Tema: 1.

Drept informational ca ramura de drept

1.Premisele constituirii dreptului informational
2. Obiectul de studiu
3. Notiunea de drept informational
4. Baza metodologica a dreptului al formational
5. Principiile si functiile dr.inform
6. Locul si rolul dr.inform in sistemul de drept al RM
1) Relatiile sociale reglementate de normele dreptului informational sau dezvoltat si au evoluat in timp.
Primele relatii sociale avind ca obiect schimbul de date cu privire la realitatea obiectiva coincid cu
aparitia alfabetului, din momentul in care a aparut posibilitatea fixarii cunostintelor pe un suport material
si desiminarii acestora oamenii si-au pus drept obiectiv sa faca cunostinta de aceste date pentru asi
solutiona problemele curente precum si pentru a gasi solutii viitoare optime in contracararea riscurilor
naturale si sociale.
Dezvoltarea dreptului informational ca ramura de drept a parcurs mai multe etape definite in literatura de
specialitate ca revolutii informationala.
Prima revolutie informationala este considerata aparitia alfabetului
Cea de a doua revolutie informationala dateaza cu mijlocul sec XVI si este legata de aparitia tipografiei,
odata cu aparitia acesteia a devenit posibil de a multiplica, tiraja informatia cu privire la realitatea
obiectiva. Acest fapt a determinat dezvoltarea tehnologica dat fiind faptul unei acesibilitati mai mari la
cunostintele care circula in societate.
O alta evolutie informationala dateaza cu sfirsitul sec XIX si este determinata de aparitia electricitatii
datorita careia a fost posibila crearea telegrafului, telefonului, radioului, lucrurice au facut posibila
transmiterea operativa a informaiilorr, la aceasta etapa au fost diversificate modalitatile de diseminare a
informatiei, a sporit acoperirea informationala a populaiei, au fost fondate institutii mass-media
atribuindule rolul de informare a populatiei pe marginea chestiunilor de interes public curente, sa largit
accesul populatiei la cunostinta considerabil a crescut rolul informatiei ca mijloc de influenta, asupra
procesului de elaborare si adoptare a deciziilor, sa dezvoltat posibilitatea comunicarii operative intre
persoane.
Cea de a patra revolutie informationala dateaza cu mijlocul sec XX si a fost conditionata cu aparitia
tehnicii de calculc siz a calculatoarelor personale, crearea retelilor de comunicatie si telecomunicatie. In
revultatul acestei revolutii a fost posibil de a acumula, prelucra si transmite date si informatii in forma
electronica, in volum nelimitat si prin canale informationale protejate. Astfel operativitatea interventiei cu
scopul de a solutiona problemele curente a sporit de un numar nelimitat de ori. Dezvoltarea tehnologica a
generat aparitia si dezvoltarea unui nou cadru de relatii sociale practic toate demeniile vietii sociale au o
dimensiune informationala. Informatia de rind cu materia si energia este recunoscuta drept o resursa
importanta a lumii contemporane.
In prezent ne aflam la cea dea cincea revolutie informationala, si anume crearea sistemelor si retelelor
informationale globale. In calitate de exemplu a unor astfel de sistema poate servi sistemul global
informational INTERNET.
Dreptul informational la etapa actuala intr-o dinamica dezvoltare deoarece relatiile sociale reglementate
de normele dreptului informational sunt strins legate de procesul tehnologic si inovatii in domeniul
informatici.

