Universitatea de Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad

Iași

Facultatea de Ingineria Resurselor Animale si Alimentare

Specializarea Zootehnie

Proiect la disciplina Managementul Calității si Siguranței Alimentelor

Coordonator, Student ,
Prof. Univ. Dr. Mircea Pop Pătachi Ionuț George

1
 Cuprins

Cuprins
1.Definitii si notiuni de termeni specifici Managementului Calitatii.....................................................3
1.1. Notiunea de Calitate...................................................................................................................3
1.2. Calitatea Totala...........................................................................................................................3
1.3 Calitatea Complexa......................................................................................................................4
1.4 Calitatea Dinamica......................................................................................................................5
1.5 Factori care influenteaza calitatea................................................................................................6
1.6 Controlul Calitatii........................................................................................................................6
1.7 Concepte integratoare de asigurare a calitatii...............................................................................7
1.8 Standardizarea.............................................................................................................................8
1.4 Tipuri de standarde și familia de standarde ISO 9000..................................................................9
Familia de standarde ISO 9000............................................................................................................10
1.9 Avantajele Standardizarii...........................................................................................................11
1.10 Managementul Calitatii.........................................................................................................12
1.11 Principiile Managementului Calitatii...................................................................................13
1.12 Sistemul de Management al calitatii........................................................................................15
1.3 Implementarea unui Sistem de Management al Calitatii............................................................16
1.14 Auditul.....................................................................................................................................17
1.15 Certificarea.............................................................................................................................19
Standarul ISO 9001 din anul 2015.......................................................................................................20

2
1.Definitii si notiuni de termeni specifici Managementului Calitatii

1.1. Notiunea de Calitate

Termenul de CALITATE deriva din latina şi poate fi tradus ca “fel de a fi”. De la
noţiunea latina la conceptul modern de calitate a fost parcurs un drum lung în timp şi un salt
considerabil de mentalitate. Cert este ca de la primele etape ale diviziunii muncii într-o formă
sau alta problema calităţii, a rezolvării cât mai corecte a problemelor ridicate de un obiect
necesar vieţii de zi cu zi a fost, indubitabil, un motor al activităţii umane.
1.CALITATEA reprezintă ansamblul caracteristicilor unei entitaţi materiale sau nemateriale
care-i conferă aptitudinea de a satisface necesitaţile exprimate. Entitate – conţinut de sine
stărător, existenţă determinată ca întidere, valoare, conţinut. Necesităţile sunt exprimate sub
forma unor specificaţii şi reprezintă nişte exigenţe care fac parte dintr-un contrac
2.Calitatea reprezinta un ansamblu de caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi
conferă acestuia aptitudinea de a satisface necesități exprimate sau implicite" (SR ISO
8402:1995); "măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinește cerințele";
conform acestei definiții, calitatea nu este exprimată printr-o singură caracteristică, ci printr-
un ansamblu de caracteristici;
J.M. Juran numea calitatea ca „aptitudinea sau adecvanta la utilizare.”
P. Crosby spunea ca „un produs este de calitate daca este potrivit necesitatilor.”
Ambele definitii prefigureaza prezenta clientului. Produsul de calitate este apt sau
adecvat pentru utilizarea pe care i-o da clientul, respectiv, este potrivit necesitatilor stabilite
de client.
G. Tagughi a formulat definitia urmatoare: „calitatea este costul minim pe care un
produs îl impune societatii.” Definitia se bazeaza pe principiile:
- a preveni este mai ieftin decit a prepara
- a face totul bine de la inceput.
Dupa P. Drucker calitatea reprezinta ceea ce clientul este dispus sa plateasca in
functie de ceea ce obtine si valorifica.”
P.Kotler spunea despre calitate ca poate fi privita sub doua aspecte: nivel si
consistenta.Calitatea produsului reprezinta capacitatea unui produs de a-si indeplini
functiile. In aceasta notiune se includ : durabilitatea, siguranta, precizia, usurinta in
functionare si reparare, impreuna cu alte atribute.’’
Calitatea unui produs sau a unui serviciu este principala caracteristica a produsului /
serviciului care face ca acesta sa se vanda. Factorii care determina succesul vanzarii sunt
multi si variati. Ei includ conditiile de piata, natura produsului / serviciului, imaginea create
prin reclama, particularitatile socio-culturale ale clientilor, etc. Factorul major care asigura
vandabilitatea unui produs/serviciu este insa calitatea lui asa cum a fost probata de catre
clienti.

1.2. Calitatea Totala

Definitiile conceptului de calitate totala sunt de data relativ recenta. Calitatea totala
poate fi interpretata drept calitatea produsului sau satisfacerea clientului.
Opiniile exprimate in literatura de specialitate pun in evidenta urmatoarele orientari in
definirea calitatii totale:

3
 -calitatea totala este o politica sau o strategie a organizatiei in domeniul calitatii;
-calitatea totala este o filozofie;
-conceptul de calitate totala si managementul total al calitatii sunt echivalente;
-calitatea totala reprezinta scopul, iar managementul total al calitatii mijlocul pentru
realizarea ei.
Marea majoritate a autorilor confera acestui concept atributul de strategie a calitatii
Potrivit altor opinii, calitatea totala reprezinta pentru intreprindere o politica, prin care
aceasta tinde la mobilizarea permanenta a tuturor membrilor sai, pentru a imbunatati calitatea
produselor pe care le realizeaza, precum si calitatea functionarii si obiectivelor sale, in relatie
cu mediul sau Scopul acestei politici il constituie satisfacerea cerintelor clientilor, in conditii
de rentabilitate pentru intreprindere si in spiritul respectului interesului general (al societatii).
Calitatea totala este, prin urmare, o notiune mult mai larga decat calitatea produsului,
ea referindu-se la satisfacerea nevoilor clientului.
In definirea managementului total al calitatii (TQM) se remarca, de asemenea, mai multe
orientari, punandu-se accentul pe dimensiunea sa filozofica, sau pe aspectele tehnice si
socioumane pe care le implica.
Standardul ISO 8402 formuleaza o definitie larg acceptata: TQM reprezinta un sistem
de management al unei organizatii, centrat pe calitate, bazat pe participarea tuturor membrilor
sai, prin care se urmareste asigurarea succesului pe termen lung, prin satisfacerea clientului si
obtinerea de avantaje pentru toti membrii organizatiei si pentru societate.
Relatia dintre conceptele de calitate, calitate totala si TQM este redata de Corning in
urmatorii termeni :
-calitatea reprezinta satisfacerea continua a cerintelor clientilor;
-calitatea totala se refera la satisfacerea continua a cerintelor clientilor, in conditiile unor
costuri minime;
-prin TQM se asigura satisfacerea acestor cerinte, in conditiile unor costuri minime, cu
implicarea intregului personal al organizatiei.

