GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E nr. ____
din 2022
Chișinău

Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea

Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”
---------------------------------------------------------

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă și se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul de lege

pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”.

Prim-ministru NATALIA GAVRILIȚA

Contrasemnează:

Ministrul justiției Sergiu Litvinenco

Y:\006\ANUL 2022\HOTARARI\SND-2030\SND-2030-redactat-ro-HG.docx
 3

Proiect

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

LEGE
pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare
„Moldova Europeană 2030”

Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.

Articol unic. – Se aprobă Strategia națională de dezvoltare „Moldova

Europeană 2030” (se anexează).

Președintele Parlamentului

Y:\006\ANUL 2022\HOTARARI\SND-2030\SND-2030-redactat-ro-HG.docx
 4

1 Introducere

Republica Moldova este în continuă transformare, fiind afectată direct de

evenimentele regionale și globale: creșterea prețurilor la produsele energetice și
produsele alimentare, criza de securitate din regiune pe fundalul agresiunii Federației
Ruse în Ucraina, reformatarea lanțurilor valorice și chiar schimbările climaterice care
afectează producția agricolă. În acest context extrem de dificil, pe lângă intervențiile
de scurtă durată pentru a face față crizelor curente, Guvernul și-a propus definirea
unei viziuni de dezvoltare pe termen mediu și lung, pentru a consolida reziliența față
de crizele viitoare și a crea baza pentru dezvoltarea durabilă și incluzivă a țării.
Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (în continuare
SND) este documentul național de viziune strategică pe termen lung, care indică
direcțiile de dezvoltare a țării și a societății și care adaptează prioritățile, obiectivele,
indicatorii și țintele angajamentelor internaționale asumate de către Republica
Moldova la contextul național, în special Acordul de Asociere Republica Moldova –
Uniunea Europeană și angajamentele care derivă din statutul de țară-candidat pentru
aderarea la UE, inclusiv Agenda 2030 de dezvoltare durabilă. Guvernul stabilește în
SND prioritățile naționale, iar structura și elementele acesteia stau la baza dezvoltării
cadrului național de planificare strategică, evidențiind viziunea, prioritățile,
obiectivele, direcțiile de intervenție relevante pe termen lung.
SND propune o viziune de dezvoltare centrată pe om, având la bază concluzia
în urma implementării precedentei strategii „Moldova 2020”, conform căreia acest
document de planificare strategică trebuie să adopte o abordare holistică privind
dezvoltarea umană (în schimbul centrării excesive pe obiective înguste de dezvoltare
economică). În cadrul acestei viziuni, omul este beneficiar, nu resursă sau instrument,
al dezvoltării, iar însăși dezvoltarea presupune un conținut tangibil, de creștere a
bunăstării.
Astfel, obiectivele de dezvoltare stabilite în SND derivă din conceptul modern
de calitate a vieții și problemele majore identificare la nivel național. În contextul de
dezvoltare al Republicii Moldova, dimensiunile cele mai importante ale calității vieții
sunt: veniturile, condițiile de trai, educația, cultura, sănătatea, solidaritatea socială,
respectarea drepturilor omului, încrederea în guvernare, încrederea în justiție,
securitatea umană și calitatea mediului. Obiectivele propuse în SND răspund
necesităților stringente ale societății. SND trasează o legătură directă între aspirațiile
de bunăstare, pe de o parte, și politicile care vor contribui la aceste obiective, pe de
altă parte. Monitorizarea progresului și evaluarea impactului de dezvoltare a SND va
fi realizată prin intermediul indicatorilor statistici dezagregați, inclusiv ai
Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Urmând imperativul integrării europene, exprimat nemijlocit prin
implementarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi
 5

Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre

ale acestora, pe de altă parte, Strategia „Moldova Europeană 2030” adoptă conceptul
utilizat de țările Uniunii Europene pentru măsurarea calității vieții oamenilor în zece
dimensiuni, sporirea calității vieții fiind scopul strategic al documentului. În același
timp, Strategia „Moldova Europeană 2030” este contribuția Republicii Moldova la
realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată de către țările membre
ale Organizației Națiunilor Unite în septembrie 2015. Astfel, Strategia „Moldova
Europeană 2030” transpune țintele, în special cele considerate acceleratori ai
dezvoltării, și indicatorii Agendei 2030 adaptați la contextul național al Republicii
Moldova.
Guvernul nu este singurul agent al schimbărilor în societate, dar are un rol-
cheie de coordonare, leadership, mobilizare și inspirare pentru alți actori. SND va
contribui la realizarea acestor funcții, definind o serie de intervenții prioritare -
regulatorii, instituționale, bugetare, investiționale, educative - care vor avea impact
pozitiv direct asupra bunăstării și vor contribui la descătușarea potențialului
oamenilor pe plan antreprenorial, educațional, cultural, productiv, etc.
Necesitatea unui document vizionar de planificare strategică este determinată
de asigurarea unui cadru unic și coerent care urmează să ancoreze politicile publice.
Mai mult decât atât, aceasta este subliniată de noile realități economice, demografice,
sociale și de securitate în care intră Republica Moldova, la fel ca întreaga regiune sau
chiar lume, în contextul crizelor care au developat numeroase carențe sistemice de
dezvoltare. Pandemia COVID-19, crizele energetice, creșterile accelerate ale
prețurilor, secetele și inundațiile recurente, crizele economice și, mai nou, criza de
securitate cauzată de invadarea militară a Ucrainei de către Federația Rusă – toate
evidențiază importanța unui document de planificare care să contribuie atât la o
adaptare mai bună la noile realități, cât și să catalizeze procesul de dezvoltare prin
valorificarea oportunităților și prevenirea activă a riscurilor.
Definind conturul viitorului dorit pentru Republica Moldova, SND va servi ca
reper pentru toate strategiile și programele sectoriale, atât la scară națională, cât și
pentru cele regionale și locale. Astfel, documentele de politici publice sectoriale
existente sau în curs de elaborare vor fi adaptate la SND, reflectând viziunea centrată
pe oameni, pe necesitățile și aspirațiile lor. Prioritățile majore de politici își vor găsi
reflectare în Planurile Naționale de Dezvoltare, Cadrul Bugetar pe Termen Mediu și
bugetele publice naționale în orizontul de planificare.
SND va ghida asistența partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova în
raport cu prioritățile naționale de dezvoltare și va asigura o mai bună coordonare a
proiectelor și resurselor acestora. De asemenea, SND va servi ca important factor de
mobilizare a resurselor private, precum și a creativității, ideilor și proiectelor
organizațiilor societății civile și ale comunității științifice naționale, către sectoarele
și domeniile prioritare pentru asigurarea calității vieții oamenilor.
 6

2 Analiza situației
2.1 Contextul internațional

Lumea contemporană este într-o continuă schimbare, amploarea și intensitatea

transformărilor depășind uneori capacitățile și resursele țărilor, comunităților și
oamenilor pentru a le face față și a se adapta. Ținând cont de particularitățile și
contextul de dezvoltare al Republicii Moldova, pot fi evidențiate câteva mega-
tendințe care, prin persistența și scara la care se manifestă, vor influența în mod direct
evoluția pe termen scurt și mediu al Republicii Moldova.

2.1.1 Acutizarea securității militare în regiune

Odată cu invadarea militară a Ucrainei de către Federația Rusă, din 24 februarie
2022, a devenit clar că securitatea militară trebuie să rămână o prioritate strategică
pentru Republica Moldova, cel puțin din considerentul proximității față de acțiunile
militare, dar și a problemei regiunii transnistrene care este percepută drept sursă de
instabilitate pentru țară și regiune. Evenimentele respective au disipat definitiv
percepția imposibilității invaziilor militare drept instrument de presiune în relațiile
internaționale. Respectiv, până în 2030, Republica Moldova urmează să-și
restructureze sistemul de apărare națională, dar și sistemul de securitate per ansamblu,
prin sporirea investițiilor publice în dotarea armatei naționale, participarea în misiuni
și operații internaționale, intensificarea cooperării și schimbului de experiență pe
filieră de apărare cu partenerii strategici, fortificarea sistemului de protecție civilă și
alte acțiuni conexe care urmează să fie definite în viitoarea strategie a securității
naționale care va fi elaborată în scurt timp și ancorată în Strategia „Moldova
Europeană 2030”.

2.1.2 Persistența schimbărilor climaterice și hazardurilor naturale

asociate
Toate evidențele arată că schimbările climaterice globale sunt cauzate, în
primul rând, de activitățile umane, ceea ce solicită o regândire a interacțiunii dintre
oameni și lumea înconjurătoare, prin diminuarea amprentei activităților umane și
economice asupra mediului. Concentrația tot mai înaltă a gazelor cu efect de seră în
atmosferă determină creșterea temperaturilor medii globale și fluctuații climaterice
locale tot mai imprevizibile. Temperatura medie globală este cu circa 1,1-1,2 grade
peste nivelul pre-industrial, iar perioada 2010-2020 a fost cea mai caldă pe toată
durata observațiilor meteorologice. Două treimi din gazele cu efect de seră revin
dioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili. O altă sursă de gaze
cu efect de seră este metanul, componenta principală a gazelor naturale, responsabil
de circa 25% din emisii. Un alt gaz cu efect de seră cu impact negativ considerabil
asupra încălzirii globale este oxidul (oxizii) de azot. Sursa principală a acestor gaze
 7

este folosirea îngrășămintelor minerale de azot, care este utilizat la culturile agricole
extrem de irațional, contribuind la emanarea oxizilor de azot în atmosferă.
Concomitent, îngrășămintele minerale de azot intensifică procesele de mineralizare a
materiei organice a solului cu emanarea dioxidului de carbon în atmosferă.
Creșterea temperaturilor a condiționat creșterea frecvenței fenomenelor
naturale cu caracter extrem, inclusiv a secetelor și inundațiilor. Schimbările
climaterice și efectele acestora au scos în evidență vulnerabilitatea sistemelor de
producție tradiționale. Amenințând rupturi majore în modul de trai și de organizare a
societății, aceste schimbări impun identificarea unor strategii noi, și de adaptare, și
de moderare a schimbărilor climaterice. Uniunea Europeană, Statele Unite ale
Americii, China și o serie de alte țări, precum și un număr impunător de corporații
mari, s-au angajat să atingă neutralitatea carbonică până în 2050-2060, inclusiv prin
tranziția la surse regenerabile de energie și extinderea suprafețelor împădurite. Au
crescut dramatic investițiile pentru dezvoltarea unei tehnologii cu potențial disruptiv
- fuziunea termonucleară - care promite să devină o sursă inepuizabilă de energie
electrică curată în aproximativ 10 ani.

2.1.3 Mutațiile economice și geopolitice globale

Economia mondială este în plină transformare odată cu avansarea Asiei în
calitate de cea mai mare regiune comercială a lumii, alimentând creșterea unei
comunități de consum în masă și a unor noi corporații. Criza energetică europeană
din perioada anilor 2021-2022 în mare măsură a fost condiționată și de creșterea
puternică a cererii de energie din partea țărilor asiatice. Către anul 2030 China și India
vor reprezenta 35% din populația lumii și 25% din PIB-ul global. La scară planetară,
economiile non-OCDE vor reprezenta circa 55-60% din PIB-ul global. În același
timp, societățile occidentale vor rămâne mai bogate decât țările orientale din punct
de vedere a venitului per capita. China se erijează tot mai clar într-o superputere
economică globală, care va fi nevoită să-și procure sau să-și asigure acces global la
resurse. Această perspectivă explică inițiativa chineză Belt and Road – noul Drum al
Mătăsii - China investind în dezvoltarea economică și infrastructura de transport a
peste 130 de țări. Totodată, se conturează o nouă tendință ideologică de contestare a
actualei ordini mondiale și de promovare a unei lumi tot mai multipolare și mai
clusterizate, instrumentele de presiune economică și financiară căpătând un rol-cheie
în această confruntare.

2.1.4 Modificările în paradigma industrială

Odată cu accelerarea, standardizarea și convergența automatizării, ingineriei,
capacităților de stocare a energiei și a datelor, a capabilităților de procesare automată
și a inteligenței artificiale, industria modernă tot mai clar tranzitează spre un model
de producție bazat integral pe roboți și automatizare. Această tendință riscă să facă
 8

irelevante avantajele oferite de forța de muncă ieftină și cu un nivel de la inferior la

mediu de calificare. Numărul de roboți industriali a crescut de 3 ori în perioada 2000-
2020, ajungând în prezent la 2,3 milioane unități. Către anul 2030, numărul roboților
industriali va ajunge la 20 milioane, ceea ce înseamnă că cel puțin 10% din ocupațiile
în sfera industrială vor fi lichidate. Robotizarea – coroborată cu lecțiile oferite de
pandemia COVID-19 - va permite țărilor cu tradiții industriale să revizuiască
strategiile lor industriale care se bazau pe lanțuri tehnologice globale și să tranziteze
de la strategia de offshoring la cea de reshoring, adică de readucere a producției
industriale mai aproape de punctul de asamblare finală. Tendințele recente sugerează
că țările cu sectoare industriale tehnologic înapoiate sunt deosebit de vulnerabile în
raport cu procesul de robotizare – rata de lichidare a locurilor de muncă în asemenea
țări va fi de două ori mai mare decât în țările caracterizate de forță de muncă calificată.
Totodată, având în vedere intensificarea procesului de robotizare și creșterea
capacităților inteligenței artificiale, devine imperativă crearea unei societăți
competitive bazate pe cunoaștere, obiectiv ce poate fi atins prin dezvoltarea cercetării
științifice, inovare și antreprenoriat tehnologic.

2.1.5 Avansarea revoluției digitale

Economia globală a devenit interconectată, iar pandemia de COVID-19 a
accelerat cu câțiva ani tendința digitizării. Datele primare și reutilizate au devenit o
resursă importantă pentru generarea noilor bunuri și servicii și sporirea eficienței
proceselor de producție, deciziilor organizaționale și interacțiunilor umane. Peste
90% din datele existente la moment au fost generate de oameni, mașini și procese
tehnologice în ultimii 2 ani. În paralel, s-au îmbunătățit substanțial capacitățile de
procesare și analiză, inclusiv prin intermediul unor algoritmi de învățare automată și
a inteligenței artificiale. Aproape 1 trilion de obiecte sunt deja interconectate și
numărul acestora va crește exponențial către anul 2030. Peste 90% din tranzacțiile la
bursele globale deja sunt efectuate de algoritmi, fără intervenție umană directă.
Tehnologiile digitale au facilitat în mod dramatic adaptarea omenirii la restricțiile
impuse de pandemia COVID-19 și au demonstrat posibilități radical noi de
marketing, organizare a educației, prestării serviciilor publice, etc. Tehnologiile
digitale au pătruns în sectoare care în mod tradițional sunt văzute tehnologic mai
înapoiate, inclusiv agricultura, unde soluțiile digitale combinate cu senzori și metode
noi de telemetrie permit monitorizarea continuă a stării și fazelor culturilor agricole,
a sănătății animalelor, a impactului secetei, a condițiilor meteorologice locale etc.

2.1.6 Dezvoltarea proceselor și materialelor disruptive

O adevărată revoluție globală se produce prin cercetările și dezvoltarea
tehnologică în domeniul proceselor și materialelor noi. Industriile automotive, de
construcții, manufacturiere și agricole sunt impuse de noile reglementări și de
 9

schimbarea în preferințele consumatorilor să integreze materiale și componente

durabile, prietenoase cu mediul, în tehnologiile lor de producție. Progresele în știința
materialelor permit crearea de materiale inteligente cu proprietăți programabile
pentru o serie de aplicații industriale și cotidiene. Tot mai multe start-up-uri lucrează
asupra materialelor și produselor cu calități diverse, inclusiv termo-, electro- și
fotocromism, piezoelectricitate, supraconductibilitate, multiferoicitate, memorizarea
formei, auto-vindecare, auto-curățare, capacități avansate de filtrare, etc. Proliferarea
nanofibrelor, nanotuburilor, alotropilor și altor nanostructuri conturează oportunități
practic infinite de generare de valoare adăugată în sectoarele electronice, energie,
mobilitate urbană, sănătate și producție. Imprimantele 3D deja permit numeroase
aplicații în industria alimentară, a modei, transporturi, construcții, sănătate, educație,
muzeistică și artă populară. Aceste procese și materiale multifuncționale nu pot fi
elaborate fără o dezvoltare durabilă a cercetării fundamentale în domeniile fizicii,
matematicii, chimiei și disciplinelor conexe.

2.1.7 Modificările în cultura muncii

Pandemia de COVID-19 a accelerat substanțial tendințele de schimbare a
modelului de muncă. Oamenii au început să pună un preț mult mai mare pe condițiile
de muncă etice, sigure și care permit un echilibru mai bun între viața personală și cea
profesională. Totodată, un număr foarte mare de angajați, circa 25%, conform unor
estimări globale, simt nevoia să-și schimbe ocupația. Într-o eventuală epocă post-
COVID, munca la distanță și ședințele de lucru virtuale vor deveni o normalitate –
conform estimărilor McKinsey, între 20 și 25% din angajații în economiile avansate
și emergente ar putea lucra de acasă de la 3 la 5 zile săptămânal. Pandemia de
COVID-19 a impus accelerarea digitalizării, mai ales în ocupațiile caracterizate de
proximitate fizică. La fel de important, mixul ocupațiilor se înscrie pe un trend tot
mai clar de creștere accelerată a joburilor care presupun nivel înalt de calificare și a
remunerării acestora, în paralel cu un decalaj tot mai înalt între salarizarea muncii
calificate și a celei necalificate.

2.1.8 Presiunile demografice globale în creștere

Populația planetei a depășit în prezent nivelul de 7,7 miliarde oameni și către
anul 2030 se îndreaptă către pragul de 8,5 miliarde. Creșterea populației, cuplată cu
creșterea veniturilor disponibile, este însoțită de creșterea cererii pentru resurse și
pune presiuni tot mai mari pe mediul și pe sistemele ecologice. În același timp, în
diferite regiuni se produc importante schimbări demografice: dacă țările
subdezvoltate sunt caracterizate de rate înalte de fertilitate și creștere a numărului
populației, atunci cele dezvoltate se confruntă cu problema îmbătrânirii populației.
Economiile țărilor dezvoltate se vor confrunta cu o penurie tot mai mare de forță de
muncă, ceea ce va conduce la o creștere a cererii de specialiști externi și va intensifica
 10

factorii de atracție externă pentru potențialii emigranți. Ținând cont de riscurile de

securitate, țările europene vor da preferință emigranților din țările proxime din punct
de vedere cultural, cu o capacitate de integrare înaltă. Emigrarea și mobilitatea
internațională a muncii va avansa și mai mult în următorii 10 ani.

2.1.9 Avansarea conștiinței civice a noii generații

Având acces practic din născare la Internet, tehnologii și instrumente de
comunicare și socializare portabile, generațiile născute în secolul XXI sunt
caracterizate de un nivel de educație tehnologică mult mai înalt decât cele anterioare.
Aceasta și-a lăsat amprenta asupra atitudinilor publice, acestea punând un accent mai
puternic pe toleranță, drepturile omului, coeziune socială, echitate, incluziune,
eliminarea discriminărilor, utilizarea mai responsabilă a resurselor, oprirea și
ranversarea schimbărilor climaterice globale. Tinerii de azi manifestă un
comportament mai puțin violent și sunt mai puțin predispuși să-și asume riscuri și
comportamente deviante, precum și să facă abuz de alcool. Ei au așteptări mult mai
sofisticate din partea guvernelor și autorităților publice la modul general. Odată cu
maturizarea și intrarea acestora în viața economică activă, aceste caracteristici
comportamentale vor avea impact asupra culturii consumului de masă, politicii
naționale și globale și eticii corporative.

2.1.10 Riscurile noilor pandemii

Pandemia COVID-19 a scos în evidență atât vulnerabilitatea lumii în fața
crizelor globale de sănătate publică, cât și capacitățile mult mai înalte de coordonare
și reacție pe care le are lumea. Cercetările empirice arată că în fiecare an,
probabilitatea unei noi pandemii de magnitudinea COVID-19 este de 2,5-3,3%, ceea
ce înseamnă că în următorii 25 de ani probabilitatea unei pandemii la fel de grave este
de circa 47-57%. Țările cele mai sărace sunt cele mai vulnerabile în fața acestor noi
potențiale pandemii și au cea mai redusă capacitate de reacție imediată și răspuns pe
termen lung.

2.2 Respectarea drepturilor omului

Situația Drepturilor Omului în Republica Moldova deși a cunoscut o
îmbunătățire, totuși, rămâne a fi în continuare o provocare pentru autoritățile
administrației publice centrale și locale.
Guvernul este dedicat procesului de promovare a reformelor democratice în
vederea edificării statului de drept, ajustării implementării legislației și a practicilor
naționale în domeniul drepturilor omului la standardele internaționale și depune
eforturi pentru onorarea obligațiilor și angajamentele asumate.
 11

Au fost inițiate procese de consolidare a rolului instituțiilor naționale de

drepturile omului, inclusiv prin promovarea modificărilor legislative aferente și
crearea mecanismului instituțional în domeniul drepturilor omului.

2.3 Veniturile oamenilor

Veniturile sunt la baza piramidei necesităților umane deoarece permit
procurarea bunurilor și serviciilor pentru un trai decent și acumularea economiilor de
viață. O condiție indispensabilă, chiar dacă insuficientă, pentru formarea veniturilor
este creșterea economică. Performanțele de creșterea economică a Republicii
Moldova au fost sub-optimale pe parcursul ultimilor ani. În 2015-2021 rata de
creștere medie anuală a PIB-ului a fost de circa 3,1%, încetinind comparativ cu 2001-
2010 când indicatorul era peste 5%. Exprimat în prețuri constante, PIB-ul per capita
a crescut de la 2457 dolari SUA în 2015 la circa 4921 dolari SUA în 20211. Aceasta
a fost insuficient pentru o convergență vizibilă către alte state din Europa Centrală și
de Est2, PIB-ul per capita oscilând între 26%-27% din nivelul mediu pe regiune.
Aceasta denotă carențele calitative ale actualului model economic, vulnerabilitatea
economiei la șocuri și erodarea potențialului de creștere. Oscilația pronunțată a PIB-
ului efectiv în jurul potențialului (Figura 1) reflectă variate șocuri, cum ar fi secetele
din 2003, 2007, 2009, 2012, 2015 și 2020, criza mondială din 2009, criza bancară din
2015 și pandemia COVID-19 în 2020. În rezultat, PIB-ul per capita în RM a rămas la
unul din cele mai scăzute nivele în grupul țărilor din Europa Centrală și de Est (Figura
2).
Figura 1. Rata de creștere a PIB efectiv și Figura 2. PIB/capita în Europa Centrală și
potențial, % de Est, media pentru 2015-2020, prețuri
constante, USD

Sursa: Calculele autorilor în baza datelor Sursa: Calculele autorilor în baza

BNS. datelor Băncii Mondiale
(databank.worldbank.org).

1
Conform Băncii Mondiale, www.databank.worldbank.org
2
Media țărilor din Europa Centrală și de Est a fost calculată în baza următorului grup de state: Albania, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria,
Croația, Cehia, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina.
 12

Performanțele economice modeste au avut repercusiuni evidente asupra

veniturilor populației. În pofida unor firave tendințe ale diminuării ratei sărăciei în
2014-2019, veniturile în Republica Moldova au rămas printre cele mai scăzute în
Europa Centrală și de Est. Media pentru perioada 2010-2019 a venitului național net
ajustat per capita a constituit doar 30% din media regiunii, fără tendințe clare de
convergență. Salariul mediu constituie doar a cincea parte din media Europei Centrale
și de Est, la fel ca și productivitatea muncii . Drept rezultat, oamenii din Republica
Moldova acumulează deficite enorme ale ciclului de viață, consumând mai mult decât
câștigă . Surplusul ciclului de viață este acumulat timp de numai 21 de ani de viață
economic activă, perioadă mult mai scurtă comparativ cu alte țări. Anual se
acumulează deficite de zeci de miliarde de lei: 42 miliarde lei pentru femei și 18
miliarde lei pentru bărbați conform estimărilor pentru 2018 . Acestea pun presiuni pe
bugetul public, deficitele fiind finanțate prin transferuri sociale, mai ales pentru
persoanele în etate. În ultimă instanță, deficitul ciclului de viață este o povară pentru
întregul sistem economic, deoarece ponderea celor care generează valoare adăugată
brută în economie este relativ mică și în continuă scădere. În timp ce Republica
Moldova a pierdut oportunitatea de a valorifica primul dividend economic, încă mai
există oportunitatea de a folosi cel de-al doilea dividend demografic (Figura 4) cu o
contribuție anuală la PIB de 1,64% pe cap de locuitor.

Figura 3. Deficitul ciclului de viață Figura 4. Efectul agregat al dividendelor

demografice

Sursa: UNFPA Moldova Sursa: UNFPA Moldova

Pe lângă nivelul scăzut, o altă problemă ține de durabilitatea veniturilor. În

ultimii ani a crescut ponderea prestațiilor sociale în veniturile disponibile, ajungând
la 19% în 2020, iar ponderea remitențelor – la 13%. Remitențele au însă proprietatea
să scadă pe măsura reîntregirii familiilor emigranților moldoveni în țările-gazdă.
Prestațiile sociale nu pot fi văzute ca venituri durabile deoarece funcția esențială a
acestora este de a diminua sărăcia, iar în actualele circumstanțe bugetare și
demografice, acestea sunt mai degrabă sursă de riscuri. În același timp, venitul din
activitățile economice individuale, atât agricole, cât și non-agricole, este relativ
 13

scăzut: 8,3% și, respectiv, 6,3% în total venituri în 2020. Pentru comparație, în 2010,
veniturile din activitatea individuală agricolă constituiau 9,8% din total venituri, iar
cele din activitatea individuală non-agricolă – 6,8%.
Nivelul scăzut de venituri și riscurile sporite de sărăcie sunt cauzate de
oportunitățile economice limitate. Republica Moldova înregistrează una dintre cele
mai scăzute rate de ocupare din Europa Centrală și de Est (39% în anul 2020 și circa
42-43% în 2021). În mediul urban, rata de ocupare a bărbaților cu cel puțin un copil
este de 76,0%, pe când cea a femeilor − de 37,6%, decalajul constituind 38,4 p.p. În
mediul rural, decalajul dintre bărbați și femei este mai scăzut, constituind 21,1 p.p.,
rata de ocupare a bărbaților – 58,1%, iar cea a femeilor – 37,0%.
În Republica Moldova, rata scăzută a șomajului (3,2% în 2021) maschează
nivelul extrem de scăzut de activitate și ocupare. Doar 39,8% din populație a fost
angajată în câmpul muncii în 2021 (UE: peste 65% în medie). Ratele de inactivitate
sunt de două ori mai mari decât cele înregistrate în UE, în special pentru tinerii care
nu au un loc de muncă și nici nu sunt în studii și formare, cunoscuți ca NEET. Rata
NEET a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani în Republica Moldova a ajuns
la 26,4% în a. 2021 (UE: 13,1% în 2021). Femeile tinere predomină printre NEET în
Moldova, cu peste 60 la sută în total. În combinație cu factorii demografici, ratele
scăzute de fertilitate și migrația în străinătate, ponderea populației în vârstă aptă de
muncă va scădea și mai mult, contribuind la rata de dependență ridicată și presiuni
suplimentare asupra sistemului de protecție socială.
Structura ocupării forței de muncă relevă faptul că lucrătorii sunt concentrați
în cea mai mare parte în agricultură (21,5% din totalul locurilor de muncă)3, precum
și în administrație publică, învățământ și asistență socială (22.9 %). lucrătorii tineri
(15-24 de ani) sunt angajați mai des în sectorul comerțului, hotelurilor și
restaurantelor (27,7% din total), industrie (17,5%) și agricultură (20,9%). În ultimii
ani distribuția ocupării forței de muncă pe categorii ocupaționale s-a deplasat către
ocupații cu calificare medie și înaltă, și a înregistrat o scădere a celor slab calificate.
În 2021, ocupațiile cu calificare medie (categoria 4 până la 8 din Clasificarea
internațională standard a ocupațiilor, ISCO 2008) au reprezentat peste jumătate din
totalul angajării (55,0%), în timp ce ocupațiile elementare reprezentau doar 13,5%.
Un alt factor este și nivelul scăzut al productivității muncii: valoarea adăugată
brută generată de o persoană ocupată oscilează în jurul a 30-40% din media țărilor
din Europa Centrală și de Est, unul din cele mai scăzute nivele în regiune (Figura 5).
Aceasta vorbește despre sofisticarea tehnologică redusă a firmelor moldovenești și
capacitățile lor limitate de a genera valoare adăugată.
Formarea brută de capital raportată la numărul de populație este una din cele
mai scăzute din regiune (Figura 6). Cauzele acestei stări de lucruri sunt complexe. Pe
de o parte, Republica Moldova a înregistrat o serie de progrese importante la capitolul
3
BNS
 14

calității cadrului de reglementare al activității de întreprinzător, fapt ce a propulsat

țara în ratingul „Doing Business” până pe poziția 48 conform raportului din 2020. Pe
de altă parte, au persistat o serie de constrângeri fundamentale. Conform Rapoartelor
Competitivității Globale4, care se bazează pe percepțiile în rândul oamenilor de
afaceri, pe parcursul ultimului deceniu cele mai importante constrângeri în derularea
afacerilor au ținut de corupție, instabilitatea politicilor și instabilitatea politică.
Deficitul forței de muncă cu competențe relevante devine gradual o barieră tot mai
semnificativă în calea venirii unor investitori de talie mare sau extinderii celor
prezenți. Există o serie de constrângeri obiective legate și de piața limitată de
desfacere. Impactul pieței interne mici este amplificat de costurile înalte în derularea
operațiunilor export-import, cauzate de birocrație, corupție și incertitudinile
regulatorii asociate acestor tranzacții.
Figura 5. Raportul dintre valoarea Figura 6. Formarea brută de capital
adăugată brută și numărul de persoane raportată la număr de populație, media
ocupate, media pentru 2015-2020, prețuri pentru 2015-2020, prețuri constante, USD
constante, USD

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Sursa: Calculele autorului în baza datelor
Băncii Mondiale (databank.worldbank.org) Băncii Mondiale (databank.worldbank.org)

Cumulul factorilor regulatorii și instituționali nefavorabili a subminat

capacitatea țării de a valorifica potențialul său de export. Ponderea exporturilor de
bunuri și servicii în PIB este una din cele mai scăzute din Europa Centrală și de Est
(Figura 7), iar raportul acestui indicator față de media țărilor respective a scăzut de la
56% în 2010-2015 la 50% în 2016-2020. Nivelul scăzut al competitivității externe a
țării este confirmat de nivelul deficitului comercial al Republicii Moldova, acesta
constituind circa o pătrime din PIB, recordul regiunii (Figura 8).
Productivitatea și capacitățile scăzute de export sunt reflectate și în structura
economiei naționale. Analiza structurii PIB-ului după resurse denotă că cea mai mare
pondere o deține categoria „altor servicii”, care, împreună cu serviciile de comerț, în
ultimii ani a fost relativ constantă, atingând 54,1% din PIB în 2020 (Figura 9).

4
https://www.weforum.org/.
 15

Acestea sunt urmate de sectorul industrial, care cuprinde industria extractivă,

procesatoare și sectorul energetic. Ponderea sectorului a constituit 13,1% în anul
2020, manifestând o scădere graduală din 2015. Ponderea atât de scăzută a industriei
relevă capacitatea limitată a economiei de a produce bunuri comercializabile. Marea
parte a serviciilor sunt orientate spre piața locală, chiar dacă există avantaje
competitive care permit valorificarea mai plenară a exporturilor de servicii.
O altă vulnerabilitate a economiei moldovenești este relevată de situația
sectorului agricol, în care activează a cincea parte din forța de muncă, dar care deține
o pondere disproporționat de mică în PIB (9,4% în 2020). Acești indicatori denotă
productivitatea și competitivitatea scăzută în sector.
Structura PIB-ului după utilizări reflectă modelul economic bazat pe consumul
acoperit de produse importate (Figura 10). Conform datelor pentru 2020, consumul
final al gospodăriilor casnice constituie peste 81,2% din PIB, iar aproape 51,4% din
PIB o constituie importurile, acoperite de exporturi doar în proporție de 54,4%.
Figura 7. Ponderea exporturilor de bunuri Figura 8. Deficitul comerțului cu bunuri și
și servicii în PIB, media pentru 2015-2020, servicii, media pentru 2015-2020, % din
% PIB

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Sursa: Calculele autorului în baza datelor
Băncii Mondiale (databank.worldbank.org) Băncii Mondiale (databank.worldbank.org)

Figura 9. Structura PIB după resurse, % Figura 10. Structura PIB după utilizări, %

Sursa: Calculele autorului în baza Sursa: Calculele autorului în baza

datelor BNS datelor BNS
 16

O problemă majoră care afectează productivitatea muncii, competitivitatea,

veniturile publice și redistribuirea valorii generate în economie, ține de prevalența
înaltă a economiei informale - o pătrime din economie, conform datelor BNS.
Îngrijorătoare este extinderea rapidă în ultimii ani a producției ascunse în sectorul
formal (Figura 11). Aceasta este cea mai problematică componentă a economiei
informale, deoarece implică evaziune fiscală. Aceasta a cauzat și cele mai mari
repercusiuni asupra economiei și sistemului de finanțe publice. În 2015–2020
pierderile fiscale generate de economia informală au crescut de la 8,9 miliarde lei
până la 15 miliarde lei anual (Figura 12)5. Raportate la Produsul Intern Brut,
pierderile respective au cunoscut un trend ascendent (cu anumite epizoade de
reducere moderată în 2016-2017 și creșteri mai pronunțate în 2018 și 2020),
majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020. O dinamică similară a
prezentat-o și ponderea economiei informale în totalul Valorii Adăugate Brute, de la
18,8% în 2015 până la 20,3% în 2020. Pierderile fiscale au variat în jurul a 25% din
veniturile fiscale6.
Figura 11. Ponderea componentelor Figura 12. Dinamica pierderilor aferente
economiei informale în PIB, % economiei informale

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Sursa: Calculele autorului în baza datelor
BNS BNS
Pe lângă pierderile bugetare, economia și ocuparea informală implică pierderi
de productivitate și, implicit, de venituri. Per ansamblu, productivitatea muncii din
economia formală este mai mare decât în economia informală, explicată, în principal,
prin competitivitatea mai scăzută a activităților informale, precum și prin
concentrarea practicilor informale în sectoarele cu productivitate scăzută
(agricultura). Totuși o analiză mai detaliată denotă că productivitatea specifică
ocupării informale din sectorul formal este mai mare comparativ cu restul formelor
de ocupare, inclusiv formală. Astfel, angajatorii din sectorul formal au motivația să
mențină ocuparea informală pentru a extrage beneficii și a distorsiona concurența (de

5
„Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”, PNUD Moldova și Expert-Grup, 2021, https://www.expert-
grup.org/media/k2/attachments/Raport20UNDP20Rom20neformal.pdf
6
Idem.
 17

exemplu, oferind salarii nete mai mari pentru a atrage salariați mai calificați și mai
productivi)7.
O modalitate de a preveni creșterea vulnerabilităților și a precarității inclusiv
în ceea ce privește domeniile legate de viitorul muncii, creșterea inegalității
veniturilor, reglementarea relațiilor industriale, precum și asigurarea unei guvernanțe
incluzive și eficiente a pieței muncii este consolidarea instituțiilor de dialog social.
Dialogul social tripartit dintre Guvern, patronate și sindicate în Republica Moldova
continuă să aibă anumite aspecte specifice care necesită îmbunătățiri suplimentare în
vederea alinierii legislației la normele și standardele UE, în general, și anume în
conformitate cu Acordul de Asociere RM-UE, în special.