2) Dreptul informational este o ramura de drept in proces de formare doctrina formuleaza o inrrebare fata
de stiinta dreptului informational si anume care sunt relatiile sociale reglementate de normele dreptului
informational. Bine inteles ca este vorba de acele relatii sociale ce apar, se modifica si se sting in procesul
interactiunii persoanei cu informatia. In acest sens este necesar de a delimita despre care anume
informatie este vorba.
Notiunea de informaie pina la aparitia stintei teoriei informaie era privita ca un concent filosofoc. Pentru
prima data aproximativ in anii 50-60 in secolul trecut informatia a inceput a fi abordata ca un fenomen
social ce reflecta informatia preluate din lumea inconjuratoare si transmise altor persoane entru a gasi o
solutie asupra unei chestiuni curente. Spre deosebire de materie si energie informatia in procesul
transmiterii nu dispare si nu se modifica, ea ramine atit la emitator, autor, creator cit si este receptionata in
acelas volum comprehensiv de catre destinatar. Din acest punct de vedere putem stabili particularitatile
raporturilor juridice informationale.
Ca obiect primar a acestor raporturi juridice apare informatia, ca obiect complex apar produsele
informationale adica rezultatul acumularii, prelucrarii actualizarii si scocarii informatiei. Aceasta este de
inteles de la sine daca ne referim la obiectul material al raporturilor juridice informationale. Insa sub
aspect juridic putem spune ca obiectul de studiu al dreptului informational sunt relatiile sociale ce apar, se
modifica si se sting in procesul cautarii, acumularii, prelucrarii, sistematizarii, transmiterii si stocarii a
informaiei.
Din definitia prezentata rezulta urmatoarele grupuri de relatii sociale ce apar in domeniul informa ional si
anume:
1. Relatii sociale legate ce crearea informatiei: cautarea informatiei, realizarea dreptului de acces la
informaie, acumularea informaii, stocarea informaii.
2. Relatii sociale ce se stabilesc in procesul schimbului informational: transmiterea datelor recceptionarea
datelor, protectia informatisi, veridicitatea informatiei.
3) In literatura de specialitate dr.informational este abordat din doua puncte de vedere, ca ramura de drept
desinestatatoare si ca institutie juridica. Unii autori considera ca problematica studiata de stijnta dreptului
informational cade sub incidenta reglementarilor juridice a unor ramuri de drept privat sau public. Facind
trimitere la faptul ca dr.informational nu dispune de propria baza metodologica utilizind pirgii de
reglementare juridica proprii ramurilor de drept public sau privat. Acesta din urma nu poate fi o ramura de
drept desinestatatoare. In sustinerea acestei teze este adus si argumentul precum ca normele de drept
informational nu beneficiaza de o sistematizare regasindu-se in multe acte normative remite sa
reglamenteze in mod traditional relatiile sociale civile, administrative, penale etc.
Din alt punct de vedere dreptul informational reprezinta o ramura de drept complexa si desinestatatoare in
argumentarea acestei pozitii autorii se refera la faptul ca relatiile sociale reglementate de normele juridice
informationale au propriile particularitati si caracteristici printre care :obiectul reglememnatrii care este
un obiect distinct, specific acestor raporturi juridice si anume in sens larug sunt toate actiunile unei
persoane in raport cu informatia, in al doilea rind informatia ca obiect specific in reglemenatre are
caracteristici specifice fapt ce determina o reglementare specifica a faptei a acestor relatii sociale. In sens
larg putem spune toate relatiil esociale care au ca obiect de reglememnatere informatia indiferent de
forma de manifestare sunt reglementare de normele juridice informationale.
Dr.informational poate fi definita ca ramura de drept complexa care cuprinde ansamblu de norme juridice
ce reglementeaza relatiole sociale xin domeniul acumulatii, cautarii, transmiterii, stocarii, prelucrarii
informatieii.
Dupa cum reiesa di definitia data, raporturile juridce de drept informational presupun un comportament
activ a subiectilor acestor raporturi in vederea valorificarii si schimbul unui un social care este
informatia.

4) Baza metodolgica reprezinta un amsanblu de procedeiece influenteaza relatiile sociale conferindule o

forma normativ-juridica. Baza metodologica a oricarei ramuri de drept cuprinde metodele utilizate de
legiuitor in reglementarea unui anumit tip de relatii sociale. Dupa cum am mentionat interior dreptul I
formational in dependenta de relatiile s8ciale supuse reglementarii imprumuta metode atit de la ramurile
de drept public cit si de la ramurile de drept privat, astfel pentru asi solutiona chestiunile de reglementare
normativ juridica dreptul informational utilizeaza atit metoda imperativa de reglemenntare juridica cit si
metoda dispozitiva. In literatura de specialitate este stipulata pozitia care in ultimii ani dreptul
informational si-a reglememnatat propria metoda de reglememnatre juridica si anume metoda
AUTORITARA. In cadrul dreptului I formational pot fi regasite atit norme jurid e prohibitive care impun
subiectilor raportului juridic un anumit comportament si anumele interzic sa faca ceva sau le prescriu sa
faca in mod obligatoriu, precum si norme permisive sau de dispozitie prin intermediul carora subiectii
raporturilor juridice informationale pot opta pentru un anumit comportament atita timp cit acest
comportament nu depaseste cadrul legal. In baza celor menionate putem evidentia urmatoarele caterorii
de raporturi juridice informationale.
Raporturi juridice informationale in care subiectii apar pe pozitii de egalitate si carora le este caracteristic
particularitate dublu volitiva a raportului juridic.
Raporturi juridice in care subiectii de afla pe pozitii de subordonare iar in cazul in care subiectii nu
respecta norma juridico-informationala intervine forta coercitiva a statului.
5) Dreptul informational ca ramura complexa de drept are in calitate de functii un ansamblu de sarcini ce
urmaresc anumite obiective atig cu caracter organizatoric cit si functional-stiintific. Astfel printre primele
functii ale dreptului informational ar putea evidentia functia cognitiva, sarcina principala a dreptului
informational constta in acumularea de cunostinte si sistematizarea acestora in scopul fundamentarii si
argumentarii importantei constituirii unei noi ramuri de drept sarcina actuala de baza a dreptului
informational. Prin intermediul functiei cognitiva dr informatinal isi structureaza aparatul conceptual
terminologic isi consolideaza institutiile juridica, isi formeaza propriu sistem de valori
O alta functie este cea axiologica datorita instituirii unei noi orinduiri sociale in cadrul societatii apar si se
dezvolta noi valori specifice societatii informationale, anume functia axiologica a dreptului informational
se preocupa de studiul acestor valori pentru ale transpune in dreptul pozitiv al statului.
Functia informativa orice ramura de drept reprezinta un ansamblu de norme juridice si de cercecatri stii
tifico-juridce, continutul acestor ramuri este reorezentat de o anumita informatie juridica, astfel si dreptul
informational contine date, cunostinte, idei, opinii, cu privire la realitate obiectiva sociala informationala
iar in cursul analizei si studiului acestei realitati dreptul informational este un generator de o noua
informatie juridica.
FUNCTIA DE PROTECTIE
Dreptul informational are menirea de a proteja relatiile sociale care apar in procesul interactiunii cu
informatia, ca spre exemplu in cadrul circuitului electronic de documente este necesar de a proteja nu
numai documentele in format material dar si documentele electronice fucntia de protectie asigura o
stabilitate a proceselor informationale din cadrul societatii aceasta functie are mai multe sarcini pe de o
parte dreptul informational stimuleaza un anumit gen de activitate informationala astfel prescriind
participantilor un anumit comportament si protejind interssele legale ale acestora, din alta parte de vedere
dreptul informational stabileste niste masuri coercitive in raport cu persoanele care incalca normele
dreptului informational
FUNCTIA DE PRODUCERE
Aceasta functie este strins legata cu procesul tehnologic si este indreptata spre asigurarea efectiva a
procesului de producere, creare, si administrarea informatiei.

