemănării) caracteristicilor
produselor, a proceselor și a serviciilor în scopurile
propuse, prevenirea barierelor în calea comerțului și
facilitarea cooperării tehnologice.

 Îmbunătățește claritatea- deoarece un proces standard

va elimina nevoia de presupunere sau de căutare
suplimentară;
 garantează calitatea- deoarece munca se face într-un
mod predefinit, optimizat;
 promovează productivitatea- deoarece angajații vor ști
că produsele sau serviciile sunt realizate având anumite
caracteristici menționate în standarde;
 Standardizarea se mai poate exprima prin garantarea calității.

 Lipsă de standardizare înseamnă mai multă ambiguitate, o

consecință inevitabilă a acesteia va reprezenta fiabilitate scăzută
și o calitate mai puțin consistentă.

 Una dintre cele mai importante modalități prin care

standardizarea poate contribui la garantarea calității este prin
minimizarea șanselor ca detaliile importante să fie omise.

 Întotdeauna un șablon al dimensiunilor unei piese reduce șansele

ca această piesă să nu fie realizată la dimensiunile cerute.
 document, stabilit prin consens și aprobat de către un organism
recunoscut, care asigură, pentru uz comun și repetat, reguli, linii
directoare sau caracteristici pentru activități sau rezultatelor lor,
cu scopul de a se obține gradul optim de ordine într-un anumit
context.
 După nivelul de recunoaștere standardele pot fi:
› Standarde naționale elaborate și aplicabile la nivelul unei țări
(ex.ASRO).

› Standarde regionale elaborate și aplicabile la nivelul unei regiuni

geografice (CEN, CENELEC, ETSI (pentru Europa), Pacific Area
Standards Congress (PASC), the Pan American Standards Commission
(COPANT), the African Organization for Standardization (ARSO), the
Arabic Industrial Development and Mining Organization (AIDMO) etc.
(de exemplu www.cen.eu);

› Standarde internaționale elaborate de organisme internaționale de

standardizare cum ar fi: ISO, IEC sau ITU (see www.iso.org,
www.iec.ch, www.itu.int).
 După scop putem distinge următoarele tipuri de
standarde:
 Standarde de referință (comprehensive): terminologii,
unități de măsură, reguli de măsurat etc.
 Standarde pentru servicii: cerințe ce trebuie îndeplinite
de către un serviciu pentru a fi potrivit scopului său;
 Standarde pentru furnizare: standarde ce precizează
specificații tehnice și contractuale referitoare la
furnizarea unor produse având scopul de a armoniza
comerțul acestora.
 Standarde de proiectare: cerințe fundamentale pentru
design, calculare, construcție, realizare și funcționare a
unor mașini sau unelte;
 Standarde pentru testare: cerințe legate de metodele
de încercare, metode de eșantionare și verificare a
unor produse;
 Standarde de calitate: proprietăți sau valori ale unor
caracteristici ale unui produs esențiale pentru
utilizarea sa;
 Standarde de siguranță: cerințe privind caracteristicile
unor produse cu scopul de a preveni riscuri ce pot
dăuna utilizării de către populație, animale sau alte
obiecte;
 Standarde de proces: cerințe necesare realizării unui
proces ce duce la atribuirea caracteristicilor necesare
îneplinirii scopului pentru care a fost creat.
 Calitatea produselor și calitatea
producției

-calitatea produselor se crează în procesul de producție,

dar se contată și se testează în procesul de utilizare a
acestora.

Calitatea producției (sferă largă): concepție, nivel tehnic,

tehnologii de fabricație, cât și la produsele rezultate.

Calitatea produselor este expresia finală a calității

proceselor de producție, care sintetizează performanțele
tehnice, economice, psiho-senzoriale, de disponibilitate etc.
 Calitatea industrială și calitatea
comercială a unui produs

Calitatea produselor este percepută diferit de către clienți

și furnizori. De aceea se face deosebirea între calitatea
industrială (tehnică) și calitatea comercială a
produsului.