2.4 Infrastructura și condițiile de trai

Deși în ultimii 20 de ani evoluția economică în Republica Moldova a fost
predominant pozitivă, aceasta nu s-a transpus și în creșteri substanțiale și geografic
uniforme ale accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și
condițiile îmbunătățite de trai. Datele statistice pentru ultimele două decenii relevă o
creștere a suprafeței fondului locativ cu circa 13,6 mil. m2, în mare parte, în mediul
urban (Figura 13). Datorită acestui nou fond, numărul locuințelor conectate la
apeducte și canalizare s-a dublat ca pondere în ultimii 20 de ani, atingând 61,2%,
respectiv 59% (Figura 14). Însă, dacă excludem locuințele noi, progresul este unul
mult mai modest.
Figura 13. Fondul locativ, milioane m2 de Figura 14. Dotarea fondului locativ conform
suprafață totală suprafeței totale, procente

Sursa: BNS, Anuarul Statistic Sursa: BNS, Anuarul Statistic

Conform „Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice” din anul 2020, acces la
apeduct au 98,5% din populația urbană și 72,8% din populația rurală 8. Acces la apă
caldă au aproximativ 88,5% din populația urbană (rețea publică sau proprie) și 45,6%
din cea rurală (rețea proprie). Aproximativ 81,3% din gospodăriile din mediul urban
au acces la surse moderne de încălzire (încălzire centralizată sau instalații de încălzire

7
Idem.
8
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/aspecte_nivelul_trai/Aspecte_nivelul_trai_2020.pdf
 18

individuale), dar 88,7% din populația rurală se încălzește cu ajutorul sobelor,

căminelor și altor instalații de încălzire. Gaze naturale din rețea se livrează către
84,9% din gospodăriile din mediul urban, iar în mediul rural acces au doar 39,6% din
gospodării. Aproximativ 87% din gospodăriile urbane dispun de grup sanitar în
interior, iar în cazul celor rurale - doar 35%. Puține gospodării au acces la canalizare
publică (79,4% – mediul urban și 2,8% – mediul rural), iar la sistem de canalizare
propriu – 16,8% din gospodăriile urbane și 56,8% rurale. Acces la baie sau duș au
89,5% din gospodăriile din mediul urban și doar 46,8% din mediul rural.
Accesul la infrastructura utilitară corelează semnificativ cu nivelul de venit.
Șansele de conectare la sistemul public de canalizare sunt cu 13,9 puncte procentuale
mai mari în cazul gospodăriilor din chintila cea mai bogată comparativ cu cea mai
săracă, iar șansele de a dispune de apeduct în interiorul locuinței sunt cu 10,2 puncte
procentuale mai mari.
Republica Moldova are un deficit major în asigurarea unei infrastructuri de
transport moderne, sigure și eficiente. O evaluare recentă a stării drumurilor publice
naționale relevă o înrăutățire a situației9. Cota drumurilor publice evaluate drept
„excelente” și „bune” s-a redus de la 36,8% în anul 2015 la 30% în anul 2020, în timp
ce starea drumurilor „rele” și „foarte rele” s-a extins de la 25,4 până la 46,8% din
total. Scăderea calității infrastructurii este însoțită și de o creștere a vârstei medii a
mijloacelor de transport, cu consecințe nefaste atât pentru confortul și siguranța
oamenilor, cât și pentru calitatea mediului. Registrul de Stat al Transporturilor relevă
creșterea ponderii autovehiculelor cu vârsta de peste 10 ani de la 68,5% în anul 2014
la 80% în 2021.
Reducând mobilitatea internă a oamenilor, capitalului și forței de muncă,
infrastructura precară constituie o constrângere majoră pentru dezvoltarea sectorului
privat. Conform Raportului Competitivității Globale 2019, Republica Moldova s-a
situat pe locul 86 din 141 de state evaluate, una din cele mai dificile fiind situația
infrastructurii de transport rutier (locul 129). Subdezvoltarea infrastructurii de
transport afectează comerțul, Republica Moldova acumulând unul dintre cele mai
scăzute scoruri din Europa Centrală și de Est pentru indicele performanței logistice
(2,46 din 5 puncte posibile)10. Aceste constrângeri subminează nivelul de
competitivitate a țării, ceea ce constituie o provocare majoră pentru o economie care
depinde vital de comerțul exterior.
Republica Moldova a reușit progrese importante la capitolul accesului la
tehnologiile informației și comunicațiilor. În anul 2020 rata de penetrare a serviciilor
de acces la Internet fix în bandă largă la 100 gospodării a constituit 71,1%11 cu o
creștere semnificativă în ultimii 5 ani. Datele relevă că accesul la Internet al

9
https://www.asd.md/wp-content/uploads/2021/08/raportul_de_implementare_a_programului_privind_repartizarea_mijloacelor_2020.pdf
10
https://lpi.worldbank.org/international/global
11
https://anrceti.md/files/filefield/Anuar%20statistic_2020.pdf
 19

gospodăriilor din mediul rural este cu 23 puncte procentuale mai mic decât al celor
din cel urban. În funcţie de tehnologia de acces, 72,3% din numărul abonaţilor la
serviciile de acces la Internet fix în bandă largă erau conectaţi la reţea prin FTTx,
19,2% - prin xDSL, 8,2% - prin cablu coaxial (DOCSIS) şi 0,3% - prin alte tehnologii.
Punctele de prezență a rețelelor de fibră optică există în 114312 de localități din
numărul total de 1532 de localităţi.
De asemenea, populația poate avea acces la Internet în bandă largă prin rețele
de comunicații mobile de generația a 3-a (3G) și de generația a 4-a (4G), rata de
penetrare a acestor servicii constituind 89,8% din populația țării. În anul 2020,
S.A.„Orange Moldova” asigura acoperirea cu semnalul rețelelor 4G a 97% din
teritoriu și a 99% din populația țării, S.A.„Moldcell” – 82% și respectiv, 92,0%, iar
S.A.„Moldtelecom” – 28% și respectiv, 41,2%. Rețelele 3G asigură următoarea
acoperirea cu semnal: S.A.„Orange Moldova” - 99% din teritoriu și din populația
țării, S.A.„Moldcell” – 96,6% și respectiv, 99,9%, iar S.A.„Moldtelecom” – 99,7 atât
a teritoriului, cât și a populației.
Accesul limitat al oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și
condițiile de locuit este explicat de carențele în alocarea și valorificarea resurselor. În
alocarea resurselor private, problemele de bază sunt legate de insuficiența acestora
(în special, în cazul grupurilor vulnerabile) și lipsa motivațiilor
oamenilor/companiilor de a investi în proiecte și servicii publice, beneficiile
investiției ajungând să fie consumate de oameni care nu neapărat au contribuit la
investiție.
În alocarea resurselor publice, problemele țin de insuficiența și ineficiența
acestora. Insuficiența este determinată de constrângerile bugetare: în anul 2021, 71%
din cheltuielile bugetului public național au fost orientate spre sectoarele sociale
(protecția socială, care reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli, învățământ,
sănătate, cultură, sport, tineret, culte și odihnă) și doar 13,4% – spre gospodăria de
locuințe și gospodăria serviciilor comunale, protecția mediului și servicii în domeniul
economiei. Problema este agravată de nivelul relativ scăzut de descentralizare a
finanțelor publice, fapt ce limitează capacitatea autorităților publice locale de a
răspunde eficient necesităților în comunitate. În bugetele unităților administrativ-
teritoriale, cheltuielile pentru gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor
comunale, protecția mediului și serviciile în domeniul economiei au constituit în anul
2021 doar 44% din total.
Ineficiența alocării resurselor publice este atestată de numeroasele erori și
abateri identificate de Curtea de Conturi în planificarea bugetară, administrarea
veniturilor și cheltuielilor bugetare, efectuarea achizițiilor publice, neînregistrarea
patrimoniului, organizarea contabilității și raportării financiare. Totodată,

12
https://old.mei.gov.md/sites/default/files/raport_evaluare_program_broadband_2018-2020_0.pdf
 20

performanța slabă în infrastructură este condiționată și de lipsa de claritate a rolurilor

instituționale și coordonarea slabă a planificării și implementării proiectelor. Aceasta
duce la executarea insuficientă a unor funcții critice în managementul proiectelor de
infrastructură, inclusiv cele legate de: i) monitorizarea și operaționalizarea politicilor
și reformelor; ii) planificarea investițiilor, prioritizarea și asigurarea implementării
coerente și eficiente a fondurilor de investiții și a asigurării calității; iii) monitorizarea
performanței sectoarelor și dezvoltarea de programe de stimulare pentru o mai bună
performanță a furnizorilor de servicii, în special în sectorul utilităților; iv) furnizarea
de asistență tehnică operatorilor ce gestionează obiectele investițiilor și autorităților
locale (de exemplu, în sprijinul regionalizării furnizorilor de servicii). La aceasta se
mai adaugă și deficitul de resurse umane, inclusiv în serviciile de suport aferente
proiectelor de infrastructură, precum arhitectura, ingineria sau serviciile de
proiectare.
În rezultat, pe lângă deficitul de finanțare, derularea proiectelor de
infrastructură este frecvent încetinită și de capacitatea joasă de absorbție. Sub-
executarea investițiilor capitale prevăzute în bugetul public a devenit o problemă
cronică. În anul 2021, investițiile capitale din bugetul de stat au fost asimilate în
proporție de 74%, în timp ce în cazul bugetelor locale - 62%.
Nu în ultimul rând, resursele alocate nu întotdeauna reflectă necesitățile
grupurilor vulnerabile, în special ale persoanelor cu dizabilități, grupul cel mai
vulnerabil când este vorba de accesul fizic la infrastructură. Cadrul legal nu prevede
suficiente garanții de accesibilitate a facilităților și serviciilor publice, în special, a
transportului, informației și comunicațiilor și nu include un cadru de sancțiuni eficient
pentru încălcarea drepturilor existente. Autoritățile responsabile la nivel central și
local nu monitorizează accesul liber al persoanelor cu dizabilități la mediul fizic,
informațional și comunicațional. Statul, în ansamblu, nu își asumă ținte concrete de
accesibilizare încadrate într-un timp rezonabil (spre exemplu, anul 2030).

2.5 Nivelul de educație

În lipsa resurselor naturale semnificative, capitalul uman reprezintă pentru
Republica Moldova resursa de bază a dezvoltării pe termen lung. Capitalul uman este,
în cea mai mare parte, produsul sistemului educațional. Acesta este un sistem care
necesită perioade lungi pentru ca îmbunătățirile sistemice să se manifeste în nivelul
de alfabetizare funcțională, performanțele școlare, abilitățile pe piața muncii și
competitivitatea economică. Din același considerent, eforturile insuficiente de
îmbunătățire a sistemului educațional au impact pe termen lung asupra calității
capitalului uman și, în ultimă instanță, asupra climatului social și economic.
Republica Moldova a obținut anumite succese în domeniul educațional pe
parcursul ultimelor două decenii. Dacă la începutul anilor 1990 media anilor de
școlarizare a populației cu vârsta de peste 25 de ani era de 8,0 ani, atunci până în anul
 21

2013 aceasta a ajuns la 11,6 ani, care s-a menținut până în anul 201913. Republica
Moldova a înregistrat anumite progrese și în performanțele educaționale. După cum
arată rezultatele Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, Republica
Moldova a obținut rezultate mai bune în anul 2015, comparativ cu propria
performanță din anul 2009, dar încă rămâne departe de standardele țărilor
Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Figura 15). În runda din
2018 a Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, Republica Moldova
a înregistrat progrese doar la citire.
Figura 15. Rezultatele evaluării elevilor moldoveni și media Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică conform Programului pentru Evaluarea Internațională
a Elevilor, anii 2009, 2015 și 2018

Sursa: SPG al OCDE în domeniul educației

Potrivit Raportului publicat de Programul pentru Evaluarea Internațională a

Elevilor 2019, inegalitățile rezultatelor corelează puternic cu statutul socioeconomic
al părinților și mediul de reședință. Astfel, elevii dezavantajați din punct de vedere
socioeconomic rămân în urma elevilor avantajați cu mai mult de trei ani de
școlarizare. Totodată, elevii din instituțiile de învățământ urbane au înregistrat
performanțe mai înalte decât elevii din instituțiile de învățământ rurale în toate trei
domenii, diferența echivalând cu aproximativ doi ani de școlarizare14.
Performanța educației influențează în mod cardinal reușita în viață, pe multiple
planuri. Potrivit indicelui competitivității globale pentru anul 2019 15, la pilonul

13
Rapoartele dezvoltării umane, PNUD, http://hdr.undp.org/en/indicators/103006
14
Republica Moldova în PISA 2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, 2019,
aee.edu.md/sites/default/files/raport_pisa2018.pdf.
15
http://www3.weforum.org/docs/WEF_TheGlobalCompetitivenessReport2019.pdf.
 22

„Calificare”, care reflectă calitatea sistemului educațional, Republica Moldova se

situează pe locul 109 din 141 la indicatorul privind calificarea forței de muncă
existente. În același timp, la capitolul „gândirea critică în procesul educațional”, un
atribut important al competențelor necesare pentru viață și calificării forței de muncă
viitoare, Republica Moldova acumulează doar 3,3 din 7 puncte, fără îmbunătățiri
după anul 2017. În Republica Moldova ponderea tinerilor care nu sunt încadrați în
educație, angajare sau formare profesională (NEET) constituie 26,4% , ceea ce de
două ori depășește media Europeană .
În conformitate cu indicele prosperității pentru anul 202116, Republica
Moldova, la pilonul „Educație”, se plasează pe locul 60 din 167 de state. Conform
acestui indice, Republica Moldova se clasează la un nivel mai înalt decât România
(locul 64), dar este devansată considerabil de alte țări ale Europei Centrale și de Est,
de țările Baltice și de Rusia.
Percepțiile oamenilor reflectă în mare măsură calitatea obiectivă a sistemului
educațional. Conform Barometrului Opiniei Publice, în iunie 2021 doar 51,1% din
respondenți erau foarte mulțumiți și destul de mulțumiți de „educația pe care o
primesc copiii la școală”17. Nemulțumiri privind calitatea educației persistă la toate
nivelurile sistemului de învățământ.
Lipsa unei viziuni comune a tuturor actorilor privind calitatea educației și
paradigma învățământului constituie una din cauzele majore ale intervențiilor
disparate în sistemul educațional. În școli continuă separarea artificială a instruirii
(predarea conținuturilor academice) de educație (lăsată pe seama diriginților,
psihologilor și consilierilor școlari). Subiectele actuale pentru dezvoltarea durabilă,
cum sunt problemele protecției mediului, educația pentru sănătate, drepturile
copilului și cetățenia activă, echitatea și respectul pentru diversitate, utilizarea
tehnologiilor informaționale și de comunicare sunt mai curând predate mecanic decât
practicate. Se adaugă noi și noi curriculumuri (deseori opționale), în loc ca acestea să
fie integrate în disciplinele de bază, astfel încât acestea să devină mai interactive și
mai orientate spre dezvoltarea competențelor transcurriculare.
Sistemul educațional încă nu oferă posibilități de pregătire și evaluare potrivită
a abilităților individuale ale copiilor și ale adolescenților. Nivelul de dezvoltare a
fiecărui copil la orice vârstă este diferit, însă în instituțiile de învățământ pentru copii
de aceeași vârstă sunt prevăzute standarde egale de evaluare. Copiii cu o dezvoltare
întârziată, evaluați cu rezultate negative, își vor diminua imaginea de sine și dorința
de a studia pe viitor în instituții de învățământ.

16
Indicele prosperității este calculat la nivel global de către Institutul Legatum și este un cadru de apreciere a măsurii în care țările promovează
prosperitatea și bunăstarea oamenilor în funcție de nouă piloni ai prosperității, conform cărora Republica Moldova ocupa în 2021 locul 72 din 167
de țări, iar România – locul 47. Cea mai bună poziție, Republica Moldova o ocupă la capitolul „Educație”, care reflectă accesul la educație, calitatea
educației și capitalul uman. http://www.prosperity.com/rankings?pinned=MDA&filter=
17
Barometrul Opiniei Publice din Republica Moldova, Institutul de Politici Publice, Iunie 2019, https://ipp.md/2021-07/barometrul-opiniei-publice-
iunie-2021/
 23

Există discrepanțe mari între instituțiile de învățământ primar și secundar din

zonele urbane şi din cele rurale, atât în ceea ce privește accesul la diferite resurse, cât
şi condițiile de educație. Calificarea necorespunzătoare și chiar lipsa cadrelor
didactice la anumite discipline, precum și imposibilitatea participării la diferite
activități extracurriculare se răsfrâng negativ asupra calității competențelor și
abilităților obținute de elevi. Aceste discrepanțe se proiectează ulterior asupra
încadrării pe piața muncii, venitului obținut și calității vieții în ansamblu. În ceea ce
privește instituțiile de învățământ profesional tehnic, se atestă un nivel insuficient de
asigurare cu materiale educaționale (manuale pentru disciplinele de specialitate,
inclusiv manuale digitale); condiții de studii și trai insuficient de atractive, iar în
consecință, un nivel de cerere diminuat pentru alegerea sistemului de învățământ
profesional tehnic din partea beneficiarilor. Rolul școlilor în dezvoltarea aptitudinilor
“soft” și deprinderilor de viață în rândul tinerei generații este subminată, în timp ce
urmează a fi importante în contextul migrației de muncă a părinților. Conform
estimărilor, aproximativ 100,000 de copii și tineri sunt lipsiți de supraveghere
parentală.
Sistemul actual de formare inițială și continuă a cadrelor didactice nu asigură
calitatea necesară pentru a răspunde provocărilor unei societăți în schimbare.
Cerințele pentru formarea cadrelor didactice sunt definite în mare parte prin cantitatea
programelor educaționale și mai puțin prin calitatea acestora. O bună parte a cadrelor
didactice este pregătită conform programelor profesionale depășite, iar discrepanța
dintre teoria învățată și competențele solicitate la angajare nu motivează studenții să
persevereze. Instituțiile pedagogice continuă, în mare parte, să formeze pedagogi
conform principiilor învechite, axate pe reproducerea mecanică a subiectelor de către
elevi și centrată pe cadrul didactic. În același timp, așteptarea generală a societății
față de cadrele didactice este ca ei să utilizeze metode centrate pe copil și să le
dezvolte deprinderi de gândire critică, de soluționare a problemelor etc., adică
deprinderi pe care ei înșiși nu au avut ocazia să le fi fost dezvoltate. Acest neajuns
este comun și procesului de formare continuă, axat pe cerințe rigide în bază de cursuri.
Deși adulții și-ar dori să frecventeze cursuri de dezvoltare profesională și
personală (gândire critică, activism civic/voluntariat, drepturi, sănătate, dialog
intercultural, tehnologia informației și comunicației etc.), acestea nu sunt accesibile
fie din punct de vedere financiar (în special, persoanelor din grupurile social
vulnerabile), fie geografic (prestatorii de servicii de formare continuă sunt concentrați
în orașele Chișinău și Bălți, uneori în alte orașe). Sistemul de acreditare a programelor
de formare continuă este anevoios și inaccesibil furnizorilor de servicii din regiunile
rurale, mulți renunțând la elaborarea și acreditarea programelor pentru adulți.
Trei cele mai mari obstacole pentru asigurarea performanței companiilor din
sectorul privat sunt (i) nivelul insuficient de competențe ocupationale tehnice, (ii)
motivația slabă, și (iii) etica nesatisfăcătoare a muncii. Decalajele sunt deosebit de
 24

pronunțate în cazul angajaților cu calificare medie spre deosebire de angajații cu

calificare înaltă. Deși lipsa de competențe în rândul celor cu calificare înaltă este mai
mică, acestea au o valoare semnificativă în sectoare cu nivel intensiv de competențe
(servicii financiare, administrare publică, servicii sociale). Angajații cu calificare
medie deseori duc lipsă de motivație, aptitudini analitice și de rezolvare a
problemelor, cunoștințe din domeniul TIC, precum și dorința de a obține cunoștințe
noi18. Această problemă este cauzată de lipsa unui mecanism eficient de anticipare
și potrivire a competențelor axat pe cunoștințe tehnice și generice, în mod special în
sectoarele aferente creșterii economice, precum și de lipsa viziunii asupra
învățământului continui care contribuie la progrese educaționale a angajaților de toate
vârstele, ameliorarea competitivității și a capacităților lor de angajare.

2.6 Cultura și dezvoltarea personală

Ținând cont de nivelul general redus de venituri și incidența înaltă a sărăciei,
mulți în Republica Moldova privesc oportunitățile culturale și de dezvoltare
personală după principiul rezidual. Resursele alocate de gospodării pentru activități
legate de cultură sunt foarte mici (Tabelul 1). În 2019, o gospodărie casnică cheltuia
în medie 78,6 MDL lunar / persoană pentru recreere și cultură, iar pandemia de
COVID-19 a redus și mai mult cheltuielile (65,6 MDL). Decalajul geografic în
consumul lunar mediu al produselor culturale este enorm: 147,4 MDL / persoană în
medul urban versus 33,1 MDL / persoană în cel rural, în anul 2019, precum și 124,4
MDL / persoană și, respectiv, 26,9 MDL / persoană în anul 2020. În interpretarea
acestor cifre, nu trebuie de făcut abstracție și de faptul că, în absența unor servicii
culturale accesibile local, o bună parte din gospodăriile rurale se deplasează în
localități urbane pentru consumul produselor culturale.
În perioada 2014-2020, numărul relativ de spectatori la teatru și filarmonică și
de vizitatori la muzee demonstrează mai degrabă o tendință de scădere (Tabelul 1).
O creștere robustă o demonstrează numărul de spectatori de cinema, iar numărul de
utilizatori ai bibliotecilor publice este constant, deși numărul de vizite per utilizator
scade. Coroborată cu scăderea tirajelor edițiilor tipărite, intensitatea mai mică a
vizitelor la biblioteci atestă schimbările majore în modelul popular de lectură, prin
migrarea preferințelor cititorilor de la sursele tipărite la cele electronice și online. În
același timp, după cum arată sondajele sociologice, mai bine de 50% din oameni nu
citesc defel, mai ales în mediul rural, în straturile sărace și cele cu un nivel de instruire
mai puțin avansat19.

18
Missing skills. Result of the Skills Module of the Moldovan Labour Market Forecast Survey, World Bank Group,
2017
19
Institutul de Politici Publice, „Barometrul Opiniei Publice”, iulie 2021.
 25

Tabelul 1
Indicatori ai consumului de produse culturale, per 1000 oameni populație,
dacă nu este indicat altceva
Indicatorul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Cheltuieli medii lunare pe o persoana pentru 23.0 28.4 28.0 31.0 36.9 78.6 65.6
cultură și recreere, MDL
Cheltuieli medii lunare pe o persoana pentru 1.3 1.4 1.3 1.4 1.5 2.8 2.4
cultură și recreere, % din total cheltuieli
gospodării casnice
Spectatori teatre 138 147 156 145 137 131 44
Spectatori filarmonică 11 10 8 12 8 9 3
Spectatori colective autonome 37 38 31 27 37 38 16
Spectatori cinematografe 194 152 153 223 181 260 46
Utilizatori biblioteci 293 296 297 294 294 298 221
Vizite biblioteci 2852 2892 2923 2839 2763 2703 1595
Vizite muzee 309 351 301 278 283 301 116
Tiraj anual ziare, milioane 37 34 25 32 40 24 19
Tiraj anual reviste, milioane 3.3 2.7 2.1 1 1.5 1.3 1.5
Tiraj anual cărți, milioane 2.3 2.2 2.3 2.5 2 1.8 2.3
Sursa: BNS.

O modalitate de valorificare și apreciere a patrimoniului cultural, de odihnă

activă și de dezvoltare personală este turismul. Preferințele declarate ale oamenilor
se îndreptă spre turismul familial, cultural, de ieșire în natură și istoric (fiecare
adunând peste 30% din răspunsuri)20. Circa 70% din persoane ar dori să viziteze
locuri turistice din țară. Însă datele statistice privind turismul intern arată că, chiar și
în perioada pre-pandemică, doar 5-10% din oameni vizitau careva atracții interne,
opțiunile practice orientându-se în mod clar către turismul extern.
Preferințele reduse pentru produse culturale și culturalizare ar putea fi explicate
de un cumul de factori. Unii dintre aceștia sunt structurali. Veniturile mici reprezintă
o constrângere severă, care nu poate fi direct adresată prin politici culturale. Timpul
foarte limitat rămas la dispoziție în afară programului de muncă salariată și casnică
este o altă constrângere critică.
Totuși, o serie de explicații țin de absența și inaccesibilitatea infrastructurii și
patrimoniului și de calitatea și relevanța limitată a unor produse culturale. Cultura în
Republica Moldova încă este privită ca o sferă academică, în timp ce cultura „de
masă” este marginalizată. Finanțarea culturii este centrată pe surse publice, deși în
mod clar există un sector privat, asociativ și al liber-profesioniștilor foarte creativ,
care nici nu este bine documentat, nici nu are acces la oportunitățile importante de
finanțare. Modelul de finanțare a culturii este unul rigid, suficient doar pentru
întreținerea curentă a infrastructurii și personalului, dar care nu corespunde necesității

20
Agenția de Investiții, „Studiul național privind percepțiile moldovenilor față de turismul local”, 2020.
 26

de dezvoltare, susținere a creativității și originalității, promovării interacțiunilor și

mobilității culturale. Majoritatea conducătorilor instituțiilor culturale au un nivel
redus de pregătire de management, iar activitățile de diversificare și mobilizare a
fondurilor sunt, în multe cazuri, nesistematice sau chiar amatoricești. În același timp,
o serie de evenimente culturale organizate pe principii comerciale demonstrează
fezabilitatea unor soluții durabile de finanțare care ar putea migra și către sectorul
public.
Republica Moldova dispune de un important patrimoniu cultural, unul foarte
variat și autentic, care ar putea să servească inclusiv ca element-pivot pentru o
economie culturală. Nefiind în mod riguros documentat, cercetat, conservat și
protejat, patrimoniul, în toate formele sale (arhitectural, construit, imaterial) este într-
un proces de degradare și pierdere continuă. În particular, patrimoniului imaterial se
pierde vertiginos din cauza dispariției naturale a purtătorilor acestuia.
Prestatorii de produse culturale nu reușesc să răspundă schimbărilor de
preferințe culturale ale oamenilor. De exemplu, deși tot mai mulți oameni preferă
cărți în format online, bibliotecile și editurile naționale nu răspund acestor tendințe
noi. Digitizarea sectorului cultural, inclusiv a patrimoniului, este extrem de redusă,
iar majoritatea instituțiilor culturale care experimentează cu prestarea serviciilor
online o fac într-un mod neprofesionist, soluțiile propuse nerăspunzând așteptărilor
și experienței utilizatorilor.
Infrastructura culturală este într-o stare avansată de degradare fizică, ceea ce
pune o problemă reală de accesibilitate a produselor culturale. Aproape 1/3 din casele
de cultură și 1/2 din bibliotecile publice și clădirile câtorva instituții teatrale necesită
reparații capitale. Multe biblioteci sunt deconectate de la sistemele de încălzire și de
energie electrică, nu sunt dotate cu mobilă. Aproape jumătate din fondul de carte al
bibliotecilor publice este în grafie chirilică. Modelul organizațional, de management
și de inserțiune comunitară al multora dintre aceste instituții este anacronic.
O barieră suplimentară în calea valorificării și aprecierii patrimoniului este
deficitul de oferte turistice atractive. Prețurile foarte mari aferente atracțiilor turistice
interne sunt pentru 43% din oameni principala barieră în organizarea unei vacanțe în
Republica Moldova, în timp ce alți 31% invocă lipsa informației despre locurile care
ar putea fi vizitate, iar 18% - lipsa obiectivă a unor asemenea locuri atractive21.