FUNCTIA SOCIALA
Se axeaza pe studierea problemelor curente ale persoNelor implicate in procesul de creare, prelucrare si
stocare a i formatiei
FUNCTIA DE INTEGRARE
Presupune faptul ca dreptul informational opereaza cu ideile opiniile conceptele deja elaborate de stiintele
juridce din alte state. Integrindule armonios in notiunile, conceptele, care stau la baza identificarii
dreptului informational ca ramura de drept complexa si de sinestatatoare.
FUNCTIA DE PROGNOZARE
Dreptul informational in raport cu alte ramuri de drept este la etapa constituirii prin elaborarile
conceptuale general recunoscute existente in stiinta dreptului informational poate deveni prevezibila
dezvoltarea institutiilor juridice specifice acestei ramure de drept in viitor, de asemenea dr.informational
ca ramura complexa prescrie anumite tendinte de dezvoltare si pentru ramurile traditionale din sistemul
de drept furnizindule temeiuri pentru adaptarea propriilor reglemenatri juridce la noile relatii socieale ce
apar si se dezvolta in cadrul societatii.
PRINCIPIILE DR. INFORMATIONAL
Sunt ideile cheie ce stau la baza formarii intregului cadru normativ juridic al domeniului informational la
fel ca si in czzul altor ramuri de drept dreptul informational ii sunt specifice principiile generale cum ar fi:
prin.legalitatii-adica toate procesele informationale trebuie sa fie efectuate in stricta conformitate cu
prevederile legale, de asemenea la formarea legislatiei informationale trebuie sa se tina cont de ierarhia
actelor normative, astfel incit o norma juridica ordinara sau organica sa nu contravina normelor
constitutionale.
Principiul egalitatii - de regula subiectii raporturilor juridice informationale se afla pe pozitii de egalitate
iar toti participantii la procesele informationale dispun de drepturi egale si implicarea lor in activitatea de
creare si cautare a informatiei nu poate fi ingradita decit in conxitiile strict prevazute de lege. La categoria
persoanei in acest sens sunf apribuite nu numai cetatenii RM, dar si in aceieas masura cetatenii straini si
persoanele fara cetateniei.
A doua categorie de principii interramurale:
Principiul transparentei- insasi intreg procesul informational ezte interpatruns de acest principiul din
simplu motiv ca pentru a cre o noua informatie, ezte necesar de a avea acces la sursa de informatie
primara. In cazul in care libera circulatie a informatiilor in cadrul scielatii este obstructionata, nu ne
putem referi la un schimb informational ci la raporturi juridice informationale
A treia categorie de principii specifice dr, inform
La acest capitol ne referim Prin.bunei-credintei ce presupune sa jn realizarea drepturilor sale
informationale persoanele vor actiona fiind vidate de un interes legitim si scopuri legale. Fara a prejudicia
drepturile si interesele legitime ale altor persoane.
Principiul furnizarii unei informatii veridice si complete- acest principiu este specific a organizatiei
...publice care sunt organe in atributia carora este plasata obligatia pozitiva de a furmiza solicitantilor
adica persoanelor fizice zi juridce informatiile oficiale pe care acestea le detin. Informatia furnizata
trebuie sa aiba un caracter veridic si complet precum si sa fie actualizata.

