- Recenzie -

Recenzor: Boz Catalina Articol recenzat: Contributii ale agriculturii la fluctuatiile economice in Romania , Anca Dachin, Academia de Studii Economica, Bucuresti.

1. Rezumat articol In articolul recenzat se pune accentul pe evolutia agriculturii in Romania in ultimii ani si influenta acesteia asupra economiei in ansamblul sau. Importanta acestui articol rezida din faptul ca problema analizata respective contributia agriculturii la fluctuatiile economice in Romania, constituie o prioritate atat din punct de vedere economic cat si social. Agricultura este considerate o industrie in tarile UE dezvoltate si a fost sprijinita din surse publice sa atinga un nivel inalt de performanta si stabilitate. Scopul articolului este acela de a urmari dinamica agriculturii in Romania dupa anul 1990,si de evidential cele 3 domenii importante de manifestare a fluctuatiilor macroeconomice, respective: produsul intern brut, preturile si ocuparea fortei de munca. In prima parte a acestui articolului se vorbeste despre preocuparile legate de variatia productiei agricole in functie de schimbarile climatice, de volatilitatea preturilor agricole sub presiunea cautarii de resurse energetice alternative si a actiunilor speculative. In continuare in articol,autorul prezinta variatiile produsului intern brut in Romania. Se vorbeste despre economia Romaniei in perioada de tranzitie la economia de piata,si sectorul agricol care ocupa o pondere relative inalta. In timp insa dupa anul 1990 contributia agriculturii la valoarea adaugata bruta totala s-a diminuat de la 23% la 12,1%. Aceasta contributie din ce in ce mai scazuta a agriculturii la PIB se datoreaza dezvoltarii importante a sectorului serviciilor si a relansarii productiei industrial, care au reprezentat modificari structural,care de asemenea au influentat sursele cresterii economice.

Reducerea numarului populatiei ocupata in agricultura in Romania indica nivelul initial ridicat al supraocuparii fortei de munca. Si odata cu reducerea input-ului de forta de munca s-a redus si suprafata agricola utilizata. Din acest motiv s-a diminuat cresterea productivitatii muncii in agricultura, acest lucru fiind influentat puternic si de instabilitatea conditiilor climatice. Autorul prezinta in articolul recenzat si un table privind productivitatea in agricultura calculate ca valoare bruta pe unitate de munca anuala,care este semnificativ mai mica decat media UE-27, insa aceste variatii anuale ale productiei agricole pot genera repozitionari in ierarhia UE de la un an la altul. Din tabel se observa faptul ca in Romania productivitatea in agricultura in anul 2000 a reprezentat 25,2% din media UE-27, iar in anul 2003 productivitatea a crescut ajungand la 43,2%. In continuarea articolului este analizat impactul preturilor la produsele agricole asupra inflatiei. Din analiza indicelui preturilor de consum (IPC) se observa ca dupa aderare se manifesta in continuare in Romania feneomenul de inflatie cu o dezinflatie in perioada 2001-2007. Pe fondul deprecierii severe cursului de schimb al leului fata de principalele valute si mediului concurential scazut fata de piata interna a dus la cresterea preturilor la bunurile alimentare din import, iar datorita efectelor meteorologice defavorabile a avut loc si o crestere a indicelui.( IPC) in anul 2007-2008. Cresterea accentuata a preturilor agricole dupa anul 2000 se datoreaza in mare parte liberalizarii tarzii a pietelor agricole interne,dar si inflatiei mai ridicate din Romania comparativ cu zona euro. In ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, resursele din agricultura sunt ocupate intr-un numar mare de exploatatii. Agricultura Romaniei este neomogena din punct de vedere al structurilor de exloatare. In acest articol ne este prezentat si sectorul micilor gospodarii taranesti care s-a dovedit a fi foarte rezistent si a supravietuit dupa anul 1990, pe structura vechilor gospodarii rurale. Gospodariile taranesti produc intr-o mare masura pentru autoconsum si practice sunt excluse de pe piata intrucat nu indeplinesc conditiile necesare comercializarii.