2.7 Starea de sănătate

Starea de sănătate a populației a înregistrat anumite îmbunătățiri pe parcursul
ultimelor două decenii. Speranța de viață a crescut de la 63/70 de ani pentru
bărbați/femei în 1996 la 65/73 de ani în anul 2021. Există o disparitate de gen majoră
în ceea ce privește speranţa de viaţă la naştere, femeile trăind, în medie, cu 8 ani mai
mult decât bărbații (73,1 ani și 65,2 ani respectiv) (Figura 16).
21
Magenta Consulting, „Studiul național privind percepțiile moldovenilor față de turismul local”, 2020.
 27

Figura 16. Speranţa de viaţă la naştere pe sexe și disparitatea de gen, pentru anii 2014-2021,
ani

Surs: BNS

Această diferență este explicată în mare parte de stilul de viață mai sănătos în
cazul femeilor și de ocupațiile diferite ale celor două sexe și ca o consecință -
nivelului mai înalt al mortalității premature în rândul bărbaților. De asemenea, s-a
constatat că oamenii de la sate trăiesc mai puțin și au speranța de viață sănătoasă mai
mică decât cei din orașe .
În același context, rata mortalității infantile a scăzut de la 21 de cazuri/1000
nou-născuți vii în 1996 la 8,4 în anul 2019. Pandemia a influențat substanțial acest
indicator și pentru anul 2020 rata mortalității infantile a constituit 8,7 cazuri. Ambii
indicatori, însă, plasează Republica Moldova sub standardele regionale.
Mortalitatea maternă a scăzut în ultimul deceniu (2010-2020) de la 44,5 până
la 16,3 la 100.000 de născuți-vii22. Cu toate acestea, acest indicator depășește rata
medie din Europa, cu o dinamică de tip val care relevă accesul inechitabil, la
informații și educație privind sănătatea reproductivă (în special în cazul femeilor
vulnerabile din familii sărace și rurale), precum și calitatea insuficientă a asistenței
medicale.
În pofida faptului că în ultimii ani Republica Moldova a înregistrat progrese
semnificative în reducerea numărului de nașteri la adolescenți înregistrând rata de

22
Agenția Națională de Sănătate Publică
 28

27,3 născuți-vii la 1.000 de fete cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, acest nivel este
de trei ori mai mare decât media Europeană și prezintă o provocare23. Cele mai multe
nașteri la adolescenți sunt înregistrate în rândul fetelor tinere din zonele rurale, unde
accesul la informații legate de sănătatea sexuală și reproductivă, precum și la
serviciile de sănătate prietenoase tinerilor este încă relativ limitat.
În ultimul deceniu Moldova a înregistrat progrese importante în controlul
tuberculozei (TB), a infecției HIV/SIDA și hepatitelor virale. În intervalul 2015-
2020, incidența tuberculozei și mortalitatea prin tuberculoză au fost în scădere cu
peste 20% și 39% respectiv. Începând cu anii 2000, Republica Moldova reușește să
mențină infecția HIV la nivelul de epidemie concentrată și cea mai mare parte a noilor
infectări apar în rândul populațiilor cheie. Prin programele naționale au fost introduse
tehnici inovative pentru diagnostic precoce și tratament pentru TB, HIV/SIDA și
hepatitele virale, a fost extins accesul la serviciile de prevenire, au fost implementate
modele de îngrijire centrate pe persoană, care au consolidat răspunsul național la
aceste infecții. Totodată, prezintă îngrijorare cazurile de TB rezistentă la
medicamente, proporția cărora în rândul cazurilor noi de TB și al re-tratamentelor
este semnificativ mai mare decât media regională. Acoperirea grupurilor cheie cu
servicii de prevenire HIV este suboptimală, iar rata de transmitere a infecției HIV de
la mama la făt fluctuează la valori care nu ating nivelul de eliminare. Adițional,
răspunsul la TB, HIV/SIDA și hepatitele virale a fost profund afectat de pandemia
COVID-19, cu scăderea importantă a ratelor de depistare.
Pe fundalul unei tendințe clare de scădere al acoperii de vaccinare devine
iminent riscul de reapariție a infecțiilor prevenibile prin vaccinare, cu consecințe
sociale și economice majore în caz de izbucnire epidemică.
Bolile netransmisibile constituie principala cauză a deceselor în rândul
populației în vârstă aptă de muncă. Conform datelor din anul 2021, ponderea cea mai
mare în structura mortalității generale o au bolile aparatului circulator (52,9%),
tumorile (12,6%), bolile aparatului digestiv (6,3%), ciroze (4,3%), urmate de
accidente, intoxicații și traume (4,2%), bolile aparatului respirator (4,3%). Toți acești
indicatori s-au amplificat față de anii precedenți, confirmând vulnerabilitatea față de
bolile infecțioase, lucru confirmat pe parcursul pandemiei COVID-19. O provocare
majoră de sănătate publică, inclusiv în contextul nevoilor postpandemice, constituie
creșterea tulburărilor de sănătate mintală.
Maladiile netransmisibile sunt în mare parte determinate de stilul de viață și
comportamente nesănătoas. Aproape 50% dintre bărbați fumează, iar creșterea
consumului produselor din tutun, în special celor noi, în rândul adolescenților este
foarte alarmantă. Consumul de alcool este ridicat, circa 25% din bărbați consumă
episodic alcool în exces. Aproape 50% dintre bărbați fumează, iar creșterea
consumului produselor din tutun, în special celor noi, în rândul adolescenților este
23
Biroul Național de Statistică, 2020
 29

foarte alarmantă. Consumul de alcool este ridicat, circa 25% din bărbați consumă
episodic alcool în exces. Alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică, la fel sunt
preocupări majore. La aceștia mai pot fi adăugați nivelul general de stres, factorii de
mediu (sursele de apă potabilă, poluarea aerului, solului și cea fonică) și condițiile de
trai (tehnologie de încălzire a încăperilor, condițiile de sanitație și starea generală a
locuințelor etc.). Totodată, în cazul menținerii tendințelor actuale demografice și
comportamentale, studiile estimează creșterea poverii bolilor netransmisibile în
structura anilor totali de viață de incapacitate până la 87%, către anul 2030.
Bolile netransmisibile în mare măsură pot fi prevenite, iar depistarea precoce
și continuitatea tratamentului pot contribui la o bună calitate a vieții și la reducerea
morbidității și mortalității. Acest lucru necesită o abordare sistemică complexă care
să combine intervenții la scară largă în populație (de exemplu, controlul tutunului) cu
servicii individuale de sănătate eficiente (de exemplu, depistarea și gestionarea
diabetului).
Structura actuală a sistemului de servicii medicale a trecut printr-un proces de
transformare ca rezultat al reformelor în domeniul asistenței medicale primare,
asistenței medicale urgente și a serviciilor spitalicești, având ca scop aducerea
serviciilor cât mai aproape de cetățean. Cu toate acestea, implementarea practică a
reformelor este dificilă din cauza insuficienței resurselor umane pe unele domenii,
fondurilor financiare reduse, capacităților limitate la toate nivelurile sistemului de a
răspunde la nevoile populației.
Pe parcursul ultimilor două decenii Republica Moldova a îmbunătățit
semnificativ finanțarea sistemului de sănătate, implementând cu succes asigurările
obligatorii de asistența medicală. Astfel, cheltuielile publice au crescut de la 1105,2
mil. lei în 2003 la 13 527,9 mil. lei în 2021. Introducerea asigurărilor obligatorii de
asistența medicală, a asigurat un acces mai egal la serviciile de sănătate și a
reprezentat un pas important spre acoperirea universală. Totodată, cheltuielile publice
în general și ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate nu au ținut pasul cu
creșterea economică din ultimii 10 ani, plasând Republica Moldova printre ultimele
țări din Europa la capitolul ponderii cheltuielilor publice din totalul cheltuielilor
pentru sănătate. Populația țării este nevoită să compenseze acest deficit prin resurse
proprii pentru a-și satisface nevoia de bunuri și servicii medicale. Circa 53,7% dintre
oameni consideră că asigurarea obligatorie de asistență medicală nu oferă un nivel
adecvat de servicii medicale.
O serie de factori sistemici – cum ar fi insuficiența cadrelor medicale, a
managerilor calificați în sistemul serviciilor de sănătate, inclusiv din cauza migrației
- subminează activitatea întregului sistem. Lipsa de atractivitate a carierei în
medicină, în special pentru tineri, este cauzată de nivelul de salarizare a specialiștilor
mult sub nivelul țărilor europene dezvoltate, de supraîncărcarea personalului din
instituțiile medicale cu multiple activități birocratice și de sistemul managerial
 30

orientat într-o măsură insuficiente spre evaluarea și aprecierea performanțelor. Mulți

din tinerii specialiști talentați preferă o carieră peste hotare. Avansează fenomenul de
îmbătrânire a personalului medical, circa 29% dintre medici și 17% dintre
asistenți/asistente deja se încadrează în vârsta de pensionare.
Odată ce sănătatea populației este influențată de factorii socio-economici și de
mediu din afara sectorului de sănătate, cooperarea intersectorială este esențială pentru
prevenirea bolilor și promovarea sănătății. Astfel, mai multe programe naționale de
prevenire (tutun, alcool, nutriție, etc) au fost elaborate cu participarea autorităților din
sectoarele precum educație, mediu, social, agricultura, economie și finanțe. În același
timp, îmbătrânirea sănătoasă și activă nu este integrată în politicile sectoriale.
Politicile nu abordează în mod echitabil grupurile vulnerabile și nu combat stigma și
discriminarea cu care se confruntă anumite grupuri sociale. Activitățile de prevenire
și reducere a riscurilor de sănătate publică sunt subfinanțate, la fel și cele de
promovare a modului sănătos de viață. Elevii și studenții nu sunt informați suficient
privind modul sănătos de viață.
Pentru conlucrarea intersectorială să funcţioneze în mod mai eficient, este
necesar de a spori capacităţile la nivel naţional şi local a profesioniştilor sociali şi
medicali, responsabililor de aplicare a legii şi a celor din domeniul educaţional,
creându-se mecanisme respective de comunicare.
Pandemia Covid-19 a avut un efect complex asupra sistemului de sănătate, care
continua să-l afecteze în perioada post-pandemică. Anumite măsuri introduse în
timpul răspunsului - precum supravegherea bolilor, parteneriatele publice-private și
telemedicina - au potențialul de a consolida sistemul pe termen lung. Dificultățile (sau
lipsa completă) a contactului între medic și pacient, întârzierile în diagnosticare și
lipsa accesului la tratament, toate au evidențiat necesitatea digitalizării serviciilor de
sănătate și introducerii telemedicinii. Provocările survenite ca rezultat al urgenței de
sănătate au evidențiat sau aprofundat problemele sistemice și structurale mai grave
care afectează sistemul de sănătate, cum ar fi infrastructura de sănătate
supradimensionată, depășită și costisitoare, capacități tehnice reduse și lipsa
profesioniștilor în domeniul sănătății, în special în zonele rurale.

2.8 Solidaritatea și protecția socială

Republica Moldova parcurge o continuă tranziție demografică, caracterizată
prin reducerea numărului populației, îmbătrânirea, migrația externă și nivelul înalt al
sporului natural negativ (raportul dintre numărul de nașteri și decese). În acest
context, provocările pentru sistemul de protecție socială sunt semnificative.
Conform prognozelor demografice, populația țării urmează să se micșoreze,
chiar și în cazul celui mai favorabil scenariu. Schimbările demografice vor fi foarte
profunde și rapide. Astfel, către anul 2040, Republica Moldova va avea un număr
 31

redus al populației, dar și structura populației va fi diferită (ponderea cohortelor tinere

se va reduce, iar ponderea cohortelor în vârstă de 65 de ani aproape că se va dubla).
În acest sens, este evidentă necesitatea unei noi paradigme a politicilor
demografice, economice și sociale pentru Republica Moldova. La bază acesteia
trebuie să se regăsească două abordări: (i) politici de adaptare, menite să gestioneze
efectele negative ale schimbărilor demografice precum îmbătrânirea populației,
reducerea forței de muncă, creșterea presiunilor fiscale, etc. (ii) politici de atenuare a
tendințelor demografice, care țintesc creșterea speranței de viață, reducerea
decalajului de gen în speranța de viață și creșterea ratei fertilității.
Sistemul de protecție socială a Republicii Moldova, deși a trecut prin
transformări majore pe durata perioadei de tranziție, rămâne vulnerabil. În pofida unei
ponderi aparent ridicate în totalul de cheltuieli bugetare (39% în 2021, deși mai mică
decât în alte state europene), protejarea populației de riscurile de sărăcie și asigurarea
unei tranziții line prin perioadele de viață neproductivă rămâne o provocare
fundamentală.
Sistemul de protecție socială este compus din două componente majore:
sistemul de asigurări sociale și sistemul de asistență socială.
Sistemul de asigurări sociale are funcția de a asigura un venit persoanelor
asigurate aflate în imposibilitatea obținerii veniturilor salariale la survenirea anumitor
riscuri (incapacitate de muncă, maternitate, bătrânețe, șomaj etc.). În Republica
Moldova, ponderea principală din cheltuielile destinate prestațiilor de asigurări
sociale revine pensiilor de asigurări sociale (preponderent, pensiilor pentru limita de
vârstă). În anul 2022, pensiile pentru limita de vârstă reprezintă 73% din valoarea
prestațiilor de asigurări sociale, pensiile de dizabilitate 10%, indemnizațiile pentru
copii 10%, incapacitatea temporară de muncă 4%, indemnizația pentru pierderea
întreținătorului 2%, iar indemnizația de șomaj doar 0,2%.
Mărimea mică a pensiilor rămâne o problemă majoră (Tabelul 2), cauzată de
nivelul scăzut al salariilor, rata mică de ocupare și ponderea înaltă a economiei
informale. În ultimul deceniu, pensia medie pentru limita de vârstă a fost constant sub
nivelul minimului de existență. Datorită creșterii semnificative a pensiei minime și a
introducerii unui nou mecanism de indexare și majorare a pensiilor, pensia medie
pentru limita de vârstă a depășit cu 26% minimum existență în primul semestru al
anului 2022. Acest lucru se datorează inclusiv finanțării sistemului de asigurări prin
transferuri de la bugetul de stat: ponderea pensionarilor pentru care se plătește
suplimentul de solidaritate pentru a atinge pensia minimă pentru limita de vârstă este
de 57%.
Tabelul 2
Indicatori cheie privind sistemul de pensii
Sem. I
2012 2014 2016 2008 2019 2020
2021 2022
Număr persoane asigurate 873,2 877,4 872,2 911,1 921,1 900,6 n,d, n,d,
 32

Număr persoane care primesc pensii

658,4 679,9 700,2 716 703,9 696 679,9 673,3
pentru limita de vârstă 473,1 495,9 518,9 533 526,7 524,5 521,2 524,6
pentru limita de vârstă in pensionare
anticipată - - - 8,4 7,6 5,4 1,4 1,3
anticipate pentru carieră lungă - - - - - - - 3,9
de dizabilitate 136,6 137,3 137,2 131,9 128,4 126,1 115,7 102,7
de urmaș 23,2 20,6 17,2 14,7 13,6 12,7 11,0 11,1
alte categorii de pensii 25,5 26,1 26,9 36,4 35,2 32,7 32,1 35,0
Numărul persoanelor asigurate / numărul
persoanelor care primesc pensii 1,33 1,29 1,25 1,27 1,31 1,29 n.d. n.d.
Numărul persoanelor asigurate / numărul
persoanelor care primesc pensii pentru 1,85 1,77 1,68 1,71 1,75 1,72 n.d. n.d.
limita de vârstă
Ponderea pensionarilor angajați în
câmpul muncii,% 19,2 21,8 23,0 23,3 23,0 23,4 n.d. n.d.
Mărimea medie a pensiei limită de vârstă,
MDL 900,6 1049, 1191, 1456, 1643, 1843, 2255,5 3140,5
9 8 9 7 0
Pensia limită de vârstă / minimul de
existență, % 63,5 64,5 66,2 77,0 80,9 88,2 106,1 126,4
Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Alături de ocuparea redusă și informalitatea înaltă, alți doi factori care erodează
sustenabilitatea sistemului de pensii sunt îmbătrânirea și emigrarea populației.
Raportul dintre numărul celor care contribuie la sistemul de pensii și al celor care
beneficiază de pensii este în scădere. Pe parcursul perioadei 2010-2020 numărul
persoanelor asigurate a crescut cu doar 4%, în timp ce numărul beneficiarilor de
pensii pentru limita de vârstă - cu 15%. În contextul unei baze reduse de venituri reale
care formează resursele sistemului de pensionare, nivelul pensiilor rămâne redus.
Sistemul de asistență socială include două componente majore: prestațiile
sociale și serviciile sociale. În anul 2022, prestațiile sociale reprezintă 35% din totalul
cheltuielilor pentru protecția socială, iar serviciile sociale doar 5%.
Prestațiile sociale sunt plăți sociale legate de:
- evenimente neasigurate: nașterea copilului, îngrijirea copilului până la
vârsta de doi ani etc.;
- merite deosebite: pentru veterani, victimele represiunilor politice etc.;
- insuficiența asigurării sociale: suplimentul de solidaritate pentru pensia
minimă, alocația socială de stat etc.;
- un context social-economic: compensații la creșterea tarifelor la energie,
la transport, la pierderile pentru depunerile bănești, ajutor unic anti-inflație etc.;
- programele guvernamentale de reducere a sărăciei: ajutorul social,
ajutorul pentru perioada rece a anului.
În ultimii 20 de ani în Republica Moldova a fost dezvoltat un sistem complex
de prestații sociale, finanțarea și plata cărora se face prin mecanisme diverse. O mare
 33

parte din prestațiile sociale sunt incluse în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat,
administrat de Casa Națională de Asigurări Sociale, deși nu sunt drepturi de asigurări
sociale. Unele prestații, precum ajutorul social și ajutorul pentru perioada rece a
anului, sunt stabilite de sistemul de asistență socială, dar sunt plătite de CNAS. Alte
prestații sunt gestionate de Agenția Națională de Asistență Socială (plățile finanțate
din Fondul de susținere a populației) sau direct de autoritățile publice locale
(compensația la transport pentru persoanele cu dizabilități). Complexitatea
sistemului de finanțare și plată a prestațiilor sociale îngreunează planificarea și
analiza eficienței acestor măsuri.
Programul de ajutor social, care reprezintă 10% din prestațiile sociale1,
necesită o reformă sistemică, întrucât scopul primordial al acestuia – de a contribui
la eradicarea sărăciei prin stimularea familiilor sărace – nu este atins. Analizele arată
o pondere mare a familiilor care au devenit dependente de acest program. În ultimii
ani, ajutorul social a fost de asemenea utilizat pentru a compensa valoarea mică a
altor prestații sociale: două treimi din gospodăriile care au beneficiat de ajutor social
în 2021 au avut în componența lor persoane cu vârsta peste 62 ani, iar o treime din
gospodării au avut în componență persoane cu dizabilități. Pe de altă parte, în
aproape 70% din familiile beneficiare de ajutor social există cel puțin un adult
nepensionar, fără dizabilitate. Reforma inițiată în anul 2022 și-a propus să stimuleze
angajarea persoanelor apte de muncă din sistemul de ajutor social.
Alocațiile sociale de stat sunt prestații de protecție socială oferite persoanelor
cu dizabilitate sau persoanelor care au atins vârsta de pensionare, dar care nu sunt
asigurate social. Numărul persoanelor aflate în această situație a crescut constant în
ultima perioadă: de la 56 mii în 2016 la aproape 77 mii în 2022, o creștere de 37%
în 6 ani (Tabelul 3). Această evoluție se datorează în special creșterii numărului
persoanelor care au atins vârsta de pensionare fără a realiza un stagiu de contribuție
de cel puțin 15 ani, care să le ofere dreptul la pensia pentru limita de vârstă (+9 mii
de persoane), precum și a persoanelor cu dizabilitate fără stagiu de contribuție care
să le ofere dreptul la pensia de dizabilitate (+10 mii de persoane).
Valoarea alocațiilor sociale de stat a crescut considerabil în 2022 (+90% în
iulie față de aceeași lună a anului precedent), datorită faptului că acestea sunt legate
de pensia minimă.
Tabelul 3
Numărul de beneficiari de alocații sociale și mărimea medie a alocațiilor
sociale, situația la 1 iulie
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Număr de beneficiari de alocații sociale de stat, mii persoane
Persoane cu dizabilitate 6,9 6,9 8,2 10,1 11,8 13,8 14,9 17,3
Persoane cu dizabilitate din 27,1 26,8 27,0 27,1 27,5 27,8 27,8 28,1
copilărie
 34

Copii cu dizabilitate până la 13,1 12,0 11,9 11,3 11,1 10,9 10,6 11,1
18 ani
Copii care au pierdut 4,2 4,3 4,8 5,3 5,9 6,2 6,3 6,3
întreținătorul
Persoane care au atins 5,2 6,1 7,0 7,9 8,8 9,7 11,5 14,0
vârsta de pensionare
Prestația medie, lei
Persoane cu dizabilitate 162,4 178,4 197,9 262,1 272,5 564,7 586,5 1112,7
Persoane cu dizabilitate din 443,6 487,5 543,2 677,4 712,5 746,1 783,2 1494,5
copilărie
Copii cu dizabilitate până la 452,4 500,7 561,9 701,0 735,3 767,2 806,7 1539,6
18 ani

Copii care au pierdut 363,8 401,7 434,5 577,3 603,6 625,0 647,5 1232,3
întreținătorul

Persoane care au atins 129,0 141,8 153,6 204,1 215,5 563,6 593,2 1138,1
vârsta de pensionare

Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Protecția socială a familiilor cu copii se află la confluența celor două sisteme:

de asigurări sociale și de asistență socială. La nașterea copilului, familiile
beneficiază atât de prestații de asistență socială neasigurate – indemnizația la
nașterea copilului, indemnizația pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani –,
cât și de prestații de asigurări sociale: indemnizațiile de maternitate, de paternitate
și pentru creșterea copilului. În perioada 2020-2022, pentru protecția socială a
familiilor cu copii Republica Moldova a alocat în medie 1,2% din PIB (dintre care
0,9 puncte procentuale pentru prestații de asigurări sociale și 0,3 puncte procentuale
pentru prestații neasigurate), o pondere mai mică în comparație cu media europeană
de 2,3% (/statistics-
explained/index.php?title=File:Expenditure_on_social_protection_benefits_by_fun
ction,_2019.png).
Pentru a răspunde provocărilor demografice, este imperativ necesară o
diversificare a prestațiilor și serviciilor oferite familiilor cu copii, mai ales în ceea
ce ține de serviciile de îngrijire a copiilor mici.
Serviciile sociale acoperă o parte mică a protecției sociale. În 2022, din peste
38 de miliarde de lei alocate pentru protecția socială, doar 1,8 miliarde de lei au fost
destinate serviciilor sociale. Din totalul resurselor dedicate serviciilor sociale:
- 69% sunt destinate persoanelor cu dizabilități: asistența personală,
centrele de plasament, locuințele protejate etc.;
- 21% sunt adresate copiilor: asistența parentală profesionistă,
tutela/curatela, centrele de plasament etc.;
- 5% finanțează servicii de tip sanatorial;
 35

- 2% acoperă cheltuielile cantinelor sociale;

- 2% asigură alte servicii: pentru victimele traficului de ființe umane, a
violenței în familie, a bolnavilor HIV/SIDA etc.
Serviciile sociale oferite persoanelor cu dizabilități sau copiilor aflați în
situație de risc / lipsiți de îngrijire părintească se înscriu într-o strategie amplă de
dezinstituționalizare, dar care se implementează inegal.
Pentru dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități, autoritățile din
domeniu și-au asumat obiective concrete până în 2026, printre care închiderea a trei
instituții rezidențiale din șase și reducerea cu 60% a numărului persoanelor cu
dizabilități instituționalizate. Deși aceste obiective au fost anunțate încă în 2018,
progresul înregistrat este modest (Raport cu privire la realizarea în anul 2021 a
Planului de acțiuni privind implementarea Programului națoional de
dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale din
instituțiile rezidențiale gestionate de Agenția Națională Asistență Socială pentru anii
2018-2026, disponibil aici: RAPORT-DI-2021-FINAL.pdf (anas.md)).
În domeniul dezinstituționalizării copiilor progresele sunt considerabil mai
pronunțate, în servicii sociale de tip familial fiind plasați mai mulți copii decât în
instituțiile rezidențiale. Conform datelor din 2021, în sistemul rezidențial erau
plasați 676 de copii, în asistența parentală profesionistă – 811 copii, în asistența
personală – 1362 copii, în serviciile de tutelă/curatelă – 9972 copii, în custodie –
7012 copii (Changing the way we care, „Evaluarea situației prestării serviciilor
sociale destinate copiilor și familiilor vulnerabile”, 2021, Social Services
(bettercarenetwork.org)).
În Republica Moldova se prestează 29 de tipuri de servicii sociale de prevenire
a separării copilului de familie și servicii sociale de îngrijire. Serviciul de sprijin
familial este principalul instrument utilizat de sistemul de asistență socială pentru
prevenirea separării copilului de familie, dar finanțarea acestuia a fost inconstantă
în ultimii ani, întrucât a depins de încasările în Fondul de susținere a populației.
Pentru îmbunătățirea protecției sociale, este necesară dezvoltarea serviciilor
sociale adresate populației și accelerarea procesului de dezinstituționalizare. În
contextul evoluțiilor demografice, se impune o diversificare a serviciilor sociale
adresate persoanelor vârstnice, cu accent pe participarea activă a acestora în viața
socială.
De asemenea, pentru serviciile sociale de îngrijire a persoanelor cu dizabilități
sau a copiilor lipsiți de îngrijire părintească este necesară o abordare unificată la
nivel național pentru asigurarea unei finanțări predictibile și echitabile. În contextul
în care implementarea serviciilor sociale incluse în Pachetul minim de servicii
sociale (Serviciul social de suport monetar adresat familiilor/persoanelor
defavorizate, Serviciul social de sprijin pentru familiile cu copii, Serviciul social
„Asistență personală”) a cunoscut numeroase sincope în ultimii ani din cauza
 36

subfinanțării Fondului de susținere a populației, este necesară o reformă pentru a

asigura finanțarea directă a serviciilor sociale de bază din bugetul de stat, precum și
o mai bună planificare, raportare și monitorizare a serviciilor sociale prestate în
mediu familial.
De asemenea, la nivel sectorial, este necesară consolidarea sistemului de
asistență socială, îmbunătățirea practicilor de stabilire a gradelor de dizabilitate și
incapacitate de muncă, eficientizarea politicilor ocupaționale și a activității de
inspecție a muncii.
Presiunile asupra sistemului de protecție socială și în special asupra celui de
asigurări sociale vor crește pe fondul îmbătrânirii populației. În anul 2030,
aproximativ 29% din populația țării va avea vârsta de peste 60 de ani, iar către 2050
ponderea va ajunge la 34%. Vulnerabilitatea persoanelor în etate se va mări ca
urmare a sarcinii demografice în creștere, gradului mare de dependență, speranței la
o viață sănătoasă scăzută și calității insuficiente a serviciilor de sănătate. Aceste
lucruri vor avea un efect major atât asupra sistemului de asigurări sociale de stat, cât
și asupra sistemului de asistență socială.

2.9 Încrederea în administrația publică

O precondiție decisivă a dezvoltării durabile este existența unei administrații
publice profesioniste, eficiente, responsabile și transparente la toate nivelurile.
Importanța unui sistem cu asemenea calități derivă din necesitatea asigurării un
proces decizional incluziv, participativ și reprezentativ și, respectiv, furnizării unor
servicii publice de calitate și accesibile pentru toți oamenii. Reformele structurale și
politicile publice pentru dezvoltarea durabilă sunt concepute și promovate de
instituțiile statului, chiar dacă implementarea eficientă a acestora cere aportul întregii
societăți. Încrederea în guvern și în instituțiile administrației publice are o importanță
semnificativă pentru mobilizarea resurselor din societate, direcționarea ideilor,
activităților și comportamentelor mediului de afaceri, mediului academic, societății
civile și a oamenilor în scopul îmbunătățirii calității vieții.
Eficiența guvernării este măsurată, în ultimă instanță, prin gradul de încredere
a oamenilor în instituțiile statului și în administrația publică centrală și locală. Potrivit
Barometrului Opiniei Publice24, începând cu anul 2005 până în anul 2020, nivelul de
încredere în cele trei autorități supreme de conducere (Parlament, Guvern, Președinte)
a avut o tendință de scădere, cel mai redus nivel fiind atins în anii 2015-2016, ca
urmare a crizei politice din anul 2015. Acest lucru ar putea explica ne-sustenabilitatea
și impactul redus al reformelor și acțiunilor promovate de instituțiile publice de-a
lungul anilor.
Cel mai înalt nivel de încredere cetățenii îl manifestă față de autoritățile locale
– în medie 55% de la ultimele alegeri locale din noiembrie 2018 (Figura 17). Acesta
24
http://bop.ipp.md/
 37

este un semn clar că reforma administrației publice locale ar trebui avansată, pentru
a împuternici autoritățile publice locale să ia decizii conform așteptărilor cetățenilor.
Încrederea în autoritățile publice este una dintre cele mai importante baze pe
care se construiește legitimitatea și sustenabilitatea sistemelor administrative și
politice. Un nivel înalt de încredere în instituțiile statului, în special în Guvern, este
indicatorul că instituțiile publice funcționează corect și eficient – este asigurat statul
de drept, sunt prestate servicii de calitate sau infrastructura se dezvoltă. Încrederea în
instituțiile publice influențează, în același timp, comportamentul individual în moduri
care ar putea susține rezultatele dorite de guvernare, îmbunătățind nivelul de
conformare cu regulile și reglementările și reducând costurile de aplicare. De
asemenea, încrederea în instituțiile publice poate ajuta autoritățile să implementeze
reforme structurale cu beneficii pe termen lung și ar putea contribui la creșterea
încrederii în economie. Percepția oamenilor este confirmată de indicele prosperității
pentru anul 202125, care plasează guvernanța din Republica Moldova pe locul 89 din
167 de țări, cu șapte poziții mai jos decât în anul 2018, iar în țările Europei de Est e
situată pe locul 19 din 23.

Figura 17. Nivelul de încredere a oamenilor în administrația publică

25
Acesta măsoară performanța guvernanței unei țări în baza a șase dimensiuni: constrângerile executivului, responsabilitatea politică, eficiența
guvernării, integritatea guvernării, statul de drept și calitatea regulatorie. Calculat de Legatum Institute, http://www.prosperity.com/rankings
 38

Percepția negativă a oamenilor asupra modului de funcționare a instituțiilor

statului reflectă multitudinea de probleme în funcționarea administrației publice, atât
la nivel central, cât și local. Acestea țin de deprecierea prestigiului și atractivității
poziției de funcționar public din cauza salarizării necompetitive, politizării
instituțiilor statului, promovării intereselor obscure prin intermediul instituțiilor
publice, a multitudinii de restructurări și „reforme” care au indus incertitudine și au
subminat continuu capacitățile administrației publice centrale și locale. La nivel local
problema respectivă este și mai gravă din cauza amânării permanente a reformei
teritorial-administrative și erodării continue a autonomiei financiare locale.
Problemele respective de capacitate și reputație sunt agravate de calitatea slabă a
actului de guvernare, manifestată prin încălcarea frecventă a principiilor de
transparență decizională, management defectuos al patrimoniului public și corupție
endemică.
Salarizarea joasă în cadrul sistemului de administrare publică a generat un
reflux înalt de personal, iar responsabilizarea redusă pentru managementul defectuos
al resurselor publice, nivelul scăzut de profesionalism și pregătirea insuficientă a
funcționarilor publici din cadrul administrației publice centrale sau locale au dus la
diminuarea eficienței actului de guvernare. Un impact cu totul nefast la produs și
neinspirata „reformă” a administrației publice centrale din 2017. Această stare este
agravată de tolerarea lipsei de integritate a reprezentanților instituțiilor publice și de
impunitatea agenților publici.
Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2016-2020 și Strategia
națională de descentralizare pentru anii 2012-2018, care au avut scopul de a
îmbunătăți semnificativ calitatea administrației publice la toate nivelurile în
conformitate cu rigorile UE și pentru care au fost alocate surse semnificative din
partea partenerilor de dezvoltare, au fost implementate doar în proporție de până la
25%. Multe dintre activitățile realizate nu au avut finalitate și sustenabilitate. Se
impune regândirea profundă a modului de funcționare a administrației publice și a
proceselor administrative, pentru a asigura integritatea deplină a decidenților politici
și funcționarilor publici, profesionalismul instituțiilor statului și responsabilizarea
autorităților pentru deciziile pe care le iau.
În același timp, potrivit indicelui libertății economice pentru anul 202126,
Republica Moldova acumulează la categoria „Integritatea Guvernului” 38,7%, în
creștere cu 13,3 p.p., după o continuă scădere începând cu 2016. Aceasta poate fi o
premisă favorabilă pentru accelerarea transformărilor calitative în societate.

2.10 Încrederea în justiție

Activitatea cotidiană a instituțiilor statului trebuie să se bazeze pe respectarea
principiilor statului de drept, complementate cu eforturi pentru promovarea
26
https://www.heritage.org/index/country/moldova
 39

supremației legii, accesul egal la justiție și combaterea tuturor formelor de corupție.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice, cel mai înalt nivel al încrederii în justiție a fost
în anul 2005, la un nivel de 41%. Neîncrederea în justiție a atins cota maximă, 92%,
în anul 2016. În ultimii ani, încrederea oamenilor în justiție a cunoscut o ușoară
ameliorare, în prezent 19% din oameni având acest sentiment de încredere.
Neîncrederea prevalentă în sistemul justiției generează un nivel scăzut de încredere
în stat și instituțiile acestuia, ceea ce duce la crearea unui cerc vicios în relația stat și
oameni. De asemenea, aceasta reduce puternic capacitatea productivă a economiei și
potențialul creativ al societății, neîncrederea în justiție reducând și motivațiile
oamenilor de a intra în tranzacții contractuale și de a iniția proiecte pe termen lung.
Justiția este în continuare percepută în societate drept un mecanism de
represiune corupt, ineficient în protecția intereselor oamenilor. Această percepție
trebuie substituită cu o imagine a justiției prietenoase omului care nu este în conflict
cu legea și celui care a avut de suferit în urma acțiunilor ilegale. Justiția urmează să
devină una restaurativă (de restabilire a drepturilor și a intereselor încălcate), de
resocializare a persoanelor în conflict cu legea și doar apoi represivă (de sancționare
a persoanelor vinovate). Deși încrederea oamenilor în instanțele judecătorești este la
un nivel scăzut, soluționarea litigiilor pe cale alternativă (extrajudiciară) rămâne
lipsită de popularitate, constituind o cale pentru mai puțin de 1% din numărul total de
litigii.
Vulnerabilitatea instituțiilor statului la ingerințele politicului, în mod special a
instituțiilor de drept, afectează în mod direct independența puterii judecătorești de cea
legislativă și executivă. Totodată, volumul de lucru al judecătorilor continuă să fie o
provocare în realizarea eficientă a actului de justiție. În anul 2018, sarcina medie
lunară efectiv lucrată a unui judecător a fost la nivel de circa 60 de dosare și materiale
per judecător, asistența judecătorilor în gestionarea corespunzătoare a acestora fiind
limitată. Numărul mare de dosare, în special în anumite instanțe, generează, în mod
direct, o eficiență scăzută a instanțelor judecătorești.
O problemă majoră rămâne a fi asigurarea accesului tuturor oamenilor la
justiției. Nu sunt suficienți profesioniști specializați în cauzele cu implicarea copiilor
(procurori, judecători, avocați), inclusiv, în cauzele de violență contra copiilor. Și
persoanele cu dizabilități au un acces mai limitat la justiție, cauzat de capacitățile
reduse ale prestatorilor publici de asistență juridică în acordarea asistenței juridice
specializate bazate pe drepturile persoanelor cu dizabilități, pe de o parte, și de
imposibilitatea persoanelor cu dizabilități intelectuale sau psihosociale de a accesa în
mod independent serviciile de asistență juridică. Problemele cu care persoanele cu
dizabilități se adresează pentru asistență juridică se referă la: tratament
discriminatoriu pe criteriu de dizabilitate; încălcarea dreptului de acces la servicii
sociale și de sănătate; încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilități de către
angajați în cadrul instituțiilor rezidențiale; încălcarea drepturilor patrimoniale;
 40

violarea dreptului la viața în comunitate (persoane izolate la domiciliu sau

instituționalizate în instituții rezidențiale); limitarea dreptului la libertatea de
circulație; discriminarea la angajare în câmpul muncii; inaccesibilitatea fizică în
sediile instanțelor de judecată. Accesul romilor la justiție este, de asemenea limitat,
deoarece aceștia se confruntă cu multiple bariere în accesul la justiție din cauza
sărăciei, nivelului scăzut de educație, discriminării, excluderii, lipsei de cunoștințe
despre drepturile lor și lipsa mijloacelor financiare pentru a solicita asistență juridică.
Potrivit indicelui libertății economice pentru anul 202127, „Eficiența justiției”
acumulează 29,9%, cu mult în urma mediei țărilor europene de 60%. Potrivit
raportului, motivul scorului modest, care califică justiția din Republica Moldova
drept una „reprimată”, este nivelul înalt al corupției. Respectiv, un aspect important
în procesul de consolidare a unei guvernări eficiente, responsabile și transparente este
combaterea fenomenului corupției și asigurarea integrității decidenților politici și
funcționarilor publici.
Lupta cu flagelul corupției este un proces continuu de la independența
Republicii Moldova, în mod special, fiind considerată o prioritate în ultimii ani, odată
cu negocierea și semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi
Uniunea Europeană. Corupția, prezentă la toate nivelurile în societate, constituie una
din îngrijorările majore ale oamenilor, alături de șomaj, sărăcie și prețuri mari.
Potrivit Freedom House28, în 2021 corupția rămâne înrădăcinată la toate nivelurile de
guvernare, iar legile anticorupție existente sunt aplicate inadecvat.

