MANAGEMENT EDUCAŢIONAL

TATIANA GHERŞTEGA
(Republica Moldova)

INTERCONEXIUNEA DOMENIILOR: MANAGEMENTUL CALITĂŢII

ŞI MANAGEMENTUL CURRICULUMULUI

Rezumat. Managementul curriculumului, la fel ca şi managementul calităţii, reprezintă un ansamblu de activităţi care
presupune diagnostica, conceptualizarea, proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea, monitorizarea
permanentă a dinamicii procesului, şi ambele sisteme manageriale sunt părţi componente a unui management general
al instituţiei de învăţământ superior, orientate spre asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii instruirii profesionale.
Cuvinte-cheie: managementul curriculumului, managementul calităţii, sistem de management, sistem de
administraţie, conceptori, proces educaţional, produs educaţional, calitate, instruire profesională.

Managementul calităţii actualmente este cel în standardele ISO (Organizaţia Internaţională

mai discutat aspect/domeniu al politicilor
educaţionale. Cercetările pe plan internaţional şi
cel naţional se axează pe două abordări privind
calitatea educaţiei:
• Calitatea ca gradul de satisfacere a cerinţelor
beneficiarilor;
• Calitatea proceselor interne ale instituţiilor de
învăţământ superior.
Experţi de renume în domeniul managementului
M.H. Meskon, M. Albert, F. Hedouri privesc
calitatea sub trei aspecte importante: calitatea de
conformitate cu condiţiile tehnice, calitatea
proiectării şi calitatea funcţională. O astfel de
concepere a calităţii cuprinde etapele de
proiectare, de producţie şi de funcţionare a pentru dezvoltarea social-economică din întreaga
produselor şi ia în considerare atât calitatea de
fabricaţie, cât şi utilitatea produsului.
O accepţiune diferită dă acestui
concept
J. Kelada. În opinia lui, calitatea totală
reprezintă
„satisfacerea nevoilor clienţilor în ceea ce priveşte
calitatea produsului sau serviciului (Q), livrarea
calităţii cerute (V), la momentul (T) şi locul (L)
dorite, la un cost (C) cât mai mic pentru client, în
condiţiile unor relaţii agreabile şi eficiente cu
aceasta şi ale unui sistem administrativ (A) fără
erori, începând cu elaborarea comenzii şi până la
plata facturii” [7].
Performanţa ştiinţei economice în studiul
calităţii a contribuit la stabilirea oficială a
definiţiei de calitate
pentru Standardizare). Astfel, în conformitate cu
documentul ISO 9000:2000 „Sisteme de
management al calităţii. Principii fundamentale şi
vocabular” [5], calitatea reprezintă măsura în care
un ansamblu de caracteristici (caracteristică –
trăsătură distinctivă) intrinseci îndeplineşte
cerinţele (cerinţă – nevoie sau aşteptare care este
declarată, în general implicită sau obligatorie).
Această definiţie vizează nu doar calitatea
produselor şi serviciilor, ci şi la calitatea diferitelor
procese şi fenomene sociale, cum ar fi calitatea
educaţiei şi calitatea vieţii profesionale. Ea reflectă
nivelul actual de înţelegere a problemei referitoare
la calitate, rezolvarea căreia reprezintă o prioritate
lume.
Actualmente, termenul CALITATE(Quality –
simbol internaţional Q) este folosit în varia
circumstanţe. Astfel, se poate vorbi de calitatea
produselor, a serviciilor, a vieţii, a educaţiei, a
învăţământului, a instruirii profesionale etc.
Business Dictionary [2] include definiţii
generale, obiective şi subiective ale calităţii:
1. Generală: Măsură a excelenţei sau
starea de a fi lipsit de defecte, deficienţe şi
variaţii semnificative.
2. Fabricaţie: Aderarea strictă şi consistentă la
standarde măsurabile şi verificabile
pentru a