1.3 Calitatea Complexa

Din definitia calitatii rezulta ca un produs sau un serviciu pentru a-si indeplini
misiunea pentru care a fost creat, deci care sa aiba o anumita calitate cu un grad de utilitate,
trebuie sa indeplineasca un „complex” de conditii tehnice, functionale, economice,
psihosenzoriale, ergonomice si ecologice.
Multitudinea caracteristicilor de calitate, de naturi diferite, determina necesitatea
clasificarii lor astfel:
Caracteristicile calitatii :
- caracteristici tehnice
- proprietati - fizice
- mecanice
- chimice
- caracteristici functionale
- disponobilitate
- fiabilitate
- mentenabilitate
- caracteristici psihosenzoriale

4
- estetice
- organoleptice
- caracteristici sociale
- ergonomice: marfa –om
- ecologice: marfa-mediu-om
- caracteristici economice
- costul utilizarii la beneficiar (cheltuieli de mentenanta)
Intre aceste grupe de caracteristici exista relatii de interdependenta, de aceea
evaluarea calitatii se face printr-o sinteza a principalelor caracteristici din fiecare grupa, sau
numai a unora dintre ele, in functie de natura si destinatia produsului.

1.4 Calitatea Dinamica

Acesta deriva din caracterul dinamic al nevoilor si al utilitatii. Factorii care determina
caracterul dinamic sunt:
a) progresul tehnico-stiintific
b) exigentele crescande ale consumatorilor
c) concurenta
Ridicarea continua a calitatii produselor, respectiv modernizarea si adaptarea cat mai
fidela la cerintele pietei, se realizeaza folosind una sau doua căi:
- extensiva, concretizata prin cresterea in timp a numarului de caracteristici utile ale
produsului (de exemplu cresterea gradului de confort, de siguranta in exploatare a
automobilului)
- intensiva prin imbunatatirea nivelului unor caracteristici de calitate (de exemplu la
autoturisme: micsorarea consumului de carburant, reducerea poluarii, cresterea vitezei etc.)
Cunoscand caracterul complex si dinamic al calitatii putem afirma ca in evaluarea
nivelului calitativ al produselor si serviciilor trebuie sa se ia in calcul marimea
caracteristicilor din mai multe grupe, ponderate dupa importanta pe care o au la un moment
dat.
Caracterul dinamic al calitatii produselor este dat nu numai de nivelul proiectat si
realizat, determinat de actiunea conjugata a celor trei factori de mai sus, ci si de evolutia in
timp a nivelului principalelor caracteristici, de constanta lor pe circuitul tehnic al produselor
de la furnizor-comert-consumator. Pe acest traseu calitatea proiectata si realizata se poate
modifica, de regula in sens negativ, datorita actiunii unor factori specifici de circulatiei
marfurilor: ambalare, transport, manipulare, pastrare.
De aceea la aprecierea calitatii produselor trebuie sa se specifice momentul si locul
determinarii acesteia.

5
1.5 Factori care influenteaza calitatea
Calitatea produselor este determinată şi influenţată de o serie de factori: principali,
adică cei care acţionează în procesul de producţie sau secundari care acţionează în sfera
circulaţiei mărfurilor (producător-comerţ-consumator).
Schematic cele doua categorii de factori se prezintă:
Factorii calităţii care: - acţionează în producţie (principali sau determinanţi):
-cercetarea şi proiectarea
-materia primă şi materialele
-procesul tehnologic: utilaje, faze si organizare
-calificarea personalului
-motivarea personalului
-managementul calităţii
-standardele, normele
Influenţează calitatea în comerţ, turism:
-ambalarea
-transportul
-păstrarea
Contribuţia acestor factori este ilustrată grafic în mai multe variante cunoscute în
literatura de specialitate :
- triunghiul calităţii;
- spirala calităţii a lui J.M. Juran
- diagrama cauza-efect a lui Ishikawa
Înainte de a trata principalii factori ai calităţii trebuie prezentate legătura dintre cele
două concepte care se întrepătrund, dar nu se confundă:
a) Calitatea producţiei cuprinde întregul proces începând cu concepţia – proiectarea,
calitatea materiei prime şi a materialelor auxiliare şi funcţional ale utilajelor, nivelul
tehnologiei, calificarea şi experienţa personalului, organizarea.
b) Calitatea produselor reprezintă gradul sau măsura în care s-a materializat calitatea
producţiei în nivelul tehnic, economic şi social al produsului finit.

1.6 Controlul Calitatii

Controlul calitatii reprezintă o serie de tehnici și activități cu caracter operațional
utilizate pentru satisfacerea conditiilor referitoare la calitate.O alta formulare este totalitatea
proceselor menite a stabili măsura în care se răspunde la standarde, norme. Termenul de
proces reprezintă un ansamblu de resurse și activități independente ,care transforma parte din
resursele de intrare în resurse diferite de ieșire.Resursele trebuie privite în ansamblul
lor ,respectiv personal ,materiale, finanțe ,echipamente ,impreuna cu tehnicile și metodele
folosite.Referindu-ne la calitate, controlul acesteia presupune compararea conditiilor realizate
de datele de ieșire cu date standard , exprimate calitativ sau calitativ privind caracteristicile
unei entitati care asigura satisfacerea necesitatilor .
În acceptiune larga, controlul calitatii observa performantele rezultate,actuale, cu cele
specificate și are ca obiectiv stabilirea de acțiuni capabile sa reducă eventualul decalaj
constatat intre cele doua.Astfel privit ,controlul calitatii este un mecanism de răspuns la
anumiti stimuli.

6
 Notiunea este cel mai frecvent asociata cu sensul mult mai restrans de inspectie. În
acest fel se rezuma la activitatea de masurare ,verificare, comparare, încercare a uneia sau
mai multor caracteristici ale unei entitati și compararea lor cu valorile incluse în specificatii .
Folosirea unui numar mai mare de caracterisitici ca etalon pentru calitate obliga
utilizarea unor modalitati de exprimare mai complexe .
În acest context controlul calitatii se poate definii pe scurt ca un mijloc de lucru care
este utilizat pentru verificarea nivelului calitatii sau mentinerii nivelului calitatii unui produs.
Se vorbește despre nivelul de calitate deoarece controlul nu este raportat strict la
verificarea unor mărimi ,ci urmărește prin sectoarele sale, evolutia produsului inclusiv în faza
finala , în etapele de depozitare sau livrare .
Se pot diferentia mai multe tipuri de control ,in funcție de momentul și locul aplicarii
acestuia :
1)in activitatea productiva :
-controlul tehnic de calitate
-controlul de calitate final
-controlul proiectarii
2)in sfera comerciala:
-controlul de recepție
-controlul de litigiu
3)in funcție de nivelele elevate de control avem:
-certificarea sistemelor de asigurare a calitatii
-certificarea personalului pentru o anumita activitate
-certificarea produselor