2.11 Securitatea umană

În pofida tuturor greutăților cu care se confruntă oamenii, Republica Moldova
rămâne o societate pașnică, unde lipsesc violențele comunitare religioase, etnice și
amenințările teroriste interne. Cataclismele naturale cu caracter distructiv, cum ar fi
cutremurele de pământ, sunt extrem de rare. În termeni de securitate umană, cele mai
importante riscuri sunt în adresa securității economice, alimentare, energetice și
personale.
Problema securității economice este reflectată de indicatorii sărăciei. Sărăcia
este o formă extremă de insecuritate economică, care reflectă eșecurile mecanismelor
de piață și de protecție socială. Rata sărăciei absolute în perioada 2014-2020 a fost
înaltă, circa 25% (cu sărăcie absolută în mediul rural de trei ori mai mare decât cea
înregistrată în mediul urban și rate mai mari ale sărăciei în sudul țării comparativ cu
media națională), o ușoară tendință de scădere făcându-se observată până la pandemia
de COVID-19 (Figura 18). Profunzimea generală a sărăciei este relativ redusă, puțin
sub 4%, ceea ce atestă mai degrabă o vulnerabilitate constantă, decât o sărăcie
cronică. În condițiile unor programe de suport bine țintite, sărăcia poate fi practic

27
https://www.heritage.org/index/country/moldova
28
https://freedomhouse.org/country/moldova/freedom-world/2021
 41

eradicată. Estimările pentru anul 2019 sugerează că pentru a ridica venitul tuturor
persoanelor sărace până la pragul sărăciei erau necesare circa 800 milioane MDL.
Conform datelor pentru anul 2020, în mediul rural rata și profunzimea sărăciei sunt
substanțial mai mari (35,3% și, respectiv, 4,8%) în comparație cu cel urban (14% și,
respectiv, 1,9%).
Figura 18. Rata și profunzimea sărăciei Figura 19. Rata și profunzimea sărăciei
absolute, % extreme, %
50 7 14 0.7
6 12 0.6
40
5 10 0.5
30 4 8 0.4

20 3 6 0.3
2 4 0.2
10
1 2 0.1
0 0 0 0
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Profunzimea, urban (axa sec. Profunzimea, rural (axa sec.) Profunzimea, urban (axa sec. Profunzimea, rural (axa sec.)
Incidența, urban Incidența, rural Incidența, urban Incidența, rural

Surse: BNS. Surse: BNS.

Securitatea alimentară rămâne o problemă reală pentru circa 10% din
populație, care în perioada 2014-2020 s-a aflat în sărăcie extremă (Figura 19), situație
care denotă insuficiență de resurse pentru procurarea unui coș alimentar adecvat. În
mediul rural riscul de sărăcie extremă este de 4 ori mai mare decât în cel urban.
Totodată, cu riscuri majore se confruntă persoanele în etate solitare și gospodăriile
casnice cu mulți membri, conduse de persoane cu nivele inferioare de studii și al căror
principală sursă de venit provine din activitatea agricolă. Creșterea generalizată a
prețurilor din anul 2021 și riscurile inflaționiste pun presiuni mari pe bugetele
gospodăriilor și amplifică insecuritatea alimentară (Tabelul 4). În anul 2022,
cheltuielile pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice ar putea să ajungă la
48,8% din total în gospodăriile casnice rurale și la 41,9 în cele urbane.

Tabelul 4. Structura cheltuielilor de consum a gospodăriilor casnice pe medii

de reședință în perioada 2019-2022, %, dacă nu este indicat altceva
Rural Urban
Destinația cheltuielilor 2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022
Cheltuieli de consum totale, MDL 2336 2331 2676 3108 3469 3489 3971 4575
Produse alimentare și băuturi 44.5 47.2 48.3 48.8 36.6 39.8 41.1 41.9
nealcoolice
Băuturi alcoolice și tutun 2.0 1.8 1.6 1.5 1.6 2.2 2.0 1.9
Îmbrăcăminte si încălțăminte 9.9 9.3 8.9 8.5 9.4 8.4 8.1 7.8
Locuință, apa, electricitate si gaze 16.6 16.6 17.1 18.4 15.8 15.6 16.2 17.6
Mobilier, dotarea si întreținerea 5.5 5.7 6.0 6.1 4.7 5.5 5.7 6.0
locuinței
 42

Sănătate 4.8 4.1 3.8 3.5 5.6 5.3 5.0 4.6

Transport 5.4 4.7 4.3 4.0 6.9 6.3 5.9 5.5
Telecomunicație 4.6 4.9 4.3 3.8 4.5 4.5 4.0 3.6
Recreere si cultura 1.4 1.2 1.0 0.9 4.3 3.6 3.2 2.8
Educație 0.7 0.5 0.5 0.4 1.6 1.0 0.9 0.8
Restaurante si hoteluri 0.8 0.6 0.6 0.6 4.4 3.3 3.2 3.0
Diverse produse si servicii 4.0 3.6 3.6 3.5 4.6 4.5 4.5 4.5
Surse: BNS, estimări 2021 și prognoze 2022 autorii.

Securitatea energetică poate fi operaționalizată prin conceptul de sărăcie

energetică, adică incapacitatea oamenilor de a suporta costurile energiei necesare
pentru un trai decent. În Republica Moldova problema sărăciei energetice se
manifestă în mod pregnant mai ales în lunile de iarnă și a fost readusă în prim-plan
de criza livrărilor de gaze naturale prin care a trecut Republica Moldova în sezonul
rece 2021-2022 și de creșterea generalizată a prețurilor la sursele energetice.
Statisticile sărăciei energetice nu sunt încă suficient de dezvoltate, dar estimările de
experți sugerează că circa 65% din gospodăriile casnice se confruntă cu sărăcia
energetică29. Pe baza creșterii prețurilor, se poate de estimat că ponderea cheltuielilor
legate de întreținerea locuinței, energie, apă caldă și gaze va crește, în mediul urban,
la circa 16,2% în 2021 și la 17,6% în 2022 (Tabelul 4). În mediul rural, ponderea va
ajunge la 17,1% și, respectiv, 18,4%.
Securitatea personală se referă la riscurile și vulnerabilitățile în fața
infracțiunilor, accidentelor și hazardurilor. În perioada 2014-2021 s-a înregistrat o
scădere vizibilă a numărului absolut al infracțiunilor (de la 41783 la 27159) și a ratei
infracționalității (de la 1469/100 mii oameni la 1057/100 mii), inclusiv a
infracțiunilor grave contra vieții și sănătății omului. O altă evoluție pozitivă este
scăderea cu circa 1/3 a infracțiunilor comise de minori. Deși lipsesc cercetările
empirice, printre cauzele posibile care au determinat această evoluție ar putea fi
creșterea numărului de camere de supraveghere în spațiile publice și private, timpul
tot mai puțin petrecut de minori în grupuri de influență (și timpul tot mai mult petrecut
în Internet) și posibil impactul creșterii eficienței și prezenței poliției. Totodată, într-
o serie de unități administrativ-teritoriale dinamica infracțiunilor în ultimul deceniu
este în mod clar nefavorabilă – Cahul, Florești, Râșcani, Nisporeni, Cantemir,
Cimișlia, Drochia.
În 2014-2019, numărul absolut al accidentelor rutiere și al persoanelor care au
avut de suferit (decedate și traumatizate) nu a demonstrat o tendință univocă, dar rata
acestora a atestat o creștere clară. Măsurile restrictive adoptate în anul 2020 pentru
combaterea pandemiei de COVID-19 au restricționat circulația oamenilor și
îmbunătățit indicatorii de siguranță rutieră, dar în 2021 aceștia s-au înrăutățit din nou.

29
Alexandru Ciudin, „Republica Moldova și sărăcia energetică”, comentariu, https://www.aee.md/index.php/en/news/comentariu-alexandru-ciudin-
director-aee-republica-moldova-si-saracia-energetica.
 43

Dinamica, și perspectivele, nefavorabile sunt cauzate de creșterea numărului de

autoturisme, a parcursului mediu, înrăutățirea culturii conducerii, precum și o serie
de probleme de infrastructură (iluminatul stradal insuficient, absența marcajelor
rutiere, defectele pavajului etc.). Creșterea numărului de cazuri de violență în trafic
este îngrijorătoare, reflectând și un nivel foarte înalt de stres cotidian în societate.
Statistica incendiilor și pierderilor materiale și victimelor asociate acestora
atestă o vulnerabilitate persistentă a populației. În pofida unei scăderi a numărului de
cazuri raportate în ultimul deceniu și a ratei deceselor asociate, pierderile materiale
sunt în creștere. Munițiile neexplodate rămase pe teritoriul țării în urma conflictelor
militare reprezintă o sursă constantă de amenințare în adresa vieții și sănătății
oamenilor. Este îngrijorătoare și statistica situațiilor excepționale care se produc în
casele de locuit (explozii și prăbușiri). Oamenii rămân vulnerabili și în fața unei
multitudini de cataclisme naturale, ploile torențiale, grindina, inundațiile, înghețurile
și seceta fiind situațiile excepționale care produc pagube deosebit de mari la scară
națională și locală. Astfel, seceta din 2020 a provocat pagube materiale directe
estimate la circa 5,9 miliarde MDL, iar înghețurile de primăvară din același an, 248
milioane MDL, prejudiciile cumulative ridicându-se la 3,1% din PIB.

2.12 Calitatea mediului

Componentele de mediu au un impact direct asupra omului pe tot parcursul
vieții, determinând starea sănătății, productivitatea muncii, potențialul de creștere
economică etc. Nivelul scăzut de trai face ca populația să nu conștientizeze
importanța resurselor naturale și a mediului curat pentru sănătatea și bunăstarea
proprie, punând în prim-plan problemele sociale și economice și contribuind la
poluare și nerespectarea legislației de mediu. La educația ecologică precară a
populației mai poate fi adăugată și obișnuința din trecut de a dispune de resurse
energetice sau acvatice ieftine, care a stimulat un comportament de risipă.
Apa este una dintre cele mai importante resurse naturale, care asigură existența
și calitatea vieții. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt disponibile resurse de apă de
suprafață în volum aproximativ de 12 km3, dintre care în bazinul fluviului Nistru –
9,8 km3 și în bazinul râului Prut-Dunăre și Marea Neagră – 2,7 km3. Până la 75-80%
din volumul scurgerii apelor de suprafață de pe teritoriul Republicii Moldova se
formează pe teritoriul Ucrainei. Starea și evoluția apelor de suprafață sunt
determinate de factorii naturali (schimbările climei) și antropici (construcții
hidrotehnice și utilizarea nerațională). În acest context, extinderea nodului
hidrotehnic de la Novodnestrovsk și modul de derulare în continuare a proiectului dat
de către Ucraina reprezintă o preocupare majoră prin prisma asigurării suficiente a
țării cu apă.
Astfel, un aspect problematic cu care se confruntă populația Republicii
Moldova este cantitatea apei disponibile pentru utilizare. Volumul de apă disponibil
 44

este de aproximativ 500 m3 pe cap de locuitor pe an sau chiar mai puțin. Standardele
internaționale definesc volumul de 1700 m3 pe cap de locuitor pe an ca un prag al
siguranței în disponibilitatea apei dulci regenerabile. La un volum mai mic de 1000
m3 pe cap de locuitor pe an, lipsa apei poate împiedica dezvoltarea economică şi poate
afecta sănătatea şi viața populației30.
Calitatea apei este determinată de sursele de poluare și modul în care sunt
administrate aceste surse. Principalele surse de poluare a apelor și a solurilor din
Republica Moldova sunt apele uzate neepurate sau parțial epurate, deșeurile
municipale, precum și substanțele chimice. Un factor de risc major pentru sănătatea
oamenilor sunt fântânile de mină care reprezintă o sursă esențială de apă în mediul
rural. Conform datelor ANSP, în 84% din fântâni apa nu satisface normele sanitare
stabilite de lege. Evoluțiile din ultimii ani nu sunt încurajatoare din perspectiva
asigurării calității apei. Reieșind din constrângerile financiare, în Republica Moldova
extinderea rețelelor publice de alimentare cu apă nu este însoțită de o extindere
corespunzătoare a rețelelor publice de canalizare: între 2010 și 2020 lungimea
rețelelor de aprovizionare cu apă a crescut cu 81,4%, iar lungimea rețelelor de
canalizare s-a majorat doar cu 14,8%. Discrepanța face ca doar o parte din apa captată
pentru necesitățile umane să revină în formă epurată în circuitul natural ceea ce pune
o presiune suplimentară asupra resurselor naturale, sporește costurile de tratare a apei
și creează riscuri adiționale pentru sănătatea populației.
În anul 2020, la cele 15,3 mii km de apeducte și rețele publice de distribuție a
apei, reveneau doar 2,9 mii km rețele publice de canalizare. Circa 71% din sistemele
publice de canalizare sunt dotate cu stații de epurare. Din cele 92 stații de epurare,
funcționale sunt 81 unități31. Majoritatea stațiilor de epurare, fiind exploatate deja
timp de 25-30 de ani, au un grad sporit de uzură și funcționează la capacitate redusă,
deversând apele reziduale neepurate nemijlocit în râuri. Rezultatele controalelor
efectuate în ultimii ani arată că numărul stațiilor care efectuează epurarea insuficientă
este în continuă creștere. Volumul deversărilor depinde direct de mărimea
demografică și economică a unităților teritorial-administrative32.
Calitatea mediului depinde în mare măsură de practicile de management a
deșeurilor. Eliminarea deșeurilor municipale, la moment, se realizează preponderent
prin depozitarea pe sol. În anul 2020 funcționau 1136 depozite de deșeuri cu suprafața
de 1220 ha33. Depozitele de deșeuri sunt organizate de autoritățile publice locale și,
în general, nu respectă standardele de protecție a mediului, iar în unele cazuri
depozitele de deșeuri sunt localizate chiar în zona de protecție a obiectivelor acvatice
sau în zona sanitară a sectorului locativ. Cantitatea de deșeuri municipale colectate

30
Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 și a Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia (Hotărârea Guvernului nr. 301/2014).
31
https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6997
32
http://ipm.gov.md/sites/default/files/2021-09/IPM_ANUAR_2020.pdf
33
http://ipm.gov.md/sites/default/files/2021-09/IPM_ANUAR_2020.pdf
 45

de la populație, instituții si agenți economici este în continuă creștere, de la 2130,8

mii m3 în 2008 la 2925,0 mii m3 în 2016 și 3336,3 mii m3 în 202034. Circa 90% din
cantitatea de deșeuri municipale colectate de serviciile de salubrizare au fost
eliminate prin depozitare, colectarea selectivă fiind organizată parțial în municipiul
Chișinău și unele centre raionale. Ratele de reciclare și valorificare a deșeurilor sunt
încă foarte reduse35.
Substanțele chimice reprezintă o sursă de risc major pentru mediu. Majoritatea
substanțelor și produselor chimice utilizate în Republica Moldova provin din
importuri. Cantități semnificative de substanțe și produse chimice sunt utilizate în
toate sectoarele economiei naționale, inclusiv în sectorul agricol (produse de uz
fitosanitar și fertilizanți). Din 2009 până în 2017, cantitatea utilizată în întreprinderile
agricole și gospodăriile țărănești (de fermier) mari a crescut de aproape 4 ori, de la
17,0 mii de tone la 65,6 mii de tone, ceea ce înseamnă 69,1 kg pe fiecare hectar de
semănături36. Tendința exploatării intensive a continuat și în ultimii ani, în 2020
indicatorul dat depășind în premieră cantitatea de 100 mii tone (100,9)37. Reducerea
riscurilor asociate utilizării substanțelor chimice pe tot parcursul vieții și a produselor
de protecție a plantelor impune funcționarea eficientă și la standardele Uniunii
Europene a procesului de autorizare, clasificare, etichetare, restricționare, inclusiv
gestionare a acestora.
Resursele funciare în Republica Moldova sunt valorificate foarte intens. Cota
terenurilor cu destinație agricolă este una dintre cele mai mari în lume (61,8% din
teritoriu la 1 ianuarie 2020), în timp ce ariile cu vegetație naturală (păduri și alte
terenuri cu vegetație forestieră) - doar 13,4%38. Solurile care au un nivel înalt de
calitate și productivitate sunt supuse proceselor de degradare, eroziunea fiind cea mai
gravă dintre ele. Reformele în sectorul agrar și schimbul formei de proprietate asupra
pământului au intensificat procesul de degradare. Anual circa 6400 ha de terenuri
agricole degradează și pierd fertilitatea (potențialul de producere) ori sunt scoase din
circuitul agricol.
Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră acopereau la 1 ianuarie 2020
doar 13,4% din suprafața totală a Republicii Moldova, înregistrând o creștere minoră
de doar 0,4% din 201039. În țările Uniunii Europene, pădurile și alte terenuri

34
ttps://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/10%20Mediul%20inconjurator/10%20Mediul%20inconjurator__MED040__Municipale/MED060
300reg.px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a77
35
Anuarul IPM - 2020, „Protecția mediului în Republica Moldova”, 2021
36
http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=315&id=2279
37
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2021/16_AS.pdf
38
https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/10%20Mediul%20inconjurator/10%20Mediul%20inconjurator__MED050/MED050100.px/?rxid=b
2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774
39
http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/10%20Mediul%20inconjurator/10%20Mediul%20inconjurator__MED050/MED050200.px/table/tabl
eViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774
 46

împădurite acoperă peste 40% din suprafața terestră40. În plus, ca rezultat al folosirii
unor tehnologii neadecvate în fondul silvic al Republicii Moldova, au fost create
suprafețe de păduri care au degradat considerabil și actualmente sunt prezente cu
arborete degradate, în multe locuri se usucă speciile dominante și edificatoare
(coniferele, speciile alohtone, speciile plantate în stațiuni necorespunzătoare etc.).
Păstrarea și extinderea suprafețelor forestiere contribuie la diminuarea efectelor
schimbărilor climatice, previn eroziunea și degradarea continuă a solurilor și
restabilesc nivelul corespunzător al apelor freatice în sol. Nu în ultimul rând, pădurile
sunt o sursă alternativă de energie, atunci când sunt folosite rațional și conform unei
planificări riguroase de consum și regenerare a terenurilor împădurite.
Poluarea aerului are impact asupra speranței de viață, deoarece efectele pe
termen lung generează boli pulmonare și cardiace. În medie pe țară, transportului îi
revin 86,2% din volumul sumar al substanțelor nocive emise în aerul atmosferic.
Numărul unităților de transport este în continuă creștere (anul 2011 – 689 mii de
unități de transport, anul 2021 – 1128 mii de unități), iar importul vehiculelor vechi,
cu un grad sporit de emisii, contribuie enorm la poluarea aerului atmosferic41.
Schimbările climatice au un impact profund asupra disponibilității resurselor
și a activităților economice. În ultimul deceniu, Republica Moldova a cunoscut o serie
de evenimente extreme, cum ar fi secetele și inundațiile majore, împreună cu efectele
incrementale cauzate de creșterea temperaturii medii și distribuția inegală a
precipitațiilor pe tot parcursul anului, ceea ce a avut consecințe negative asupra
economiei țării, bunăstării și sănătății populației. Secetele severe se repetă tot mai
frecvent, provocând pierderi economice semnificative. Scopul și intensitatea
crescândă a evenimentelor extreme a dus, de asemenea, la creșterea frecvenței
situațiilor cu risc sporit. În acest context, promovarea măsurilor de adaptare la
fenomenul schimbărilor climatice și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este
imperios necesară.
În condițiile schimbărilor climatice, neglijarea problemelor de mediu pe
parcursul ultimilor ani, manifestată preponderent prin sacrificarea obiectivelor de
mediu în favoarea celor economice sau a intereselor înguste de grup a vulnerabilizat
și mai mult societatea. În lipsa unor intervenții mai ferme, repercusiunile asupra
sectorului agricol, mediului înconjurător și finanțelor publice vor fi tot mai grave.
Republica Moldova rămâne codașă printre țările europene în ceea ce privește
investițiile publice și private în domeniul protecției mediului înconjurător. Cheltuieli
totale pentru protecția mediului abia dacă se ridică la 0,1% din PIB42, media pe țările

40
http://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2c1c71af-8384-11e3-9b7d-01aa75ed71a1.0003.01/DOC_1&format=PDF
41
Anuarele IMP.

42
Media cheltuielilor totale pentru protecția mediului pentru perioada 2016-2020.
 47

UE fiind de 1,9%. Instrumentele economice de mediu existente la moment (ex. taxe

și autorizații de mediu) nu sunt în măsură să schimbe situația. Insuficiența resurselor
financiare pune în dificultate autoritățile publice locale să întreprindă toate măsurile
necesare pentru îmbunătățirea sau construcția infrastructurii de gestionare a apelor
uzate și de gestionare a deșeurilor. Asistența tehnică acordată de către partenerii de
dezvoltare în domeniul managementului resurselor de apă și managementului
deșeurilor este importantă, însă aceasta nu acoperă toate necesitățile pentru
îmbunătățirea semnificativă a calității mediului. Nivelul scăzut de venituri ale
populației și ale agricultorilor menține parcul auto învechit, cu emisii mari în aerul
atmosferic. De asemenea, deși agenții economici, din activitățile care o impun, ar
trebui să-și construiască stație de epurare locală, iar deversarea apelor uzate în
sistemul de canalizare să corespundă normelor, nivelul de competitivitate redus și
accesul slab diversificat la finanțări face ca acest lucru ca regulă să nu se întâmple.
În general, schimbările climatice au fost abordate într-o măsură insuficientă în
documentele de politici, mai ales în inițiativele de politici din sectorul agricol.
Sectorul agricol, contribuind cu circa 11,2% la PIB, este identificat la moment ca cel
mai vulnerabil la schimbările climatice din cauza capacității reduse de adaptare.
Poziția financiară limitată și capacitatea instituțională a Moldovei de a răspunde la
pericolele climatice naturale reprezintă un risc pentru producția agricolă durabilă și
dezvoltarea rurală viitoare. Cu niveluri scăzute de productivitate, un climat foarte
variabil și o dependență ridicată de agricultura pluvială, Republica Moldova se
confruntă cu riscuri semnificative pentru sustenabilitatea și securitatea alimentară.

3 Viziunea de dezvoltare 2030

Viziunea și obiectivul strategic major al Strategiei „Moldova Europeană 2030”
este centrat pe calitatea vieții. Astfel, către anul 2030, dimensiunile calității vieții în
Republica Moldova vor fi îmbunătățite tangibil și durabil, în corespundere cu
aspirațiile europene stabilite în Acordul de Asociere cu Uniune Europeană. Totodată,
unul dintre obiectivele generale de cooperare dintre Uniunea Europeană și Republica
Moldova, statuat în prevederile Agendei de Asociere RM-UE urmărește
angajamentul privind realizarea obiectivelor de politică de nivel mondial, inclusiv
Acordul de la Paris privind schimbările climatice și punerea în aplicare a Agendei
2030 pentru dezvoltare durabilă și a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă ale
acesteia. Astfel, cooperarea și conjugarea eforturilor comune „va consolida ordinea
internațională bazată pe norme și va contribui la construirea unei Europe mai
puternice la nivel mondial”.
Creșterea calității vieții se va baza pe câteva elemente-cheie, care vor pune
omul în centrul proceselor de politici publice, reforme și dezvoltare și vor avea drept
obiectiv final îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor și consolidarea rezilienței
demografice:
 48

● guvernanța transparentă, incluzivă și eficientă la toate nivelele;

● acces echitabil la justiție;
● diversificarea economică accelerată și facilitarea tranziției de la
procesele tehnologice tradiționale la cele moderne, inclusiv de antreprenoriat
tehnologic inovațional, și a mobilități geografice;
● utilizarea unor tehnologii de înaltă performanță în toate sferele publice
și private;
● crearea locurilor de muncă decente și creșterea gradului de calificare și
productivitate;
● incluziunea socioeconomică, sistemul economic trebuind să ofere
oportunități pentru încadrarea tuturor persoanelor, inclusiv a celor din grupuri
vulnerabile;
● redistribuirea justă a veniturilor, statul având obligația să creeze un
sistem de impozitare și subvenționare echitabil și transparent;
● sistem educațional și de cercetare relevant, incluziv și calitativ;
● sănătatea și siguranța publică;
● promovarea unei politici proactive de protecție a copilului și familiilor
cu copii;
● durabilitatea, prin utilizare responsabilă a resurselor naturale,
minimizarea impactului asupra mediului.

Această combinație de factori pentru dezvoltare va permite abilitarea forțelor

productive și creative care există în societate și îndreptarea resurselor publice și
private către utilizări care vor asigura câștiguri maximal posibile de bunăstare pentru
generațiile actuale și viitoare.

4 Obiectivele de dezvoltare 2030

Obiectivele de dezvoltare generale și specifice pe care le propune SND pentru
orizontul anului 2030 reflectă aspirațiile de creștere a bunăstării oamenilor Republicii
Moldova, îmbunătățirea vieții cetățenilor, europenizarea instituțiilor statului,
consolidarea democrației, statului de drept, respectului pentru drepturile omului
precum și aducerea RM mai aproape de standardele și valorile europene care să
asigure procesul de aderare a RM la UE. Astfel, SND va asigura modernizarea tuturor
sferelor vieţii politice și social-economice, apropiind Republica Moldova de
standardele UE.
Operaționalizarea acestor obiective este realizată prin stabilirea unor ținte
tangibile pe toate dimensiunile relevante ale conceptului de calitate a vieții umane.
Obiectivul general 1. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea
inegalităților.
Obiectivul specific 1.1. Creșterea accelerată a productivității muncii
 49

Obiectivul specific 1.2. Dezvoltarea oportunităților pentru inovații și

antreprenoriat.
Obiectivul specific 1.3. Ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea
ocupării informale.
Conform angajamentelor privind dezvoltarea durabilă, până în anul 2030
urmează să fie implementate următoarele ținte strategice:
• reducerea cu 50% a nivelului de sărăcie absolută și sărăcie în toate
dimensiunile sale potrivit pragului național și pragului internațional pentru bărbați,
femei și copii de toate vârstele, cu accent pe cele mai dezavantajate grupuri
(Obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 1.2);
• având în vedere dependența populației de sectorul agricol, precum și
potențialul larg care a rămas încă neexplorat al acestui sector, creșterea productivității
agricole și veniturilor producătorilor agricoli mici prin accesul sigur și egal la factori
de producție, cunoștințe, servicii financiare și piețe (ODD 2.3);
• implementarea politicilor orientate spre dezvoltare care susțin activitățile
productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul, creativitatea și
inovația și care încurajează formalizarea și creșterea întreprinderilor micro, mici și
mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare (ODD 8.3);
• stimularea creșterii productivității prin diversificare, modernizarea
tehnologică și inovație (ODD 8.2);
• promovarea locurilor de muncă verzi ca o modalitate eficientă de a combina
dezvoltarea socială și de mediu, precum și de a îmbunătăți competențele și practicile
de afaceri pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii (ODD 8.4);
• până în 2030, atingerea unui nivel al ocupării similar cu media țărilor din
Europa Centrală și de Est și stimularea ocupării productive și a muncii decente pentru
toate femeile și bărbații, inclusiv pentru tineri, persoanele în etate și persoanele cu
dizabilități, precum și remunerarea egală pentru munca de valoare egală (ODD 8.5);
• eradicarea muncii forțate, traficului de ființe umane și a muncii copiilor (ODD
8.7);
• protecția drepturilor la muncă și promovarea mediilor de lucru sigure pentru
toți angajații; stimularea remunerării echitabile a muncii prin consolidarea dialogului
social, aplicarea salariilor minime adecvate și combaterea remunerării subdeclarate
în conformitate cu cele mai bune practici europene (ODD 8.8);
• sporirea gradului de satisfacție al angajaților prin ameliorarea condițiilor de
muncă în toate sectoarele economiei Republicii Moldova.
Pe termen scurt, este necesară minimizarea impactului inflației asupra
veniturilor reale ale populației și, respectiv, a capacității de cumpărare și nivelului de
bunăstare. În acest sens, sunt necesare mecanisme de compensare a creșterii prețurilor
pentru cele mai sensibile produse (tarifele la resursele energetice și produsele
alimentare de bază) bine țintite pe cele mai vulnerabile categorii de populație. Sunt
 50

necesare mecanisme de compensații și pentru antreprenori, în special cei mici, în

contextul creșterii prețurilor la materia primă (ex: resurse energetice, fertilizanți,
serviciile logistice etc.). Totodată, respectând independența instituțională, este
necesară asigurarea unei coordonări eficiente a politicilor monetare promovate de
banca centrală și cea economică și bugetară promovată de Guvern pentru a asigura
combinația necesară de politici pentru atenuarea repercusiunilor șocurilor
inflaționiste și a stimula recuperarea economică rapidă.
Pe termen mediu și lung, majorarea durabilă a veniturilor poate fi atinsă prin
sporirea competitivității firmelor, creșterea productivității muncii și integrarea
persoanelor și grupurilor marginalizate în procesele de creare a valorii economice.
Precondiția de bază în acest sens este încurajarea de către stat a oamenilor să-și
realizeze aspirațiile și potențialul profesional, atât în calitate de angajați, cât și în
calitate de angajatori prin dezvoltarea oportunităților pentru inovații și antreprenoriat,
precum și dezvoltare profesională. Este crucială sprijinirea activă a intrării în
antreprenoriat a tinerilor și femeilor și a adoptării inovațiilor relevante pe o scară cât
mai largă. Nu în ultimul rând, creșterea veniturilor trebuie să se bazeze pe activități
economice și de ocupare formale, fiind încurajată conformarea fiscală și tranziția din
sectorul informal în cel formal, în paralel cu descurajarea și, după caz, penalizarea
practicilor economice și de ocupare informală. În vedere atenuării inegalităților,
politicile publice vor pune accent pe abilitarea economică a populației cu venituri
mici.
Obiectivul general 2. Îmbunătățirea condițiilor de trai.
Obiectivul specific 2.1. Sporirea mobilității prin sisteme eficiente, durabile și
sigure de transport.
Obiectivul specific 2.2. Asigurarea accesului universal la Internet și servicii
electronice.
Obiectivul specific 2.3. Asigurarea accesului universal la apeducte și sisteme
de sanitație sigure.
Obiectivul specific 2.4. Îmbunătățirea condițiilor de locuit.
Conform angajamentelor privind dezvoltarea durabilă, până în anul 2030
urmează să fie implementate următoarele ținte strategice:
• până în 2030 va fi asigurat accesul universal la condiții sanitare adecvate și
echitabile pentru 65% din populație și comunități, acordând o atenție specială
nevoilor femeilor și fetelor și celor în situații vulnerabile (ODD 6.2);
• va fi asigurată dezvoltarea infrastructurii de calitate, fiabile, durabile și sigure
în întreaga țară pentru a susține dezvoltarea economică și creșterea bunăstării
populației, cu accent pe accesul larg și echitabil pentru toți (ODD 9.1);
• va fi asigurat accesul la sisteme de transport sigure, la prețuri echitabile,
accesibile și durabile pentru toți, precum și îmbunătățirea siguranței rutiere, în special
prin extinderea rețelelor de transport public (ODD 11.2).
 51

Obiectivele de creștere a bunăstării materiale oamenilor vizate de SND se

bazează pe câțiva piloni. Anvelopa financiară alocată pentru proiectele publice de
infrastructură trebuie să crească în mod durabil și programat. O altă premisă este
selecția strategic corectă a priorităților, acordând prioritate proiectelor capabile să
sporească potențialul economic local, regional sau național și să interconecteze
comunități, procese de producție, servicii și infrastructuri existente. Al treilea pilon
ține de îmbunătățirea esențială a calității managementului la nivelul fiecărui proiect
în parte, cu un accent special pe asigurarea calității și durabilității, și a portofoliului
de proiecte în ansamblu. În cadrul fiecărui proiect vor fi selectate soluțiile tehnice
inovative care răspund cel mai bine necesităților comunităților date. În sfârșit,
politicile vor favoriza aportul de resurse private (cofinanțare din partea beneficiarilor)
și răspunsul de ofertă din partea producătorilor locali pentru programele de
îmbunătățire a condițiilor de trai (izolarea termică a blocurilor și caselor, înlocuirea
ardeziei cu materiale sigure, soluții sigure de canalizare etc.).
Obiectivul general 3. Garantarea educației relevante și de calitate pentru
toți pe întreg parcursul vieții.
Obiectivul specific 3.1. Dezvoltarea holistică a copiilor în educația timpurie
pentru învățarea și bunăstarea pe tot parcursul vieții.
Obiectivul specific 3.2. Formarea competențelor transformative în sistemul
educațional, bazate pe necesitățile în cunoștințe și aptitudini de viitor.
Obiectivul specific 3.3. Dezvoltarea unui sistem accesibil, flexibil și relevant
de educație continuă a adulților în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții.
Conform angajamentelor privind dezvoltarea durabilă, până în anul 2030
urmează să fie implementate următoarele ținte strategice:
• până în 2030 vor fi asigurate condițiile necesare pentru ca toate fetele și băieții
să absolvească învățământul primar și secundar gratuit, echitabil și calitativ, care să
conducă la rezultate relevante și eficiente ale învățării (ODD 4.1);
• până în 2030 va crește înrolarea în învățământul profesional tehnic și superior
accesibil și de calitate (ODD 4.3);
• până în 2030 va crește substanțial numărul de tineri și adulți ce dețin
competențe relevante pentru angajare (ODD 4.4);
• până în 2030 va fi asigurat accesul egal la toate nivelurile de învățământ și
formare profesională a persoanelor vulnerabile, inclusiv persoanelor cu dizabilități,
copiilor în situații vulnerabile și copiilor de etnie romă (ODD 4.5);
• toți elevii/studenții vor obține cunoștințe și competențe necesare pentru
promovarea dezvoltării durabile și a stilurilor de viață durabile, protecției mediului,
modului sănătos de viață, drepturilor omului, egalității de gen, culturii păcii și
nonviolenței, cetățeniei globale și aprecierii diversității culturale, precum și a
contribuției culturii la dezvoltarea durabilă (ODD 4.7).
 52