UNIVERS PEDAGOGIC NR 1 (49) 1

 Tatiana Gherştega INTERCONEXIUNEA DOMENIILOR: MANAGEMENTUL CALITĂŢII ŞI MANAGEMENTUL CURRICULUMULUI
ajunge la uniformitatea rezultatului care să
satisfacă cerinţele specifice ale clienţilor sau
utilizatorilor.
3. Obiectivă: Aspect măsurabil şi verificabil al
unui lucru sau fenomen, exprimat în cifre sau
cantităţi, ca de exemplu greutate mică sau
greutate mare, grosime sau subţirime, duritate
mică (moliciune) sau duritate mare.
4. Subiectivă: Atribut, caracteristică sau
proprietate a unui lucru sau fenomen, care
poate fi observat şi interpretat, şi poate fi
aproximat (cuantificat), însă nu poate fi
măsurat, ca de exemplu: frumuseţe, simţ,
miros, gust.
Webster’s Online Dictionary [10] prezintă
următoarele definiţii pentru termenul calitate:
• un atribut esenţial şi distinctiv a ceva sau a
cuiva;
• grad de excelenţă sau valoare;
• proprietate caracteristică ce defineşte natura
aparent individuală a ceva;
• stare socială superioară, „un om de
▶ STARTED AT 21.00 PM. FINISHED AT 22.12 PM
calitate”. Calitatea poate avea următoarele
semnificaţii:
• Esenţa ori trăsătura definitorie sau
proprietate caracteristică;
• Excelenţă, grad superior, statut înalt;
• Lipsa de defecte, erori, rebuturi;
• Aptitudinea de a satisface nevoile implicite
sau explicite ale cuiva, conformitate cu
cerinţele, adecvare la scop;
• Precizie, acurateţe, fiabilitate a unui serviciu;
• Proprietate emergentă provenită din
concepţie, integritate şi resurse.
Încheierea logică a interpretării noţiunii de
calitate a produsului, care, datorită dezvoltării
afacerilor şi a gândirii ştiinţifice, devine una
tot mai complexă, constituie propunerile de a lua
în considerare calitatea produselor ca raportul
dintre utilitate şi preţ. Astfel, calitatea
reflectă, pe de o parte, toate acelea nevoi
care sunt satisfăcute cu ajutorul produselor
cu aceasta calitate, iar pe de altă parte –
toate cheltuielile suportate de societate pentru
producerea şi consumul acestui produs. Expertul
american de vază în domeniul managementului
calităţii J. Harrington defineşte
calitatea ca satisfacerea sau depăşirea cerinţelor
(aşteptărilor) consumatorilor la preţul, pe care
ei şi-l pot permite, şi atunci când au nevoie de
acest produs sau serviciu [11].
E de precizat că, vorbind despre specificul
calităţii, Constantin Brătianu formulează
ideea, la care ne raliem, că oamenii gândesc
diferit cu ajutorul unor modele. În această ordine
de idei, este important ca o definiţie a calităţii
să se bazeze pe un sistem de referinţe a valorilor
acceptat la nivel social.
S. Baciu consideră că, în definiţiile
existente, este omis aspectul referitor la
recunoaşterea socială al calităţii prin acordarea
valorii unor anumitor caracteristici ale
produsului şi propune următoarea definiţie:
Calitatea reprezintă totalitatea trăsăturilor şi
caracteristicilor de valoare ale unui produs
sau serviciu care determină capacitatea
acestuia de a satisface nevoile afirmate sau
implicite ale clienţilor [1].
Calitatea este una dintre noţiunile comune
care provoacă cele mai multe confuzii în lumea
educaţiei. Trebuie să mai precizăm, că, vorbind
despre caracterul multiaspectual al acestui
concept, Carolina Platon ş.a. formulează câteva
idei relevante despre natura sistemică a educaţiei
de calitate
„explicată de interdependenţa componentelor
acesteia:
• subiecţii educaţiei care sunt pregătiţi să
participe şi să înveţe şi care sunt susţinuţi în
procesul de învăţare de către cadrele
didactice şi comunitate;
• mediile socio-educaţionale care furnizează
resurse şi condiţii adecvate necesităţilor de
dezvoltare şi învăţare;
• conţinuturile relevante reflectate în
curricula şi materiale didactice;
• procesele care cuprind metode eficiente de
predare, centrate pe subiectul educaţiei, care
facilitează învăţarea şi reduc eşecurile;
• rezultatele care includ cunoştinţe,
deprinderi şi atitudini determinate de politica
educaţională naţională” [8, p. 13].
 Vasile Gh. Cojocaru formulează câteva idei
relevante în aria problematicii calităţii, la care
aderăm: „Paradigma managementului
educaţional din perspectivă democratică şi a
integrării europene promovează un management
de calitate, care (1) implică o nouă optică asupra