Calitatea comercială este determinată de o serie de factori

ca: fiabilitate, termen de garanție, finisaj, ambalaj, costuri
de întreținere scăzute etc.
 Caracteristicile de
calitate a produselor

 Caracteristici tehnice: însușirile produselor industriale și se

concretizează într-o serie de proprietăți fizice, chimice și
biologice. Ele se determină cu ajutorul unor indicatori
cuantificabili.

 C.tehnice: sunt multiple, prezintă importanță în stabilirea

nivelului calitativ al produsului.
› C.t. critice –ce au un rol hotărâtor în aprecierea calității produsului. În
cazul neîndeplinirii caracteristicii, produsul devine necorespunzător
scopului urmărit.
› C.t. principale –nerealizarea lor influențează parțial viitoarea utilizare
a produsului;
› -C.t. Secundare: -nu influențează utilizarea produsului în procesul de
consum.
 Caracteristici economice: se exprimă
prin intermediul unor indicatori sintetici și
analitici: preț, randament, cheltuieli de
exploatare etc.
› O caracteristică importantă este: termenul de
garanție.
 Caracteristici psiho-senzoriale: de ordin estetic,
ergonomic, organoleptic pe care produsele le au asupra
consumatorilor prin formă, culoare, grad de finisare, mod
de ambalare, linie, gust, miros etc.
› Aparent au un caracter subiectiv, însă specialiștii creează
criterii riguroase pentru aprecierea lor.
 Caracteristici de ordin social: vizează efectele produselor
asupra mediului natural, asupra siguranței și sănătății fizice
și psihice a oamenilor.
 Ele se referă la gradul de poluare, confort, nivel de
iluminare, de radiații, toxicitate etc.
 Caracteristicile de disponibilitate s-au impus ca o grupă
distinctă proliferării produselor de folosință îndelungată cu
caracteristici tehnice din ce în ce mai ridicate.

 Disponibilitatea arată gradul de satisfacere de către un

produs a nevoilor posesorului său, respectiv
probabilitatea ca acel produs să poată fi folosit atunci când
posesorul are nevoie.

 Această aptitudine a produselor de a-și îndeplini funcțiile

utile est definită cu ajutorul a două concepte fundamentale:
› Siguranța în exloatare (fiabilitatea);
› Operativitatea lucrărilor de întreținere (mentenabilitatea).
 Fiabilitate si mentenabilitate
 Fiabilitatea arată modul de comportare a produsului în
procesul de utilizare (de folosire).
 Se definește ca probabilitatea unui produs de a-și
îndeplini funcțiile pentru care a fost creat în intervalul de
timp specificat fără să se defecteze. Un produs care
funcționează o perioadă îndelungată de timp fără
defecțiuni (căderi) are o fiabilitate ridicată.

 Pentru ca produsul să fie menținut în stare de funcționare

este necesar să fie ușor de supravegheat, întreținut și
reparat. Pentru a exprima ușurința întreținerii și reparării
produsului se utilizează noțiunea de mentenabilitate.
 Pentru un fierăstrău mecanic:
› Caracteristici tehice: putere, viteză, debitare,
gabarit, precizie, masă, productivitate etc.
› Caracteristici de utilizare: temperatură, presiune,
condiții de mediu, fiabilitate, regim de lucru,
disponibilitate.
› Caracteristici sociale: securitatea muncii.
 Costurile calității

 Costurile pe care le implică corectarea noncalității și cele

necesare pentru prevenirea și evaluarea ei reprezintă în
medie 15% din cifra de afaceri a unei companii.
 Prin intermediul acestor costuri există posibilitatea
identificării activităților ineficiente, a punctelor critice în
desfășurarea proceselor.
 Costurile calității--- defecte