Scopul strategic în domeniul educației este oferirea oportunităților tuturor

oamenilor, de a-și dezvolta de la vârstă fragedă, pe tot parcursul vieții, deprinderi,
cunoștințe, abilități și competențe necesare pentru a-și valorifica cât mai bine
potențialul atât în viața personală, cât și în cea profesională. Educația de calitate, de
la o vârstă timpurie, este asociată cu un șir de beneficii noneconomice, precum
îmbunătățirea stării de sănătate, implicarea civică și socială, un climat de securitate
și de confort social mai bun, protecția mediului, intoleranța față de corupție, ceea ce
implicit are și o contribuție majoră în creșterea productivității economiei naționale.
Modernizarea infrastructurii învățământului profesional tehnic va spori atractivitatea
acestuia, facilitând integrarea a cel puțin 70% din absolvenți pe piața muncii din țară.
Calitatea procesului educațional și competențele care sunt dezvoltate de către școală,
nu doar calificările și certificatele, vor face oamenii să fie mai pregătiți în viața lor
profesională și în cea privată, mai rezilienți și mai adaptabili la schimbările din jur.
După părăsirea sistemului educației formale, oamenii vor avea posibilitatea de
învățare pe tot parcursul vieții, corelând învățarea şi competențele dobândite în
instituțiile de învățământ formal cu dezvoltarea competențelor în contexte
nonformale şi informale, în special la locul de muncă. Astfel, reformarea sistemului
educațional va fi vital pentru accelerarea implementării celorlalte obiective pe termen
lung din prezenta strategie.
Obiectivul general 4. Ridicarea nivelului de cultură și de dezvoltare
personală.
Obiectivul specific 4.1. Extinderea accesului la oportunități și activități
culturale.
Obiectivul specific 4.2. Punerea în valoare a patrimoniului, tradițiilor și
diversității culturale.
Obiectivul specific 4.3. Asigurarea oportunităților pentru dezvoltare
personală și cetățenie activă.
Conform angajamentelor privind dezvoltarea durabilă, până în anul 2030
urmează să fie implementate următoarele ținte strategice:
• Până în 2030, asigurarea că toți elevii/studenții obțin cunoștințe și competențe
necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, stilurilor de viață durabile,
protecției mediului, drepturilor omului, egalității de gen, a culturii păcii și non-
violenței, cetățeniei globale și aprecierea diversității culturale și a contribuției culturii
la dezvoltarea durabilă (ODD 4.7);
• Până în 2030, elaborarea și implementarea politicilor pentru promovarea
turismului durabil, care facilitează crearea de parteneriate publice private, dezvoltă
capacitățile instituționale în domeniu ale autorităților publice locale, respectiv care
creează locuri de muncă și promovează cultura și produsele locale (ODD 8.9).
Obiectivul dat urmează a fi atins prin sporirea accesibilității, calității și
relevanței ofertei culturale, ceea ce, la rândul său, implică cheltuieli curente și
 53

investiționale mai mari, mai bine țintite și valorificate în mod mai eficient, la nivelul
fiecărei instituții și organizații culturale. Contribuind la dezvoltarea culturii ca valoare
intrinsecă, aceste resurse vor produce importante randamente economice și sociale.
Un mediu cultural mai intens, mai calitativ și mai divers va oferi oamenilor o
satisfacție mai înaltă de viață, noi repere pentru dezvoltare și aspirație personală și va
fortifica sentimentul de apartenență și de comunitate. Pentru aceasta, este extrem de
important de asigurat intrarea culturii în „mase”, inclusiv în mediul rural și în
regiunile periferie ale țării. Pusă în valoare în mod corect și integrată în sistemul
educațional, cultura va consolida economia creativă și va produce efecte
socioeconomice importante, prin intermediul locurilor de muncă create în mod direct
și indirect, sporirea atractivității turistice a comunităților și a țării în ansamblu,
diversificarea oportunităților de relaxare și petrecere a timpului liber și reducerea
conflictelor, tensiunilor, violenței și devianțelor sociale.
Obiectivul general 5. Îmbunătățirea stării de sănătate fizică și mintală a
populației prin contribuția activă a unui sistem de sănătate modern și eficient,
care răspunde nevoilor fiecărui individ
Obiectivul specific 5.1. Asigurarea acoperirii universale cu servicii medicale
de înaltă calitate care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții.
Obiectivul specific 5.2. Reducerea poverii bolilor transmisibile și
netransmisibile prin abordarea holistică și trans-sectorială a determinanților
sănătății.
Obiectivul specific 5.3. Sporirea rezilienței sistemului de sănătate la situații
care pun în pericol sănătatea oamenilor.
Conform angajamentelor privind dezvoltarea durabilă, până în anul 2030
urmează să fie implementate următoarele ținte strategice:
• Până în 2030, va fi redusă cu 30% mortalitatea prematură cauzată de boli
netransmisibile prin prevenire și tratare (ODD 3.4).
• Va fi fortificată prevenirea și tratamentul abuzului de substanțe, inclusiv
abuzul de stupefiante și consumul de alcool (ODD 3.5).
• Până în 2030, va fi asigurat accesul universal la serviciile de sănătate sexuală
și reproductivă, inclusiv pentru planificarea familiei, informare și educație, suport
continuu și specializat (ODD 3.7).
• Va fi realizată acoperirea universală în sănătate, inclusiv protecția riscurilor
financiare, accesul la servicii esențiale de sănătate calitative și accesul la
medicamente de bază și vaccinuri sigure, eficiente, calitative și la prețuri accesibile
pentru toți (ODD 3.8).
În scopul îmbunătățirii sănătății fizice și mintale pe termen lung, accentul
major va fi pus pe promovarea unui mod de viață sănătos și activ pe toată durata
vieții. În acest sens, sistemul de sănătate trebuie să dezvolte o colaborare permanentă
cu alte sectoare pentru a populariza un mod sănătos de viață prin intermediul
 54

informării/comunicării și educației și pentru a diminua influența factorilor de risc,

precum poluarea mediului, produsele alimentare nesănătoase, condițiile precare de
muncă, factorii de stres, comportament sexual riscant, creând cele mai bune
mecanisme de reacție la influențele acestora asupra stării de sănătate a populației. De
rând cu promovarea modului sănătos de viață, o prioritate rămâne
profilaxia/prevenirea prin intermediu vaccinării și/sau screening-ului, diagnosticarea
precoce și tratamentul de calitate, precum și suport specializat timpuriu și continui,
în special a bolilor care au o incidență sporită în societate, țintind cont de specificul
fiecărei grupe vulnerabile. Astfel, pe termen lung va fi îmbunătățită semnificativ
starea de sănătate a oamenilor, calitatea vieții și speranța de viață, ceea ce va duce la
diminuarea presiunii asupra sistemului medical. În același timp, va fi îmbunătățită
calitatea serviciilor medicale pentru toți cei care au nevoie, diminuând inechitățile în
sănătate, în special în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate în mediul rural
pentru cele mai vulnerabile și marginalizate grupuri ale populației, precum și va fi
îmbunătățită acoperirea cu asigurare obligatorie de asistența medicală. Abordarea
legăturii umanitate-dezvoltare-pace va fi aplicată, asigurând în același timp
continuitatea accesului universal al populației la asistență medicală de calitate,
inclusiv la servicii de sănătate sexuală și reproductivă care salvează vieți.
Obiectivul general 6. Un sistem de protecție socială solid și incluziv.
Obiectivul specific 6.1. Furnizarea unui spectru calitativ și relevant de
servicii de asistență socială.
Obiectivul specific 6.2. Consolidarea durabilității sistemului de asigurări
sociale.
Obiectiv specific 6.3. Asigurarea unui sistem de protecție a copilului care
răspunde prompt și eficient la nevoile fiecărui copil.
Conform angajamentelor privind dezvoltarea durabilă, până în anul 2030
urmează să fie implementate următoarele ținte strategice:
• Implementarea unui sistem de protecție socială adecvat la nivel național
pentru o acoperire substanțială a celor mai săraci și vulnerabili până în 2030 (ODD
1.3);
• Până în 2030, crearea rezilienței celor săraci și celor în situații vulnerabile și
reducerea expunerii și vulnerabilității acestora la evenimente extreme legate de climă,
inclusiv secetă și inundații (ODD 1.5);
• Asigurarea unui cadru național de politici adecvat, bazat pe strategii sensibile
la dimensiunea de sărăcie și gen și respectarea drepturilor omului,ce ar susține
investițiile în eradicarea sărăciei (ODD 1.b.).
Scopul strategic urmărit este de a dezvolta un sistem de protecție socială
durabil și social responsabil, care să susțină adecvat populația să depășească situațiile
de risc și să devină rezilientă, precum și să se adapteze la diverse șocuri și riscuri la
nivel de persoană, gospodărie și comunitate, iar obiectivul de lungă durată rămâne
 55

atenuarea sărăciei și asigurarea oportunităților egale pentru grupurile vulnerabile ale

societății. În acest sens, sistemul de protecție socială trebuie să ofere un set complex
și coerent de măsuri de protecție pentru toate persoanele pe tot parcursul vieții lor: 1)
naștere (și maternitate) – suport financiar, îngrijire pre- și postnatală; 2)
creșă/grădiniță – dezvoltare cognitivă și prevenirea malnutriției; 3) școală – sprijin
adecvat pentru educație incluzivă, îngrijirea copilului aflat în dificultate,
îmbunătățirea condițiilor de trai; 4) universitate/adolescență – programe pentru
dezvoltarea abilităților, suport financiar; 5) familie – scheme de reducere a sărăciei,
suport de maternitate, plăți pentru îngrijirea copilului și alte măsuri de prevenire a
abandonului copilului, politici împotriva violenței față de femei și violenței în familie,
a violenței, neglijării și exploatării copilului, discriminării și excluziunii sociale și
politici privind concilierea vieții de familie cu cea profesională; 6) perioada
economică activă – suport pentru șomaj, dizabilitate, boală, servicii de reabilitare
medicală și profesională etc.; 7) pensionare – pensia pentru limită de vârstă, servicii
de îngrijire și incluziune; 8) abordarea discriminării și excluziunii sociale pe tot
parcursul vieții.
Obiectivul general 7. Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive și
transparente.
Obiectivul specific 7.1. Edificarea unei administrații publice integre,
responsabile, eficiente, transparente și deschise participării cetățenilor în procesele
de luare a deciziilor.
Obiectivul specific 7.2. Centrarea serviciilor publice pe necesitățile
oamenilor.
Obiectivul specific 7.3. Integrarea științei, tehnologiilor și datelor în procesul
de guvernanță.
Obiectivul specific 7.4. Asigurarea drepturilor și libertăților civile și politice,
inclusiv libertatea exprimării, întrunirilor și asocierii, dreptul la informație și
dreptul de a alege și a fi ales
Conform angajamentelor privind dezvoltarea durabilă, până în anul 2030
urmează să fie implementate următoarele ținte strategice:
• Reducerea semnificativă a corupției și mituirii în toate formele sale (ODD
16.5).
• Dezvoltarea eficienței, responsabilității și transparenței instituțiilor la toate
nivelurile (ODD 16.6).
• Asigurarea procesului decizional receptiv, incluziv, participativ și
reprezentativ la toate nivelurile (ODD 16.7).
Buna guvernare începe prin aplicarea statului de drept, în care autoritățile
publice centrale şi locale respectă pe deplin cadrul legal, iar deciziile şi reglementările
sunt aprobate în strictă corespundere cu procedurile stabilite prin lege şi sunt puse în
aplicare în mod imparțial. Astfel, reforma administrației publice este o precondiție
 56

pentru promovarea politicilor și reformelor de calitate în orice sector prevăzute în

SND şi pentru implementarea angajamentelor importante asumate atât prin
documentele strategice naționale, cât și cele internaționale. Prin reformarea
administrației publice se va urmări crearea unei administrații publice moderne,
profesioniste şi orientate spre oferirea serviciilor publice de calitate, în corespundere
cu necesitățile şi așteptările oamenilor şi cele ale entităților sociale şi economice. În
acest scop, vor fi responsabilizate autoritățile administrative și instituțiile publice la
toate nivelurile în ceea ce privește luarea deciziilor conform necesității oamenilor și
gestionarea resurselor publice în mod eficient; procesul decizional va fi
transparentizat și va fi organizat mai aproape de oameni, asigurând-se coerența,
eficiența și predictibilitatea acestuia; accesul la servicii publice prestate la nivel
central şi local va fi îmbunătățit prin diverse modalități, inclusiv prin digitalizare, va
fi îmbunătățită calitatea și eficiența serviciilor publice, în conformitate cu nevoile şi
cerințele beneficiarilor.
Obiectivul general 8. Edificarea unui sistem de justiție echitabil,
incoruptibil și independent.
Obiectivul specific 8.1. Dezvoltarea mecanismelor extrajudiciare de
soluţionare a litigiilor.
Obiectivul specific 8.2. Promovarea supremației legii și asigurarea accesului
egal la justiție.
Obiectivul specific 8.3. Reducerea semnificativă a corupției în toate formele
sale și edificarea unei justiții transparente și responsabile față de cetățeni.
Conform angajamentelor privind dezvoltarea durabilă, până în anul 2030
urmează să fie implementată următoarele ținte strategice:
• Promovarea supremației legii și asigurarea accesului egal la justiție pentru
toate femeile, toți bărbații și copiii, în special a celor din grupurile vulnerabile (ODD
16.3, ODD 5.2).
• Reducerea semnificativă a corupției și mituirii în toate formele sale (ODD
16.5).
Ținând cont că accesul la instanțe uneori poate fi costisitor, iar împovărarea
instanțelor cu cazuri duce la ineficiența acestora, va fi pus accent pe dezvoltarea și
promovarea aplicării în practică a mecanismelor extrajudiciare care să asigure accesul
echitabil la justiție. Organismele administrative extrajudiciare, precum cele de
promovare a egalității și anti-discriminare, instituțiile pentru drepturile omului,
Avocatul Poporului, autoritatea pentru protecția datelor cu caracter personal și altele
pot facilita accesul la justiție prin furnizarea de modalități mai rapide de a obține
repararea prejudiciului sau prin permiterea acțiunii colective. Totodată, vor fi
promovate intens și procedurile de soluționare alternativă a litigiilor, cum ar fi
medierea și arbitrajul, care oferă alternative la accesul la justiție prin intermediul
căilor judiciare ordinare. În acest fel va fi redusă presiunea asupra instanțelor de
 57

judecată, iar reformarea sectorului justiției se va concentra pe consolidarea

independenței, responsabilității, imparțialității, eficienței şi transparenței sistemului
judecătoresc și asigurarea accesului egal al oamenilor la actul de justiție. Concomitent
va fi aplicat principiul toleranței zero pentru manifestările de corupție, în special în
justiție și administrația publică, cu scopul de a dezrădăcina corupția în toate formele
sale.
Obiectivul general 9. Promovarea unei societăți pașnice și sigure.
Obiectivul specific 9.1. Reducerea violenței în societate în toate manifestările
și aspectele.
Obiectivul specific 9.2. Reducerea vulnerabilității în fața amenințărilor și
riscurilor de toate tipurile.
Obiectivul specific 9.3. Sporirea securității în funcționarea infrastructurilor
și sistemelor critice.
Conform angajamentelor privind dezvoltarea durabilă, până în anul 2030
urmează să fie implementate următoarele ținte strategice:
• Reducerea continuă și dinamică a tuturor formelor de violență, în special a
violenței în familie și a violenței sexuale (ODD 16.1).
• Stoparea abuzului, neglijării, exploatării, traficului și a tuturor formelor de
violență și torturii copiilor (ODD 16.2).
• Combaterea tuturor formelor de crimă organizată și traficului de armament
(ODD 16.4).
Asigurarea tuturor precondițiilor pentru promovarea și menținerea unei
societăți pașnice și sigure pornește de la demotivarea comportamentelor deviante care
conduc la violență în societate, cu un accent major pe prevenirea violenței în familie,
violenței sexuale și violenței contra copiilor (inclusiv prin abordarea normelor
nediscriminatorii de gen și sociale) și soluționarea problemelor supraviețuitorilor
violenței într-o manieră holistică - în context umanitar, dar și în context obișnuit,
aplicând abordarea nexus umanitar-dezvoltare-pace (legăturile dintre dezvoltarea
durabilă, acțiunea umanitară și pace și securitate). Protecția copiilor de sursele
directe și indirecte de violență va asigura, pe termen lung, un strat social mai puțin
fertil pentru agresivitate. În esență, protejarea interesului legitim al cetățeanului și
prestarea serviciilor de calitate vor constitui dezideratele principale în procesul de
implementare a conceptului de securitate europeană care va reduce dezvoltarea
coridoarelor de import-export a criminalității. Totodată, va fi implementată abordarea
holistică și echilibrată de egalitate de gen cu scopul de reducere a vulnerabilităților
în fața amenințărilor și a riscurilor de toate tipurile, de sporire a securității funcționării
infrastructurilor și sistemelor critice vor contribui la crearea unui mediu unde
cetățenii, indiferent de vârstă, gen, etnie sau religie, să se simtă protejați și în
siguranță.
 58

În urma ratificării Convenției Consiliului Europei pentru prevenirea și

combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, alinierea la
prevederile Convenției va fi continuată, atât în ceea ce privește cadrul legal, cât și
măsurile practice concrete, pentru a oferi cele mai eficiente și adecvate acțiuni și
răspunsul prompt al autorităților statului împreună cu societatea civilă și partenerii
internaționali pentru prevenirea și combaterea unor astfel de cazuri.
Obiectivul general 10. Asigurarea unui mediu sănătos și sigur.
Obiectivul specific 10.1. Îmbunătățirea calității apei, aerului și solurilor.
Obiectivul specific 10.2. Creșterea durabilă a suprafeței pădurilor și ariilor
protejate.
Obiectivul specific 10.3. Asigurarea consumului responsabil al resurselor
naturale.
Obiectivul specific 10.4. Tranziția activă spre economia verde și circulară.
Conform angajamentelor privind dezvoltarea durabilă, până în anul 2030
urmează să fie implementate următoarele ținte strategice:
• Asigurarea rezistenţei la schimbările climatice prin reducerea riscurilor legate
de schimbările climatice (ODD 13.1).
• Reducerea poluării apelor, inclusiv prin activităţi terestre (ODD 14.1)
• Combaterea degradării solurilor (ODD 15.3)
• Integrarea valorilor biodiversităţii în politici (ODD 15.9).
• Implementarea managementului durabil al pădurilor și creșterea împăduririi
și reîmpăduririlor (ODD 15.2).
Obiectivul de îmbunătățire tangibilă a calității componentelor mediului va fi
atinsă prin promovare activă a principiului „poluatorul plătește” și prin impunerea
internalizării efectelor negative ale activităților economice, inclusiv prin taxare și
impozitare corectă și subvenționarea practicilor prietenoase mediului. Integrarea
măsurilor și principiilor economiei circulare în procesele de producție din ramurile
economiei naționale va contribui la îmbunătățirea calității mediului și, respectiv, a
nivelului de trai al populației Republicii Moldova. Vor fi susținute ideile, soluțiile și
proiectele inovative de gestionare integrată a deșeurilor. Aceasta va permite o reală
decuplare a creșterii economice de degradarea mediului. Totodată, va fi promovată
încurajarea și implicarea activă în eforturile de colaborare dintre guvern, organizațiile
angajatorilor și ale angajaților, cu sprijinul organizațiilor internaționale, pentru a
încorpora în mod eficient politici care să permită o tranziție către durabilitatea
mediului.

5 Direcții de politici și intervenții prioritare

Direcțiile și intervențiile prioritare incluse în SND vor contribui la realizarea
obiectivelor trasate și a priorităților relevante angajamentelor din Acordul de
Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană și alte acorduri încheiate cu UE,
 59

inclusiv măsuri care vizează pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Legătura dintre intervențiile prioritare și obiectivele specifice la care acestea
contribuie este arătată prin includerea în paranteze a codului numeric al obiectivului
specific.

5.1 Consolidarea instituției parlamentare

● Consolidarea capacităților de analiză, monitorizare și evaluare ex-ante
și ex-post a impactului politicilor, inclusiv din punct de vedere a egalității de gen
(O7.1).
● Consolidarea funcției de control parlamentar, inclusiv de supervizare a
autorităților de reglementare independente (O7.1).
● Asigurarea respectării prevederilor legislației privind transparența în
procesul decizional și de evaluare ex-ante a impactului inițiativelor legislative (O7.1,
O8.2., O8.3.).
● Asigurarea respectării prevederilor legislației privind transparența și
principiilor de egalitate de gen în procesul decizional (O7.1, O8.2., O8.3.).
● Consolidarea structurilor permanente de prezență parlamentară
teritorială (O7.1, O8.3).

5.2 Reforma administrației publice

● Asigurarea unui proces decizional transparent, receptiv, incluziv,
participativ, reprezentativ și eficient la toate nivelurile (O7.1).
● Asigurarea unui mecanism clar de punere în aplicare a deciziilor
conform principiilor subsidiarității și de monitorizare a implementării acestora
(O7.1).
● Implementarea sistemelor de monitorizare a activității autorităților
publice de către cetățeni, inclusiv mecanisme de raportare a gradului de satisfacție a
cetățenilor față de serviciile oferite şi informația acordată (O7.1).
● Reformarea sistemului de angajare și dezvoltare profesională a
funcționarilor publici de toate nivelurile, de monitorizare și evaluare a performanței,
de responsabilizare a acestora, concomitent cu regândirea sistemului de salarizare și
motivare (O7.1).
● Crearea unei administrații publice locale eficiente și mai aproape de
oameni, capabilă să producă schimbări pozitive în comunități, adoptând un model
optim bazat pe descentralizarea administrativă (O7.1).
● Creșterea incluziunii, accesibilității și calității serviciilor publice, care să
corespundă necesităților individuale ale persoanelor, inclusiv a persoanelor care fac
parte din grupurile vulnerabile, la fiecare etapă a vieții (O7.2).
● Consolidarea integrității în sectorul public, asigurat prin cultivarea
climatului de toleranță zero la corupție prin sporirea controlului asupra
 60

responsabilității, transparenței și rezistenței față de riscurile de corupție a agenților

publici (O8.3).
● Cooptarea managerilor din instituțiile private și din agențiile de
dezvoltare în vederea transferului de experiență managerială în sectorul public (O1.1,
O7.1, O8.3).
● Stimularea concurenței, inclusiv prin facilitarea importurilor de servicii
critice pentru proiectele de infrastructură (O1.1, O7.1, O8.3).
● Preluarea bunelor practici ale agențiilor de dezvoltare internațională în
derularea achizițiilor publice (O1.1, O7.1, O8.3).
● Introducerea disciplinelor de evaluare sistemică și elaborare a studiilor
de fezabilitate în programele de formare inițială în cursurile Academiei de Studii
Economice din Moldova, Universității Tehnice din Moldova, Universității de Stat din
Moldova și de formare continuă (O1.1, O7.1, O8.3).
● Îmbunătățirea mecanismelor de cooperare ale statului cu societatea
civilă, inclusiv prin dezvoltarea platformelor de comunicare și coordonare, finanțarea
directă a organizațiilor societății civile și contractarea socială (O7.1, O7.4).
● Îmbunătățirea legislației privind accesul la informație conform celor
mai bune practici, inclusiv prin adoptarea unui mecanism de implementare
corespunzător. Îmbunătățirea și diversificarea mecanismelor de consultare și
implicare a cetățenilor în procesele de luare a deciziilor (O7.1, O7.4).
5.3 Transformarea electronică a guvernării, societății și economiei
● Promovarea digitalizării plenare a serviciilor publice (O1.1, O1.2, O2.2,
O7.1, O7.2, O8.3).
● Interconectarea obligatorie și interoperabilitatea, asigurarea accesului la
sursele de date administrative pentru toate autoritățile și excluderea obligativității
prezentării de către cetățeni și antreprenori a actelor oficiale pe suport fizic (O1.1,
O1.2, O2.2, O7.1, O7.2, O8.3).
● Sporirea accesibilității serviciilor publice administrative, inclusiv prin
puncte alternative, social incluzive de acces la nivel local, și datelor guvernamentale
deschise (O7.2).
● Promovarea principiilor transparenței, trasabilității datelor deschise și a
informațiilor oficiale, receptivității autorităților/instituțiilor publice la solicitările
cetățenilor și mediului de afaceri (O7.2).
● Dezvoltarea și promovarea unui mecanism electronic unificat de
recepționare a petițiilor și solicitărilor de informație (O7.2).
● Digitalizarea plenară a proceselor administrative în administrația
publică la nivel central și local, excluderea hârtiei din circuitul documentelor și
emiterea documentelor fizice doar la solicitarea explicită a solicitantului (O1.1, O1.2,
O2.2, O7.1, O7.2, O8.3).
 61

● Sporirea capacităților instituțiilor din justiție în domeniul noilor

tehnologii (inteligența artificială, securitatea cibernetică, protecția drepturilor omului
în spațiul digital etc.) (O8.1-O8.3).
● Dezvoltarea condițiilor pentru sporirea competitivității, diversificarea
industriei TI, stimularea start-up-urilor și orientarea spre inovare digitală în toate
sectoarele economiei (O9.5).
● Revizuirea cadrului regulator al procedurilor vamale, serviciilor poștale
și de curierat și plăților on-line pentru facilitarea comerțului electronic (O1.1, O1.2,
O2.2, O7.1, O7.2, O8.3).
● Asigurarea accesului la internet de bandă largă, la prețuri accesibile
pentru toate categoriile de populație, în fiecare localitate și legiferarea dreptului la
internet pentru fiecare (O2.2, O7.2).
● Unificarea sistemului de registre administrative, asigurarea
interoperabilității și compatibilităților sistemelor informaționale și accesului
autorităților statistice și fiscale la datele administrative (O1.1, O1.2, O2.2, O7.1,
O7.2, O8.3).
● Alfabetizarea digitală a populației, în special a populației în etate, cu
respectarea principiului „A nu lăsa pe nimeni în urmă” (O1.1, O1.2, O.2.2).
● Consolidarea infrastructurii de securitate cibernetică, securitate a
infrastructurii critice a datelor și asigurarea confidențialității datelor personale;
Consolidarea și ajustarea programelor de studii avansate în domeniul securității
cibernetice și investigării crimelor cibernetice pentru instruirea specialiștilor (O.2.2).
● Promovarea digitizării proceselor administrative în sectorul privat
(firme, organizații neguvernamentale etc.) și minimizarea poverii birocratice în
gestionarea entităților respective (O1.1-O1.3).
● Implementarea principiului de dezvoltare a produselor digitale
guvernamentale pe instrumente „open source”, și non-proprietare, și principii unice
standardizate pentru dezvoltarea serviciilor digitale (O2.2, O7.1, O7.2).
● Implementarea principiului de furnizare de către beneficiarii de servicii
publice a datelor solicitate de către autorități și instituții publice doar o singură dată
(„once only”) (O7.1, O7.2).
● Implementarea și dezvoltarea continuă a Portalului administrației
publice locale din Republica Moldova (e-APL) (O2.2, O7.1, O7.3).
● Elaborarea unui mecanism centralizat, standardizat și sigur al arhivării
documentelor și datelor publice în format electronic pentru toate instituțiile, care să
permită accesarea, analizarea și reutilizarea acestora (O7.1, O7.2).
● Stimularea comerțului electronic prin conectarea economiei naționale cu
actorii și sistemele de plăți online internaționale (O1.1, O1.2).
● Asigurarea protecției datelor cu caracter personal a beneficiarilor
produselor/serviciilor generate de sisteme automatizate implementate de stat,
 62

precum și securității și siguranței utilizatorilor dispozitivelor digitale cu centrare pe

grupurile vulnerabile (O7.2).
5.4 Politici şi management în domeniul bugetar-fiscal
● Tranziția la un sistem fiscal simplu, universal, just și cu derogări
minime, care să elimine motivațiile de evaziune a contribuabililor și de abuz din
partea autorităților fiscale (O1.1-O1.3, O7.1, O8.3).
● Dezvoltarea unor mecanisme de asigurare a accesului autorităților
publice locale la surse bugetare pentru cofinanțarea proiectelor de dezvoltare locală
susținute de partenerii de dezvoltare (O2.3, O7.1, O10.1).
● Fortificarea capacităților de prognoză și planificare macrofinanciară
(O7.1).
● Integrara prognozelor demografice în procesul bugetar, inclusiv în
cadrul bugetar pe termen mediu (O7.1).
● Reformarea cuprinzătoare a managementului financiar al
întreprinderilor de stat (O7.1, O7.3).
● Dezvoltarea resurselor umane pentru managementul profesionist al
achizițiilor publice (O7.1, O7.3).
● Revizuirea cuprinzătoare a cadrului normativ și instituțional în vederea
asigurării transparenței drepturilor efective de proprietate - beneficiarii reali (O1.3,
O7.1, O7.3).
● Impozitarea justă a beneficiarilor efectivi ai marilor averi și a
proprietăților de lux care nu și-au onorat pe deplin obligațiile fiscale pentru asigurarea
recuperării/compensării veniturilor fiscale ratate de pe urma evaziunilor (O1.3, O7.1,
O7.3).
● Îmbunătățirea cadrului normativ și instrumentelor electronice pentru
asigurarea transparenței achizițiilor publice (O7.1, O7.3).

5.5 Guvernare eficientă bazată pe evidențe și știință

●Integrarea datelor statistice oficiale, prognozelor populației la nivel național
și local, a altor evidențe pe întreg ciclul de politici publice bazate pe știință și a
cadrului bugetar (O7.1, O7.3, O2.1-O2.4).
● Producerea de date statistice de calitate (oportune, relevante, fiabile,
accesibile, dezagregate, coerente, comparabile la nivel internațional și armonizate la
cerințele UE) și noi seturi de date necesare pentru informarea, bazată pe dovezi, a
politicilor publice, a proceselor de luarea a deciziilor și a societății (O7.1, O7.3, O2.1-
O2.4).
● Asigurarea tratamentului juridic și accesului echitabil al organizațiilor
din domeniul cercetării și inovării la oportunitățile de finanțare în cadrul programelor
naționale și internaționale (O7.1, O7.3).
 63

● Monitorizarea și evaluarea participativă, transparentă și documentată a

efectelor actelor de reglementare (O7.1, O7.3, O8.3).
● Promovarea principiului de evaluare obligatorie și independentă a
impactului actelor normative, politicilor, proiectelor de dezvoltare, subvențiilor,
ajutoarelor stat și reglementărilor (O1.1, O1.2, O7.1, O7.3, O8.3).
● Dezvoltarea procedurilor și capacităților de integrare a perspectivelor
demografice în politicile publice sectoriale / evaluarea impactului asupra situației
demografice Dezvoltarea procedurilor și capacităților de integrare a perspectivelor
demografice în politicile publice sectoriale / evaluarea impactului asupra situației
demografice (O7.1-O7.2).
● Cooperarea și interconectare regională a datelor și a serviciilor publice
și ajustarea cadrului legal la normele UE și la politicile și mecanismele altor
organizații internaționale precum OECD, OSCE (O7.1).
● Integrarea în procesul de elaborare și implementare a politicilor de stat
(naționale, regionale, sectoriale etc.) a principiului Abordării Bazate pe Gen și
Drepturile Omului, ca o condiție esențială pentru dezvoltare (O7.1, O7.2).
● Îmbunătățirea și integrarea în procesul de colectare a datelor
administrative și statisticilor naționale a indicatorilor privind respectarea drepturilor
omului și egalității de gen (O7.1, O7.2).

5.6 Reforma justiției

● Promovarea educației juridice a populației și popularizarea practicilor
de soluționare extrajudiciară a litigiilor (O8.1).
● Asigurarea profesionalismului, independenței și integrității judecătorilor
și procurorilor pentru a răspunde corespunzător provocărilor existente în societate,
pentru a asigura supremația legii și pentru a crește încrederea în sistemul judecătoresc
(O8.2).
● Asigurarea calității de executare a hotărârilor judecătorești cu caracter
penal și sporirea serviciilor de corecție (O8.2).
● Edificarea unui sistem echitabil și accesibil al justiției, adaptat
necesităților și nivelului de dezvoltare ale tuturor categoriilor de persoane, în special
ale grupurilor vulnerabile (O8.2).
● Specializarea judecătorilor pentru examinarea cazurilor ce țin de
protecția drepturilor copilului (O8.2).
● Dezvoltarea noilor genuri de expertiză judiciară (în domeniul
proprietății intelectuale, culturii și artei, ecologiei, lingvisticii etc.), inclusiv
dezvoltarea activității de cercetare științifică în instituțiile de expertiză judiciară
(O8.2).
● Reintegrarea socială a persoanelor aflate în sistemul de probațiune și
sistemul penitenciar (O8.2).
 64

● Revizuirea sistemului punitiv în scopul asigurării echității și

proporționalității pedepselor penale și umanizării acestora (O8.2-O8.3).
● Transparentizarea sistemului de justiție, inclusiv prin dezvoltarea
mecanismelor de comunicare dintre instituțiile din domeniul justiției și cetățeni
(O8.1-O8.3).

5.7 Susținerea și implicarea diasporei

● Promovarea transferului de cunoștințe și de competențe ale diasporei și
migranților prin constituirea parteneriatelor dintre autoritățile publice centrale,
autoritățile publice locale, comunități, diasporă și asociațiile de băștinași (O7.1).
● Reintegrarea eficientă a persoanelor reîntoarse de peste hotare și
valorificarea potențialului diasporei în materie de competențe și calificări prin
dezvoltarea instrumentelor de stimulare a creării de afacerilor și asigurarea
transferabilității beneficiilor și recunoașterea cunoștințelor și a calificărilor dobândite
(O1.1, O3.3, O7.1.).
● Promovarea unor modalități noi de învățare continuă în serviciul public,
prin acordarea de suport tehnic din partea profesioniștilor din diaspora Republicii
Moldova (O3.3).
● Implementarea instrumentelor și mecanismelor digitale de implicare a
cetățenilor din diasporă în participare publică și civică (O7.1).