organizaţiei şcolare în toată complexitatea sa
(scopuri, obiective, structură, procese, resurse,
proceduri, dezvoltare organizaţională,
performanţă, relaţii de parteneriat); (2) priveşte
într-o nouă perspectivă funcţiile manageriale
(proiectare, organizare, monitorizare, evaluare,
motivare, (auto)formare, comunicare,
coordonare) exercitate în raport cu resursele,
activităţile organizaţiei şcolare; (3) pune un
accent particular pe procesele de schimbare din
organizaţie, implicare a resurselor umane,
relaţiile cu beneficiarii etc. Luate în ansamblu,
acestea au ca scop declarat şi conştient
îmbunătăţirea calităţii vieţii şcolare, calităţii
educaţiei” [4, p. 73].
▶ STARTED AT 21.00 PM. FINISHED AT 22.12 PM
Managementul calităţii înseamnă evaluarea
reală a potenţialului şi îmbunătăţirea
performanţei, nu doar crearea unei bune impresii
în contextul mediului extern al organizaţiei.
Managementul calităţii în educaţie, după cum
menţionează Maria Ionică s.a., „urmăreşte
obţinerea unor prestaţii didactice bazate pe
responsabilitatea pentru calitate la toate treptele
ierarhice ale organizaţiei şcolare, prin
promovarea conştiinţei pentru calitate şi a unei
discipline comportamentale adecvate. Este o
strategie eficientă de îmbunătăţire a calităţii
serviciilor prestate de întregul personal,
deoarece se bazează pe efectuarea de activităţi
didactice, nedidactice sau auxiliare de calitate,
la timp, de prima dată şi de fiecare dată” [6, p.
403].
Analizând şi cercetările efectuate de Şerban
Iosifescu, Sergiu Baciu formulează următoarea
definiţie: managementul calităţii reprezintă
un ansamblu de activităţi, parte componentă
a unui management general al organizaţiei,
orientate de a ţine sub control o IÎS din
perspectiva asigurării şi îmbunătăţirii calităţii
produselor oferite [1].
Managementul calităţii nu lasă lucrurile, care
36
au influenţă asupra calităţii, să meargă de la
sine, deoarece, după cum afirmă Tatiana Callo,
„calitatea se constituie ca un produs de factori,
fiind o sinteză euristică a semnificaţiei,
relevanţei, utilităţii...” [3, p. 39]. Factorii de
incertitudine pot să compromită funcţionarea
sistemului. Atunci când angajaţii nu ştiu exact
cum decurg procesele în IÎS, este foarte dificilă
analiza cauzelor apariţiei erorilor şi
identificarea celor mai potrivite soluţii pentru
rezolvarea lor. Calitatea în viziunea modernă
a managementului calităţii înseamnă nu
numai corectarea de fiecare dată a erorilor, ci
şi mai ales prevenirea repetării lor. Corectarea
greşelilor este bună, dar mai bună este evitarea
lor. Managementul calităţii este acela care poate
ajuta organizaţia la creşterea satisfacţiei
clienţilor săi. Baza pentru implementarea unui
management al calităţii este claritatea şi
transparenţa structurilor organizatorice şi a
proceselor IÎS.
Un management al calităţii bine pus la punct
asigură controlul factorilor: tehnic,
organizatoric şi uman. Printr-o calitate
corespunzătoare se pot fideliza clienţii.
Cunoaşterea nevoilor studenţilor şi a strategiilor
de creştere a satisfacţiei lor înseamnă creşterea
şansei ca aceştia să rămână în cadrul facultăţii,
respectiv, a universităţii.
Managementul calităţii, consideră B.H.
Нуждин şi Г.Г. Кадамцева, reprezintă o forţă
unificatoare, care ajută la crearea unui sistem
integrat cu un obiectiv strategic comun şi în
termenii care arată în felul următor: misiune –
viziune – strategie – planificare – desfăşurarea
lanurilor – efectuarea planurilor – măsurarea
rezultatelor – monitorizare. Conţinutul
componentelor sistemului de management al
calităţii este specific universităţilor şi depinde
de mulţi factori: de nivelul de autoco-
nştientizare, de posibilităţile resurselor, de
stadiul ciclului de piaţă a universităţii şi
serviciile oferite de aceasta etc.
Un aspect important al managementului calităţii
este alegerea modelului sistemului de management
al calităţii.
În acest sens, S. Baciu în cadrul unei cercetări
fundamentale a propus calităţii axat pe
un model al satisfacerea cerinţelor
managementului clienţilor, compusă din
UNIVERS PEDAGOGIC NR 1 (49)
concepţia asigurării clienţilor şi partenerilor
calităţii şi sistemul ei externi şi interni. luate în considerare management, care