 Putem defini costurile de calitate ca fiind acele costuri care se

datorează posibilității apariției unor defecte.
 Utilizând conceptul de defect, dacă în realizarea unui produs nu
pot apărea defecte atunci nu vor apărea costuri de calitate.
 Realizarea unor produse de calitate presupune efectuarea
unui ansamblu de cheltuieli, grupate în următoarele
categorii:
› Cheltuieli necesare pentru studierea pieței;
› Cheltuieli de cercetare dezvoltare;
› Cheltuieli de proiectare;
› Cheltuieli cu planificarea fabricației produselor;
› Cheltuieli de menținere a preciziei de lucru;
› Cheltuieli cu resursele umane;
› Cheltuieli cu promovarea desfacerii produselor;
› Cheltuieli cu evaluarea produselor;
› Cheltuieli datorate rebuturilor;
› Cheltuieli pentru prevenirea defectelor;
› Cheltuieli cu informarea personalului asupra nivelului calității produselor.
 Abordarea corelației costuri calitate
 Costurile defectărilor interne și externe scad pe măsură ce crește
nivelul calității produselor, în timp ce costurile de prevenire și
evaluare cresc.

Optimizarea costurilor referitoare la calitate

 Orice cheltuială care nu duce în mod direct la satisfacerea
nevoilor clientului este un cost al non-calităţii, o pierdere.
 a) Calitatea cerută, specificată şi nerealizată

- este ceea ce nu revine clientului şi il nemulţumeşte.

 Aceasta generează insatisfacţie clientului care se poate
pune pe seama:
• lipsei de performanţă şi de fiabilitate a produsului;
• lipsa de calitate a serviciului (livrare, facturare, vanzare).

 Cauzele acestei insatisfacţii sunt generate de:

• existenţa unui caiet de sarcini (specificaţii) care nu este in
conformitate cu nevoia clientului;
• un produs care nu este in conformitate cu caietul de sarcini;
• o finisare insuficientă pentru preţul cerut;
• o lipsă a durabilităţii.
 b) Calitatea cerută, realizată, dar nespecificată

 Aceasta este ceea ce se cheltuieşte prea mult pentru a

satisface, cu orice preţ, clientul.

 în această situaţie sunt cuprinse toate acţiunile întreprinse

pentru a remedia deficienţele intreprinderii pentru
satisfacerea clientului.

 Cauzele sunt concretizate în existenţa:

• retuşurilor suplimentare;
• operaţiilor suplimentare de fabricaţie;
• timpul de fabricaţie mai mare decat cel prevăzut;
• controale suplimentare efectuate.
 c) Supra-calitatea

 Este ceea ce se dă prea mult clientului, ceva ce nu a cerut, ceva

ce nu foloseşte, dar care măreşte preţul.

 Este calitatea care necesită cheltuieli suplimentare din partea

intreprinderii şi care nu sporeşte satisfacţia clientului. Este acea
parte a caietului de sarcini in care sunt specificate anumite
proprietăţi care nu prezintă interes din punctul de vedere al
utilizatorului.

 Cauzele care generează această situaţie sunt:

• o performanţă excesivă, dar inutilă;
• utilizarea unui material foarte preţios;
• o finisare excesivă.
• o reţea comercială foarte importantă;
• o publicitate excesivă şi altele.
 Calitatea Ofertei

 Oferta reprezintă cantitatea de bunuri sau servicii pe

care un agent economic este dispus să o ofere spre
vînzare într-o anumită perioadă de timp.

 Legea ofertei: între evoluţia preţului unitar al unui

bun şi oferta pentru bunul respectiv există o relaţie
de cauzalitate.
 Legea ofertei
P
5
a S1
Punct Preț Cantitatea
unitar vândută
a 5 12000
b
b 4 10000
4

c 3 7000
c

Preț unitar
d 2 4000 3
e 1 1000
d
2

e
1
S1
0 Q
2 4 6 8 10 12 14 16
Cantitatea oferită (mii buc.)
•Aşadar, curba ofertei pune în evidenţă cantitatea de
bunuri pe care un ofertant este dispus să o ofere, într-o
anumită perioadă de timp, la diferite niveluri de preţuri.