TEMA 2: REGLEMENTARE NORMATIV JURIDICA A RESURSELOR INFORMATIONALE

1. CONCEPTUL DE RESURSA INFORMATIONALA
2. CATEGORIILE RESURSELOR INFORMATIONALE
3.RESURSELE INFORMATIONALE PRINCIPALE DE STAT. INTERCATIUNEA ..
4. RESURSELE INFORMATIONALE PRIVATE.
1. CONEPTUL...
La baza oricarui proces informational se afla informatia dar nu oricare informatie, dar informatia
coletctata si sistematizata in raport cu un anumit contur informational sii obiect informational. O
jnformatie amplasata haotic in prezent nu are caracter de bun social pentru a asigura o activitate eficienta
a domeniului informational este necesar de a elabora si a pune la dispozitia participantilor a unui sistem
de resurse informationale.
In sens ingust resursa informationala presupune o totalitate de informatie sistematizata in sens larg o
resursa informationala poate fi definita ca un proces de cautare prelucrare sistematizare stocare si
actualizare a informatiilor cu privire la un anumit obiect informational utilizind o baza metodologicofunctionala si tehnica unica. Resursa informationala reprezinta un registru de date sistematizare pe
categorii la rind cu alte obiecte ale raportului juridic informational resursa informationala este acel factor
care pune in actiune procesele informationale.
Se cunosc doua categorii de resurse informationala:
Resurse informationale publie (de stat)- sunt atribuite acele resurse crearea si administrarea carora este
efectuata din bani publici, de regula la aceasta categorie sunt atribuite resursele care stau la baza
procesului decizional si sunt detinute de catre organele puterii de stat sau la dispozitia lor de catre alte
institutii.
Resurse informationale privte- aceste zung res.informationale creare si administrate n n baza unei
autorizatii de catre persoanele fizice si juridice cu scop de profit sau fara a urmari un oarecare beneficiu
din cont propriu. De regula aceste resurse informationale sunt materializate sub forma unor produse
informationale concrete care sunt puse la dizpotia tuturor pdrsoanelor la inceplinirea anunitor condi ii sau
in baza unui act juridic privat.
2. CATEGORIILE RESURSELOR INFORM...
Resureseld informationale de stat trebuie sa alcatuiasca un complect integrat de resurse informationale
constituirea si utilizarea carora intra in competenta autoritatilor administratiei publice.
Resursele informationale de stat trebuie sa fie constituite in asa mod incit sa fie asigurare urmatoarele
particularitati ale acestora si anume:
Obiectivitatea-gradul de sporire a resurselor informationale autentice
Plenitudinea, cantitatea, calitatea, si suficienta resurselor informationale pentru crearea unor noi resurse
informationale in baza celor vechi,
Autenticitatea corespunderea datelor resurselor informationale cu realitatea
Caratrerul adecvat- corespunderea datelor din resursa informationala cu starea obiectiva si reala a
lucrurilor.
Accesibilitatea reprezinta limita de obtinerea a uneia sau alteia resurses informationale.
Actualitatea nivelul de corespundere a datelor informationale cu momentul informational actual
Resursele informationalemde stat se clasifica dupa urmatoarele criterii:
1. Dupa forma de prezentare a datelor deosebim:
Resurse informationala textuala, grafica, sonora, metadescriere, numerica, video.
2. Dupa sfera de activitate:
Resurse informationala juridca, tehnico-stiintifica, politica, statistica, finaciar-economica.

3. Dupa caracteristici si mijloc de acces deosebim:

Resurse informationala acesibila publicului larg,
Resursa informationala cu acces limitat.
4. Dupa modul de prezentare a datelor deosebim:
Resursa informationala scrisa sau man6ala, si electronica.
5. Dupa metoda de creare si repartizare a datelor deosebim:
Resursa informationala stationara si mobila.
6. Dupa metoda de utilizare si organizare a datelor deosebim:
Resurse informationale traditionale, ( fondurile de arhiva, bilbioteci, etc.) reusrse informationale
autorizate (bancile, bazele de date)
7. Dupa autoritatea publica aautorizata:
Resurse informationale principale de stat, derivate, centrale, locale.
Resursele informationaoe de stat centrale sunt resursele create si administrate de catre o autoritate publica
centrala.
Resursele informationale de stat locale sunt resursele informationale create si administrate de catre
autoritatile publice locale.
La categoria de resurse informationale de stat principale puten atribui: registry de stat a populatiei,
registru de stat a unitatilor de drept, sistemul informational central.
Resursele informationale de stat derivate sunt resursele informationale create de catre autoritatile centrale
de resort pentru a duce evidenta si automatiza activitatea cu care acestea sunt investite, iar crearea lor este
inte eiata de o baza organizatorica unica identica celei utilizate de catre resursele informationale de stat
principale (Sistemul informational cadastru, registru transporturilor si conducatorilor auto, sistemul
informational de evidenta a crimelor si persoanelor vinovate de acestea, sistemul informational de
evidenta a aremelor si munitiilor, sistemul informational de gestionare electronica a dosarelor, sistemul
informationao de asigurare in medicina etc.)
Registru informational de stat reprezinta un sistem informational de colectare, sistematizare, actualizare si
stocare a datelor prin care este realizata evidenta cetatenilor RM, cetatenilor RM plecati temporar peste
hotarem cetatenilor straini, apatrizilor si persoanelor fara cetatenie domiciloati permanent sau temporat pe
teritoriul RM.
Registru de stat al unitatilor de drept reprezinta un sistem informational national integral de evidenta a
formatiunilor organizatorico juridice legal constituite pe teritoriul RM, inclusiv a persoanelor juridce
indifereat de forma de organizare, a partidelor politice, asociatiilor obstesti, organizatiilor
nonguvernamentale.
Sistemul informational national geografic, reprezinta sistem informational automatizat de evidenta a
resurselor naturale disponibile pe teritoriul RM, si a detinatorilor si exploatorilor acestor resurse.
3. RESURSELE INFORMATIONALE PRIVATE
Resursele informationale private reprezinta sisteme informationale create, in scopuri de protectie, fara
scopuri de profit de catre pdrsoansle fizice si juridice in temeiul unor autorizatii si numai in limitele
prevazute de respectiva autorizatie si prevederile legislatiei in vigaoare a RM. Nu se admite coletarea de
catre persoanele tipice si jurdice a datelor cu caracter personal, a datelor ce constituie secret de stat,
comercial, bancar, profesional.
Resursele informationale private de regula sunt elaboarete si actualizate din contul proprietarului acestei
resurse, oridinea de creare a resurselor informationale private precum si mecanismul de gestionare,
trebuie sa coresp un nda regulilor aplicabile resurselor informationale de stat, in cazul lichidarii
resurselor, datele urmeaza a fi depersonalizate si utilizate doar in scopuri statistice sau de cercetare