de management al Cercetătorii în procesele extind filosofia
calităţii, capabilă să domeniu B. Bossing, corespunzătoare calităţii asupra
asigure competenţă J. Gieskes şi T. Pas, tuturor funcţiilor tuturor
instituţională pentru a alături de factorii managementului compartimentelor şi
produce prin enumeraţi mau sus, calităţii, asigurând activităţilor din
consideră necesar ca desfăşurarea acestora cadrul instituţiei de
intermediul unor
activităţile de astfel încât să permită învăţământ.
procese eficiente şi
asigurare şi implementarea cu În contextul dat,
eficace un produs
îmbunătăţire a succes a principiilor curriculumul
competitiv.
calităţii să fie TQM. universitar este privit
Managementul
integrate cu inovarea Pentru reuşita ca obiect al evaluării
calităţii în
produsului. Or, este instituţionalizare în calităţii, dar şi ca
învăţământul superior
preferabilă abordarea cadrul instituţiilor de mijloc de asigurare a
constituie un domeniu
unor strategii învăţământ superior a calităţii în
de intervenţie care
combinate în culturii TQM se învăţământul superior
necesită cu precădere
implementarea impun respectarea a şi
dezvoltarea şi
principiilor două principale – în această ipostază
implementarea
managementului condiţii – curriculumul
valorilor, principiilor
calităţii totale (TQM), semnificative, şi generează şi funcţiile
calităţii şi asigurarea
şi anume a strategiei anume: manageriale
interacţiunii sinergice
îmbunătăţirii continue – susţinerea totală repartizate între
a factorilor interni ai
cu cea a inovării. din partea structurile
calităţii (axa valorică,
În opinia lui conducerii universitare abilitate.
competenţe, cultura
Hummeltenberg, un superioare a Universitatea, ca
calităţii, procese,
alt factor important e instituţiei de organizaţie, are
capitalul uman,
promovarea unui învăţământ – nevoie de autonomie
sistemul şi
management de echipei consolidată pentru a
managementul din
calitate pe termen manageriale asigura cadrul
instituţie) [1].
lung, în scopul superioare a favorabil de
În contextul dat,
satisfacerii nu doar a instituţiei de reglementare care să
curriculumul
cerinţelor clienţilor, ci învăţământ permită factorilor de
universitar este privit
şi a societăţii în superior (rectorul decizie să creeze
ca obiect al evaluării
ansamblu. şi prorectorii); structuri interne
calităţii, dar şi ca
Concomitent, printre – implicarea tuturor eficiente, să selecteze
mijloc de asigurare a
factorii de salariaţilor şi să formeze
calităţii în
implementare TQM instituţiei de personalul
învăţământul
unii autori includ învăţământ universitar, să
superior şi în această
„orientarea spre superior în cultura elaboreze curricula
ipostază curriculumul
client”, în timp ce alţii TQM, inclusiv în academice şi să
generează şi funcţiile
consideră că o cea curriculară. utilizeze resursele
manageriale
asemenea abordare ar Un sistem de financiare în
repartizate între
fi inadecvată, aceasta management al conformitate cu
structurile
făcând parte din calităţii a unei misiunea şi profilul
universitare abilitate.
categoria principiilor instituţii de instituţional.
Calitatea unei
sale de bază. Pe de învăţământ superior, Definiţia
instituţii de învăţământ
altă parte, trebuie motivată de a deveni autonomiei
superior este măsura în
un lider în domeniul organizaţionale dată în
care produsele şi
educaţional, trebuie Declaraţia de la
activitatea ei satisfac
orientat spre sisteme Lisabona a Asociaţiei
cerinţele şi aşteptările
integrale de Universităţilor
UNIVERS PEDAGOGIC NR 1 (49) 37
Europene (2007) guvernare domeniu al
specifică: „capacitatea instituţională, în managementului planificarea, evaluarea,
universităţilor de a special capacitatea de educaţional mai puţin promovarea şi
decide cu privire la a stabili structurile şi dezvoltarea
explorat şi cercetat. În calităţii
structura organele educaţiei [9]. Însă,
acelaşi timp este şi un
organizaţională şi de factor de asigurare a după cum ne
calităţii demonstrează
în
de conducere, procese de învăţare, în învăţământul superior.cercetările din
leadership-ul termenii de În contextul actualdomeniu şi practica
universităţii şi relaţiile competenţe. al educaţională,
politicii în
de raportare Definirea educaţionale, problemaînvăţământ se atestă o