1.7 Concepte integratoare de asigurare a calitatii

Procesul de asigurare a calitaţii reprezinta un ansamblu de acţiuni prestabilite şi
sistematice referitoare la calitate, efectuate de persoane independente, cu scopul de a oferi
încrederea, ceritudinea ca produsul / serviciul va satisface un anumit nivel cantitativ.
Este necesar sa se dispuna de audit şi logistica pentru a fi posibila indeplinirea
responsabilitaţilor.
Direcţiile de acţiune a funcţiei de asigurare a calitaţii:
1. Construirea calitaţii şi prevenirea defectelor.
2. Verificarea calitaţii – confruntarea cu specificaţiile.
3. Imbunataţirea calitaţii.
4. Certificarea calitaţii are rolul de a garanta, confirma nivelul calitaţii prin: avizare,
omologare, atestare, acordare de marci.
5. Instruirea personalului în scopul menţinerii şi imbunatatirii continue a calitaţii.
Metode de control şi asigurare interna a calitaţii
I. Inspecţia producţiei: urmarirea fabricaţiei, respectarea condiţiilor de lucru, controlul
calitaţii produsului finit (A posteriori);
II. Controlul calitaţii proceselor de producţie: se aplica tehnicile statistice de control, ceea ce
pemite apropierea de cauzele defectelor;
III. Asigurarea calitaţii, calitatea integrala: urmareşte activitatea compartimentelor
aprovizionare, desfcacere, întreţinere şi reparaţie
IV. Componenta umanista: contribuţia conştienta a individului la calitatea produsului,
modificarea modului de a gândi a personalului prin educaţie şi instruire. (Ii corespunde

7
conceptul didactic şi pedagogic de învaţare continua). V. Asigurarea calitaţii, calitatea totala,
cu factor dinamizator imbunataţirea continua a produsului.Este obiectiv şi rezultat al tuturor
etapelor / metodelor aplicate, în care fiecare segment îşi are rolul bine definit.
In acest context, controlul calitaţii este o componenta a asigurarii calitaţii, a ingineriei
calitaţii, extagând din proces activitaţile, operaţiile cu efect negativ, de corectat sau de
acţionat în vederea îmbunataţirii.

1.8 Standardizarea
Standardizarea reprezinta activitatea de elaborare si implementare a unor documente
de referinta (standarde), continand solutii ale problemelor tehnice si comerciale, referitoare la
procese si la rezultatele acestora, care au un caracter repetitiv in relatiile dintre parteneri
economici, stiintifici, tehnici si sociali.
Scopul principal al standardizarii il reprezinta facilitarea desfasurarii normale a
activitatilor in toate domeniile economiei, atat pe plan national, cat si la nivel regional si
international.
Principalele obiective ale standardizarii pot fi considerate urmatoarele:
1) rationalizarea economica;
2) asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor, in corelatie cu protectia
consumatorului si a mediului inconjurator;
3) facilitarea schimbului de marfuri si de informatii tehnico-stiintifice.
Standardizarea reprezintă o activitate organizată, de limitare la un minimum rațional
necesar a varietății produselor și mărcilor de materiale necesare fabricării acestora, prin
elaborarea de noi standarde și revizuirea lor.
Standardizarea este recunoscută astăzi ca fiind disciplina esențială pentru toți agenții
economici, care trebuie să depună eforturi pentru cunoașterea motivațiilor și a implicațiilor
acesteia. Acum 20 de ani standardizarea era un domeniu rezervat doar câtorva specialiști.
Astăzi, companiile au preluat standardizarea ca un element tehnic și comercial major. Ele
conștientizează faptul că trebuie să joace un rol activ în acest domeniu sau să fie gata să
accepte standardizarea care se desfășoară fără contribuția lor sau fără luarea în considerare a
intereselor lor.
Standardele se elaborează la nivel internațional, regional și național. Coordonarea
activităților la aceste trei nivele este asigurată prin structuri comune și acorduri de cooperare.
Standardizarea internațională ISO – Organizația Internațională de Standardizare IEC –
Comisia Electrotehnică Internațională ITU – Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor
Standardizarea regională Europa CEN – Comitetul European pentru Standardizare
CENELEC – Comitetul European pentru Standardizare în Electrotehnică ETSI – Institutul
European pentru Standardizare în Telecomunicații America COPANT – Comisia de
Standardizare Paname-ricană MERCOSUR – Piața Comună a Sudului Standardizarea
națională Fiecare țară are propriul sistem național de standardizare. Organismele principale
sau cele mai reprezentative sunt membre ale organismelor regionale sau internaționale.
La nivel național, activitatea de standardizare este condusă de comitetele de
standardizare care pot beneficia de asistență din partea grupurilor de experți. Aceste
comitete sau grupuri de lucru sunt alcătuite din reprezentanți calificați din cadrul cercurilor
industriale, institutelor de cercetare, autorităților publice, consumatorilor sau organismelor de
profil. La nivel regional sau internațional, activitatea este condusă de comitete tehnice pentru

8
ale căror secretariate, organismele naționale de standardizare își asumă responsabilitatea.
Aceste comitete tehnice sunt create de către consiliile tehnice de management ale
organismelor regionale sau internaționale relevante. Toți membrii naționali au dreptul să fie
reprezentați în cadrul comitetelor internaționale sau regionale pentru fiecare domeniu în
parte.

1.4 Tipuri de standarde și familia de standarde ISO 9000

Sunt doua criterii principale de clasificare care ilustreaza categoriile de standarde si
anume continutul si nivelul de standardizare.
După continut tipurile de standarde sunt urmatoarele:
a)Tipuri de Standarde:
1) standard de baza, care are o aplicare generala sau care contine prevederi generale pentru
un anumit domeniu;
2) standard de terminologie,care specifica termeni, de obicei impreuna cu definitiile acestora
si uneori cu note explicative, ilustratii, exemple etc.;
3) standard de incercare,care specifica metode de incercare, insotite uneori de alte prevederi
referitoare la incercare, cum ar fi esantionarea, utilizarea metodelor statistice, ordinea
incercarilor;
4) standard de proces,care specifica conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un proces;
5) standard de produs,care specifica conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un produs
sau o grupa de produse pentru a asigura aptitudinea de utilizare a acestora;
6) standard pentru servicii,care specifica conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un
serviciu, pentru a asigura aptitudinea de utilizare a acestuia;
7) standarde de interfata,care specifica conditiile referitoare la compatibilitatea produselor
sau a sistemelor in punctele lor de legatura.;
8) standarde de date care pot fi indicate, ele continand o lista de caracteristici ale caror valori
sunt indicate pentru descrierea unui produs, proces sau serviciu.
Cel de-al doilea criteriu il reprezintă nivelul de standardizare,dupa care tipurile de
standarde sunt:
a) standarde internationale, adoptate de o organizatie internationala de standardizare;
b) standarde regionale,adoptate de catre o organizatie regionala de standardizare, cele mai
cunoscute fiind standardele europene;
c) standardele nationale, adoptate de un organism national de standardizare;
d) standardele profesionale, adoptate in anumite domenii de activitate, de organizatii
profesionale, legal constituite;
e) standarde de firma, adoptate de societati comerciale, regii autonome sau de alte persoane
juridice.
Tinandu-se seama de nivelul de aplicare si de gradul de detaliere aceste standarde pot
fi incadrate intr-o piramida a standardizarii (fig. 5.1).