• Arată care este preţul la care ofertantul este dispus să

ofere diferite cantităţi dintr-un bun oarecare, într-o
anumită perioadă.
 Modificări pe curba ofertei
-modificări datorate schimbărilor prețului produselor-

S0

B
Preț unitar

Schimbare de-a
A lungul curbei
15
ofertei

1,250 1,500
Cantitatea oferită
 Modificări ale curbei ofertei

Modificări datorate altor factori decât PREȚUL!

 Creșterea cantității ofertei
P S1
5 S2

4
Priețul unitar

1
S1
S2
0 Q
2 4 6 8 10 12 14 16
Cantitatea oferită
Scăderea cantității ofertei
P S3 S1
5

4
Priețul unitar

2 S3

1
S1
0 Q
2 4 6 8 10 12 14 16
Cantitatea oferită
Factorii ce influenţează asupra ofertei

Prețul componentelor (resurselor).

Tehnologia.
Numărul de ofertanți.
Așteptările clienților.
Taxele și impozitele.
 Prețul componentelor (resurselor)
 Dacă preţul factorilor de producţie scade, ofertanţii unui
anumit produs, sînt dispuşi a produce mai multe bunuri,
curba ofertei pentru bunul respectiv înregistrează o
deplasare spre dreapta. S0
S1
Preț unitar

A B
150

1,250 1,500
Cantitatea oferită
 Tehnologia

 Întroducerea tehnologiei noi, are ca efect creşterea

productivităţii muncii şi, implicit, reducerea costului de
producţie. În acest caz, curba ofertei se va deplasa
spre dreapta, deoarece producătorii sînt motivaţi a
produce mai mult.

 Descreşterea productivităţii muncii, duce la creşterea

costurilor de producţie şi evident efectul va fi negativ
asupra ofertei, deci curba ofertei se va deplasa spre
stânga.
 Numărul de ofertanţi

Curba ofertei pieţei (a tuturor firmelor dintr-o anumită ramură

care produc acelaşi produs) se va deplasa spre dreapta, dacă în
ramură vor intra noi firme şi invers.
 Perspectivele pieţei

Dacă în perspectivă se aşteaptă, într-o anumită ramură, la

scăderea sau chiar la oprirea producţiei (o grevă), în prezent
ofertanţii vor produce mai mult pentru a contracara efectele
acţiunilor viitoare. Deci, curba ofertei se va deplasa spre
dreapta.

Dacă ofertanţii se aşteaptă la o creştere a preţului în viitor,

atunci în prezent vor reduce producţia pentru a o creşte în viitor.
Deci, curba ofertei se va deplasa spre stînga.
 Taxele şi impozitele

Firmele plătesc taxe asupra profitului obţinut. Dacă taxele pe

profit se majorează, atunci apare tendinţa de reducere a ofertei
şi deci curba ofertei se va deplasa spre stînga. Invers, dacă se
înregistrează o reducere a taxelor pe profit, se va înregistra o
creştere a ofertei şi deci deplasarea curbei ofertei spre dreapta.

Statul poate interveni să susţină unele firme sau o industrie sau

alta. Acest lucru se poate realiza cu alocaţii de la bugetul statului,
respectiv cu subsidii. În această situaţie, oferta va creşte şi
evident curba acesteia se va deplasa spre dreapta.
 Cererea

 cererea reprezintă cantitatea totală a unui produs bun, care

poate fi cumpărată pe piaţă, într-o perioadă determinată de timp,
la un anumit preţ dat.