5.8 Cultură și politici culturale

● Documentarea, unificarea și digitalizarea fondului de carte din
bibliotecile publice (O1.2, O4.1-O4.3).
● Regândirea modelului organizațional, avansarea rolului de integrator
comunitar al bibliotecilor publice (O1.2, O4.1-O4.3, O7.1, O7.3, O9.1).
● Asigurarea accesului echitabil a tuturor prestatorilor de servicii culturale
la locurile și spațiile publice (O1.2, O4.1-O4.3, O7.1, O8.3, O9.1).
● Susținerea inițiativelor artistice independente, inclusiv prin identificarea
spațiilor pentru ateliere, repetiții, spectacole, rezidențe și alte activități, dar și
dezvoltarea mecanismelor financiare durabile pentru susținerea scenei independente
(O4.1, O4.2, O4.3).
● Stabilirea unui mecanism național de finanțare a procesului de restaurare
și punere în valoare a patrimoniului cultural (O1.2, O4.1-O4.3, O7.1, O7.3, O9.1).
● Crearea și consolidarea unui sistem de educație, formare, cercetare și
inovare a patrimoniului cultural (O1.2, O4.1-O4.3, O7.1, O7.3, O9.1).
● Încurajarea inițiativelor de reabilitare a patrimoniului venite din partea
comunităților și autorităților locale (O1.2, O4.1-O4.3, O7.1, O7.3, O9.1).
 65

● Dezvoltarea și diversificarea produsului turistic național (agroturismul,

ecoturismul, turismul rural, vitivinicol, gastronomic și cultural), consolidarea rolului
comunităților locale și implicarea diasporei (O1.2, O4.1-O4.3, O7.1, O7.3, O9.1).
● Consolidarea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii turistice (O1.2,
O4.1-O4.3, O7.1, O7.3, O9.1).
● Digitalizarea ofertei și produselor turistice (O1.2, O4.1-O4.3, O7.1,
O7.3, O9.1).
● Dezvoltarea calitativă a forței de muncă și a programelor educaționale
(O1.2, O4.1-O4.3, O7.1, O7.3, O9.1).
● Formarea și consolidarea destinațiilor turistice, inclusiv prin acțiuni de
promovare, conservare și restaurare a monumentelor istorice (O1.2, O4.1-O4.3, O7.1,
O7.3, O9.1).
● Consolidarea brandului turistic de țară și continuarea activităților de
promovare în piețele-țintă sursă (O1.2, O4.1-O4.3, O7.1, O7.3, O9.1).
● Integrarea sectoarelor culturale și creative în politicile de dezvoltare
rurală și urbană și în rutele turistice naționale (O1.1-O1.3, O4.1-O4.3, O7.1, O8.3,
O9.1).
● Profesionalizarea managerilor din sectorul cultural și creativ prin
îmbunătățirea ofertei de formarea inițială și continuă (O1.1, O1.2, O4.1-O4.3, O7.1,
O8.3).
● Susținerea activă a internaționalizării sectorului cultural și creativ,
inclusiv prin valorificarea capacităților și prezenței diasporei (O4.1-O4.3).
● Dezvoltarea măsurilor de sprijin pentru inițiativele antreprenoriale în
sectorul cultural și creativ (O1.1, O1.2, O4.1-O4.3, O7.1, O8.3).
● Definirea standardelor de accesibilitate și mobilitate geografică pentru
prestatorii publici de produse culturale (O1.2, O4.1-O4.3, O9.1).
● Colaborarea sectoarelor culturale și creative cu mediul științific în
scopul implementării rezultatelor științifice în domeniu și promovării acestora (O7.1-
O7.3).
● Utilizarea rezultatelor cercetărilor științifice în politicile de dezvoltare
rurală și urbană, precum și în rutele turistice naționale/internaționale (O7.1-O7.3).
● Facilitarea dezvoltării presei independente la nivel central și local, în
contextul realizării dreptului la informare pentru toți cetățenii țării (O4.3, O7.1,
O9.2).
5.9 Politici şi management în domeniul macroeconomic și de dezvoltare
a economiei
● Combaterea fenomenului economiei informale (O1.1-1.3).
● Descurajarea tranzacțiilor în numerar (O1.1-1.3, O7.1).
● Încurajarea tranziției la ocuparea formală prin intermediul mecanismelor
de suport pentru afaceri (O1.1-1.3, O7.1).Revizuirea politicii statului vizavi de
 66

întreprinderile de stat în vederea stabilirii condițiilor pentru participarea statului în

întreprinderi, precum și în vederea sporirii impactului social și de mediu, a eficienței
și transparenței economice, financiare și fiscale (O1.1, O1.2, O7.1, O8.3).
● Separarea univocă a funcțiilor de elaborare a politicilor de funcțiile de
administrare a proprietăților și supraveghere a întreprinderilor de stat în cadrul
autorităților publice (O1.1, O1.2, O7.1, O8.3).
● Fortificarea guvernanței corporative în întreprinderile de stat și cele cu
capital de stat prin profesionalizarea consiliilor de administrare, sporirea
transparenței întreprinderilor, eficientizare activității acestora (O1.1-O1.3, O7.1,
O8.3).
● Promovarea îmbunătățirii guvernanței corporative în cadrul companiilor
cu capital privat (O1.1 - O1.3).
● Îmbunătățirea cadrului legal și asigurarea procedurilor de control pentru
transparentizarea procesului de achiziții în întreprinderile de stat (O1.1-O1.3, O7.1,
O8.3).
● Separarea clară a obiectivelor comerciale și necomerciale în activitatea
întreprinderilor de stat (O7.1, O8.3).
● Evaluarea și evidența corectă și includerea proprietății de stat în circuitul
economic (O1.1-O1.3, O7.1, O8.3).
● Recunoașterea și înregistrarea de stat a dreptului de proprietate a
Republicii Moldova asupra proprietăților amplasate în alte state (O1.1-O1.3, O7.1,
O8.3).
● Minimizarea poverii de reglementare asupra mediului de afaceri prin
simplificarea procedurilor, reglementărilor și proceselor în cadrul instituțiilor de stat
pentru a micșora costurile indirecte pe care mediul de afaceri le suportă (O1.1-O1.3,
O2.3, O7.1, O8.3)
● Ajustarea cadrului legislativ pentru a permite apariția surselor
alternative de finanțare pentru mediul privat (O1.1-O1.3).
● Promovarea integrității în sectorul privat, inclusiv prin facilitarea
preluării de către companii (dar și instituțiile publice) a standardului internațional
pentru sisteme de management anticorupție SM ISO 37001 (O1.2, O1.3).
● Asigurarea „dezoligarhizării” sistemelor politice și economice din țară,
conform bunelor practici internaționale (O1.2, O1.3, O7.1, O8.2, O8.3).
● Promovarea unei specializări inteligente prin crearea nemijlocită a unui
cadru instituțional eficient (O1.1 - O1.3).
● Ecologizarea IMM-urilor, crearea locurilor de muncă verzi,
promovarea eco-inovațiilor și eco-etichetării pentru produsele și serviciile IMM-
urilor (O1.1 - O1.3, O10.4).
 67

5.10 Susținerea dezvoltării antreprenoriatului

● Dezvoltarea unui cadru normativ favorabil mediului de afaceri, inclusiv
pentru stimularea creării IMM-urilor (O1.1-1.3, O2.3, O7.1, O7.2, O8.3);
● Consolidarea culturii şi capacităţilor antreprenoriale (O1.1-1.3, O2,4,
O3.3, O4.3, O7.1, O7.2)
● Îmbunătăţirea competitivităţii şi accesului la pieţe de desfacere (O1.2,
O7.1, O8.3, O9.1, O9.2);
● Îmbunătăţirea accesului antreprenorilor la finanţare (O1.1-1.3, O7.1);
● Facilitarea transferului de tehnologii şi inovaţii (O1.1, O1.2, O7.3).

5.11 Protecția concurenței și ajutoarele de stat

● Legiferarea principiului de evaluare externă periodică a autorităților de
reglementare a piețelor sub aspectul eficienței, neutralității și integrității
reglementărilor (O7.2, O8.3).
● Revizuirea sistemului de restricții administrative la intrarea pe piață, cu
un accept pe activitățile farmaceutice, telecomunicații, comerț cu produse petroliere
(O1.2, O7.1, O8.3).
● Tranziția de la sistemul de control al prețurilor și marjei comerciale la
plăți directe, substanțiale, către populația vulnerabilă (O1.2, O6.1, O7.1, O8.3).
● Interzicerea participării societăților comerciale din jurisdicții
necooperante în scopuri fiscale la capitalurile sociale ale entităților din sectoarele-
critice - financiar, energetic, infrastructură civilă, mass-media (O1.2, O6.1, O7.1,
O8.3, O9.1-O9.3).
● Tranziția graduală de la subvenții acordate sectoarelor economice / de
activitate la subvenții acordate pe baza principiului de inovare, durabilitate a
afacerilor, incluziune socială (O1.1-1.3, O7.1).
● Reorientarea graduală și/sau prioritizarea subvențiilor societăților
comerciale pentru cheltuielile curente către cheltuielile de capital/investiționale
(O1.1-1.3, O7.1, O8.3).
● Reducerea corupției în alocarea subvențiilor prin automatizarea și
anonimizarea procesului de evaluare inițială a dosarelor (O1.1-1.3, O7.1, O8.3).
● Minimizarea concurenței dintre întreprinderile de stat sau societățile pe
acțiuni cu capital majoritar de stat cu companiile private (O1.1–O1.3).
● Realizarea unei evaluări exhaustive a dimensiunii, formelor,
oportunităților și impactului ajutoarelor de stat în Republica Moldova și racordarea
la practicile Uniunii Europene, precum și la prioritățile de creștere economică și
dezvoltare a Republicii Moldova. (O1.1–O1.3).
 68

5.12 Promovarea oportunităților investiționale

● Crearea unui climat investițional caracterizat de reguli clare și
transparente și predictibile, inclusiv prin: consultarea, din timp, a noilor reglementări
cu mediul de afaceri (O1.1-O1.3).
● Consolidarea capacităților autorităților publice de a promova
oportunitățile investiționale și dezvoltarea unei diplomații economice eficiente și
sustenabile (O1.2, O7.1).
● Evaluarea cuprinzătoare a contencioaselor și precedentelor juridice și a
cadrului normativ și instituțional în vederea asigurării protecției legale a investițiilor
private (O1.2, O8.2, O8.3).
● Dezvoltarea pieței de capital și sporirea varietății, accesibilității și
calității instrumentelor de finanțare, inclusiv prin organizarea anuală împreună cu
România a forumurilor investiționale (O1.1-O1.3).
● Dezvoltarea politicilor, programelor și a instrumentelor financiare
inovative pentru canalizarea remitențelor și economiilor emigranților în finanțarea
investițiilor private și de infrastructură publică (O1.2, O2.1-O2.4).
● Identificarea sectoarelor prioritare pentru investițiile străine și autohtone
și stimularea proiectelor investiționale inovative și prietenoase cu mediul (O1.1,
O2.4, O9.2, O9.3, O10.1, O10.3).
● Consolidarea capacităților instituțiilor responsabile de promovarea țării
în calitate de destinație pentru investiții (O1.1, O2.4, O9.2, O9.3, O10.1, O10.3).
● Fortificarea și activizarea diplomației economiei (O1.2).
● Îmbunătățirea și promovarea activă a imaginii Republicii Moldova peste
hotare (O1.2).

5.13 Dezvoltarea durabilă a agriculturii

● Susținerea eforturilor fermierilor în asigurarea lanțului valoric durabil
prin dezvoltarea infrastructurii post-recoltare și păstrare a producției agricole (O1.1,
O1.2, O1.3);
● Implementarea standardelor de calitate și inofensivitate a produselor
agroalimentare în vederea alinierii la cerințele UE de siguranță alimentară (O1.1,
O1.2, O1,3, O9.2, O9.3);
● Fortificarea capacităților laboratoarelor pe domeniile sanitar-veterinar și
fito-sanitar (O 9.1, O9.3);
● Definirea unui sistem integrat de finanțare agricolă pe baza certificatelor
de depozit (O1.1, O1.2, O7.1, O9.2).
● Promovarea agriculturii ecologice prin implementarea principiilor
agriculturii organice și agriculturii durabile (O1.2, O10.1-O10.4).
 69

● Gestionarea durabilă a terenurilor și solului, implementarea

protocoalelor obligatorii de management durabil al solului (O1.1, O1.2, O7.3, O10.1-
O10.4).
● Finanțarea prioritară a elaborării soluțiilor tehnologice adaptate
sistemului agricol național pentru reducerea eroziunii și degradării solului (O1.1,
O1.2, O7.3, O10.1-O10.4).
● Asigurarea finanțării pe termen lung a cercetărilor pentru dezvoltarea de
noi soiuri autohtone rezistente la schimbările climatice (O1.1, O1.2, O7.3, O10.1-
O10.4).
● Restabilirea rețelei ecologice pe teritoriul țării în natură, restaurarea
zonelor de protecție a râurilor, stimularea plantărilor pădurilor private pe terenurile
agricole private, racordarea sistemelor municipale de canalizare a apelor pluviale
(O1.1, O1.2, O7.3, O10.1-O10.4).
● Promovarea practicilor agricole sustenabile, prin reducerea consumului
de produse de uz fitosanitar și fertilizanți grație implementării asolamentelor raționale
cu o diversitate mai mare de culturi, prin implementarea sistemelor inovaționale de
agricultură și prin majorarea sechestrării carbonului în sol și reducerea consumului
de surse energetice neregenerabile și a derivatelor lor (O1.2, O10.1-O10.4).
● Încurajarea asocierii fermierilor în cooperative agricole și alte
organizații de producători (O1.1, O1.2, O9.2, O9.3).
● Diversificarea produselor alimentare autohtone, inclusiv substituirea
importurilor de produse, în vederea sporirii accesibilității și asigurării securității
alimentare (O1.1, O1.2, O9.2, O9.3).
● Promovarea culturii de consum a produselor autohtone prin
conștientizarea consumatorului privind dezvoltarea economiei locale (O1.1, O1.2,
O1.3).

5.14 Politici şi management în domeniul sectorului forestier

● Implementarea programului național de împădurire și extinderea cu cel
puțin 100 mii ha a suprafețelor împădurite prin valorificarea terenurilor degradate din
fondul terenurilor cu destinație agricolă și alte categorii de terenuri prin regenerarea
terenurilor fondului forestier (O1.1, O1.2, O4.3, O5.1, O9.2, O10.1-O10.4).
● Elaborarea programelor naționale de regenerare, de folosire durabilă a
fondului forestier, de dezvoltare a seminologiei și pepinieritului forestier, de pază și
protecție a pădurilor, de dezvoltare a gospodăriei cinegetice, etc. (O10.1-O10.4).
● Reducerea barierelor administrative și crearea mecanismelor de
subvenționare pentru înființarea de plantații forestiere pe terenuri private și
implicarea populației, societății civile și mediului privat în extinderea suprafețelor
forestiere și gestiunea adecvată a acestora (O1.1, O1.2, O4.3, O5.1, O9.2, O10.1-
O10.4).
 70

● Crearea unor ecosisteme forestiere înalt productive și stabile, prin

respectarea la toate etapele a principiilor-cheie de durabilitate - potențialul adaptiv,
valorificarea fondului genetic autohton, reprezentativitatea maximă a diversității
genetico-populaţionale, etc. (O9.2, O10.1-O10.4).
● Ameliorarea metodelor şi tehnicilor de îngrijire, de regenerare, de
conservare, de reconstrucție ecologică, de valorificare rațională a produselor
lemnoase de pădure şi gestionare a pădurilor și crearea coridoarelor de interconexiune
între trupurile de pădure (O9.2, O10.1-O10.4).
● Definitivarea transmiterii fondului forestier gestionat de autoritățile
publice locale în subordinea organelor silvice de stat și crearea plantațiilor de arbori
cu creștere rapidă pentru necesitățile energetice ale populației (O7.1, O8.3, O9.2,
O10.1-O10.4).
● Menținerea fâșiilor forestiere deja existente și contracararea practicilor
de defrișare ale acestora (O10.1-O10.4).
● Crearea unui mecanism nou de finanțare a managementului forestier
durabil, elaborarea unui mecanism de compensare a pierderilor în silvicultură și plată
pentru serviciile ecosistemice (O10.1-O10.4).
5.15 Securitate și eficienţă energetică, energie din surse regenerabile
● Facilitarea creării centrelor regionale ecoenergetice în scopul ridicării
gradului de autonomie energetică la nivel local prin utilizarea resurselor energetice
regenerabile (O1.1, O2.4, O9.2, O9.3, O10.1, O10.3).
● Asigurarea condițiilor necesare pentru instalarea a circa 400 MW
capacități noi de generare a energiei electrice din surse regenerabile și accelerarea
ritmului de instalare
● Complementarea plăților curente în cadrul programului de ajutor pentru
perioada rece a anului cu subvenții pentru implementarea măsurilor de eficiență
energetică (O1.2, O2.4, O5.1, O6.1, O7.2, O9.3, O10.1-O10.3).
● Accelerarea implementării proiectului „Interconectarea sistemelor
electroenergetice Moldova-România”, și crearea depozitelor de gaze comune
Moldova–România (O1.1, O1.2, O2.4, O9.2, O10.1, O10.3).
● Asigurarea condițiilor necesare pentru derularea investițiilor de stocare
a energiei provenite din surse regenerabile în concordanță cu apariția noilor capacități
de generare (O1.1, O1.2, O2.4, O9.2, O10.1, O10.3).
● Folosirea masei verzi a culturilor leguminoase perene pe terenurile
arabile, în scopul fixării azotului biologic (pentru înlocuirea azotului tehnic din
îngrășămintele minerale) pentru producerea biogazului prin „metanizare” (O1.2,
O10.1-O10.4).
● Asigurarea condițiilor pentru crearea culturilor energetice, destinate să
producă biomasă lemnoasă în cantități industriale și dezvoltarea capacităților de
 71

producție a diverselor tipuri de biocombustibili, inclusiv brichete și peleți (O1.2,

O10.1-O10.4).
● Promovarea întreprinderilor durabile și crearea locurilor de muncă
decente pentru toți prin promovarea antreprenoriatului ecologic, înființării de afaceri
ecologice, întreprinderilor ecologice și intervențiilor sectoriale în construcții, deșeuri,
energie, turism, silvicultură și agricultură, printre altele (O1.2, O10.1-O10.4).
5.16 Dezvoltarea sectorului industrial
● Dezvoltarea politicilor de dezvoltare a sectorului industrial rezilient,
competitiv și sustenabil (clean industry) (O1.1-O1.2, O3.2, O7.3, O10.1-O10.4).
● Crearea, pe baza universităților și colegiilor relevante, a centrelor
regionale de eficientizare a utilizării resurselor și producție industrială competitivă
(O1.1-O1.2, O3.2, O7.3, O10.1-O10.4).
● Crearea unor mecanisme/instrumente de suport/linii de credit
preferențiale întreprinderilor industriale pentru proiectele de eficientizare a utilizării
resurselor și producție industrială competitivă (O1.1-O1.2, O10.1-O10.4).
● Atragerea CMN din sectorul industrial și respecializarea funcțională în
lanțurile valorice globale (O1.1-O1.2, O10.1-O10.4).
● Asigurarea legislativă a aplicării universale a principiului
responsabilității extinse a producătorului (O10.1-O10.4).
● Dezvoltarea infrastructurii industriale și a instrumentelor financiare
pentru stimularea micilor producători industriali la nivel local (O1.1-O1.2, O10.1-
O10.4).
● Stimularea dezvoltării întreprinderilor industriale cu înalt potențial de
inovare și creștere, implicit în industria electronică, farmaceutică, creativă (O1.1,
O1.2, O7.1, O8.3).
● Dezvoltarea programelor de suport și promovare producției autohtone și
procesare a materiei prime autohtone, fără a prejudicia angajamentele din cadrul
Acordului de Asociere și OMC (O1.1, O1.2).
● Lansarea unor programe de parteneriat „Industrie-Mediul academic și
universitar” (O1.1-O1.3).
5.17 Politici şi management în domeniul dezvoltării regionale, locale si
construcțiilor
● Creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor prin
consolidarea rolului și funcțiilor orașelor în calitate de motoare de creștere a
competitivității regiunilor, prin îmbunătățirea mediului antreprenorial în regiuni
(O1.1-O1.3, O2.3-O2.4, O7.2).
● Sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii prin
îmbunătățirea infrastructurii tehnico-eliditare de bază, sprijinirea regiunilor la
schimbările climatice, prevenirea riscurilor și reziliența în fața dezastrelor (O2.3-
O2.4, O10.1-O10.4).
 72

● Îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și

implementare a politicii naționale de dezvoltare regională, prin eficientizarea
operațională a cadrului de implementare, prin consolidarea mecanismului de
finanțare a programelor și proiectelor de dezvoltare regională (O7.1-O7.2).
● Extinderea infrastructurii alimentării cu apă și sanitație pe baza unor
criterii extinse de asigurare a fezabilității proiectelor: consensul și angajamentul
comunității, evidențe credibile privind situația resurselor de apă și starea
infrastructurii existente, potențialul demografic și de consum al comunității,
durabilitatea financiară etc (O2.3-O2.4, O10.1-O10.4).
● Revizuirea cuprinzătoare și participativă a cadrului normativ și
instituțional pentru eliminarea barierelor birocratice în obținerea actelor permisive în
construcții (O1.1, O1.2, O7.1, O7.2, O8.3).
● Armonizarea reglementărilor tehnice și a standardelor naționale în
domeniul construcțiilor cu legislația și standardele europene (O1.1, O1.2, O7.1, O7.2,
O8.3).
5.18 Politici şi management în domeniul transporturilor şi
infrastructurii drumurilor
● Elaborarea strategiei de mobilitate în domeniul transportului şi
infrastructurii drumurilor pe termen lung (O1.1, O1.2, O2.1, O7.1).
● Dezvoltarea hub-urilor logistice multimodale în regiunile ţării (O1.1,
O1.2, O2.1, O7.1).
● Elaborarea documentelor de politici privind siguranța rutieră, cât și
promovarea politicilor privind dezvoltarea infrastructurii rutiere adaptată circulației
bicicliștilor și altor mijloace de mobilitate individuală (O1.1, O2.1, O4.3, O10.1).
● Modernizarea vehiculelor antrenate la efectuarea transporturilor rutiere
prin servicii regulate în trafic local/ municipal și migrarea spre vehicule non poluante
și transport alternativ (O2.1, O10.1).
● Promovarea eliminării treptate/ eșalonate a mijloacelor de transport
poluante, introducerea restricțiilor eșalonate la importul acestora, precum și
introducerea treptată a mecanismelor de taxare în dependență de nivelul de poluare
al vehiculelor (O2.1, O10.1).
5.19 Dezvoltarea drumurilor și transporturilor rutiere
● Creșterea alocărilor bugetare pentru asigurarea unei infrastructuri rutiere
sigure, inclusiv pentru reabilitarea indicatoarelor, marcajelor și trecerilor pentru
pietoni (O2.1, O7.1, O9.2).
● Asigurarea continuității și valorificării eficiente a suportului
finanțatorilor externi pentru modernizarea și reabilitarea drumurilor (O2.1, O7.1).
● Majorarea resurselor alocate în Fondul Rutier pentru întreținere,
reabilitare și modernizare (O2.1, O7.1).
 73

● Integrarea standardelor de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități

în politicile de infrastructură și transport (O1.1, O1.3, O6.1, O9.2).
● Elaborarea și implementarea Proiectului Național „Construirea
autostrăzii Chișinău-Iași” pentru integrarea în rețeaua europeană de transport (O1.1-
O1.3, O2.1, O7.1).
● Reabilitarea/ consolidarea și construirea a podurilor rutiere de frontieră
peste râul Prut, conform acordurilor semnate între Guvernul Republicii Moldova și
Guvernul României (O1.1-O1.3, O2.1, O2.4).
● Stabilirea parteneriatelor cu organizațiile societății civile și școli pentru
desfășurarea campaniilor de promovare a siguranței rutiere, descurajării conducerii
agresive, promovării solidarității și regulilor de conduită sigură la volan (O4.3, O5.1,
O7.1, O8.2, O9.1).
● Stimularea reînnoirii parcului de vehicule antrenat la efectuarea
transportul de persoane prin servicii regulate.
● Identificarea mecanismelor de susținere a operatorilor de transport rutier
care efectuează servicii regulate, în special în cazul celor în trafic raional.
5.20 Dezvoltarea transportului feroviar
● Restructurarea sectorului feroviar în conformitate cu standardele de
bună guvernanță și revitalizarea financiară și economică a acestuia (O1.2, O2.1, O7.1,
O10.1).
● Elaborarea și realizarea Programului Național „Extinderea rețelei de
cale ferată” pentru asigurarea interconexiunii municipiilor din țară (O1.1, O1.2, O2.1,
O7.1, O10.1).
● Elaborarea unei foi de parcurs pentru interconectarea căilor ferate ale
Republicii Moldova și CFR, începând cu calea ferată cu ecartament normal Galați –
Chișinău și Iași – Chișinău (O1.1, O1.2, O2.1).
5.21 Dezvoltarea transportului naval
● Curățarea și amenajarea albiei râului Prut pentru asigurarea navigației
fluviale de la estuar până la portul fluvial Ungheni și reabilitarea elementelor portuare
și de acostament (O1.1, O1.2, O2.1, O10.1).
● Elaborarea studiului de fiabilitate pentru extinderea portului Giurgiulești
(mai sus de poduri) și construcția unui port uscat, cu examinarea posibilității de
conectare la infrastructura feroviară (O1.2).
● Elaborarea bazei legislative în domeniul portuar (Legea porturilor) și
dezvoltarea transportului naval intern (O2.1).
5.22 Dezvoltarea transportului aerian
● Sporirea accesului oamenilor la serviciile de transport aerian prin
deschiderea unui aeroport regional (O1.1, 1.2, O2.1, O7.1, O7.2).
● Continuarea politicilor Open Sky de diversificare a destinațiilor în
funcție de interesele socio-economice (O1.1, 1.2, O2.1, O7.1, O7.2).
 74

● Dezvoltarea unui terminal cargo aerian ce ar presta serviciile la nivelul

standardelor internaționale (O1.1, 1.2, O2.1, O7.1, O7.2, O9.2, O9.3).
5.23 Politici şi management în domeniul protecţiei mediului
● Promovarea politicilor de adaptare la condițiile schimbărilor climatice
și minimizarea impactului activității antropice asupra mediului, inclusiv prin
activități bazate pe rezultatele cercetărilor științifice și promovării economiei verzi
(O10.1 - O10.4).Consolidarea dialogului cu Ucraina pentru adoptarea și
implementarea măsurilor de asigurare a funcționării ecologice a Complexului
hidrotehnic Nistrean (Novodnestrovsk) în conformitate cu standardele internaționale
de protecție a ecosistemului (O9.2, O9.3, O10.3).
● Consolidarea colaborării cu România pentru a asigura funcționarea
optimală a Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca
● Elaborarea și realizarea proiectului de reabilitare a lacului Beleu din
cadrul Rezervației Naturale Prutul de Jos .
● Elaborarea și implementarea proiectelor naționale privind decolmatarea
lacurilor strategice (O10.1-O10.4).
● Elaborarea și realizarea Proiectului Național „Curățarea albiei râului
Bîc” în scopul diminuării impactului antropic, prevenirii riscului la inundații și a
eroziunii malurilor, creării zonelor naturale și culturale protejate în bazinul râului
(O2.3, O4.2, O4.3, O5.1, O10.1, O10.3).
● Implementarea principiilor de management integrat al resurselor de apă
pe toate bazinele şi subbazinele hidrografice, inclusiv prin aplicarea practicilor
prietenoase mediului în toate sectoarele economiei naționale, dezvoltarea sistemului
de monitorizare și responsabilitate a utilizării resurselor de apă (O1.2, O10.1, O10.3).
● Elaborarea și realizarea Proiectului Național „Construcția și reabilitarea
sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare” în toate localitățile cu un număr mai
mare de 15 mii de locuitori (O2.3, O4.2, O4.3, O5.1, O10.1, O10.3).
● Implementarea unui sistem centralizat de monitoring automatizat al
indicatorilor de calitate a apelor uzate industriale evacuate în rețelele centralizate de
canalizare și în corpurile de apă de către toți agenții economici (O2.3, O4.2, O4.3,
O5.1, O10.1, O10.3).
● Reducerea și eliminarea impactului substanțelor chimice asupra
mediului și sănătății populației prin dezvoltarea unui sistem integrat de management
al substanțelor chimice din punct de vedere legislativ, instituțional, tehnic și
informațional (O5.1, O10.1-O10.4).
● Crearea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor prin dezvoltarea
infrastructurii și a serviciilor necesare, având obiectiv principal prevenirea poluării
mediului, reducerea cantităților de deșeuri depozitate, creșterea ratei de reciclare și
reducerea consumului de resurse naturale (O5.1, O10.1-O10.4).
 75

● Crearea sistemului de management integrat al calității aerului, reducerea

emisiilor de poluanți în atmosferă şi a gazelor cu efect de seră comparativ cu anul de
referință 1990 (O2.3, O4.2, O4.3, O5.1, O10.1, O10.3).
● Promovarea modernizării parcului auto prin introducerea taxei de mediu
diferențiate în funcție de nivelul de poluare (O2.1, O5.1, O10.1-O10.3).
● Integrarea principiilor de dezvoltare durabilă și adaptare la schimbările
climatice în toate sectoarele economiei naționale, inclusiv în politicile comerciale,
achiziții publice, subvenționare și ajutor de stat (O2.1, O5.1, O10.1-O10.4).
● Implementarea standardelor de mediu în sectoarele economice
(energetică, agricultură, transport, industrie, construcții, comerț, etc) și alinierea la
obiectivele Pactului Verde European (O2.1, O5.1, O10.1-O10.4).
● Încurajarea întreprinderilor și tehnologiilor ecologice (care țintesc în
mod direct îmbunătățirea condițiilor de mediu) prin oferirea diverselor facilități,
inclusiv a accesului la finanțare, atragerea investițiilor verzi și promovarea
obligațiunilor verzi (green bonds) (O1.1, O1.2, O2.1, O5.1, O10.1-O10.4).
● Stabilirea unei platforme de sprijin pentru economia circulară care va
include sistemul de cercetare și suport pentru transfer tehnologic și inovare,
extensiune, informare și facilitare, dar și măsuri de sprijin financiar (O1.1, O1.2,
O2.1, O5.1, O10.1-O10.4).
● Promovarea implementării Sistemelor de Management și Audit de
Mediu (EMAS) în cadrul instituțiilor publice și organizațiilor (O10.1-O10.4).
5.24 Politici şi management în domeniile locuinţelor, serviciilor
comunale, utilităților publice și dezvoltării comunitare
● Fortificarea capacității operatorilor de apă-canal de prestare a serviciilor
de alimentare cu apă și de canalizare la nivel regional în baza cooperării
intercomunitare (O1.1, O1.2, O2.1, O5.1, O7.1, O10.1-O10.4).
● Dezvoltarea unor mecanisme adaptate la nivel local pentru
inventarierea, delimitarea, asigurarea evidenței și actualizării seturilor de date
referitoare la infrastructura fizică (O1.1, O1.2, O2.1, O5.1, O7.1, O10.1-O10.4).
● Elaborarea și realizarea Programului Național „Asigurarea grupurilor
sanitare moderne și sigure în fiecare școală și grădiniță” (O1.1, O1.2, O2.3, O3.1,
O5.1, O7.1, O10.1, O10.3).
● Mobilizarea resurselor de finanțare naționale și externe pentru
investițiile în infrastructura de alimentare cu apă și sanitație și o mai bună coordonare
între instituțiile guvernamentale și structurile subordonate și autoritățile publice
locale (O2,1-O2,4).
● Instituirea managementului integrat al resursei de apă prin: i)
coordonarea diferitelor cerințe de apă pentru menținerea echilibrului economico-
social și distribuirea ei adecvată între diverse sectoare (agricultură, industrie); ii)
alimentarea cu apă și sanitația și sănătatea ecosistemelor; iii) inventarierea resurselor
 76

de apă care pot fi utilizate în sectorul de alimentare cu apă şi sanitație pe baza unor
planuri de management la nivel de districte ale bazinelor hidrografice; iv)
introducerea planurilor de siguranță a apei ca instrument de management preventiv
de la captare la consumator (O1.1, O1.2, O2.3, O3.1, O5.1, O7.1, O10.1, O10.3).
● Elaborarea și realizarea Programului Național „Acoperire universală cu
serviciul de iluminare stradală”, prioritar bazat pe alimentare din surse regenerabile
(O1.1, O1.2, O2.4, O4.1-O4.3, O7.1, O9.1, O10.3).
● Elaborarea și realizarea Programului Național „Înlocuirea ardeziei cu
materiale moderne și sigure” (O1.1, O1.2, O2.4, O5.1, O9.2).
● Instalarea terenurilor de joacă sigure și adaptate în fiecare comunitate,
în proporția de 1 teren / 20 copii din segmentele de vârstă 3-6, 7-12 si 13+ ani (O2.4,
O9.1).
● Asigurarea cofinanțării publice a sistemelor de canalizare
descentralizate și semicentralizate pentru canalizarea și epurarea apelor reziduale în
localitățile mici (O1.2, O2.3, O2.4, O10.1).
● Elaborarea și realizarea programului privind dezvoltarea serviciilor
poștale moderne și competitive (O1.2, O2.2).
5.25 Politici şi management în domeniul ocrotirii sănătății
● Fortificarea capacităților și resurselor necesare pentru prevenirea bolilor
cauzate, printre altele, de consumul de alcool, consumul de tutun, alimentația
nesănătoasă, inactivitatea fizică, comportamente sexuale la risc - prin intervenții
eficace de promovare a comportamentelor sănătoase adaptate vârstei și nevoilor
grupurilor de populație cu risc(O5.1, O5.2).
● Integrarea și implementarea politicilor favorabile sănătății în toate
domeniile care generează factori determinanți ai sănătății, cu accent pe reducerea
inechităților în sănătate (O5.2)
● Fortificarea controlului integrat a factorilor de risc pentru sănătatea
populației în scopul reducerii mortalității premature prin bolile netransmisibile
prioritare, inclusiv sporirea speranței de viață, precum boli cardiovasculare, cancer,
diabet, sănătatea mintală, boli rare (O5.2).
● Reorientarea serviciilor de sănătate, inclusiv asistenței medicale
primare, cu accent pe prevenirea bolilor și promovarea sănătății la toate etapele vieții
(O5.1).
● Îmbunătățirea mecanismelor de recrutare, menținere şi dezvoltare a
resurselor umane în sănătate şi fortificarea capacității autorităților naționale, locale şi
instituționale implicate în gestionarea resurselor umane (O5.1, O5.2).
● Îmbunătățirea comunicării instituțiilor medicale cu pacientul prin
crearea unui mecanism de feedback axat pe calitatea serviciilor prestate/primite,
adresărilor, circulației informației şi integrarea acestuia ca instrument obligatoriu în
evaluările profesionale periodice şi de acreditare (O5.1).
 77