9
Figura 5.1 Piramida standardizarii

Familia de standarde ISO 9000

1. SR EN ISO 9001:2015– Sisteme de management al calităţii. Cerinţe

2. SR EN ISO 9004:2010– Conducerea unei organizaţii către un succes durabil. O
abordare bazată pe managementul calităţii
3. SR EN ISO 9000:2015– Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale
şi vocabular
4. SR ISO 10015:2000– Managementul calităţii. Linii directoare pentru instruire
5. SR ISO/TR 10013:2003– Linii directoare pentru documentaţia sistemului de
management al calităţii
6. SR EN ISO 10012:2004– Sisteme de management al măsurării. Cerinţe pentru
procese şi echipamente de măsurare
7. SR ISO 10002:2015– Managementul calităţii. Satisfacţia clientului. Linii directoare
pentru tratarea reclamaţiilor în cadrul organizaţiilor
8. SR ISO/TR 10017:2005– Îndrumări referitoare la utilizarea tehnicilor statistice
pentru ISO 9001:2000
9. SR ISO 10006:2005– Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru
managementul calităţii în proiecte
10. SR ISO 10019:2006– Linii directoare pentru selectarea consultanţilor în sisteme de
management al calităţii şi pentru utilizarea serviciilor acestora
11. SR ISO 10005:2007– Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru
planurile calităţii
12. SR ISO 10014:2007– Managementul calităţii. Linii directoare pentru realizarea
beneficiilor economice şi financiare
13. SR ISO 10001:2008– Managementul calităţii. Satisfacţia clientului. Linii directoare
pentru coduri de conduită în organizaţii

10
 14. SR ISO 10003:2008– Managementul calităţii. Satisfacţia clientului. Linii directoare
pentru soluţionarea litigiilor în afara organizaţiilor
15. SR EN ISO 19011:2011– Ghid pentru auditarea sistemelor de management
16. SR ISO 10004:2013– Managementul calităţii. Satisfacţia clientului. Linii directoare
pentru monitorizare şi măsurare

1.9 Avantajele Standardizarii

Subiectele standardizarii nu sunt alese de un organism de standardizare, ci de partile
interesate, care in principal sunt: producatorii, utilizatorii industriali, consumatorii si
autoritatile publice. Acestea participa la activitatea de standardizare ca urmare a avantajelor
pe care le poate oferi aceasta.
Aspectele concrete ale avantajelor standardizarii se refera in principal la urmatoarele:
Simplificarea diversitatii tot mai mari a produselor si procedurilor din viata
oamenilordeoarece standardizarea contribuie la:
-eliminarea elementelor care complica, ingreuneaza si scumpesc productia si utilizarea
produselor;
-produse caracterizate prin proprietati esentiale.
Compatibilitate si interschimbabilitate,ceea ce inseamna ca standardizarea permite obtinerea
unor game tipo-dimensionale de piese si produse compatibile sub aspectul dimensiunilor,
formelor si proprietatilor care permit interschimbabilitatea dimensionala si functionala.

Securitate, sanatate, protectia vietii si a mediului, deoarece in standarde sunt inscrise

prescriptiile privind functionarea in conditii de siguranta a masinilor, utilajelor, constructiilor
si instalatiilor precum si prescriptiile care limiteaza sau inlatura nocivitatea unor produse sau
procese asupra mediului inconjurator.
Asigurarea protectiei consumatorilor, deoarece:
-produsele care poarta marca de conformitate cu standardele prezinta o garantie ca ele
raspund necesitatilor consumatorilor;
-prin nivelul caracteristicilor inscrise in standarde, este garantata calitatea produselor, iar prin
prescrierea conditiilor de ambalare, transport, pastrare si depozitare se asigura si mentinerea
calitatii pe intreg circuitul tehnic de la producator la consumator.
Facilitarea comunicarii dintre producatori si beneficiari, aceasta insemnand ca
standardizarea asigura un limbaj comun prin intermediul terminologiei, simbolizarilor si
codificarilor unice in diferite domenii acceptate pe plan international.
Eliminarea barierelor din calea comertului este asigurata prin:
-trimiterile si referirile la standarde, care se fac in contractele economice, previn aparitia
barierelor tehnice in calea comertului;
-folosirea standardelor internationale sau a celor europene armonizate pot permite eliminarea
obstacolelor din calea schimburilor comerciale de marfuri.

11
Reducerea gradului de incertitudine al pietei ceea ce inseamna ca existenta unui set
corespunzator si stabil de standarde creeaza mai multa transparenta in situatiile concurentiale
pe piata si in felul acesta deciziile pentru investitii pe termen scurt sunt mai usor de luat.
Utilizarea eficienta a materialelor, energiei si resurselor umane deoarece standardizarea are
la baza rezultatele conjugate ale stiintei, tehnicii si experientei, oferind cele mai bune solutii
pentru:
-valorificarea superioara a resurselor materiale si energetice;
-folosirea cu maximum de randament a capacitatii de productie;
-reducerea consumurilor si costurilor de fabricatie;
-cresterea productivitatii muncii.
Sintetizand, cu alte cuvinte, cele mentionate mai sus, rezulta ca standardizarea nu este
un scop in sine ci, ea este un factor cu multiple efecte printre care enumeram:
-Validarea tehnologiilor -progresele tehnologice incluse in standarde sunt adoptate si
folosite mai usor si mai repede;
-Crearea posibilitatilor pentru productia de masa -standardizarea componentelor,
proceselor si produselor permite economii de scara in productie;
-Favorizarea competitiei -cand caracteristicile produselor diferitilor agenti economici sunt
conforme cu un anumit standard, comparatia se poate face mai usor iar competitia este mai
acerba;
-Asigurarea compatibilitatii -standardele care se ocupa de interfete creeaza conditii pentru
compatibilitatea produselor;
-Imbunatatirea comunicatiilor -prin standarde, informatiile despre produse sunt oferite
cumparatorilor intr-o maniera consistenta si usor de inteles;
-Asigurarea bunastarii publice -standardele protejeaza viata si sanatatea oamenilor,
siguranta lor si mediul inconjurator.