Consolidarea sectorului privind exploatatiile familial orientate catre piata este important in contextual instabilitatii economice-financiare mondiale si al schimbarilor climatice,deoarece pe de o parte, asigura hrana familiilor rurale, iar pe de alta parte pot sa produca pentru piata o gama diversificata de produse. Chiar daca in intervalul de timp 2000-2009 populatia ocupata in agricultura a scazut, acest lucru nu reflecta in suficienta masura realitatea privind ocuparea fortei de munca in agricultura. Din tabelul prezentat de autor privind populatia care a lucrat in agricultura in exploatatii, se observa numarul foarte ridicat al persoanelor implicate in activitati agricole. Pe fondul crizei incepute in 2009 in Romania, trendul de reducere a populatiei ocupate in agricultura s-a interupt si asistam din nou la manifestarea sectorului agricol ca amortizor occupational. Din datele INS prezentate in articol, reiese ca dupa primele trimestre ale anului 2010, nr de salariati a continuat sa scada, insa si rata somajului are o usoara tendinta de scadere. Toate aceste reduceri ale ocuparii in agricultura si apoi cresterea acesteia partial prin munca sezoniera ca reactie la manifestarile crizei nu a avut totusi un impact puternic asupra productiei agricole. In concluziile articolului se subliniaza oscilatiile productiei agricole care induc inca variatii semnificative ale PIB, chiar daca ponderea agriculturii in PIB a scazut continuu in ultimul deceniu; volatilitatea preturilor care este ridicata, activitatea in agricultura care este dominata numeric de exploatatii individuale, precum si faptul ca acestea functioneaza ca un amortizor ocupational cu rol anticiclic. De asemenea in articol se pune accent pe faptul ca Romania nu s-a apropiat inca de modelul european, si nu este directionata catre piata si catre atingerea eficientei scontate dupa aderarea la UE. Autorul subliniaza idea ca, daca s-ar reconsidera semnificatia modernizarii agriculturii sub presiunea schimbarilor din lumea globala si ale conceptiei despre o viata sanatoasa, Romania ar putea gasi o cale de valorificare mai buna a dotarilor sale cu resurse natural si a modelului actual de consum din zonele rurale.

Sunt si eu de acord cu aceasta ide a autorului, si consider ca daca romanii ar fi mai bine informati asupra beneficiilor obtinute din consumul produselor naturale, cu siguranta agricultura ar fi valorificata si ar ocupa un loc mult mai important atat in economie, cat si in viata omului. Parerea mea este ca dintotdeauna agricultura a fost un mijloc de castig foarte important pentru locuitorii din mediul rural mai ale, multi dintre acestia se hraneau, castigau bani si traiau prin agricultura.

2. Organizare. Organizarea articolului este una clasica, corecta din punct de vedere stiintific. La inceputul articolului este prezentat un rezumat al acestuia, urmand ulterior articolul propriu-zis care este structurat pe 4 puncte, dupa care regasim exemplificarea bibliografiei. Fiecare din cele 4 puncte ale articolului au fost realizate intr-o inlantuire logica, in acest mod autorul putand sa se faca inteles cu privire la prezentarea problemei analizate.

3. Continut. a) Originalitate: tema studiata de autor in acest articol este una cunoscuta avand in vedere faptul ca agricultura joaca un rol major in economie si in viata oamenilor inca de la inceputul omenirii, iar aceasta tema a mai fost studiata si de alti economist. Din punctul meu de vedere, oroginalitatea acestui articol se datoreaza faptului ca autorul a exemplificat si explicat problema supusa spre analiza prin intermediul mai multor date statistice, tabele, grafice. b) Noutate. Cu siguranta aceste aspecte privind agricultura au mai fost abordate si in trecut sub o alta denumire probabil, acest lucru fiind dovedit si prin faptul ca autorul foloseste informatii si din standarde din trecut. c) Relevanta si calitatea metodelor/ tehnicilor descriese. Tema analizata este importanta prin prisma faptului ca prezinta aspecte legate de productia agricola, despre fluctuatiile economice, volatilitatea preturilor si modul in care acestea afecteaza mediul economic.

Ideile si concluziile desprinse din articol sunt pertinente si pot constitui punct de plecare pentru noi abordari in acest domeniu. Problema analizata in cadrul acestui articol recenzat este relativ veche dar care ramane de actualitate deoarece agricultura reprezinta un aspect important pentru economie si pentru oameni. d) Calitate. Informatiile furnizate prin intermediul acestui articol sunt de calitate, autorul a prezentat intr-un mod clar atat notiunile pur teoretice, cat si cele care au fost evidentiate in mod tabelar si prin grafice. Ipotezele efectuate in cadrul articolului sunt in cea mai mare parte credibile. Corectitudinea rezultatelor obtinute de asemenea poate fi verificata prin analiza tabelelor, graficelor prezentate.

4. Prezentare, gramatica, stil. Limbajul utilizat este correct din punct de vedere stiintific, fiind usor de inteles si de catre majoritatea oamenilor obisnuiti. Stilul si exprimarea autorului sunt clare, coerente, si nu exista greseli gramaticale sau de exprimare.

5. Citari si surse bibliografice. Sursele citate de autor sunt relative recente, cu exceptia datelor din anul 2000, si sunt relevante pentru problema analizata in cadrul acestui articol. Se regasesc de asemena si cuvinte cheie cum ar fi: agricultura, fluctuatii economice, volatilitatea preturilor, supraocupare. In intocmirea acestei lucrari, autorul a citat atat din autori straini, cat si din cei autohtoni. Bibliografia este mentionata la sfarsit, si cuprinde un nr de 8 surse bibliografice.

6. Sugestii pentru imbunatatirea articolului. Articolul recenzat este foarte bine realizat, surprinzand exact punctele cheie ale problemei analizate, insa o promovare a agriculturii mai amanuntite, precum si

valorificarea beneficiilor aduse de consumul de produse naturale ar fi condus la o mai buna intelegere a articolului.