● Eficientizarea circuitului pacientului în sistem şi simplificarea

procedurilor pentru a spori accesul oamenilor la servicii de sănătate (O5.1).
● Implementarea unui Program National de Modernizare a instituțiilor
medicale, în special celor raionale, în vederea renovării, dotării şi restructurării
tehnice, logistice şi informaționale cu scopul de a asigura accesul echitabil întregii
populații la servicii de calitate (O5.1, O5.3).
● Revizuirea politicilor în domeniul medicamentelor şi de achiziționare a
acestora care să asigure accesul echitabil și sustenabil al populației la medicație
(O5.1).
● Elaborarea conceptului de modernizare şi regionalizare a serviciului
spitalicesc, dotarea cu echipamente moderne, aplicarea metodelor inovaționale,
desconcentrarea unor servicii, şi ca efect, îmbunătățirea calității şi accesului
pacienților la serviciile spitalicești (O5.1).
● Construirea și dotarea corespunzătoare a spitalelor regionale Bălți și
Cahul (O1.1, O1.2, O5.1, O5.3, O7.1-O7.3, O8.3, O10.1).
● Organizarea serviciilor de reabilitare, serviciilor paliative și îngrijiri pe
termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației (O5.1).
● Digitalizarea serviciilor de sănătate, creșterea interoperabilității
sistemelor informaționale dezvoltate și accelerarea utilizării tehnologiei informației
și a comunicațiilor moderne (O5.1, O5.3)
● Dezvoltarea serviciilor de telemedicină și a infrastructurii
corespunzătoare, ca unul dintre modelele alternative pentru serviciile clinice (O1.1,
O1.2, O5.1-O5.2, O7.1-O7.3, O8.3, O10.1).
● Dezvoltarea capacității sistemului de sănătate de a preveni și gestiona
amenințările la adresa sănătății, inclusiv rezistența la antimicrobiene (O5.3).
● Sporirea sustenabilității financiare sistemului de sănătate pentru
asigurarea protecției financiare a populației (O5.3)
● Asigurarea acoperirii universale în sănătate prin elemente de asigurare
individuală și criterii stimulative (O5.1, O5.3).
● Dezvoltarea programelor de îmbătrânire sănătoasă și reducerea
mortalității în rândul populației adulte, în special în rândul bărbaților (O5.2, O5.3).
5.26 Politici de educație, cercetare, tineret și sport
● Elaborarea și aprobarea unei Strategii naționale de cercetare și inovare a
Republicii Moldova pentru perioada de până la 2030 (O7.3).
● Elaborarea și implementarea unui mecanism de echilibrare a resurselor
alocate pentru cercetarea fundamentală și cea aplicativă (O7.3).
● Majorarea treptată a fondurilor alocate pentru cercetare și dezvoltare cu
0,1 la sută din PIB în fiecare an (O7.3).
● Crearea condițiilor pentru dezvoltarea și consolidarea legăturilor dintre
mediul de cercetare și cel de afaceri. Elaborarea și implementarea unui cadru
 78

normativ și financiar pentru dezvoltarea antreprenoriatului tehnologic și transferului

de tehnologii, inclusiv prin stimularea creării start-up-urilor (O1.1-O1.3, O7.3).
● Susținerea grupurilor de tineri cercetători în afirmarea profesională, prin
stimularea acestora, inclusiv financiară, de a urma cariera în cercetare (O7.3).
●Dezvoltarea și implementarea conceptului național de educare a populației
în domeniul drepturilor omului și egalității (O3.1, O3.2).
● Susținerea tinerilor din grupul NEET, în special, a celor din zonele
rurale, în afirmarea profesională, prin stimularea, inclusiv financiară, a ocupării,
revenirii în educație și instruire, dezvoltarea competențelor soft și a deprinderilor de
viață (O1.1-O1.3, O3.2, O3.3, O7.1, O9.1).
● Elaborarea programelor de suport țintit pentru start-up-urile inițiate de
tineri în sectoarele tehnologice avansate (O1.1-O1.3, O3.1-O3.3, O9.1, O10.1-10.4).
● Instituționalizarea și asigurarea funcționalității comisiilor de co-
management pentru politici de tineret, cu scopul coordonării intervențiilor sectoriale
pentru tineri și organizațiile de tineret și asigurarea susținerea activității acestora prin
programe de cofinanțare și suport (O7.1, O7.2).
● Recunoașterea business-planurilor și a proiectelor de consultanță
elaborate de studenți în calitate de teză de licență sau masterat în domeniile de
formare profesională (O1.1-O1.3, O3.2, O7.1).
● Recunoașterea start-up-urilor active lansate de masteranzi în calitate de
teză de masterat în domeniile economice, financiare și de management (O1.1-O1.3,
O3.3, O7.1).
● Revizuirea și perfecționarea sistemului de acreditare și atestare în
educație și de evaluare în domeniul de cercetare (O3.1-O3.3, O7.1, O8.3).
● Elaborarea unei viziuni integrate de dezvoltare a educației pe termen
lung, care să includă (i) conceptul de calitate a serviciilor educaționale, (ii) rolul și
conexiunea educației cu alte domenii, precum piața muncii, ocrotirea sănătății,
protecția mediului, participarea în procesul decizional etc., (iii) competențele și
abilitățile care trebuie dezvoltate de sistemul educațional, (iv) pregătirea copiilor
potrivit abilităților individuale (O3.1-O3.3).
● Elaborarea politicilor prietenoase familiei și implementarea acestora la
locul de muncă de către sectorul privat, facilitarea dezvoltării serviciilor alternative
de îngrijire a copiilor de către companii prin simplificarea cadrului regulator,
subvenții și promovarea activă a acestor servicii în rândul populației (O1.1-O1.3,
O3.1-O3.3, O7.1, O8.3).
● Asigurarea accesului echitabil tuturor copiilor la educație de calitate, în
special în zonele rurale, prin revizuirea formulei de finanțare din buget de stat, crearea
condițiilor adecvate de studii, oferirea posibilităților de pregătire a copiilor potrivit
abilităților individuale ale acestora și asigurarea unui mediu școlar prietenos,
 79

protectiv și incluziv, prevenind și combătând violența și comportamentul de tip

„bullying” și agresiv (O3.1).
● Includerea în curriculumul obligatoriu școlar a modulelor de educație
pentru sănătate, inclusiv privind modul sănătos de viață, nutriția, educația sexuală și
reproductivă (O3.1, O5.1.).
● Integrarea modulelor de orientare profesională și ghidare în carieră
pentru elevi în curriculumul gimnazial și liceal (O1.1-O1.3, O3.1-O3.3).
● Elaborarea și realizarea Programului Național „Licee-model în orașele-
poli de dezvoltare regională” (O1.1-O1.3, O3.1-O3.3).
● Revizuirea formării inițiale și continue a cadrelor didactice, în scopul
asigurării pieței muncii cu resurse umane calificate, susceptibile la transformările și
cerințele societale ((O1.1-O1.3, O3.1-O3.3)
● Tranzitarea la învățământul dual ca principala formă de instruire în
învățământul profesional-tehnic secundar (O1.1-O1.3, O3.1-O3.3).
● Facilitarea deschiderii sucursalelor si extensiunilor universitare externe
și stabilirii parteneriatelor universitare internaționale (O1.1-O1.2, O3.2, O3.3, O7.1).
● Promovarea parteneriatelor instituțiilor de învățământ cu întreprinderile
în vederea instruirii practice a cadrelor didactice (O3.1-O3.3).
● Diversificarea ofertei educaționale publice și private prin integrarea
prognozării necesităților de competențe, elaborarea programelor de formare pe tot
parcursul vieții și de incluziune digitală, inclusiv pentru grupurile vulnerabile și
persoanele cu nevoi speciale, precum și pentru recalificarea personalului (O1.1-O1.3,
O3.2, O3.3, O7.1).
● Consolidarea efortului asupra transformării experienței de învățare și a
întregului sistem educațional în unul atractiv pentru studenți cu scopul de a ridica
nivelul minim al performanțelor educaționale (O3.1).
● Dezvoltarea unor oportunități de progres educațional individual pentru
copii dotați și superdotați (O3.1, O3.2).
● Legiferarea revizuirii și actualizării periodice a curriculumului și ofertei
educaționale în cadrul unor exerciții participative de evaluare și foresight economic
și tehnologic, cu implicarea unui spectru larg de actori interesați, inclusiv elevi,
părinți, studenți, cadre didactice, angajatori, sindicate, Comitetele Sectoriale (O1.1-
O1.3, O3.2, O3.3, O7.1).
● Modernizarea curriculumu-ului pentru promovarea educației centrate pe
elev, reieșind din provocările dezvoltării durabile (automatizarea locurilor de muncă,
utilizarea eficientă a resurselor, protecția mediului, atenuarea efectelor schimbării
climei, schimbările demografice, drepturile omului şi egalitatea de gen,
nediscriminarea, cetățenia activă etc.), dezvoltând aptitudini, abilități și competențe
soft („soft skills”), precum gândirea critică și creativă, colaborarea, flexibilitatea,
tehnologiile informaționale, antreprenoriat, care îl vor ajuta să ia decizii, să
 80

soluționeze probleme, să comunice eficient, să își cunoască și să își exercite

drepturile, să construiască relații sănătoase, să gestioneze timpul, să facă față stresului
și să își trăiască viața într-o manieră sănătoasă și productivă, precum și abilități de
viață („life skills”), care vor contribui la prevenirea comportamentelor de risc legate
de starea de sănătate fizică și mintală a tinerilor și vor influența direct capacitatea
acestora de învățare și realizare (O2.1, O2.2).
● Integrarea educației pentru dezvoltare durabilă în programele de studii
pentru învățământul primar, secundar general, profesional tehnic şi superior (O3.1-
O3.3, O4.1-O4.3, O5.1, O10.1-O10.4).
● Formarea și susținerea parteneriatelor dintre instituțiile de învățământ și
agenții economici, cu implicarea acestora în asigurarea unei instruiri profesionale
bazate pe cerere prin implementarea programelor de formare profesională prin sistem
dual și realizarea stagiilor de practică în cadrul întreprinderilor (O3.1).
● Promovarea în rândul practicienilor a oportunităților de predare în cadrul
instituțiilor de învățământ, adoptarea formatelor inovative de predare și flexibilizarea
procedurilor de angajare (O1.1, O3.1-O3.3).
● Raționalizarea programelor de formare inițială în domeniul IT,
adaptarea programelor și modalităților de predare la necesitățile persoanelor cu
dizabilități (O1.1, O3.2, O7.1, O9.1-O9.3).
● Crearea unui sistem efectiv de feedback privind calitatea educației și de
implicare și participare autentică a părinților, copiilor, elevilor și studenților în
procesul de guvernanță a instituțiilor de învățământ și în procesul de luare a deciziilor
care îi vizează (O3.1).
● Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice și celor manageriale în
domeniul dezvoltării durabile, în particular abordarea bazată pe drepturile omului și
egalității de gen, protecția mediului, promovarea modului sănătos de viață, predarea
cu suportul tehnologiilor digitale în scop informativ, aplicativ și creativ (O3.1).
● Crearea oportunităților pentru participarea cadrelor didactice la activități
științifice și de perfecționare profesională, și creșterea mobilității cadrelor profesorale
(O3.2).
● Evaluarea domeniului cercetărilor aplicate și asigurarea orientării
acestuia la teme relevante pentru dezvoltarea socioeconomică, cum ar fi valorificarea
deșeurilor, eficientizarea consumului de apă, prezervarea fondului silvicol, specii și
rase rezistente la schimbările climatice etc. (O1.1-O10.4).
● Revizuirea modalităților de finanțare a științei în baza performanțelor și
a cercetărilor conform utilității rezultatelor acestora (O3.2, O7.3).
● Impulsionarea implementării conceptului de educație continuă și
învățare pe tot parcursul vieții în corespundere cu cerințele pieței muncii; asigurarea
(re)profesionalizării periodice a populației apte de muncă pentru asigurarea
competitivității acestora pe piața muncii (O3.3).
 81

● Dezvoltarea cadrului normativ în domeniul învățării pe tot parcursul

vieții și educației adulților, capabil să definească rolul diferitor prestatori de servicii
educaționale, obligațiile financiare, să fixeze, în mod clar, drepturile cetățenilor la
învățare pe tot parcursul vieții, normarea standardelor și monitorizarea acestora
(O3.3).
● Implementarea programelor educaționale ce vizează populația în vârstă
(Universitatea de vârstă a treia) pentru a facilita recalificarea persoanelor în etate
(O4.3).
● Punerea în aplicare a unui mecanism de recunoaștere a rezultatelor
obținute în cadrul învățării nonformale și informale, asemănător cu cel de validare a
rezultatelor obținute în cadrul învățării formale (O3.3).
● Fortificarea sistemului de învățământ la distanță, astfel încât acesta să
poată răspunde prompt și obiectiv la necesitățile elevului/studentului în cazurile
situațiilor excepționale când învățământul fizic nu va fi posibil (O3.1).
● Promovarea unei abordări strategice și sistemice în dezvoltarea
sectorului de tineret și a programelor dedicate tinerilor. Dezvoltarea infrastructurii,
structurilor și oportunităților pentru implicarea și participarea civică a tinerilor la
toate nivelurile (O.7.1, 7.2).
● Susținerea sistematică a inițiativelor de inovație socială ale tinerilor și
organizațiilor de tineret prin mecanisme de finanțarea nerambursabilă și suport
material (O.9.2).
● Extinderea programelor dedicate tinerilor pentru a acoperi grupurile
social vulnerabile și zonele greu accesibile (O.3.3).
● Promovarea participării civice a tinerilor și consolidarea democrației
participative în rândul tinerilor prin programe dedicate (O.4.3).
● Instituționalizarea și recunoașterea lucrului de tineret ca instrument de
realizare a activităților cu tinerii și extinderea comunității de practicieni în domeniu
(O.4.3.).
● Dezvoltarea mecanismelor de suport pentru integrarea activităților de
educație nonformală dedicate tinerilor în instituțiile de învățământ superior (O.3.2,
O.4.3, O.1.2.).
Îmbunătățirea cadrului de politici privind dezvoltarea culturii fizice și a
sportului, inclusiv a sportului în masă și a celui de performanță. (O.3.3, O.4.3, O5.2).
5.27 Politici și management în domeniul muncii și incluziunii
● Racordarea cadrului normativ național în domeniul inspecției muncii la
prevederile Convențiilor OIM în domeniul de referință și fortificarea capacităților
instituționale ale Inspectoratului de Stat al Muncii, inclusiv în ceea ce privește
combaterea muncii nedeclarate (O1.1-O1.3, O6.1, O6.2).
 82

● Sporirea nivelului de conștientizare de angajatori, salariați și societate a

riscurilor și consecințelor muncii nedeclarate și beneficiilor muncii legale (O1.1-
O1.3, O6.1, O6.2).
● Educarea moralității fiscale a populației și fortificarea puterii de
negociere a angajaților în raport cu angajatorii (O4.3, O7.1).
● Dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local care ar încuraja grupurile
vulnerabile identificate să se încadreze mai ușor pe piața muncii, inclusiv prin servicii
de instruire, recalificare, angajare asistată sau mentorat în afaceri (O1.1-O1.3, O6.1,
O6.2).
● Dezvoltarea și promovarea parteneriatului social la toate nivelurile drept
cel mai eficient mecanism de armonizare a intereselor și de identificare a consensului
dintre reprezentanții salariaților, reprezentanții angajatorilor și autoritățile publice
respective în procesul determinării și realizării drepturilor și intereselor lor sociale și
economice (O1.1-O1.3, O6.1, O6.2).
● Elaborarea standardelor obligatorii pentru adaptarea programelor și
infrastructurii educaționale la necesitățile persoanelor cu dizabilități (O1.1-O1.3,
O6.1, O6.2).
● Stabilirea parteneriatelor cu organizațiile neguvernamentale și
angajatori pentru integrarea economică a persoanelor cu dizabilități, inclusiv prin
valorificarea tehnologiilor noi (O1.1-O1.3, O6.1, O6.2).
● Promovarea revenirii cât mai rapide a părinților cu copii din concediul
de îngrijire a copilului în câmpul muncii (O1.1-O1.3, O6.1, O6.2).
● Promovarea incluziunii persoanelor în etate pe piața muncii (O1.1-O1.3,
O6.1, O6.2).
● Sporirea garanției minime în domeniul salarizării și perfecționarea
legislației în domeniul salarizării pentru asigurarea principiului „plată egală pentru
muncă egală” (O1.1-O1.3).
● Uniformizarea politicii salariului minim si promovarea negocierilor
colective pentru sporirea salariului minim la nivel de sector (O1.1-O1.3).
● Asigurarea respectării drepturilor și garanțiilor de muncă ale salariaților,
protecția efectivă în muncă și securitate socială, menținerea și dezvoltarea
parteneriatului social la toate nivelurile (O1.1-O1.3).
● Pentru sectoarele și calificările unde se atestă deficit de forță de muncă,
facilitarea integrării cetățenilor altor state pe piața muncii din Republica Moldova
(O1.2).
● Promovarea activă a îmbunătățirii relațiilor inter-etnice din Republica
Moldova și punerea în valoare a diversității etnice din țară (O4.2, O9.1).
5.28 Protecție socială
● Implementarea prevederilor Cartei sociale europene revizuite,
Strasbourg, 3 mai 1996, în special cu privire la dreptul la salarizare echitabilă, dreptul
 83

la protecția împotriva sărăciei şi a excluderii sociale și dreptul la locuințe, dreptul

lucrătorilor la protecția propriilor creanțe în caz de insolvabilitate a patronului
acestora, dreptul persoanelor în etate la protecție socială, dreptul de a lua parte la
stabilirea şi ameliorarea condițiilor de muncă şi a mediului de muncă (O1.3, O6.1).
● Consolidarea funcției preventive a asistenței sociale în scopul reducerii
vulnerabilității și sărăciei prin măsurarea adecvată a deprivărilor sociale, elaborarea
criteriilor integrate de asistență socială, fortificarea legăturii dintre programele de
plăți, serviciile sociale și statutul ocupațional, îmbunătățirea eficienței schemelor de
plăți sociale prin reducerea fragmentării, duplicării și renunțarea la instituirea de plăți
sociale fără analiza impactului (O1.1-O1.3, O6.1, O6.2).
● Îmbunătățirea accesibilității și transparenței schemelor de asistență
socială prin: dezvoltarea mecanismelor de responsabilizare privind livrarea
beneficiilor; reducerea nivelului abuzului de asistență socială; creșterea gradului de
conștientizare și îmbunătățirea informațiilor privind drepturile de protecție socială, în
special în zonele rurale și greu accesibile; consolidarea capacităților structurilor de
asistență socială, inclusiv la nivel local, prin dezvoltarea instrumentelor inovatoare
de colectare a datelor, alocarea beneficiilor și consolidarea resurselor umane (O1.1-
O1.3, O6.1, O6.2).
● Consolidarea potențialului de protecție socială al schemelor de asistență
socială prin consolidarea monitorizării impactului protecției sociale asupra celor mai
vulnerabile grupuri de populație (O1.1-O1.3, O6.1, O6.2).
● Îmbunătățirea accesului la servicii sociale al grupurilor defavorizate prin
oferirea serviciilor relevante, cu distribuție geografică omogenă, ținând cont de
necesitățile, oportunitățile și potențialul fiecărui beneficiar în mod individual (O1.1-
O1.3, O6.1, O6.2).
● Perfecționarea legislației în domeniul asigurărilor sociale: asigurarea
sustenabilității bugetului asigurărilor sociale de stat, uniformizarea cotelor
contribuțiilor de asigurări sociale, revizuirea tipurilor de prestații și servicii acordate
în cadrul sistemului de asigurări sociale; diminuarea stagiului de cotizare necesar
pentru pensionarea anticipată pentru activitate în condiții deosebite de muncă;
diminuarea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă și a stagiului de cotizare
necesar pentru lucrătorii care activează în condiții de risc sporit pentru sănătate (de
exemplu: personalul medical, alte categorii de lucrători aflați în prima linie de
combatere a pandemiei Covid-19) etc. (O1.1-O1.3, O6.1, O6.2).
● Stabilirea unui cadru clar și previzibil privind ajustarea vârstei de
pensionare în funcție de speranța de viață la naștere, speranța de viață la pensionare
și de alți parametri demografici și financiari relevanți (O1.1-O1.3, O6.1, O6.2).
● Dezvoltarea sistemului de pensii multi-pilon funcțional și sustenabil,
prin asigurarea unui cadru regulator și fiscal facil și prudent, inclusiv prin dezvoltarea
sistemului de pensii administrate privat – Pilonul II (pensiile private obligatorii) cu
 84

condiția consolidării instituției responsabile de administrarea fondurilor de pensii

(O1.1-O1.3, O6.1, O6.2).
● Corelarea valorii contribuțiilor sociale cu drepturile de asigurări sociale
garantate în corespundere cu principiul sistemului de pensionare redistributiv bazat
pe solidaritatea între generații (O1.1-O1.3, O6.1, O6.2)
● Informarea activă a populației despre legătura dintre contribuții și
beneficii în vederea stimulării acumulării de contribuții și includerii cât mai largi a
populației în sistemul asigurărilor sociale (O1.1-O1.3, O6.1, O6.2).
● Promovarea dezinstituționalizării copiilor din instituții rezidențiale
(O3.1, O6.1).
● Dezvoltarea sistemului de prestații sociale acordate copiilor și familiilor
cu copii care să răspundă nevoilor acestora în vederea asigurării unui trai decent.
(O1.1-O1.3).
● Crearea unui mediu favorabil pentru îmbătrânirea activă și sănătoasă cu
scopul valorificării potențialului populației în etate și pentru sporirea abilităților de
angajare (pre-pensionare și după atingerea vârstei de pensionare), participării în
societate, menținerii unui stil de viață independent și sănătos, și implicării în dialogul
intergenerațional (O4.3, O1.2).
● Îmbunătățirea activității analitice privind recunoașterea, reducerea și
redistribuirea muncii de îngrijire neremunerată, precum și remunerarea și
reprezentarea lucrătorilor din îngrijire cu scopul de a promova accesul egal la muncă
decentă, fără discriminări și inegalități (O1.3).
5.29 Politici și management de securitate și ordine publică
● Consolidarea activității psihologului în instituțiile educaționale, pentru
identificarea, controlarea și consilierea în raport cu factorii de personalitate ce pot
crea predispoziții pentru comportament violent sau riscant (O3.1-O3.3, O9.1).
● Elaborarea și implementarea unui concept unitar privind prevenirea
delincvenței și violenței în rândul populației (inclusiv a prevenirii violenței bazate
pe gen, prevenirea delincvenței juvenile etc.) (O9.1).
● Crearea oportunităților pentru petrecerea timpului liber în activități
extrașcolare și de socializare civilizată, pentru a reduce incidența fenomenului
delincvenței juvenile (O3.1-O3.3, O4.1-O4.3, O9.1).
● Elaborarea și implementarea programelor de cultivare și îmbunătățire a
abilităților parentale cu scopul creării unui mediu propice și sigur pentru dezvoltarea
copiilor (O3.1-O3.3, O4.3, O9.1).
● Monitorizarea conținutului mediatic și online pentru a minimiza
expunerea copiilor și adolescenților la violența, abuzul și exploatarea sexuală
reflectată în mijloace de informare în masă și promovată în media și online (filme,
știri, jocuri, contentul rețelelor sociale) și pentru a reduce pe termen mediu și lung
 85

violența și agresivitatea din partea spectatorilor/utilizatorilor minori (O3.1-O3.3,

O4.3, O9.1, O9.2).
● Sporirea gradului de siguranță a tuturor persoanelor aflate pe teritoriul
Republicii Moldova, indiferent de vârstă, gen, etnie sau religie. Promovarea
campaniilor educaționale pentru reducerea consumului de alcool, substanțelor
narcotice și psihotrope în rândul copiilor și adolescenților (O3.1-O3.3, O4.3, O9.1).
● Eficientizarea acțiunilor de combatere a criminalității și protecție a
victimelor, inclusiv eliminarea violenței, neglijării, exploatării și traficării copiilor și
femeilor prin înlăturarea lacunelor în cadrul legal cu privire la incriminarea,
sancționarea, prevenirea şi combaterea faptelor care lezează sau pun în pericol viața
și sănătatea persoanei, violenței în familie și prin dezvoltarea serviciilor sociale
pentru victimele infracțiunilor (O3.1-O3.3, O4.3, O6.1, O9.1, O9.2).
● Elaborarea protocoalelor standard pentru asigurarea unui răspuns
multisectorial la cazurile de violență față de femei și violență în familie (O6.1, O7.1,
O9.1).
● Screening-ul, prevenirea şi combaterea adecvată a infracțiunilor
motivate de prejudecată, etnie, discriminare, ținând cont de vulnerabilitatea
persoanelor (O6.1, O7.1, O9.1).
● Cercetarea sociologică a factorilor criminalității cu un accent special pe
măsurile de prevenție a delincvenței juvenile și dezvoltare a unor noi tipuri de senzori
pentru monitorizarea în timp real a climatului de securitate comunitar (O6.1, O7.1,
O9.1, O9.2.).
● Abordarea cauzelor primare ale extremismului și combaterea
multiplicării discursurilor de incitare la ură şi diseminare online a materialelor
teroriste sau extremiste, precum și dezvoltarea rezilienței individuale la astfel de
propagandă (O3.1-O3.3, O4.3, O6.1, O7.1, O9.1, O9.2., O9.3).
● Eficientizarea măsurilor de menținere și asigurare a ordinii publice și
îmbunătățirea relației comunitate-poliție prin activitatea în comun cu comunitatea în
soluționarea problemelor ce țin de infracționalitate și securitate publică și sporirea
rolului femeilor în poliția comunitară pentru a oferi un sentiment mai mare de
securitate pentru populație, în special pentru femei și copii (O3.1-O3.3, O4.3, O6.1,
O7.1, O9.1, O9.2., O9.3).
● Reacționarea rapidă și calitativă la apelurile cetățenilor pentru
garantarea unui mediu sigur de ordine și securitate publică (O9.1, O9.2., O9.3).
● Dezvoltarea capacităților și instrumentelor de furnizare a securității la
nivel național și regional pentru gestionarea situațiilor de criză și excepționale (O9.1,
O9.2., O9.3).
● Consolidarea sistemului național de azil și asigurare a accesului
persoanelor care au solicitat o formă de protecție pe teritoriul Republicii Moldova la
drepturi și servicii calitative (O3.1, O3.3, O39.1, O9.2).
 86

● Crearea condițiilor de muncă de calitate înaltă pentru a stimula creșterea

eficienței angajaților în sectorul de securitate, motivarea personalului, eliminarea
barierelor legate de discriminare, creșterea numărului femeilor în sectoarele de
securitate și dezvoltarea sistemului de învățământ și consolidarea resurselor umane
în domeniul afacerilor interne (O3.2, O3.3, O7.1, O9.1-O9.3).
● Revizuirea mecanismului cu privire la accesul la arme din perspectiva
restricționării acestuia și stabilirea unei proceduri riguroase de monitorizare, marcare
și control asupra armelor din circuitul civil (O9.1-O9.3).
● Dezvoltarea unui sistem eficient de management al frontierei de stat și
asigurarea unui proces migrațional ordonat, sigur și reglementat (O9.2, O9.3);
● Reducerea numărului de victime și a pagubelor cauzate de situațiile de
urgență și excepționale, inclusiv prin elaborarea, adaptarea sau transferul soluțiilor
tehnologice noi pentru prevenirea situațiilor de urgență și excepționale și incendiilor
în sectorul casnic (O9.2, O9.3).
● Automatizarea proceselor informaționale și de lucru și digitalizarea
serviciilor pe domeniul afacerilor interne acordate cetățenilor, inclusiv adoptarea
soluțiilor tehnologice inteligente pentru sporirea nivelului de securitate a circulației
rutiere (O9.2, O9.3).
● Evaluarea continuă a riscurilor meteo-climatice, geomorfologice,
radiologice și seismice, evaluarea vulnerabilității fondului de clădiri și
infrastructurilor critice și ajustarea standardelor tehnice și de securitate relevante
(O9.2, O9.3). Consolidarea capacităților actorilor și instituțiilor cheie de a aborda
normele nediscriminatorii de gen și sociale pentru a răspunde și a preveni violența
bazată pe gen și violența sexuală, crearea alianțelor și a parteneriatelor strategice și
desfășurarea campaniilor de informare și advocacy (O9.1).
● Implementarea și monitorizarea realizării recomandărilor mecanismelor
internaționale privind drepturile omului ale angajamentelor asumate de Republica
Moldova (O9.1-9.3, O9.2, O9.3)
● Consolidarea capacităților instituțiilor naționale pentru apărarea
drepturilor omului prin dezvoltarea mecanismelor de implicare și oferirea unui statut
mai puternic Oficiului Avocatului Poporului și Consiliul pentru prevenirea și
eliminarea discriminării și asigurarea egalității în procesul de monitorizare, raportare
și implementare a recomandărilor acestora din perspectiva prevenirii, protecției și
promovării drepturilor omului și egalității de gen atât pe teritoriul Republicii
Moldova, cât și în afara țării (O7.1, O7.2).
● Întărirea capacităților instituțiilor din sectorul sănătății de a răspunde la
violența de gen ca parte a unui mecanism multisectorial, inclusiv răspunsul la violența
sexuală prin managementul clinic al violului - atât în contextul obișnuit, cât și în
context umanitar sau de urgență de sănătate publică (O9.1)
 87

● Prevenirea şi combaterea infracțiunilor motivate de prejudecată, etnie,

discriminare, ținând cont de vulnerabilitatea persoanelor, în mod deosebit a populației
cheie cu risc sporit de HIV, persoanelor care trăiesc cu HIV, persoanelor cu
dizabilități, inclusiv persoanelor cu dizabilități mentale aflate în instituții psihiatrice,
minorităților etnice etc. (O6.1, O7.1, O9.1).
6. Impactul
Impactul SND urmează a fi evaluat în raport cu indicatorii care în mod direct
relatează dimensiunile calității vieții oamenilor (Tabelul 5). În procesul de elaborare
a strategiilor sectoriale, precum și de monitorizare și evaluare, fiecare indicator
urmează a fi dezagregat după criteriile relevante pentru a reflecta gradul efectiv de
cuprindere a oamenilor în procesul de dezvoltare. Aceste criterii includ, dar nu se
limitează, la sex, vârstă, amplasarea geografică (rural/urban, regiunile de dezvoltare),
medii de reședință, statut de dizabilitate, etnie și limba vorbită, domiciliu, statut
socio-economic.
Tabelul 5. Indicatorii de evaluare a impactului de dezvoltare
a SND „Moldova Europeană 2030”
Obiectivul general / Sursa Valoarea Ținta Ținta
Indicatorul de intermediară finală
referință (2025) (2030)
Obiectivul general 1. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților
1. Rata medie anuală de creștere a Biroul 3,7 5,0 5,0
PIB-ului, % Național de (media (media 2023- (media
Statistică pentru 2025) 2026-
(BNS) 2016- 2030)
2021)
2. Rata medie anuală de creștere a BNS 5,1 7,5 (media 7,5
PIB-ului pe cap de locuitor, % (media 2023-2025) (media
2016- 2023-
2021) 2025)
3. Rata sărăcie absolute, % BNS 25,6 23,7 10,0
(media
pentru
2016-
2021)
4. Indicele Gini BNS 27,8 25 23,0
(2021)
5. Contul curent, pondere în PIB, Banca -8,2 -5,0 - 4,0
% Națională a (media
Moldovei pentru
(BNM) 2016-
2021)
6. PIB produs în afara municipiului BNS 40,1 55 60
Chișinău, % din PIB-ul total (2019)
 88

7. Rata de ocupare, media anuală, BNS 39,8 45,0 55,0

% (2021)
8. Populația ocupată de 15-34 de BNS 28,9 30,0 35,0
ani, ponderea în total populație (2021)
ocupată, %
9. Economia brută, pondere în PIB, BNS 16,7 20,0 22,0
% (2020)
10. Volumul remiterilor personale BNS, BNM 14,8 14,0 13,0
recepționate, pondere în PIB, % (2021)
11. Influxul net al investițiilor BNM 2,1 4,0 5,0
străine directe, pondere în PIB, (media
% 2016-
2021)
12. Volumul exporturilor de bunuri BNM 9,9 14,0 14,0
și servicii, creștere medie, % (media
pentru
2016-
2021)
13. Indicele libertății economice, Fundația 61,3 70,0 80,0
scor total, scara de la 0 (cel mai „Heritage” (2022)
rău) la 100 (cel mai bine)
14. Indicele global al inovațiilor Global 32,3 42,0 45,0
(Global Innovation Index), scara Innovation (2021)
de la 0 (cel mai rău) la 100 (cel Index
mai bine)
15. Calitatea concurenței interne, FEM 48,9 53,0 55
puncte conform Raportului (2019)
Competitivității Globale (100%
maxim)
16. Ponderea IMM în total venituri BNS 39,3 45,0 55,0
din vânzări, % (2020)
17. Credite acordate sectorului Banca 27,8 35,0 40,0
privat, pondere în PIB, % Mondială (2020)
18. Ponderea economiei informale BNS 27,4 25 20
în PIB, % (2020)
19. Disparitatea salarială de gen BNS 13,6 10,0 5,0
(2021)
20. Valoarea adăugată brută în BNS 9,4 11 13
industria prelucrătoare, ca (2021)
proporție în PIB, %
Obiectivul general 2. Îmbunătățirea condițiilor de trai
21. Ponderea populației cu acces la BNS 86,4 90 95
surse sigure de alimentare cu (2021)
apă, % din total
 89