1.10 Managementul Calitatii

Managementul calităţii urmăreşte relaţiile cauză – efect. Aceasta este posibil urmărind
aşa numitul ciclu P. D. C. A. sau Roata lui DEMING. P – plan (engleză) = planifică,
analizează ce tebuie să faci; D – do (engleză) = execută, realizează; C – check (engleză) =
verifică; A – act (engleză) = acţionează. Acţiunea înseamnă îmbunătăţire, creştere de calitate .
Managementul are în subordine directă următoarele mijloace, subfuncţii:
- planificarea calităţii;
- asigurarea calităţii; - îmbunătăţirea calităţii;
- controlul calităţii.
Tot managementul are în direct control aşa numitele funcţii de rang inferior care
cuprind:
- organizarea calităţii;
- asigurarea personalului calităţii;

12
- conducerea calităţii.
Planificarea calităţii este funcţia care fixează strategia firmei, politica firmei în
domeniul calităţii. În funcţie de politică se stabilesc un număr restrâns de obiective, a căror
soluţionare va fi detailată până la posturile de lucru.
Pe lângă planurile strategice, pe termen lung, pentru atingerea obiectivelor acestora,
sunt necesare planuri tactice, pe termen mediu şi planuri operaţionale. Acestea pot fi de tip
administrativ (formulare manual calitate, asigurare personal, echipamente, etc.) sau planuri pe
produs când sunt implicate serviciul marketing, fabricaţie şi control.
Pentru planificare, este necesar să se răspună la întrebări de tipul: Ce?, De ce ? Unde?
Când? Cum? Cine?
O altă funcţie a managementului de calitate, fundamentală pentru reuşita
implementării calităţii totale este organizarea calităţii. Deşi privită ca funcţie secundară, ea
asigură autoritatea şi responsabilitatea privind calitatea.
Pentru atingerea unei responsabilităţi reale este necesară implementarea şi garantarea
funcţiei de autoritate. Acest lucru este doar la dispoziţia managerului.

1.11 Principiile Managementului Calitatii

Principiul numarul 1: Orientarea catre client
Organizatiile depind de clientii lor, prin urmare trebuie sa inteleaga nevoile curente si
viitoare ale acestora, trebuie sa indeplineasca cerintele acestora si sa caute sa depaseasca
asteptarile lor cele mai inalte.
O organizatie orientata catre client ia decizii de piata bazandu-se pe cerintele acestora
si dezvolta metode de investigare a gradului lor de satisfacere.

Principiul numarul 2: Conducerea

Conducerea stabileste unitatea dintre obiectivul si directia unei organizatii. Ea trebuie

sa creeze si sa pastreze un mediu intern in care persoanele devin perfect implicate in
obtinerea obiectivelor organizatiei.
Managementul superior al organizatiei are responsabilitatea de a imbratisa aceste
principii alaturi de sistemul de calitate.
In mod concret, conducerea organizatiei trebuie sa coordoneze sedintele de revizuire
a managementului pentru ca sistemul de management al calitatii sa functioneze
corespunzator.

Principiul numarul 3: Implicarea personalului

Personalul din cadrul tuturor nivelurilor ierarhice reprezinta esenta unei organizatii si
implicarea lor totala permite ca abilitatile lor personale sa fie utilizate in beneficiul
companiei.

13
 Standardul ISO solicita pregatirea perofesionala a angajatilor pentru a se asigura
faptul ca au toate instrumentele pentru a-si duce la indeplinire activitatea curenta si pentru a
contribui la succesul unei organizatii.
Pentru ca personalul sa sprijine initiativele legate de calitate, trebuie in primul rand sa
le inteleaga. Organizatiile care deruleaza sisteme de management al calitatii trebuie sa faca
treceri in revista cu privire la standardul ISO 9001 la care sa participe intreg personalul.

Principiul numarul 4: Abordarea procesuala

Un rezultat dorit este obtinut intr-un mod mult mai eficient cand activitatile si
resursele aferente destinate crearii rezultatului sunt gestionate sub forma unu proces.
Un proces reprezinta un set de activitati care folosesc resurse (angajati, echipamente
tehnice etc) pentru a transforma elementele de intrare in rezultate finite. Fiecare organizatie
este alcatuita dintr-o serie de procese aflate in interactiune.

Principiul numarul 5: Abordarea sistemica

Identificarea, intelegerea si gestionarea proceselor interconectate in cadrul unui sistem

contribuie la eficacitatea si eficienta organizatiei in atingerea propriilor obiective.
Acest aspect este extrem de important in cazul auditurilor. Daca obiectul auditului se
rezuma la partea “interna” a unui proces, nu se va lua in considerare impactul asupra
celorlalte procese, acesta fiind o greseala fundamentala.

Principiul numarul 6: Imbunatatirea continua

Imbunatatirea continua a performantei generale a organizatiei ar trebui sa fie

obiectivul permanent al unei organizatii.
Auditarea sistemului de management al calitatii si imbunatatirea continua a proceselor
reprezinta cerinte esentiale ale standardului ISO 9001.

Principiul numarul 7: Abordarea factuala la luarea deciziilor

Deciziile eficace sunt bazate pe analiza datelor si a informatiilor. Este important sa se

faca corectii si sa se ia actiuni corective si preventive.
Analiza cauzelor primare reprezinta o modalitate eficienta de a depista problemele.

Principiul numarul 8: Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii

O organizatie si furnizorii ei sunt intr-o relatie de interdependenta iar o relatie reciproc
avantajoasa potenteaza capacitatea fiecarui partener de a crea valoare.

14
 Fiecare organizatie are specificul ei, asa ca nu exista un singur raspuns corect legat de
modalitatea de aplicare a acestor principii. Cu toate acestea, implementarea standardului ISO
9001 poate ajuta la crearea unei baze solide pentru imbunatatirea calitatii si cresterea gradului
de satisfacere a consumatorilor.

1.12 Sistemul de Management al calitatii

Sistemul de management al calității (SMC) este „un sistem de management prin care
se orientează și se controlează o organizație în ceea ce privește calitatea”.
În același standard ,o definitie mai extinsa precizeaza :” Sistemul de management al
calitatii este acea parte a sistemului de management al organizatiei, orientata către obtinerea
rezultatelor ,in raport cu obiectivele calitatii ,pentru satisfacerea necesitatilor ,asteptarilor și
cerintelor partilor interesate ,dupa caz .”
Un sistem de management al calitatii este pur și simplu o metoda prin care organizatia
demonstreaza ca înțelege cerintele clientilor ei și produce produse si/sau servicii care
îndeplinesc aceste cerinte ,la un nivel din ce în ce mai ridicat.
Un Sistem de management al calităţii este pur și simplu o metodă prin care organizația
demonstrează că înțelege cerințele clienților ei și produce produse și/sau servicii care
îndeplinesc aceste cerințe, la un nivel din ce în ce mai ridicat.
Sistemul de management al calităţii permite unei organizații să-și atingă scopurile și
obiectivele stabilite în politica și strategia acesteia. Totodată, oferă coerență și satisfacție în
termeni de metode, materiale și echipamente. Pentru a fi efectiv, e nevoie ca Sistemul de
management al calităţii să interacționeze cu toate activitățile organizației, pornind de la
identificarea cerințelor clientului și urmărind obținerea satisfacției clientului.
Sistemul de management al calităţii este rezultatul evoluției de-a lungul istoriei a
preocupărilor legate de calitatea produselor sintetizate în standarde.
Versiunile originale ale standardelor de calitate erau orientate spre asigurarea calității:
producție, verificare și controlul calității produselor.

