Psihologia (din limba greacă: ψυχή psyché = suflet + λόγος logos = știință) este știința comportamentului uman. Astfel, psihologia este studiul funcțiilor și proceselor mentale, a experiențelor interioare și subiective - precum gândurile, emoțiile, conștiința, motivarea, percepția și personalitatea.Psihologia este cu siguranța o știință bazata pe experimtente si date concrete și experiențe încă din perioada antică.Psihicu uman fiind principalul studiul de caz pentru cei mai mari filosofi. Psihologia sa început istoria inca in atichitate fiind parte componenta a filozofiei.Prima din istorie referire spre psihologie se regaseste în lucrarea lui Aristotel “Despre suflet”.Sunt câteva fenomene care au atras atenţia oamenilor din cele mai îndepărtate timpuri şi au dat naştere reflecţiei asupra psihicului şi naturii sale. Cel mai frapant, zguduitor prin consecinţele sale, a fost, desigur, moartea omului. Ceea ce a părut să caracterizeze net acest eveniment este încetarea respiraţiei. De unde o identificare între suflet şi respiraţie: în greceşte psyche înseamnă suflet, dar şi suflu; în latină „spiritus" vine de la „spirale" care înseamnă a respiră; chiar şi în româneşte cuvântul suflet este înrudit cu „suflare". încât a existat concepţia că sufletul ar fi ceva foarte subtil care în momentul morţii părăseşte corpul pe gură ori pe nări. Democrit susţinea că sufletul este format din atomi foarte subtili, un „fel de foc foarte viu". . Unul dintre cei mai mari părinți a psihologiei este Johannes Nikolaus Tetens el în lucrarea sa numita “Considerații filozofice asupra naturii umane și dezvoltării sale” face o descriere nemaipomenită a funcțiilor și proceselor psihice cu valabilitate până în timpurile noastre. Începând cu secolul 19 psihologia începe sa se contureze ca disciplina de sine stătătoare și aparent s-a dezvoltat diferite curente și orientări.In acelasi secol psihologia s-a desprins de filosofie și filosofia numita mai înainte “suflet” a devenit o știință independentă.În așa mod se deschid primele laboratoare de psihologie în 1879 în Leipzig ,în 1893 la Iași ,în 1906 la București și în 1921 la Cluj.Psihologia contemporană a fost marcată de revoluția metodologică produsă în 1947-1948 de teoria generală a sistemelor și de cibernetică. Realitatea este abordată din punct de vedere integrativ-sistematic și informațional. Psihologia contemporană este știința despre realitatea psihocomportamentală ca unitate contradictorie și dinamică a laturii subiective interne (percepții, reprezentări, gândire etc) și a laturii externe (reacții, acțiuni, activități) Un alt psiholog si psihoterapeuti din cei mai evidentiati este Sigmund Freud el a formulat ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: conștient inconștient. Obiectul de studiu al psihanalizei este inconștientul, în centrul acestuia aflându-se instinctul erotico-sexual. Varianta adusă la zi este numită neo psihanaliză.Teoriile lui sunt folosite în prezent că curriculum de învățare din universitățile de învățare pe tot globul. Cu siguranța putem spune ca psihologia este o arta despre psihic deoarece ea nu are limite,ea este totalitatea fenomenelor a creierului și psihice , ea prezinta o totalitate diversa de factori externi și externi care la randul sau afectează într-un mod oarecare individul formindul unul unic .Datorită la diversitatea factorilor inconjuratori incepand de la ereditare, mediul înconjurător și educație formează în fiecare individ fiind unic și cu calitățile sale.Psihologia analizează toți factori acestea si pe baza experimentelor deduce cum și în ce mod la același factor fiind extern sau intern vor reactiona indivizii.Henrik Fexeus spunea “nu te grăbi sa faci concluzii” ,aceasta fraza o consider cea mai principala în analiza unui individ deoarece același motiv poate trezi diferite comportamente din cauza unor alți factori și înainte de a afirma ceva anumit trebuie de analizat imaginea totala a lucrului.Este o stiinta care nu va dispărea niciodată și care nu va avea un capăt bine stabilit va exista cit timp vor exista oamenii. Consider ca cu siguranta putem afirma ca psihologia este nu artă cât o știință. Ea are o un trecut lung dar o istorie scurta deoarece psihicul uman a fost analizat secole întregi dar cu adevărat a devenit o știință doar în secolul 19.In prezent aceasta este o stiinta individuala relativ noua care după părerea mea are un viitor foarte bogat și complex.Este strict necesara pentru fiecare din noi pentru a ne înțelege între noi și pe noi înșine.
Bibliografie: Lupșa, Elena, Victor Bratu (2005). Psihologie.