22. Populația conectată la serviciul BNS 33,2 50 65

public de canalizare, pondere (2021)
din numărul total al populației,
%
23. Ponderea autoturismelor ASP 1,2 8,0 15,0
electrice și hybride în total (2020)
autoturisme, %
24. Rata accidentelor rutiere la 100 Ministerul 98 80 70
de mii de populație Afacerilor (2021)
Interne (MAI)
25. Numărul deceselor cauzate de Ministerul 10,3 7,3 5,1
accidentele rutiere la 100 mii de Afacerilor (2019)
populație Interne (MAI)
26. Starea drumurilor publice ASD 46,8 25 10
naționale, ponderea drumurilor (2020)
în starea „rea” și „foarte rea”
27. Transparența bugetară, conform Open Budget 57 65 70
Open Budget Survey, scara de la Survey (2019)
0 (cel mai rău) la 100 (cel mai
bine)
28. Calitatea infrastructurii rutiere, FEM 2,6 4,5 5,5
puncte conform Raportului (2019)
Competitivității Globale, scara
de la 0 (cel mai rău) la 7 (cel
mai bine)
29. Ponderea veniturilor fiscale în Ministerul 28,3 33,0 36,0
totalul de venituri ale bugetelor Finanțelor (2021)
locale, %
30. Ponderea energiei din surse Ministerul 25,1 30 35
regenerabile în consumul final Infrastructurii (2020)
brut, % și Dezvoltării
Regionale
(MIDR)
31. Volumul investițiilor în sectorul MIDR 0,03 0,1 0,5
eficiență energetică, raportat la (2018)
PIB, %
32. Ponderea populației cu acces la BNS 76,4 80,0 90,0
Internet, în total populație, % (2021)
33. Ponderea locurilor de muncă BNS 22,8 20,0 18,0
informale în totalul locurilor de (2021)
muncă, %
 90

34. Rata tinerilor NEET43 (15-34 BNS 30,4 25 22

ani), % (2021)
35. Rata accidentelor de muncă la BNS 89 35 25
100000 de salariați (2021)
36. Indicele îmbătrânirii active, % Ministerul 28,7
31,8 36,8
Muncii și (2020)
Protecției
Sociale
(MMPS)
37. Ponderea populației care MMPS 15,5 13 10
intenționează să se mute într-o (Studiul (2020)
altă țară în următorii 3 ani, % Generații și
Gen)
Obiectivul general 3. Garantarea educației relevante și de calitate pentru toți
38. Ponderea copiilor și tinerilor din Organizația 57,8 73 80
învățământul gimnazial cu pentru (2018)
cunoștințe minime în domeniul Cooperare și
știință (Programul pentru Dezvoltare
Evaluarea Internațională a Economică
Elevilor), % (OCDE)
39. Ponderea elevilor din ultima OCDE 54,2 71 80
clasă a învățământului gimnazial (2018)
cu cunoștințe minime în
domeniul citirii/lecturii
(Programul pentru Evaluarea
Internațională a Elevilor), %
40. Ponderea elevilor din ultima OCDE 49,7 70 80
clasă a învățământului gimnazial (2018)
cu cunoștințe minime în
domeniul matematicii
(Programul pentru Evaluarea
Internațională a Elevilor), %
41. Rata brută de cuprindere în BNS 16 20 24
instituțiile de educație (2021)
antepreșcolară, %
42. Rata brută de cuprindere în BNS 89,2 96 98
învățământul preșcolar, % (2020/21)
43. Rata brută de înrolare în BNS 106,5 105 105
învățământul primar, % (2020/21)
44. Rata brută de cuprindere în BNS 104,3 103 103
învățământul gimnazial, % (2020/21)

43
Procentul tinerilor care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație
și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație
 91

45. Rata de cuprindere în BNS 82,1 94 98

învățământ a persoanelor cu (2020/21)
vârsta de până la 19 ani, %
46. Rata de participare a tinerilor și BNS 10,79 15 25
adulților (15-64 ani) în educația (2021)
formală și nonformală pe
parcursul vieții (în ultimele patru
săptămâni precedente
interviului)
47. Indicele parității pe sexe, nivel BNS 1,4 1,1 1,0
terțiar (2020/21)
48. Câștigul salarial mediu lunar net BNS 103,1 110,0 140,0
al cadrelor didactice în (2021)
învățământ în raport cu câștigul
salarial mediu lunar net pe
economie, %
49. Rata brută de participare a Programul 54 65 75
romilor copii în învățământul Națiunilor (2018)
primar și secundar, % Unite pentru
Dezvoltare
(PNUD)
Obiectivul general 4. Ridicarea nivelului de cultură și de dezvoltare personală
50. Cheltuieli medii lunare pe o BNS 35,5 60 110
persoana pentru agrement, MDL (2018)
51. Cheltuieli medii lunare pe o BNS 1,5 2,5 4
persoana pentru agrement, % din (2018)
total cheltuieli gospodării
casnice
52. Cheltuieli medii lunare pe o BNS 63,6 140 240
persoana pentru cultură și (2021)
recreere, MDL
53. Cheltuieli medii lunare pe o BNS 2,1 3,5 5
persoana pentru cultură și (2021)
recreere, % din total cheltuieli
gospodării casnice
54. Cota turismului în PIB, % BNS 0,6 0,8 (media 1,0
(media 2023-2025) (media
2016- 2026-
2018) 2030)
Obiectivul general 5. Îmbunătățirea sănătății populației prin contribuția activă a unui
sistem de sănătate modern și eficient, care răspunde nevoilor fiecărui individ
55. Speranța de viață la naștere BNS 69,1 71,5 72
(2021)
56. Rata mortalității materne la 100 BNS 16,3 5 2
de mii de nou-născuți vii (2020)
 92

57. Rata mortalității infantile la BNS 8,5 5 2

1000 de nou-născuți vii (2021)
58. Rata mortalității prin ANSP 73,4 50 40
traumatisme, intoxicații la 100 (2021)
de mii de populație
59. Rata mortalității prin boli ale ANSP 1253,4 1000 800
aparatului circulator, tumori (2021)
maligne și boli ale aparatului
digestiv la 100 de mii de
populație
60. Rata totală a nașterilor timpurii BNS 26,19 15 9
la vârsta de 15-19 ani la 1000 de (2021)
femei de vârsta respectivă
Obiectivul general 6. Un sistem de protecție socială solid și incluziv
61. Ponderea populației încadrate în CNAM 87,8 90 92
sistemul asigurării obligatorii de (2020)
asistență medicală
62. Coraportul dintre pensia medie BNS 28,9 30,0 35,0
pentru limită de vârstă şi (2021)
câștigul salarial mediu lunar
nominal brut, %
63. Coraportul dintre pensia medie BNS 143,3 155,0 170,0
pentru limită de vârstă şi (2021)
minimul de existență pentru
pensionari, %
64. Acoperirea populației celei mai BNS 10,7 25 35
sărace (cei mai săraci 20%) cu (2021)
prestații de Ajutor social, %
65. Ponderea serviciilor sociale în MMPS 4,7 6,5 9,0
bugetul protecției sociale, % (2022)
66. Numărul persoanelor cu Agenția 1766 1400 1000
dizabilități instituționalizate Națională de (2022)
Asistență
Socială
(ANAS)
67. Numărul persoanelor cu ANAS 236 1000 3000
dizabilități care au beneficiat de (2021)
programe de formare și orientare
profesională pentru încadrarea în
câmpul muncii
68. Rata sărăciei extreme la copiii BNS 10,0 8,5 6,0
de 0-17 ani, % (2020)
69. Ponderea copiilor aflați în MMPS 1,8 1,5 1,2
situație de risc, % (2020)
 93

70. Ponderea copiilor în serviciile de MMPS 83,4 95,0 98,0

plasament de tip familial, % (2021)
Obiectivul general 7. Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive și transparente
71. Ponderea cazurilor pierdute la Ministerul 34,33 15 10
CEDO din numărul cererilor Justiției (MJ) (2017)
comunicate în fiecare an, %
72. Ponderea persoanelor care au Centrul 11,3 4 0
efectuat plăți neoficiale (mită) în Național (2017)
ultimele 12 luni Anticorupție
(CNA)
73. Ponderea antreprenorilor care au CNA 3,6 1,2 0
efectuat plăți neoficiale (mită) în (2017)
ultimele 12 luni
74. Indicatorul privind „Controlul Banca -0,57 1,0 1,5
asupra corupției” (de la -2,5 la Mondială (2020)
2,5)
75. Ponderea cetățenilor care au Agenția de 49,4 65,4 75
accesat serviciile publice în Guvernare (2021)
format electronic din totalul Electronică
utilizatorilor de servicii publice,
%
76. Indicatorul privind „Calitatea Banca -0,04 1,0 1,5
regulatorie” (de la -2,5 la 2,5) Mondială (2020)
77. Ponderea cheltuielilor publice Ministerul 84,2 99,5 100
executate în totalul cheltuielilor Finanțelor (2021)
publice aprobate, %
78. Ponderea femeilor în serviciul Cancelaria de 40,9 45 50
public la poziții de conducere de Stat (2020)
nivel superior, %
79. Ponderea femeilor alese în Comisia 24,8 40 50
Parlament, % din total deputați Electorală (2020)
aleși Centrală
(CEC)
80. Ponderea femeilor alese în CEC 21,8 40 50
funcții primar, % din total (2019)
primari
81. Ponderea femeilor alese în CEC 36,5 45 50
funcții consilier în consiliile (2019)
locale, % din total consilieri
82. Ponderea femeilor alese în CEC 27,1 43 50
funcții consilier în consiliile (2019)
raionale / municipale, % din
total consilieri
Obiectivul general 8. Edificarea unui sistem de justiție echitabil, incoruptibil și
independent
 94

83. Număr de adresări pentru MJ, Consiliul 277 877 1077

soluționarea litigiilor pe cale de Mediere (2017)
extrajudiciară (CM)
84. Lipsa corupției în justiție (de la World Justice 0,36 0,7 0,8
0 la 1) Project (2021)
85. Număr de litigii soluționate pe MJ, CM 164 487 687
cale extrajudiciară (2017)
86. Numărul noilor genuri de MJ (Centrul 30 38 42
expertiză judiciară dezvoltate Național de (media
conform Nomenclatorului de Expertize pentru
expertize judiciare Judiciare) 2016-
MS (Centrul 2021)
de Medicină
Legală)
MAI
CNA
87. Ponderea spațiilor de detenție MJ; 25% 41% 49%
din instituțiile penitenciare care Administrația (2017)
corespund standardelor Națională a
internaționale, % Penitenciarelor
88. Ponderea persoanelor aflate în MJ; 60% 80% 90%
sistemul de probațiune și Inspectoratul (2017)
reintegrate în societate, % Național de
Probațiune
89. Ponderea angajaților din MJ (Centrul 1% 3% 6%
instituțiile de expertiză judiciară Național de (media
cu titlu științific, % Expertize pentru
Judiciare) 2016-
2021)
Obiectivul general 9. Promovarea unei societăți pașnice și sigure
90. Numărul victimelor omorului MAI 6,7 5,7 4,7
intenționat la 100 de mii de (2016)
populație
91. Proporția populației supuse BNS 9,6 4 2,5
violenței fizice sau sexuale, în (2010)
ultimele 12 luni
92. Percepția populației privind MAI; 30,2 40 50
siguranța Barometrul (2021)
Opiniei
Publice
93. Numărul victimelor traficului de MAI 7,0 4,5 3,5
ființe umane la 100 de mii de (2018)
populație
 95

94. Numărul victimelor MAI 11,9 9,0 8,0

infracțiunilor de violență sexuală (2019)
la 100 de mii de populație
Obiectivul general 10. Asigurarea unui mediu sănătos și sigur
95. Ape normativ epurate, ponderea Agenția de 14,11 30,0 40,0
din volumul total al apelor uzate Mediu (AM) (2016)
evacuate în corpurile de apă, %
96. Clasa de calitate a apelor de AM III II II
suprafață din bazinul râului (2017)
Nistru (I – foarte bună, II –
bună, III – poluată moderat, IV
– poluată, V – foarte poluată)
97. Clasa de calitate a apelor de AM III II II
suprafață din bazinul râului Prut (2017)
(I – foarte bună, II – bună, III –
poluată moderat, IV – poluată,
V – foarte poluată)
98. Clasa de calitate a apelor de AM IV/V III/IV III/IV
suprafață din sub-bazine (2017)
hidrografice (I – foarte bună, II
– bună, III – poluată moderat,
IV – poluată, V – foarte
poluată)
99. Productivitatea apei, USD PPC Ministerul 45,5 55 70
(2017=1)/m3 Mediului (2020)
(MM)
100. Nivelul de stres hidric (ponderea MM 12,5 10 7
extragerii apei dulci din (2020)
resursele totale disponibile de
apă dulce), %
101. Deșeuri reciclate, ponderea din AM 44,4 50 56
volumul total de deșeuri (2018)
formate, %
102. Suprafețe acoperite cu păduri și AM 13,4 14,8 16,3
alte terenuri cu vegetație (2020)
forestieră, ponderea din
suprafața țării, %
103. Suprafața terenurilor ariilor BNS; 5,8 8 10
protejate, ponderea din suprafața AM (2018)
țării, %
104. Cantitatea de emisii de substanțe BNS; 100 60 40
poluante în aer de la sursele AM (media
mobile (pe surse), mii tone, pentru
raportate pe o persoană, % 2016-
2020)
 96

105. Emisiile totale de CO2 raportate MM 4 5 7

la o unitate de PIB (2019)
106. Gaze cu efect de seră, obiectivul AM 100 64 70
necondiționat în % față de (media
media pentru anii 2016-2020 pentru
2016-
2020)
107. Rata de conectare a populației la BNS 58,9 65 75
servicii de salubrizare, % (2021)
108. Ponderea populației cu acces la MM 74,1 85 90
servicii de livrare a apei (2020)
gestionate sigur, %

7. Riscuri în implementare

Tabelul 6. Riscuri în implementarea SND „Moldova Europeană 2030”

Riscuri anticipate Probabilitatea Impact Măsuri de atenuare a riscului
(joasă/ medie/ (mic/mediu/mare)
înaltă)

Apariția diferitor mare mare - Asigurarea că SND va fi

șocuri exogene un document aflat în continuă
negative care monitorizare și, la necesitate,
subminează revizuire, în funcție de dinamica
capacitatea contextului extern.
autorităților relevante - Având în vedere
de a implementa creșterea frecvenței șocurilor din
angajamentele din ultimii ani, o atenție sporită va fi
SND (ex: criză de atribuită obiectivelor de
securitate, secetă, securitate și reziliență, cu accent
pandemia, recesiune pe prevenire și identificare
economică, inflație timpurie a riscurilor.
înaltă etc.)

Finanțare insuficientă mare mare - Corelarea priorităților

a SND din surse din SND cu cadrul de planificare
bugetare și de bugetară.
asisțență tehnică și - Asigurarea unei
financiară din partea comunicări intense și a unei
partenerilor de coordonări eficiente permanente
dezvoltare cu comunitatea donatorilor pe
marginea priorităților de
finanțare din cadrul SND.
 97

Pierderea în timp a medie mare - Focusarea SND pe

suportului politic priorități care întrunesc consens
pentru SND larg în societate: creștere
economică, ameliorarea
condițiilor de trai, servicii
publice calitative, mediu curat
sau bună guvernanță.

Apariția și în medie mediu - Cancelaria de Stat, în

continuare a multor procesul de evaluare a
documentelor de conceptelor documentelor de
politici publice slab politici publice va verifica
corelate între ele și cu corelarea cu SND și posibilele
SND. suprapuneri cu alte documente
de planificare strategică.
- Asigurarea unei legături
strânse între SND și CBTM.

8. Proceduri de raportare
Principiile care vor sta la baza implementării prezentei Strategii
Lecțiile oferite de implementarea precedentelor documente naționale de
planificare strategică indică necesitatea elaborării unor intervenții care să promoveze
și să asigure respectarea drepturilor omului. Astfel, prin imperativul intervențiilor
centrate pe om, Guvernul își propune:
● elaborarea politicilor și a documentelor de politici în baza unei
colaborări fundamentate pe încredere cu oamenii asupra cărora deciziile și politicile
Guvernului au impact, implicarea oamenilor în înțelegerea profundă a problemelor
care trebuie soluționate și a cauzelor acestora, precum și urmărirea impactului tuturor
politicilor asupra oamenilor;
● direcționarea și aplicarea pe larg a cercetărilor științifice și a abordărilor
inovaționale pentru formularea opțiunilor de politici bazate pe evidențe;
● ancorarea documentelor de politici sectoriale pentru implementarea
prezentei Strategii la principiile (interdependență, egalitate și nediscriminare,
participare și abilitare, responsabilizare) și la standardele privind drepturile omului și
egalitatea de gen;
Coerența politicilor
Succesul implementării prezentei Strategii depinde de coerența cadrului de
planificare strategică, care este, în prezent, destul de problematică. În Republica
Moldova a existat în mod tradițional un număr excesiv de documente de planificare
strategică, care adesea se suprapuneau sau se contraziceau, pentru domenii de politici
prea înguste, nefiind corelate cu strategiile sectoriale și integrate în procesele de
planificare bugetară. Aceste documente, în mare parte, nu erau monitorizate
 98

corespunzător și nici evaluate corect, iar responsabilitățile între partenerii de

implementare nu erau clar repartizate.
Prezenta Strategie devine documentul strategic de referință pe termen lung
pentru asigurarea coerenței dintre politicile naționale, sectoriale și cadrul
bugetar. Strategia include un șir de priorități și ținte interconectate, care,
implementate de diverși actori, trebuie să ducă la implementarea angajamentelor
internaționale și atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Strategia ține cont de
angajamentele Republicii Moldova pentru implementarea prevederilor Acordului de
Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă
parte, în special, cele care pot influența atingerea obiectivelor proiectate. Pentru
implementarea sinergică a obiectivelor, este inerent un sistem integrat de planificare
strategică, cooperare la diferite niveluri și includerea tuturor părților interesate în
procesul de planificare, implementare și monitorizare a politicilor.
Implementarea prezentei Strategii
Prezenta Strategie, cu scopul său major de a spori în mod vizibil calitatea vieții
oamenilor, împreună cu obiectivele sale, formează cadrul primordial de planificare
strategică a dezvoltării țării. Fiecare obiectiv dintre cele 10 conține o serie de
obiective specifice și acțiuni prioritare, clasificate în funcție de programele bugetare
existente, care are menirea de a seta repere și direcții de acțiune care vor sta la baza
elaborării documentelor de politici sectoriale.
Autoritățile publice vor ajusta/elabora strategiile sectoriale, ținând cont de
obiectivele specifice și acțiunile prioritare incluse în prezenta Strategie. Strategiile
sectoriale vor conține o analiză plenară a sectorului, vor oferi opțiuni detaliate de
politici, urmând principiile și standardele privind drepturile omului, și vor fi centrate
pe reducerea inegalităților de șanse care pot să existe în diferite domenii în funcție de
gen, vârstă, mediu de reședință (rural/urban), dizabilitate, etnie și/sau limbă vorbită.
Strategiile sectoriale vor include, de asemenea, toate țintele și indicatorii relevanți
sectorului respectiv, adaptați la contextul național al Republicii Moldova.
Pentru raționalizarea numărului documentelor de politici sectoriale, asigurarea
corelării și sinergiei între acestea și abordării sistemice dintre diverse domenii de
politici, precum și pentru alinierea acestora la cadrul bugetar, se recomandă
elaborarea strategiilor în mod prioritar doar pentru domeniile de activitate indicate în
Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern.
În conformitate cu prevederile Acordului de Asociere dintre Republica
Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, precum și conform altor
tratate internaționale, pot fi prevăzute angajamente privind dezvoltarea și punerea în
aplicare a unor strategii pentru anumite domenii. Însă, în acest caz, cuvântul
„strategie” trebuie interpretat mai degrabă ca o modalitate propusă la nivel strategic
 99

pentru soluționarea problemelor și/sau atingerea obiectivelor asumate decât în sensul

documentului de politici „Strategia”, reglementat prin cadrul normativ al Republicii
Moldova. Astfel, angajamentele internaționale de a dezvolta abordări și soluții
strategice pe anumite domenii („strategii”) trebuie incluse în documentele de politici
pentru sectoarele menționate mai sus, urmând exigențele naționale pentru
raționalizarea și eficientizarea procesului de planificare strategică. Totuși, dacă
angajamentele internaționale prevăd expres unele documentele de politici care nu se
încadrează în domeniile menționate sau țintesc subiecte intersectoriale, precum
combaterea corupției, poate fi analizată oportunitatea elaborării și aprobării acestora.
Cu toate acestea, pentru asigurarea coerenței în procesul de planificare strategică se
recomandă integrarea aspectelor intersectoriale în strategiile sectoriale elaborate
pentru domeniile stabilite în Legea cu privire la Guvern.
Experiența implementării precedentei strategii naționale de dezvoltare arată că
succesul implementării acesteia depinde de instrumentele de operaționalizare. Prin
urmare, documentul operațional de implementare a prezentei Strategii va fi Planul
național de dezvoltare, care va include acțiunile și sursele financiare corespunzătoare
necesare pentru implementarea obiectivelor strategiei, în conformitate cu strategiile
sectoriale.
Planul național de dezvoltare va fi elaborat pentru o perioadă de trei ani, în
baza priorităților incluse în strategiile sectoriale elaborate pentru implementarea
prezentei Strategii, va fi documentul de referință în procesul de elaborare a cadrului
bugetar pe termen mediu și, respectiv, va fi extins anual până la elaborarea Cadrului
bugetar pe termen mediu. Prin urmare, structura și destinația cheltuielilor publice
urmează a fi adaptate la obiectivele strategice de dezvoltare durabilă a Republicii
Moldova. În timp, va fi analizată oportunitatea combinării Planului național de
dezvoltare cu Cadrul bugetar pe termen mediu, pentru a asigura o planificare mai
riguroasă a politicilor, pe deplin aliniată la posibilitățile și angajamentele financiare,
dar și pentru a raționaliza procesul de planificare strategică.
Cancelaria de Stat va fi responsabilă de coordonarea procesului de elaborare a
Planului național de dezvoltare în conformitate cu prevederile prezentei Strategii,
care va fi sincronizat cu procesul de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu și
de monitorizare și evaluare a acestuia, implicit a prezentei Strategii. Ministerul
Finanțelor va asigura elaborarea, corelarea și promovarea Cadrului bugetar pe termen
mediu, urmând prioritățile stabilite în prezenta Strategie.
Monitorizarea și evaluarea prezentei Strategii
Pentru fiecare obiectiv general sunt stabiliți o serie de indicatori, care relevă
valoarea de referință și ținta intermediară pentru 2025 și ținta finală pentru anul
203044. Acești indicatori vor fi considerați de bază în elaborarea strategiilor sectoriale

44
Pentru unii indicatori de flux unde se atestă o volatilitate sporită de la an la an, se va calcula media pentru 2021-2025 pentru ținta intermediară și
media pentru 2026-2030 pentru ținta finală.
 100

și, alături de alți indicatori considerați relevanți, vor fi incluși în Planul național de
dezvoltare. În strategiile sectoriale, indicatorii de referință din prezenta Strategie vor
fi dezagregați conform unor criterii relevante precum: sex, vârstă, mediu de reședință,
aspect teritorial, statut ocupațional, dizabilitate, etnie și/sau limbă vorbită și alte
dezagregări relevante pentru asigurarea principiului „nimeni nu este lăsat în urmă”.
Pentru asigurarea unei monitorizări corespunzătoare, sistemul statistic național, care
include Biroul Național de Statistică, precum și alți producători de statistici oficiale
și deținători de date administrative, vor asigura colectarea datelor dezagregate
conform criteriilor menționate.
Ținând cont de orizontul pe termen lung al prezentei Strategii, valorile de
referință se vor actualiza pe întreaga perioadă de implementare a strategiei. Prin
urmare, va fi necesară o analiză continuă a scenariilor și proiecțiilor de dezvoltare pe
termen lung la nivel național și internațional, precum și de monitorizare a tendințelor
și vulnerabilităților prognozate, toate acestea fiind luate în considerare în planificarea
politicilor de dezvoltare. În rapoartele de monitorizare și evaluare vor fi formulate
recomandări privind îmbunătățirea eficienței implementării obiectivelor și oricare
alte modificări necesare.
Pe parcursul implementării prezentei Strategii vor fi realizate următoarele
proceduri de monitorizare și evaluare:
● monitorizarea anuală – în baza monitorizării trimestriale, va fi generat
raportul anual privind implementarea Planului național de dezvoltare. Raportul anual
va avea un caracter analitic. Acesta va fi un document de referință pentru planificarea
următorului ciclu al Planului național de dezvoltare și, respectiv, al Cadrului bugetar
pe termen mediu. Rapoartele anuale vor include analiza dinamicii indicatorilor
(outcomes – rezultatele), inclusiv indicatori de monitorizare a țintelor ODD.
Structura rapoartelor anuale va reflecta structura prezentei Strategii, analiza la nivelul
fiecărui obiectiv general fiind asigurată de către ministerul responsabil de domeniul
de politici corespunzător în baza informației furnizate de către celelalte autorități
implicate, și va include analiza nivelului de implementare a obiectivelor specifice, a
acțiunilor prioritare și a indicatorilor de monitorizare din perspectiva acțiunilor
întreprinse de autorități pe parcursul anului.
● evaluările intermediare – în 2026 va fi elaborat un raport de evaluare,
care va analiza impactul implementării prezentei Strategii în baza țintelor
intermediare, precum şi va propune o ajustare a obiectivelor finale în funcție de
progresul realizat și de tendințele social-economice la nivel național și internațional.
În procesul de evaluare intermediară va fi analizat Indicele Integral Teritorial de
Securitate Demografică, care este un instrument de măsurare a nivelului de bunăstare
demografică la nivel local, pentru a evalua impactul Strategiei în fiecare unitate
administrativ-teritorială din punct de vedere demografic;
 101

● raportul final de implementare – în anul 2031, la finalizarea

implementării prezentei Strategii va fi elaborat un raport final privind rezultatele şi
impactul implementării acesteia.
Rapoartele anuale de monitorizare și rapoartele de evaluare intermediară și
finală vor fi elaborare de către Cancelaria de Stat în baza informației prezentate de
către autoritățile publice centrale, conform unui format prestabilit și le vor prezenta
Consiliului Național de Coordonare pentru Dezvoltare Durabilă pentru a fi validate.
Ulterior, rapoartele vor fi făcute publice și prezentate Parlamentului. De asemenea,
rapoartele de monitorizare și evaluare a prezentei Strategii se vor utiliza la raportarea
progresului privind realizarea Agendei globale de Dezvoltare Durabilă 2030 și a
rapoartelor periodice de evaluare voluntară națională.
Concomitent, instituțiile naționale de protecție a drepturilor omului şi
organizațiile necomerciale vor fi invitate să prezinte rapoarte alternative privind
implementarea prezentei Strategii, care vor fi examinate în cadrul audierilor publice
care se vor organiza anual la nivel de Parlament și Guvern.
 NOTA INFORMATIVĂ
la hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege
pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”

1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanţilor la elaborarea proiectului

Proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei
naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” a fost elaborat de către Cancelaria de Stat cu
suportul partenerilor de dezvoltare.

2. Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalităţile urmărite

Proiectul Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană2030” (în continuare – proiectul SND
„Moldova Europeană 2030”) a fost elaborat în vederea definirii unei viziuni de dezvoltare a
Republicii Moldova în centrul căreia este cetățeanul, beneficiarul dezvoltării într-o țară prosperă,
europeană și rezilientă.
În contextul actual al crizelor regionale și globale care afectează țara noastră, proiectul SND „Moldova
Europeană 2030” definește inclusiv viziunea de dezvoltare pe termen mediu și lung pentru
consolidarea rezilienței Republicii Moldova în eventuale alte crize, creând astfel baza pentru o
dezvoltare durabilă și incluzivă.
Documentul descrie direcțiile de dezvoltare a țării și adaptează prioritățile, obiectivele, indicatorii și
țintele angajamentelor internaționale asumate de către Republica Moldova la contextul național,
inclusiv Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană și angajamentele care derivă
din statutul de țară-candidat pentru aderarea la UE, dar și Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030.
Totodată, necesitatea unui document vizionar de planificare strategică este determinată de asigurarea
unui cadru unic și coerent care urmează să ancoreze politicile publice. Mai mult decât atât, aceasta este
subliniată de noile realități economice, sociale și de securitate în care intră Republica Moldova, la fel
ca întreaga regiune, în contextul secvenței de crize care au developat numeroase carențe sistemice de
dezvoltare. Pandemia COVID-19, crizele energetice, creșterile accelerate ale prețurilor, secetele și
inundațiile recurente, crizele economice și criza de securitate regională – toate evidențiază importanța
unui document de planificare care să contribuie, atât la o adaptare mai bună la noile realități, cât și să
catalizeze procesul de dezvoltare prin valorificarea oportunităților și prevenirea activă a riscurilor.

3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop armonizarea

legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene

Proiectul nu este elaborat în scopul armonizării legislației naționale cu legislația UE, exceptându-se de
efectuarea expertizei de compatibilitate.

4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi

Urmând imperativul integrării europene, exprimat prin Acordul de Asociere Republica Moldova –
Uniunea Europeană, proiectul SND „Moldova Europeană 2030” adoptă conceptul utilizat de țările
Uniunii Europene pentru măsurarea calității vieții oamenilor, astfel încât sporirea calității vieții este
scopul strategic al documentului.
Obiectivele strategice ale SND „Moldova Europeană 2030” reflectă cele 10 dimensiuni utilizate
pentru măsurarea calității vieții la nivelul Uniunii Europene: veniturile, condițiile de trai,
educația, cultura, sănătatea, solidaritatea socială, încrederea în guvernare, încrederea în
justiție, securitatea umană și calitatea mediului.
Astfel, SND „Moldova Europeană 2030” stabilește 10 obiective generale, și anume:
1. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților.
2. Îmbunătățirea condițiilor de trai.
3. Garantarea educației relevante și de calitate pentru toți pe întreg parcursul vieții.
4. Ridicarea nivelului de cultură și de dezvoltare personală.
5. Îmbunătățirea stării de sănătate fizică și mintală a populației prin contribuția activă a unui sistem
de sănătate modern și eficient, care răspunde nevoilor fiecărui individ
6. Un sistem de protecție socială solid și incluziv.
7. Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive și transparente.
8. Edificarea unui sistem de justiție echitabil, incoruptibil și independent.
9. Promovarea unei societăți pașnice și sigure.
10. Asigurarea unui mediu ambiant sănătos și sigur.
Pentru fiecare din cele zece obiective au fost analizată situația curentă, au fost scoase în evidență cele
mai vulnerabile grupuri din societate, au fost analizați factorii de bază ai vulnerabilității oamenilor, a
fost formulată viziunea strategică, au fost stabilite obiectivele specifice și formulate direcțiile de
politici și intervențiile prioritare, a fost descris impactul scontat și, nu în ultimul rând, au fost setați
indicatorii și țintele de monitorizare și evaluare.
Elementul inovativ al proiectului SND „Moldova Europeană 2030” este, că, fiind un document de
referință pentru intervențiile de politici ulterioare, aceasta urmărește schimbarea opticii politicilor
publice din Republica Moldova, prin centrarea acestora pe problemele, interesele și aspirațiile
oamenilor. Totodată, documentul definește o serie de intervenții prioritare concrete– regulatorii,
instituționale, bugetare, investiționale, educative etc., care vor avea impact pozitiv direct asupra
bunăstării și vor contribui la descătușarea potențialului oamenilor pe plan antreprenorial, educațional,
cultural, productiv, social etc.
Definind conturul viitorului dorit pentru Republica Moldova, proiectul SND „Moldova Europeană
2030” va servi ca reper pentru toate strategiile și programele sectoriale, atât la scară națională, cât și
pentru cele regionale și locale. Astfel, documentele de politici publice sectoriale existente sau în curs
de elaborare vor fi adaptate la prevederile SND „Moldova Europeană 2030”, reflectând viziunea
centrată pe oameni, pe necesitățile și aspirațiile lor. Prioritățile majore de politici își vor găsi reflectare
în Planurile Naționale de Dezvoltare, Cadrul Bugetar pe Termen Mediu și bugetele publice naționale
în orizontul de planificare pe termen mediu și scurt.
Proiectul SND „Moldova Europeană 2030” va ghida asistența partenerilor de dezvoltare ai Republicii
Moldova în raport cu prioritățile naționale de dezvoltare și va asigură o mai bună coordonare a
proiectelor și resurselor acestora.
De asemenea, proiectul SND „Moldova Europeană 2030” va servi ca important factor de mobilizare a
resurselor private, precum și a creativității, ideilor și proiectelor organizațiilor societății civile și ale
comunității științifice naționale, către sectoarele și domeniile prioritare pentru asigurarea calității vieții
oamenilor.

5. Fundamentarea economico-financiară

Proiectul SND „Moldova Europeană 2030” va fi documentul de referință în procesul de elaborare a

Cadrului Bugetar pe Termen Mediu. Totodată, obiectivele generale stabilite în proiect au fost stabilite
în corelare cu clasificatorul programelor bugetare. Prin urmare, structura și destinația cheltuielilor
publice urmează a fi adaptate la obiectivele strategice de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.
6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare

Aprobarea proiectului nu atrage după sine necesitatea modificării sau abrogării de acte normative.

7. Avizarea şi consultarea publică a proiectului

Proiectul SND „Moldova Europeană 2030” a fost supus consultărilor publice, prin asigurarea
posibilității expunerii tuturor celor interesați asupra procesului, asupra provocărilor de dezvoltare pe
termen lung și asupra soluțiilor care să fie acceptate, precum și implementate cu participarea întregii
societăți.
Pe parcursul lunii august publicul larg a avut posibilitatea să prezinte propunerile și comentariile sale
la proiectul SND „Moldova Europeană 2030”, fiind recepționate în total peste 300 propuneri,
transmise de circa 50 participanți, inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile,
mediilor academice și partenerilor de dezvoltare.
În scopul respectării prevederilor Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional,
proiectul a fost plasat pe pagina web oficială a Cancelariei de Stat și pe platforma guvernamentală
www.particip.gov.md.
Proiectul a fost supus procesului de avizare cu toate ministerele și alte autorități publice centrale, în
rezultat majoritatea propunerilor fiind considerate și reflectate în proiectul definitivat.

8. Constatările expertizei anticorupție

Nu se aplică.

9. Constatările expertizei de compatibilitate

Nu se aplică.

10. Constatările expertizei juridice

Nu se aplică.

11. Constatările altor expertize

Nu se aplică.

Secretar general al Guvernului Dumitru UDREA