Ele au fost concepute pentru a permite producătorilor să producă în mod consecvent

produse și/sau servicii mai bune.
Versiunile mai noi ale standardului ISO 9001 indică o deplasare dinspre asigurarea cerințelor
calității produsului înspre sistemele de management.

Această orientare către Sistemul de management al calității a generat chiar o percepție

greșită și anume că vorbind despre calitate, vorbim de fapt despre proceduri și documentație.
Practic, într-un context de afaceri există cinci aspecte ale calității:

1. Producția – realizarea unui produs sau serviciu;

2. Verificarea – confirmarea că ceva a fost făcut în mod corect;
3. Controlul calității – controlul unui proces pentru a asigura rezultate previzibile;
4. Managementul Calității – conducerea unei organizații, astfel încât, prin analiză și
îmbunătățire aceasta să-și optimizeze continuu performanțele;

15
5. Asigurarea Calității – conducerea unei organizații se asigură că un produs sau serviciu va fi
satisfăcător pentru cumpărător.
Pentru construirea unui Sistem de management al calităţii este nevoie de clarificarea
următoarelor elemente:
– structura organizatorică;
– responsabilități;
– gestionarea datelor;
– identificarea proceselor (procesele de management, managementul resurselor (inclusiv
achizițiile), procesele de realizare a produselor, procesele de măsurare, analiză, audit intern și
îmbunătățire, procesul de livrare a produsului/serviciului, etc.);
– resurse (includ resursele naturale, financiare și de capital uman);
– satisfacția clienților;
– îmbunătățirea continuă;
– realizarea unui produs/serviciu de calitate;
– întreținerea infrastructurii (clădiri, utilaje, echipamente, aparatură, etc.);
– sustenabilitate (inclusiv utilizarea eficientă a resurselor și efectuare de acțiuni responsabile
pentru mediu);
– transparență privind activitățile desfășurate și conexiunile dintre ele (include
trasabilitatea);
– audit independent.

1.3 Implementarea unui Sistem de Management al Calitatii

Implementarea unui sistem de management al calitatii duce la schimbarea culturii
organizationale ,prin dezvoltarea unui mediu propice imbunatatirii continue.
Procesul de implementare a lui ISO 9001 depinde de: nivelul de detaliere a
programului existent al calităţii dimensiunea organizaţiei și complexitatea proceselor sale.
Etapele implementării SMC Pentru a implementa cu succes sistemul de management
al calităţii în conformitate cu ISO 9001, institutia trebuie să parcurgă 14 etape fundamentale :
 Angajamentul managementului de vârf
 Stabilirea echipei de implementare
 Inițierea programului de conștientizare privind sistemul de management al calități
 Instruirea Personalului
 Efectuarea auditului diagnostic
 Dezvoltarea Planului de implementare
 Dezvoltarea documentației SMC
 Controlul documentelor
 Implementarea
 Auditul SMC
 Analiza de management
 Audit de pre-certificare
 Certificarea
 Îmbunătățire

16
BENEFICIILE IMPLEMENTĂRII UNUI SMC
-Crește capacitatea de planificare, comunicare internă,și decizie;
-Crește capacitatea de urmărire a furnizorilor;
-Crește satisfacția cliențilorși gradul lor de retenție;
-Reduce pierderile cauzate de erori de operare.
-Crește disciplina în muncă deoarece introduce în organizație o metodă sistematică de
controlal calității;
-Contribuie la păstrarea unui nivel bun de competitivitate pe piață a organizației prin
introducerea unor măsuri adecvate de control asupra calității;
-Contribuie la respectarea cerințelor legale privind calitatea producței de bunuri și servicii;
-Oferă posibilitatea de îmbunătăţire continuă prin audituri interne regulate;
-Asigură un control mai bun asupra motivăriiși îmbunătățirii continue a nivelului
decompetență al personalului;
-Crește capacitatea de adaptare a organizației la schimbare;

1.14 Auditul
Sub aspectul concepției și accepțiunii sale generale, auditul se tratează ca o
manifestare de control al corectitudinii și analiza performanțelor financiare pornind de la ceea
ce reflectă conturile și sintezele contabile,fapt pentru care International Accounting Standard
au constituit baza de fundamentare a Normelor Internaționale de Audit de către organismele
specializate ale Uniunii Europene, (Comité Règlementaire de l’audit) luând în considerare
cele mai notabile realizări economice obținute sau situația financiară globală la un moment
dat comparate cu situațiile ideale,cu speranța,cu perspectiva.
Conform Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comunității
Economice Europene nr.1605/2002 , Directiva a Opta a Consiliului nr.84/253/EEC și
Recomandarea 2001/256/EEC, auditul reprezintă părerea unui specialist autorizat de o anume
organizație profesională,cu privire la starea economică generală a unei companii,firme sau
autorități instituționale așa cum este redată ea în sintezele contabile, în conturi, bilanțuri și
fluxurile de trezorerie; ca,la rândul lor acestea redau o imagine fidelă a realității situate pe o
anume scară a performanței comparativ cu piața, cu realizările de vârf și rezultatele așteptate
de posesorii capitalului/patrimoniului - iar toate acestea sunt consemnate într-un raport
întocmit sub responsabilitatea auditorului.
Se înțelege deci că auditul este o măsură a performanței ,fapt pentru care,prin audit, în
general, se înțelege examinarea profesională a unei informații în vederea exprimării unei
aprecieri responsabile și independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de
calitate. Dar obiectivul oricărui tip de audit îl mai constituie și asigurarea calității și
corectitudinii informațiilor concomitent cu îmbunătățirea utilizării acestora spre a obține
maximum de performanțe.
Elementele principale care definesc auditul se referă,în consecință, la:
examinarea unei informații care trebuie să fie exclusiv o examinare profesională;
scopul examinării unei informații este acela de a exprima o evaluare a acesteia;
aprecierea exprimată asupra unei informații trebuie să fie responsabilă și independentă, ceea
ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilități pentru
activitatea sa și trebuie să fie o persoană independentă;

17
examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse
într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate.
Astăzi, Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comunității
Economice Europene nr.1605/2002 , Directiva a Opta a Consiliului nr.84/253/EEC și
Recomandarea 2001/256/EEC, definesc auditul într-un singur fel: „auditul reprezintă
examinarea situatiilor financiare și a raportarilor contabile ale unei companii, societăți, firme
sau instituții și consemnarea rezultatelor în cadrul unui raport care certifică dacă în opinia
auditorilor, raportarile contabile examinate reflectă în mod real situația financiară a
companiei sau a altei entități similare”.
1.1 Auditare-tipuri de audituri
1. Audituri financiare
2. Audituri ale calitatii
3. Audituri de mediu ( ISO 14000 / EMAS )
4. Audituri ale sistemelor de securitate din industria alimentara( HACCP)
5. Audituri ale sistemelor de sanatate si securitate a muncii
A. Clasificarea auditurilor .
-Din punct de vedere al scopului principal :
 Audituri interne : confera incredere in sine
 Audituri de secunda parte ( la furnizor ) : confera incredere in ceilalti
 Audituri de terta parte : confera incredere celorlalti