stiintifica. Transmiterea concesionarea, comercializare resurselor informationale de persoanele care nu

dispune de autorizatie de acest sens este interzisa.
4. INTERACTIUNEA RESURSELOR INFORMATIONALE DE STAT
Interactiunea resursel8r informationale de stat asigura eficienta luarii deciziilor si activitatii organelor
administratiei publice constribuie la infaptuirea controlului, asupra activitatii organelor puterii publ I ce si
asigura realizarea proceselor interne. Interactiunea resurselor informationale de stat este necesara pentru
solutionarea urmatoarelor sarcini evidenta si analiza caracteristicilor, aplicatiilor si sistemelor utilizate in
scopul functionarii eficiente a infrastructurii informationale. Asigurarea operativitatii si autentificatii
informatiei transmise, asigurarea utilizarii mediului informational si a unui complex unic de tehnologii
informationale interconectate, excluderea dublarii procedurilor de colectare si prelucrare a informatiei,
asigurarea securitatii datelor din cadrul resurselor informationale.
Categoriile de interactiune a resurselor informationale de stat:
Dupa factorul teritorial resursele interactioneaza la nivel central si la nivel local.
Dupa forma de interactiune :
Interactiunea automatizata si neautomatizata
Dupa tipul de acces:
INTERACTIUNEA .......
Date accesibile unui numar limitat de persoane.
Dupa factorul tehnolodic:
Interactiune la nivel international prezinta preastare uneia si aceeas resurse informationala la doua sau
mai multe sistem, utilizind o gama de servicii pentru lucru cu resursa informationala, la nivel de servicii
oferirea prelucrarii, pastrarii, transmiterii si sistematizarii resurselor informationale, bazata pe utilizarea
serviciilor pe paginii web cu interventie standartizata.
La nivel de procedura.
Dupa forma de organizare:
Interactiune fizica, logica, juridica si tehnologica.
Dupa datele integrarii:
Integrarea informatiei
Integrharea aplicatiilor
Integrarea proceselor
Integrarea accesului
Integrarea reprezentarilor.

TEMA:DREPTUL DE ACCES LA INFORMATIE, MECANISME JURIDICE DE APARARE A

DREPTULUI DE ACCES LA INFORMATIE.
1. CONCEPTUL DREPTULUI DE ACCES LA INFORMATIE
2. MECANISME JURIDICE DE REALIZARE A DREPTULUI DE ACCES LA INFORMATIE
3. MECANISME JURIDICE DE APARARE A DREPTULUI DE ACCES LA INFORMATIE.
1.
Acesul la informatie este un principiu fundamental de functionare a unui stat democratic, accesul la
informatie in RM, este reglementat prin legea nr 982/XIV, din 11 mai 2000 "Privind accesul la
informatie" care constituie unul din principalele acte normative ce reglementeaza relatiile din furnizorii
de informatii si persoanele fizice si juridice solicitante de informaie. In procesul de asigurare si realizare
a dreptului constitutional de acces la informatie. Legislatia privind accesul la informatie are la baza