(subordonare)”. universităţii, ca unitate managementului criză de competenţe în
Autonomia de bază a sistemului de curriculumului managementul
instituţională învăţământ superior, reprezintă una curriculumului, chiar
de
universitară este reflectă logica de maxim dacă,
interes, în ultima
compusă din patru analiză managerială constituind perioadă de timp, sunt
mijlocul
tipuri de autonomie: centrată pe esenţial identificabile
pentru unele
organizaţională, evidenţierea priorităţii evoluţii pozitive în
asigurarea calităţii în
financiară, a a funcţiei sociale a educaţie. ceea ce priveşte
resurselor umane şi instituţiei în raport cu aplicarea teoriilor şi
Managementul
academică, precum şi structurile pe care strategiilor
curriculumului devine
din cinci interfeţe ce aceasta le poate managementului
nu doar baza teoretică
caracterizează punctele dezvolta în timp şi curriculumului.
a dezvoltării
interne şi cele externe spaţiu. Din această Problematica
curriculumului, ci şi
de interacţiune între perspectivă sistemică, managementului
ansamblul de măsuri
universităţile moderne universitatea reprezintă curriculumului este
şi părţile interesate necesare pentru
o organizaţie instituţiile abordată într-un şir
de
principale: guvern – instituţională autonomă de lucrări semnate
universitate, învăţământ în
care are drept funcţie, de
managementul formarea iniţială şi S. Cristea, I. Jinga, Ş.
universitar – continuă profesională a Iosifescu, E. Păun, H.
personalul academic,
specialiştilor pentru Pitariu,
personalul academic –
economia naţională, în R. Iucu, F.W. Taylor,
studenţi, universitate
cadrul unui proces de M. Fayol, J.C. Van
– mediu de afaceri, Bruggen,
instruire specializat,
universitate – C. Bernard, H. Simon,
conceput ca activitate
internaţionalizare. R. Jonson, P.
de predare–învăţare–
Constituind un tip Druker,
evaluare–cercetare
de organizaţie D. Walker, M.F. Klein,
realizată în baza unui
managerială, R. Seguin, L.
curriculum universitar
universităţile pretind a D’Hainaut,
modern, calitatea
fi conduse printr-un R. Legendre, A.
căruia este determinată
management Glatthom et al., cu
de calitatea
profesionist, prioritate punând în
managementului
management orientat discuţie aspectele
respectiv
spre performanţă şi teoriei şi metodologiei
– dimensiune
calitate, spre proiectării
exigenţele mediului lor academică a
curriculumului.
specific, reorientarea autonomiei Diverse aspecte ale
curriculară spre universitare. teoriei şi practicii
rezultatele aşteptate în Managementul curriculumului
cadrul diverselor curriculumului este un descrise şi prin prisma
38 UNIVERS PEDAGOGIC NR 1 (49)
 managementului perspectivei practici în diagnosticării, evaluării
curriculumului sunt psihosociale a managementul continue şi reglării
abordate de asigurării calităţii curriculumului; operative a
cercetătorii din educaţiei în instruirea insuficientă, implementării
RepublicaMoldova:N. Republica uneori inadecvată a proiectelor curriculare,
Bucun(managementul Moldova), personalului universitar evaluării multilaterale a
resurselor umane în O. Dandara şi preuniversitar produselor curriculare
educaţie), T. Callo (conturarea profilului implicatînmanagement se regăsesc în măsură
(conceptualizarea de competenţă al ulcurriculumului; redusă în cercetarea
formării profesionale cadrului didactic din comunicarea curriculară [9, p. 6].
continue a cadrelor învăţământul ineficientă cu În acest context,
didactice), preuniversitar), partenerii de interese; cercetarea
V. Cojocaru S. Baciu cooperarea insuficientă fundamentală „Teoria
(fundamentarea (fundamentarea dintre ministerele de şi praxiologia
teoretico- managementului linie; necorelarea managementului
metodologică a calităţii în reformei curriculare cu curriculumului”,
reformei învăţământul alte reforme, mai ales realizată de L. Pogolşa,
manageriale în superior), V. Andriţchi cu aceea a vine să completeze şi să
învăţământ), Vl. Guţu (fundamentarea descentralizării dezvolte ştiinţele
(fundamentarea managementului administraţiei; educaţiei.
sistemului de resurselor umane în
planificarea În viziunea L.
gestionare a calităţii învăţământ),
insuficientă a Pogolşa,
procesului M. Cojocaru-
▶ STARTED AT 21.00 PM. FINISHED AT 22.12 PM