-Din punct de vedere al domeniului

audituri de produs : audituri “verticale”,in aval/amonte,verifi- când analiza si satisfacerea
constanta a cerintelor privind produsul ,inclusiv imbunatatirea permanenta a produsului
audituri de proces: Verificarea existentei, completitudinii si implementarii documentelor SM
referitoare la proces,precum si a faptului ca acestea conduc la obtinerea de valoare adau-
gata,asigura utilizarea eficienta a resurselor si creaza o baza pentru imbunatatire
audituri de sistem :verificarea documentarii,implementarii si adecvarii sistemului calitatii

18
1.15 Certificarea
CERTIFICAREA reprezinta activitatea unei institutii sau organizatii autorizate,
independente, in vederea determinarii, verificarii si atestarii scrise a conformitatii calitatii
unei entitati (produs, serviciu sau proces) prin confirmarea superioritatii tuturor
caracteristicilor acesteia in comparatie cu un referential prestabilit.
Criteriile generale pentru organismele de certificare a sistemului de calitate si pentru
cele ce executa certificari de produse si servicii sunt prevazute in normele Comunitatii
Economice Europene EN 45012 si respectiv EN 45011. Aceste norme au fost adoptate in
Romania sub numele de SR EN 45012 si respectiv SR EN 45011 Conditia impusa
organismului de certificare este in primul rand neutralitatea de interese intre agentii
economici angajati in producerea si comercializarea produselor si serviciilor precum si de
proiectarea si implementarea sistemului calitatii. Pentru a vinde un produs pe piata
nationala si cea internationala este necesar ca produsul care se realizeaza sa fie certificat.
Certificarea este procedura de atestare a conformitatii unui produs, a unui serviciu
sau a unui sistem de organizarea a intreprinderii in raport cu un standard.
Activitatea in domeniul certificarii este orientata spre asigurarea protectiei
drepturilor, sanatatii si securitatii consumatorilor, a mediului inconjurator. In Sistemul
National de certificare este prevazuta certificarea obligatorie conform Nomenclatorului
produselor, proceselor si serviciilor supuse certificarii obligatorii si certificarea benevola.
Marcile de certificare obligatorie si benevola au fost inregistrate de Organizatia
Mondiala a Proprietatii Intelectuale din Geneva in 1995. Produsele alimentare supuse
certificarii obligatorii in cadrul Sistemului National de Certificare (SNC MD) se clasifica in
11 grupe de produse omogene:
 uleiuri vegetale si produse prelucrarii lor;
 carne, produse din carne, carne din pasare, oua si produsele prelucrarii lor; peste,
crustacee, moluste si produsele prelucrarii lor;
 lapte si produse lactate;
 fructe, legume si produsele prelucrarii lor;
 concentrate alimentare;
 zahar;
 bauturi nealcoolice, vinuri, divinuri, alcoolul etilic, produsele alcoolice de desert si
nealcoolice;
 cofetarie, patiserie;
 hrana pentru copii;
 alte produse alimentare incluse in Nomenclatorul produselor supuse certificarii
obligatorii .

Recunoasterea oficiala a competentei unui organism de certificare se realizeaza prin

acreditare.

19
 Acreditarea reprezinta procedura prin care un organism, reprezentind o autoritate,
recunoaste formal ca un organism sau o persoana este competenta sa indeplineasca sarcini
specifice.
Tipurile de certificari
Certificarea produselor si serviciilor reprezinta atestarea, de catre organismul de
certificare, a conformitatii acestora cu un anumit standard, sau cu un alt document normativ.
Certificarea voluntara se refera la "domeniul nereglementat", deci la produsele si
serviciile pentru care nu exista reglementari obligatorii. Acest tip de certificare este utilizat de
intreprindere ca instrument pentru pastrarea pietelor de desfacere sau pentru cucerirea unor
noi segmente de piata
Certificarea sistemului calitatii reprezinta atestarea, de catre organismul de
certificare, a conformitatii acestuia cu un standard de referinta din familia ISO 9000 sau
echivalentele acestora.

Standarul ISO 9001 din anul 2015

Ultima editie ISO 9001 a fost publicata de ISO in luna septembrie 2015. Cu peste 1,1
miloane de certificate acordate la nivel global, ISO 9001:2015 ramane standardul care ajuta
orice organizatie sa demonstreze clientilor sai ca ofera produse si servicii de o calitate incon -
testabila. Standardul ISO 9001:2015 este, in acelasi timp, un instrument care le permite com-
paniilor sa-si imbunatateasca constant procesele si sa fie eficiente in activitatea lor.

Versiunea ISO 9001:2015 aduce modificari importante pe care Nigel Croft, Presedinte
al subcomitetului care a dezvoltat si revizuit standardul, le numea ca fiind: “evolutive mai
mult decat revolutionare”.

Aparut in anul 1987, ISO 9001:2015 a beneficiat de 4 revizuiri, ultima dintre ele fiind
si cea mai semnificativa comparativ cu editia ISO 9001:2000. Actualizarea standardului a du-
rat 3 ani si a fost posibila datorita implicarii a sute de experti din industrie si comert, dintre
care: consultanti, utilizatori, organisme de certificare, academicieni si organisme de cercetare,
guverne, ONG-uri, precum si alte mii de persoane, din partea comitetelor nationale, care au
revizuit si au adus imbunatatiri importante pe draftul standardului.

Procesul are loc o data la 5 ani, aceasta fiind considerata perioada optima in care un
standard isi pastreaza relevanta si actualitatea pentru piata iar companiile care au deja vechiul
standard au posibilitatea sa se alinieze la noua versiune in maxim 3 ani de cand aceasta a fost
publicata.

Printre cele mai importante modificari ale ISO 9001:2015, aducem in atentie:

 Standardul raspunde ferm ultimelor schimbari de ordin tehnologic, diversitate a busi-

ness-urilor si comert global din ultimii 15 ani;
 ISO 9001:2015 este construit sa raspunda celor mai noi trend-uri din sectorul servicii
si nevoilor domeniului de a avea un sistem de management al calitatii;
 ISO 9001:2015 este capabil sa se integreze usor cu alte sistem de management (spre
ex., cu ISO 14001) cum de altfel este capabil sa se alinieze cu directiile strategice si de

20
business ale unei organizatii; de asemenea, documentatia standardului este acum mai user
friendly permitandu-i o mai usoara parcurgere, intelegere si implementare;
 Noua versiune se focuseaza pe obtinerea performantei prin combinarea abordarii pro-
ces cu gandire bazata pe riscuri si prin utilizarea ciclului Plan-Do-Check-Act la toate
nivelurile organizatiei;
 ISO 9001:2015 adopta o noua structura de nivel inalt pentru standardele ISO ce
reprezinta sisteme de management, utilizand ca model Anexa SL a suplimentului ISO
consolidata cu directivele ISO/IEC; Anexa SL ofera o structura, un continut si o termi-
nologie similare, scopul alinierii fiind acela al simplificarii in viitor a lucrului cu orice
standard ce reprezinta un Sistem de Management;
 Versiunea imbunatatita ISO 9001:2015 va ajuta organismele de certificare ISO sa red-
uca numarul auditurilor si astfel sa reduca costuri;
 Revizuirea ISO 9001:2015 tine cont si de nevoile de reglementare solicitate de autori-
tati.