constitutia RM, tratatele si acordurile internationale la care RM este parte, si include prevederile altor acte
normative care reglementeaza raporturile ce tin de accesul la informatie. Daca tratatul sau acordul
international la care RM este parte stabileste alte norme decit cele cuprinse in legislatia nationala se aplica
normele tratatului sau acordului international. In sensul legii cu privire la acesul la informatie sunt
considerate informatii oficiale toate informatiile aflate la dispozitia si in posesia furnizorilor de
informatie, adica informatiile care au fost elaborate selectate prelucrate sistematizate si/sau adoptate de
organele puterii de stat sau persoane oficiale precum si puse la dispozitia lor, in conditiile legii de catre
alti subiecti de drept.
In calitate de documente purtatoare de informatie oficiala sunt considerate:
1. Orice hirtie sau alt material pe care este un inscris,
2. O arta, un plan, un desen, o fotografie
3. Orice tip de hirtie sau alt material pe care sunt marcaje, figuri, simboluri, perforari care au un sens
pentru persoanele calificate sa le interpreteze.
4. Orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau inscrisuri cu sau fara ajutorul
unui alt articol sau mecanisn, orice alt inregistrator de informatie aparut in rezultatul progresului tehnic.
5. Orice copie sau reproductie a purtatodilor de informatie mentionati mai sus.
Informatia cu caracter persoanal o constituie datele ce se refera la o persoana privata identificata, sau
indentificabila, al caror dezvaluire ar constitui o violare a intimitatii persoanei si face parte din categoria
informatiei cu caracter confidential. Nu constituie informatie confidentiale datele ce tin exclusiv de
identificarea persoanei, adica datele ce se contin in buletinul de identitate. In calitate de furnizori de
informatie apar: posesorii infofmatiei cu caracter personal care sunt obligati sa respecte zi sa protejeze
confidentialitatea vietii private a persoanei.
Persoana a carei date sunt procesate are dreptul de a solicita furnizorului de informatie personal sau
printr-un reprezentant sa ia cunostinta de orice informatie ce se afla in posesia acestor furnizori, cu
exceptiile stabilite de lege. Dreptul persoanei de a avea acces la informatie inclusiv la informatiile cu
caracter personal nu poate fi ingradit decit in conditiile legii. Orice persoana care solicita acces la
informatie este absolvit de obligatia de asi justifica interesul pentru informatiile solicitate. Furnizorul de
informatii in confosmitate cu competentiile care le revin este obligat sa asigure informarea activa, corecta
si la timp asupra problemelor de interes public si problemelor de interes personal, sa asigure liberul acces
la informatie, sa respecte limitele accesului la informatie, in scopul protejarii informatiei confidentiale,
vietii private a persoanei si securitatii nationale; sa respecte termenile de furnizare a informatiei; sa dea
publicitatii propriile acte adoptate; sa pastreze in termenile stabilite de lege propriile acte, actele
institutiilor ale caror succesoare sunt, actele ce stabilesc statutul lor juridic; sa asigure protejarea
informatiei de accesu, distrugerea sau modificarea nesanctionata; sa mentina informatiile, documentele
aflate la dispozitia sa in forma actualizata; sa difuzeze de urgenta pentru publicul larg informatia care a
devenit cunoscuta in cadrul propriei activitati in cazul care aceasta informatie poate diminua sau
preintimpina pericolul pentru viata si sanatatea oamenilor, poate stopa raspindirea unei informatii
neveridice sau preintimpina consecinele negative de raspindire a aceztuia, poate diminua producerea
unor prejudicii de orice natura, reprezinta informatie de interes social.
Refuzul de a furniza i formatia trebuie sa fie efectuata inscris, intocminduse data, numele prenumele
persoanei, motivul refuzului, facindu-se in mod obligatoriu rsferire la actul normativ, cu indicarea
termenilor de prescriptie.
Furnizorii de i formatie nu pot fi obligati sa prezinte probe de inexistente a informatiilor nedocumentare,
in functie de gravitatea efectelor pe care lea avut refuzul nelegitim a functionarului publi , instanta de
judecata decide aplicarea unor sanctiuni in conformitate cu legislatia in vigoare, repararea prejudiciului
cauzat prin refuzul nelegitim, precum si satisfacerea neintirziata a cererii prin care a fost solicitata
informatia.
Legea RM nr 10/69 din 22.06.2000 cu privire la informatica stabileste principalele reguli si conditii de

activitate in domeniul informaticii in RM. Drepturile si obligatiile statului, ale persoanelor juridice si
fizice, in procesul crearii, administrarii, utilizarii si intretinerii sistemelor informatici, principiile si
masurile de asigurare a protectiei si securitatii, datelor si informatiilor in sistemul de evidemta
automatizate precum si dreptul de acces la serviciile informationale.
Pentru RM relatiile informationale din domeniul informaticii sunt reglementate pdin conventii si acorduri
internationale. Circularea datelor pe teritoriul RM este libera pentru toti participantii la treficul
informational. Fluxurile transfrontariele supuse automatizarii automatizatd sau ale celor colectate in
vedera unei asemenea prelucrari sunt permise in masura in care nu lezeaza drepturile si interesele
persoanei nu afecteaza secretul confidentialitatea informatiei insa sunt necesare pentru apararea ordinii de
drept in cadrul societatii. Persoanele care creaza si furnizeaza produse informatice, sau presteaza servicii
informationale sunt obligate sa asigure ........care nu afecteaza drepturile si libertatile legitime a persoanei.
Sa prevada modalitati si masuri de aparare a drepturilor utilizatorului acestor drepturi si ser icii si sa
repare total sau partial prejudiciul adus persoanelor prin nerespectarea acestor conditii. Unele categorii de
informatii nu pot face obiectul detinerii si prelucrarii in baza de date aceste sunt i formatiole cu caracter
personal ce tin de origine rasiala sau etnica, opiniile politice, convingerile religioase, datele cu privire la
sanatate sau viata privata a persoanei, precum si informatii privind antecednetul penal. Aceste informatii
pot fi prelucrate doar de catre organul special autorizat pentru aceasta si care este oblugat prin lege sa ia
masuri si garantii pentru protectai acestor date si nedevulgare. Persoanele care activeaza in doemniul
informaticii si retelelor informaticii sunt obligate sa asigure intergritatea, plenitudinea,actualitatea acestor
date, si confidemtialitate in cazul in care il cere legea.
Obiecte a dreptului de proprietate in domeniul informational pot fi:
1. Resursele informationale
2. Bancile de date
3. Bazele de date
4. Sistemele informationale
5. Retelile informationale
Proprietarul produselor informatice are drepgul de a autoriza persoane care sa posede sa administreze si
sa utilizeze aceste produse informationale fiind in drept sa execute orice actiune legala cu acestea si in
privinta acestora.