implementării „Managementul
educaţional), V. Borozan
curriculumului curriculumului, fiind
Mândâcanu (fundamentarea
(absenţa unui plan parte componentă a
(fundamentarea teoretică şi
teoretică şi metodologică a operaţional de managementului
metodologică a culturii emoţionale a ansamblu); informaţii educaţional, poate fi
măiestriei cadrului didactic) etc. insuficiente despre privit ca o dimensiune
pedagogice), D. Cercetările realizate realitatea de la nivelul relativ autonomă,
Patraşcu (elaborarea indică o corelaţie local referitor la starea având specificul şi
reperelor pozitivă între calitatea curriculumului; caracteristicile proprii:
metodologice ale managementului informarea insuficientă • dihotomia
managementului în educaţional, în special a factorilor interesaţi; obiectului
învăţământul a managementului sprijin tehnic managerial –
preuniversitar), A. curriculumului şi insuficient pentru resursele umane şi
Bolboceanu calitatea educaţiei implementarea curriculumul
(reliefarea curriculumului. propriu-zis;
Deşi domeniul
oferite, dar totodată managementului managementului
identifică şi obstacole curriculumului la curriculumului se
care ţin de calitatea persoanele implicate în conturează ca prioritate
managementului: conducerea pentru cercetarea
absenţa politicilor, organizaţiilor şcolare; pedagogică,
strategiilor în relaţionarea formală cu problematica
domeniul calităţii părinţii/comunitatea organizării activităţii
curriculumului, pe locală în procesul manageriale,
termen scurt, mediu şi implementării coordonării şi
lung; insuficienţa curriculumului; lipsa monitorizării
cunoştinţelor/ unei modalităţi de implementării
deprinderilor în promovare şi produselor proiectării
domeniul diseminare a bunelor curriculare,
UNIVERS PEDAGOGIC NR 1 (49) 39
• corelarea funcţiilor manualelor şcolare. configuraţia epistemologice
manageriale şi a Aceste concepte curriculumului în evidenţiază legăturile
funcţiilor reflectă legăturile condiţiile mediului existente, pe de o
curriculare; existente cu originile universitar. parte, cu originile
• caracterul continuu socioculturale ale Conceptele socioculturale
al dezvoltării curriculumului şi cu
curriculumului” originile psihologice ale curriculumului, iar
pe de altă parte, cu şi conceptualizează
[ibidem, p. 44]. ale curriculumului.
originile psihologice ansamblul de
L. Pogolşa a Teoriile şi
ale acestuia. documente de tip
formulat şi definiţia metodologiile
Conceptualizarea reglator sau de altă
managementului rezultate, în contextul natură în cadrul
curriculumului: acestor interacţiuni,
curriculumului cărora se
„managementul proporţionează consemnează
curriculumului şcolar elementele universitar presupune
experienţele de
este un sistem şi un componente identificarea clară a
învăţare.
proces de concepere, indispensabile dimensiunilor/
Dintr-o asemenea
proiectare, curriculumului, elementelor acestui
perspectivă,
implementare şi angajându-le în serii şi fenomen.
managementul
monitorizare a seturi de evenimente Aceste dimensiuni/
curriculumului
curriculumului în care fundamentează elemente se deduc
diferite forme de universitar capătă
activitatea de din însăşi esenţa şi
manifestare (ca caracteristicile unui
proiectare curriculară conceptul
concept, ca produs, sistem complex, unitar
iniţială, de realizare curriculumului şi al
ca proces, ca şi deschis, în care se
curriculară efectivă şi managementului
rezultat), condus şi asociază câteva
de dezvoltare educaţional.
realizat de persoane categorii de relaţii:
curriculară ulterioară. Managementul