Legea cererii: dacă preţul bunurilor, resurselor şi serviciilor va scădea, în

mod corespunzător va creşte cantitatea de marfă cerută într-o anumită
perioadă şi invers (celelalte condiţii rămânând neschimbate ).
 Legea cererii

P P
A
P1

B
P2
C1
C2
Q1 Q2 Q
Q
Schimbare a prețului=
Altă modificare=
Schimbare a cantității
Schimbare a cererii
 Schimbare a prețului

20 B
Prețul unitar

Rezultă o schimbare a
prețului
(o mișcare de-a lungul
A curbei)
10

D1
0
100 200
Cantitatea cerută
 Produse Giffen
Un bun Giffen este un bun pentru care o creștere a prețului acestuia va
determina oamenii să cumpere chiar mai mult din acel produs.

Un exemplu clasic: este acela al creșterii prețului alimentelor de bază, de

calitate inferioară, a căror cerere este determinată de sărăcie, ceea ce îi
determină pe consumatorii acestor produse să se afle în imposibilitatea de
a-și perimite alimente mai bune calitativ.
Atunci când prețul alimentelor de calitate inferioară crește, aceștia nu își
mai pot permite să își cumpere alimente mai bune calitativ și consumă mai
multe alimente de calitate inferioară.
 Schimbare a cererii
Preț unitar

Schimbare a
poziției cererii
20

B A
10

D0

D1
100 200 250
Cantitatea
 Echilibrul pieței

 Are loc când cererea și oferta sunt egale

 Determină prețul optim sau cantitatea
optimă pe piață
 Echilibrul pieței
P
5 S

4
Prețul unitar

Preț optim (de echilibru)

3

1
D
0 2 4 6 7 8 10 12 14 16 18 Q
Cantitatea
 Echilibrul pieței (cont.)
P
5
surplus de ofertă
S
4
Preț unitar

Preț optim
3

Surplus de cerere
1
D
0 2 4 6 7 8 10 12 14 16 18 Q
Cantitatea
 Cerere în exces

 Are loc atunci când cantitatea cerută

depășește oferită
 Are loc atunci când cantitatea oferită
depășește cantitatea cerută
 Calitatea

 Factor determinant atât al cererii cât și

al ofertei;
 Poate influența piața.
 La modul general, Deming a dezvoltat
un sistem de control statistic al
calităţii. În concepţia sa, calitatea
trebuie realizată în toate fazele
procesului de producţie şi de realizare a
produsului.
 Altă contribuţie a lui Deming este
analiza cauzelor eşecului calităţii. În
acest sens, Deming a identificat 2 cauze
ale eşecurilor legate de calitate:
› "cauze comune"
› "cauzele speciale".
 FILOSOFIA CALITĂŢII A LUI JOSEPH M.
JURAN

 O contribuţie a lui Juran în domeniul calităţii, respectiv planificarea calităţii o

constituie dezvoltarea teoriei legată de managementul strategic al calităţii.
 “Zero defecte", concept care a influenţat major abordările privitoare la creşterea
calităţii.
 În fapt, conceptul "zero defecte" poate fi considerat un angajament de realizare a
succesului şi de eliminare a eşecului.
 Abordarea axată pe "zero defecte" implică organizarea sistemelor, astfel încât
lucrurile să se facă corect de prima dată şi de fiecare dată. De altfel, Crosby
consideră că scopul conceptului "zero defecte" este, în fond, creşterea profiturilor
prin economii de costuri de producţie şi exploatare.
 TEMA 1:
Referat: Calitatea în domeniul forestier
 Introducere
 Cuprins general:
› Ce reprezintă calitatea?
› Specificul calității produselor forestiere
› Aplicabilitate în domeniu!
 Bibliografie

› Max. 5 pagini (fără bibliografie)

› (A4, TNR12, 1,15p)

TERMEN DE TRIMITERE: 18.03.2021

› Referat trimis pe E-learning!!!

› Referat pe echipe: max. 3 studenți!
› un singur student din echipă transmite referatul!
Vă multumesc pentru atenție!