2. MECANISME JURIDICE DE REALIZARE A DREPTULUI DE ACCES LA INFORMATIE

Dreptul de acces la informatie se realizeaza prin afisarea la sediul autoritatii publice prin publicarea in
monitorul oficial sau prin publicarea in alte reviste periodice a informatiei de interes public
Prin consultarea la sediul autoritatii publice sau in punctele de informare cu privire la chestiunile ce
prezinta interes pentru populatie. Afisarea la sediul autoritatii publice este autoritatea minima obligatorie
de furnizare a informatiilor comunicate din oficiu, in scopul executarii prevederilor legale in ceea ce
priveste informarea activa a populatiei, autoritatile publice urmeaza sa ofere din oficiu principalele
informatii ce se refera la activitatea sa insa fara a se limita numai la indicarea adresei juridice la cadrul
normativ juridic in baza caruia activeaza, la descrierea functiilor si directiilor principale de activitate,
descrierea principalelor sarcini, acestia urmeaza sa indice totodata informatie la utilizarea banilor publici
auditul finaciar, date cu privire la standartele in propria activitate realizarile obtinute mai ales in cazul in
care institutia presteaza servicii direct catre populatie. Descrierea mecanismelor de participare a
populatiei la procesul decizional sau a altor posibilitati de participare a publicului larg la formarea
politicilor sau exercitarea atributiilor organelor respective. Categoriile de informatii pe care le detin aceste
autoritati si forma in care aceste informatii sunt detinute. Continutul oricarei decizii sau politici care
afecteaza intreaga populatie, motivele deciziei respective si materialele referitoare la aceasta. De

asemenea vor fi oferite din oficiu informatii ce tin de: modele de completare a cererilor, plingerilor, si
raspunsurilor la acestea, culegeri, indrumari, create cu informatii despre activitatea institutiei, orice
comentarii disponibile cu privire la exercitarea sarcinilor . Informatiile care se ofera di oficiuvor fi
prezentate intr-o forma aceesibila si concisa, si vor facilita contactul intre persoana interesata cu
autoritatea publica. La sediul autoritatii publice va fi amenajat un spatiudestonat informarii populatiei.
Prezentarea in forma electronica a informatiei mentionate constituie un mijloc strategic de difuzare a
ingormatiei si va fi realizat esalonat luind in consideratie dotarea terhnica a furnizorilor de informatie. In
scopul .......
3. MECANISME JURIDICE DE APARARE A DREPTULUI DE ACCESULUI LA INFORMATIE.
Apararea dreptului de acces la informatie se realizeaza pe 2 cai:
1. pe cale extrajudiciara
2. pe cale judiciara
Mecanismul de aparare dreptului la acces la informatie este pre azut de legea cu privire de acces la
informatie, legea contengiosului administrativ.
Orice persoanace considera ca este lezata, intr-un drept sau interes legitim de catre o autoritate publica,
poate sa se repuna in drept, si sa-si repare prejudiciul actionind autoritate publica in judecata in procedura
de contengios administrativ. Totodata daca in cadrul institutiei autoritatii este constituit un organ ierarhic
superior solicitantul de informatie caruia ia fost incalcat dreptul la informatie oficiala poate formula o
plingere scrisa in termen de 30 de zile, din momentul in care ea fost respinsa cererea sau nu i sa oferit o
informatie completa sau in general nu a primit nici un raspuns in termenul prevazut de legea cu privire la
accesul la informatie. Organul ierarhic superior in temeiul legii cu privire la petitionare va examina
plingerea solicitantului in decurs de 30 de zile si va oferi urmatoarele solutii, va admite plingerea
solicitantului si va obliga persoana responsabila sa furnizeze solicitantului informatia ce trebuia.

?..........viata intima si privata precum si familia, interpretarea acestei norme poate fi diferita, de la
recunoasterea caracterului absolut, al dreptului la viata privata si neadmiterea sub nici o circumstanta a
inextiunii in acest domeniu pina la constatarea ca de fapt aceasta norma nu creaza obligatii directe pentru
stat. Multe dintre reglemenatrizle legislative existente sunt mai putin evazive in privinta cazurilor in care
incalcarea drepturilor la viata privata este argumentata printrun interes public prioritar cu un anumit grad
de reactivitate am putea deosebi urmatoarele secrete sociale si juridice in domeniul vietii private: secretul
personal, secretul individualitatii, secretul identitatii sociale, secretul datelor biografice, secretul datelor
medicale, secretul familiar, confidentialitatea raporturilor familiare, secretul adoptiei, secretul
corespondentei, divizarea acestor categorii de secrete pune in evidenta complexitatea conceptului de viata
privata din punct de vedere social si juridic, informatiile cu caracter personal sunt informatiile a caror
divulgare este considerata drept o imixtiune in viata privata accesul la care poate fi admisnumai cu
respectarea prevederilor art 8 din legea cu privire la accesul la informatie in caz contrar poate fi
declansata forta coercitiva a statului informatia cu caracter personal o constituie datele ce se refera la o
persoana privata identificat a carei dezavluire ar constitui o violare a implitatii persoanei.
Nu constituie informatie confidentiala ce tine in exclusivitate de identificarea persoanei.
Protejarea vietiiprivate a perzoanei include:
In procesul de divulgare a datelor cu caracter personal dreptul la consintamintul persoanei a caror interese
sunt atinse.