cu diferite funcţiuni: între sistemul de
Conceptele curriculumului
managerii, universitar, reieşind învăţământ şi sistemul
epistemologice ale managementului
conceptorii, cadrele din cele expuse
managementului curriculumului; între
didactice, experţii” anterior, presupune un
[9, p. 55]. curriculumului sistemul de
concentrează sistem complex de
Conceptele acţiuni manageriale managementul
conţinuturile ştiinţifice educaţional (Med) şi
pedagogice ale care preced, însoţesc şi
care integrează arii managementul
managementul urmează diagnostica,
ştiinţifice curriculumului; între
curriculumului (MC) conceptualizarea,
corespondente la o componentele
concentrează relaţiile proiectarea,
materie curriculară. sistemului de MEd şi
existente între elaborarea,
Evoluţiile înregistrate implementarea, sistemul
finalităţile educaţiei
în proiectarea, evaluarea, managementului
(angajate la nivel de
realizarea şi monitorizarea curriculumului
sistem şi de proces) şi
dezvoltarea permanentă şi (schimbări, calitate,
practica educaţiei,
conţinuturilor dinamică a setului de rezultate etc.); între
concretizată, în ultimă
curriculare, reflectă experienţe de învăţare componentele
instanţă, în modul de
astfel stadiul atins în oferite de universitate constituente ale
organizare a
domeniul ştiinţelor managementului
activităţilor de
particulare şi structura curriculumului
educaţie/instruire
internă a acestora, dar (conceptori, structuri,
proiectate şi realizate
şi relaţiile produse, procese,
conform obiectivelor
interdisciplinare rezultate).
pedagogice asumate
promovate de-a
în cadrul planului de
lungul timpului, R
învăţământ, a
decisive pentru E
curricula şi a
40 UNIVERS PEDAGOGIC NR 1 (49)
 F ca
E semn
al
R calită
I ţii în
N educ
Ţ aţie.
E În:
Calita
B tea
Educ
I aţiei:
B teorii,
L princi
I pii,
O realiz
G ări.
Mater
R ialele
A Conf
F erinţe
I i
C Ştiinţi
E fice
Intern
 Baciu aţiona
S. le
Man IŞE.
age Partea
ment II.
ul Chişi
calit nău,
ăţii CEP
în USM,
învăţ 2005,
ămâ p. 34-
ntul 39;
supe  Cojocaru V.Gh. Calitatea în
rior. educaţie. Managementul calităţii.
Chiş Chişinău;
inău, Î.S.F.E.-P. „Tipografia
Print Centrală”, 2007;
- 
Caro Inter
, natio
2010 nal
; Stand
 Business Dictionary. ards
www.businessdictionary.com/defini Orga
ton/quality.html nizati
(vizitat 01.05.2015); on
 Callo (ISO)
T. –
Abo Orga
rdar nizaţi
ea a
prob Intern
lema aţion
tolo ală
gică pentr
UNIVERS PEDAGOGIC NR 1 (49) 41
 u iolog
stan ia
dardi mana
zare. geme
ww ntulu
w.is i
o.org curri
(vizi culu
tat mului
01.0 .
5.20 Chişi
15); nău,
 Ionică M. ş.a. Utilizarea Lyce
Modelului European al TQM um,
pentru evaluarea 2013;
performanţelor organizaţiilor.  Webster’s Online Dictionary.
Studiu de caz pentru serviciile de www.websters-online-
educaţie. În: dictionary.org/
Amfiteatru Economic. 2009, nr. definition/quality. (vizitat
6, p. 402-410; 10.052015);
  Харрингтон Дж. Управление
Kela качеством в американских
da J. корпорациях.
La Сокр. пер. с англ. Москва,
gesti Экономика, 1990.
on
inté
gral R
e de e
la c
qual e
ité. n
z
Pou e
r n
une ţ
qual i
ité :
total
e. V
Qué l
bec, a
d
Quaf
i
ee, m
1990 i
; r
 Platon C. ş.a. Managementul
evaluării calităţii în învăţământ. G
Program de U
formare continuă în domeniul Ţ
managementului educaţional. U
Modulul 6. ,
Chişinău, 2004;
d
 o
Pogo c
lşa t
L. o
Teor r
ia şi
prax h

42 UNIVERS PEDAGOGIC NR 1 (49)

 a t
b a
i t
l ,
i
t
a c
t o
, n
f
p e
r r
o e
f
n
e
s ţ
o i
r a
r
u
n u
i n
v
i
e
r v
s e
i r
t s
a i
r t
, a
r
U ,
S
M
L I
i Ş
l E
i
a

P
O
G
O
L
Ş
A
,

d
o
c
t
o
r

h
a
b
i
l
i
UNIVERS PEDAGOGIC NR 1 (49) 43