21
 Declaratie de intentie

Stimate Domnule Director Liviu Bălănici,

Vă adresez această scrisoare de intenție pentru ami exprima dorința de a aplica pentru
un loc de muncă în cadrul firmei SC Panifcom SRL Iași.
În ceea ce privește experiența mea în acest domeniu încă de la vârsta de 14 ani m-am
ocupat cu creșterera bovinelor având în permanență câte 2 vaci și mai mulți tăurași la îngrășat
în gospodăria proprie.
Deasemena am mai lucrat pe durata vacanței de varătimp de 3 luni la o fermă de vaci
în Anglia , Manor Farm Ltd.Acea exploatație avea un efectiv de 650 de capete la muls din
rasa Holstein și Jersey la care se adăugau și categoriile de tineret.
Fiecare zi de lucru în cadrul acelei expoatatii începea la ora 4:30 A.M. deoarece la ora
5:00 AM începea mulsul.Acesta dura până la ora 8:30 după care vacile mergeau pe pășunile
din jurul fermei. Al doilea muls începea la ora 14:00 și se termină la 17:30. Sarcinile mele
erau de a conduce efectivul către sala de muls ,activitate la sala de muls ,evacuarea dejecțiilor
cu tractorul , menținerea paturilor din nisip curate, împrospătarea așternutului din
paie ,hrănirea tineretului.
La anumite intervale de timp avea loc preluarea tineretului mascul de care achizitori
sau a vacilor reformă de către abator ,activități la care am participat și eu oferind sprijin la
îmbarcarea animalelor.
Consider că noțiunile mele solide acumulate în cadrul disciplinei Tehnologia Creș-
terii Bovinelor mă vor ajuta să fac față oricărei provocări și să îmi duc la îndeplinire toate
sarcinile și îndatoririle.
Pe lângă acestea pe perioada facultății am mai efectuat practica în domeniu în cadrul
fermei Rediu unde m-am putut familializa cu mediul fermei și lua parte la activitățile zil-
nice.Deasemenea în excursia de studiu organizată de facultate am vizitat mai multe ferme de
exploatare a bovinelor atât pentru producția de lapte cât și pentru cea de carne unde am avut
posibilitatea de a vedea cum este alcătuit un flux tehnologic și lua parte la el.
În afară de aceste aspecte sunt o persoană fexibilă ,care învață repede lucruri noi ,lu-
crând bine atât individual cât și în echipă.
Urmărind activitățile derulate de compania dumneavoatră, am constatat cu satisfacție
că profilul și realizările acesteia corespund pe deplin aspirațiilor mele profesionale. Doresc să
îmi dezvolt competențele profesionale prin implicarea pe termen lung în proiectele companiei
dvs. și vă rog să luați în considerare CV-ul meu pentru un interviu.
Vă stau la dispoziție pentru următoarele etape ale procesului de recrutare.

Vă mulțumesc,
Patachi Ionut George
Nr. Telefon 0769672292 ionutpatachi_99@yahoo,com

INFORMAȚII CU CARACTER Pătachi Ionuț George

PERSONAL

LOCUL DE MUNCĂ PENTRU Sat Pildești Comuna Cordun Județul Neamț, 937171 Pildești (România)

22
 0769672292

ionutpatachi_99@yahoo.com

Sexul masculin | Data nașterii 23/09/1999 | Naționalitatea română

Inginer Zootehnist la SC Panifcom SRL

CARE SE CANDIDEAZĂ Ajutor de la inginerul zootehnic

Rasă mixtă Rediu farm, Iași (România)
EXPERIENȚA PROFESIONALĂ Menținerea bunăstării animalelor. Hrănirea femelelor adulte și alăptarea vițeilor 0-3 luni
Alături de operatorul mulgător în sala de muls, îndatoririle mele fiind să dezinfectez mameloanele prin
14/07/2019–21/07/2019 ungerea lor cu iod.

Angajat la Manor Farm Ltd Anglia (3 luni).Ferma cu un efectiv de 650 capete la muls si categoriile de
tineret. Atributii-dirajarea efectivului catre sala de muls,operator mulgator,evacuare dejectii,hranirea
tineretului,inlocuire asternut

Practician
07/07/2019–14/07/2019
Biobaza Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Iași (România)

Îngrijirea animalelor prezente în biobază.

07/10/2018–14/10/2018 Practică la Oficiul Zootehnic Județean

Oficiul Zootehnic Județean, Iași (România)
Controlul calității laptelui de la diferite ferme de produse lactate din regiunea Moldovei

EDUCAȚIE ȘI FORMARE

17/09/2018–Prezent
Universitatea de Științele Vieții"Ion Ionescu de la Brad", Iași(România)

2014–2018 Liceul Teoretic Vasile Alecsandri Săbăoani (România)

2006–2014
Școala cu clasele I-VIII Pildești (România)

COMPETENȚE PERSONALE

română
Limba(i) maternă(e)

Curriculum vitae

23
Limbile străine ÎNELEGERE
Ț VORBIRE SCRIERE
Participare la
Ascultare Citire Discusers orală
conversa
Limba A2 B1 A2 A2 A1
engleză si A1 A1 A1 A1 A1
franceză

Niveluri: A1 i A2: Utilizator elementar - B1 i B2: Utilizator independent - C1 i C2: Utilizator experimentat
Cadrul european comun de referință pentru limbi străine - Grila de auto-evaluare
Competențe de comunicare Capacitatea de a construi relații despre încredere și empatie, capacitatea de a comunica constructiv în
situații de criză, abilități active de ascultare și consultanță, spirit de echipă

Competențe Rezistența la muncă sub stres.

organizaționale/manageriale Capacitatea de a conduce angajații agricoli.
Capacitatea de a organiza gărzile pe tot parcursul lucrului la fermă.

Buna capacitate de lucru in echipa.

Competențe dobândite la locul

de muncă O bună cunoaștere a factorilor care influențează calitatea laptelui de la procesul de formare până la
comercializarea acestuia în magazine.

O bună cunoaștere a creșterii animalelor și a sacrificării. Capacitatea de

a înțelege comportamentul animalelor.

AUTOEVALUARE

Procesarea Creare de Rezolvarea niște

Comunicare Securitate
informației conținut Problemă

Utilizator Utilizator Utilizator

Utilizator elementar Utilizator elementare
Independent experimentat Independent

Competentele digitale
- Grilă de auto-evaluare AM ,B1 B2

24