Dreptul de a participa la procedura de luare a deciziilor in calitate de partea egala.

Dreptul de a I se pasta anonimatul.
Dreptul de a verifica si a rectifica informatiile neadecvate incorecte, incomplete, neactualizate si
irelevante.
Dreptul de a nu fi identificat in mod automat in cadrul procedurii de luare a deciziilor asupra divulgarii
informatiei.
Dreptul de a se adresa in instantele de judecata.
Datele cu caracter persoanal pot fi:
Obtinute
Colectate
Prelucrate
Plasate
Utilizate corect
In scopuri legitime strict determinate.
Datele cu caracter personal trebuie sa fie:
Pertinente
Neexcesive in raport cu scopurile pentru care au fost obtinute
Veridice
Adecvate
Datele cu caracter personal trebuie sa fie conservate intr-o forma care sa permita identificarea persoanei la
care se refera pe un termen nu mai mic de cel necesar realizarii scopurilor pentru care au fost obtinute
oricarei persoane I se va asigura accesul la datele cu aracter personal despesive, titularul datelor cu cara
ter personal are dreptul sa ia cunostinta cu aceste informatii, sa actualizeze datele si sa le precizeze cu
scopul asigurarii, plenitudinii si veridicitatii acestora, sa obtina daca este cazul rectificarea informatiilor
sau lichidarea lor atunci cind ele vor fi tratate neadecvat, sa afle cine si in ce scop a utilizat, utilizeaza sau
intentioneaza sa utilizeze aceste informatii, sa ia copiile depe documentele cu informatie despre sine sau
de pe unele parti a acestora furnizorii de informatii vor aplica masurile necesare pentru proctia informatiei
contra distrugiilor sau pierderilor, contra modificarii sau utilizarii de autorilazete, dar aceste masuri nu pot
limita dreptul de acces la informatie in conditiile legislatiei in vigoare.
Furnizorii de informatie pot sa divulge orice informatie cu caracter personal doar in cazurile cind
persoana la care se refera acestea consimte divulgarea lor. Informatia solicitata in intergritatea sa a fost
pusa la dispozitia publicului anterior datei solicitarii in cadrul in care persoana la care se refera
informatiile cu caracter persoana nu consimte divulgarea lor, accesul la aceste informatii poate fi permis
doar printro hotarire de instanta care a stabilit ca divulgarea lor va fi in interes public adica se va referi la
ocrotirea sanatatii populatiei la securitatea publica la protectia mediului inconjurator. Deoarece in practica
apar deseori confuzii in ceea ce priveste incalcarea dreptului oa viata privata si lezarea onorii si demnitatii
trebuie dementionat ca desi in aceste doua categorii exista o conecsiune strinsa aceste nu treb trebuie
confundate. Lezare onoarei si demnitatii se caracterizeaza prin difuzarea frebuie manifestata prin cumul
de actiuni si inactiuni, inclusiv prin raspindirea unor informatii care desi corespund realitatii fac parte din
domeniul vietii private , nu puteau fi divulgate in alt mod decit cu consintamintul subiectului pe care il
privesc. Incalcarea dreptului la viata privata sub aspect informational se poate mai presta prin colectarea,
prelucrarea, stocarea neautorizata, divulgarea fara temei legal, a informatiilor despre viata privata,
familiara, intima, despre starea sanatatii si alte aspecte ale vietii particulare a omului.
SECRETUL COMERCIAL
Se presupune ca secretul comercial odata dezvaluit este pierdut pentru totdeauna o companie care nu
poate asigura protectia secretelor comerciale nu este apta de asi dezvolta o afacere din aceasta cauza
comunitatea internationala inpune o implementare uniforma si efectiva a drepturilor legate de protectia
secretelor comerciale. In general la nivel international accentul se pune pe adoptarea de catre state a

masurilor ce ar asigura implementarea unor mecanisme ce ar permite agentilor economici sa-si protejeze
informatiile confidentiale ce prezinta valoarea comerciala sa prezinte garantii de acces la informatiile de
interes public aflate in posesia agentilor economici si sa garanteze confidentialitatea informatiilor ce
constituie secret comercial si care au fost puse la dispozitia unor autoritati publice cu toate ca isi gaseste
originea in considerente economice apararea secretului comercial se realizeaza in special prin mijloace
juridice legea RM cu privire la secretul comercial nr 171/XIII din 06.07.1994 defineste categoria de secret
comercial ca informatii ce nu constituie secret de stat dar care tin de procesul de productie, tehnologie,
administrare, de activitatea funciara si alta activitate a agentului economic a caror divulgare transmitere
scurgere poate sa aduca atingere intereselor acestuia. Secretul comercial are in continutul sau doua
categorii de informatii: informatie care reprezinta valoare comerciala, si informatie care poate facilita
agentul economic. Tine de obligatia agentului economic ca in virtutea legii nominalizate o anumita
categorie de informatie pe care acesta o detine sau o prelu reaza urmeaza a fi plasata sub regimul juridic
de secret comercial. Informatiile care desi prezinta o valoare comerciala pentru agentul economic insa
care pot aduce atingere ordinii publice securitatii nationale drepturilor si intereselor legitime ale altor
persoane nu pot fi retinute de catre agentul econimic.