Şcoala cu clasele I - VIII Petreşti

PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL

MATEMATICĂ APLICATĂ

CLASA a VIII-a
Durata: 1 an
Nr. ore /sapt.: 1
An şcolar 2015 -2016

Prof. Ghibescu Maria

 ARGUMENT

Matematica este indispensabilă, o întâlnim la tot pasul: la cumpărături, în croitorie,

în tâmplărie, în dulgherie, în proiectări şi altele. De aceea toate persoanele ar trebuie să
aibă nivelul minim de cunoştinţe matematice, pentru a putea să-şi proiecteze sau să-şi
organizeze diverse lucrări care aparţin de locuinţa sa. Consider că acest opţional vine în
sprijinul elevilor clasei a VIII –a care vor susţine examenul final la mtematică. Ştim că la
evaluarea naţională se pune accent pe problemele cu caracter aplicativ, de aceea cred că
elevii ar trebui să parcurgă acest material.
Doresc ca prin intermediul acestor ore să scot în evidenţă cât de importantă este
matematica în viaţa cotidiană. Legarea teoriei de practică este esenţială pentru o mai bună
aprofundare a formulele, proprietăţile figurilor şi a corpurilor geometrice. Totodată
legarea teoriei de practică duce la stimularea elevilor şi creşterea interesului elevilor să
studieze mai mult la matematică.

2
 VALORI ŞI ATITUDINI

 Dezvoltarea de abilităţi şi îndeletniciri practice

 Formarea deprinderilor practice
 Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de matematică
 Dezvoltarea capacităţii elevilor de a face legătură între teorie şi practică
 Dezvoltarea spiritului de observaţie, de prelucrare teoretică a informaţiilor ce ne
revin din viaţa cotidiană

3
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI

1. Identificare noţiunilor legate de 1. Procente
procente şi stabilirea legăturii cu viaţa  Scumpirea unui produs
cotidiană  Ieftinirea unui produs
2. Folosirea de date obţinute din  Impozitul
realitate şi punerea lor în probleme  Dobânda
3. Prelucrarea datelor practice obţinute
prin evidenţierea şi corelarea lor cu
teoria
4. Exprimarea şi discutarea rezultatelor
obţinute prin calcul
5. Aplicarea formulelor de calcul şi
transpunerea situaţiilor practice în
limbaj matematic
6. Interpretarea rezultatelor
1. Identificarea elementelor din spaţiu, 2. Studiul culegerii de matematică
viaţa cotidiană şi corelarea lor cu  Măsurare
noţiunile teoretice  Creare de desene la scară
2. Folosirea instrumentelor de măsurat  Calcul de suprafeţe (carton sau hârtie
în măsurarea lungimilor folosită într-o culegere)
3. Prelucrarea datelor practice obţinute  Creare de probleme legate de
prin evidenţierea şi corelarea lor cu numerele de pagină
teoria
4. Exprimarea în limbaj matematic a
figurilor geometrice descoperite în
viaţa cotidiană
5. Aplicarea formulelor de calcul a
ariilor şi perimetrelor obţinute şi
transpunerea situaţiilor practice în
limbaj matematic
6. Interpretarea rezultatelor
1. Identificarea elementelor din spaţiu, 3. Figuri geometrice - poligoane
viaţa cotidiană şi corelarea lor cu  Desenarea şi decuparea figurilor
noţiunile teoretice geometrice
2. Folosirea instrumentelor de măsurat  Masurarea elementelor
în măsurarea lungimilor  Calcul de perimetre şi arii
3. Prelucrarea datelor practice obţinute
prin evidenţierea şi corelarea lor cu
teoria
4. Exprimarea în limbaj matematic a
figurilor geometrice descoperite în
viaţa cotidiană

4
5. Aplicarea formulelor de calcul a
ariilor şi perimetrelor obţinute şi
transpunerea situaţiilor practice în
limbaj matematic
6. Interpretarea rezultatelor
1. Identificarea elementelor din spaţiu, 4. Plan de renovare a unei camere
viaţa cotidiană şi corelarea lor cu  Masurarea elementelor necesare
noţiunile teoretice  Crearea desenelor la scară
2. Folosirea instrumentelor de măsurat  Necesarul de materiale (parchet,
în măsurarea lungimilor spaţiilor lambriu, vopsea)
precum şi analiza şi interpretarea  Alegerea de preţuri din ofertele de
ofertelor de preţ preţ
3. Prelucrarea datelor practice obţinute  Aflarea preţului total pe lucrare
prin evidenţierea şi corelarea lor cu
teoria
4. Exprimarea şi realizarea de desene
la scară a spaţiilor cu datelor
obţinute din măsurare
5. Aplicarea formulelor de calcul a
ariilor pe figurile obţinute şi
transpunerea situaţiilor practice în
limbaj matematic
6. Interpretarea rezultatelor
1. Identificarea elementelor din spaţiu, 5. Debitarea lemnului
viaţa cotidiană şi corelarea lor cu  Vizita la o firmă care debiteză lemn
noţiunile teoretice  Obţinerea de date prin măsurarea
2. Folosirea instrumentelor de măsurat diferitelor produse debitate din lemn
în măsurarea lungimilor corpurilor  Desenarea corpurilor geometrice
3. Prelucrarea datelor practice obţinute întâlnite.
prin evidenţierea şi corelarea lor cu  Calcul de suprafeţe şi volume a
teoria corpurilor măsurate
4. Exprimarea şi realizarea de desene a
corpurilor identificate
5. Aplicarea formulelor de calcul a
ariilor şi volumelor pe corpurile
obţinute şi transpunerea situaţiilor
practice în limbaj matematic
6. Interpretarea rezultatelor
1. Identificarea elementelor din spaţiu, 6. Piramida lui Keops
viaţa cotidiană şi corelarea lor cu  Prezentare şi realizarea machetei
noţiunile teoretice  Calcul de suprafeţe şi arii
2. Folosirea instrumentelor de măsurat
în măsurarea lungimilor corpurilor
3. Prelucrarea datelor practice obţinute
prin evidenţierea şi corelarea lor cu
teoria

5
4. Exprimarea şi realizarea de desene şi
machete a corpurilor identificate
5. Aplicarea formulelor de calcul a
ariilor şi volumelor pe corpurile
obţinute şi transpunerea situaţiilor
practice în limbaj matematic
6. Interpretarea rezultatelor
1. Identificarea elementelor din spaţiu, 7. Realizarea unui spaţiu de vară –
viaţa cotidiană şi corelarea lor cu foişor
noţiunile teoretice  Relizarea machetei şi a desenului
2. Folosirea instrumentelor de măsurat  Stabilirea necesarului de materiale
în măsurarea lungimilor corpurilor  Calcule de suprafeţe şi volume
3. Prelucrarea datelor practice obţinute
prin evidenţierea şi corelarea lor cu
teoria
4. Exprimarea şi realizarea de desene şi
machete a corpurilor identificate
5. Aplicarea formulelor de calcul a
ariilor şi volumelor pe corpurile
obţinute şi transpunerea situaţiilor
practice în limbaj matematic
6. Interpretarea rezultatelor

6
 SUGESTI METODOLOGICE

Strategiile didactice să se construiască plecând de la competenţele specifice

Să se promoveze metodele activ participative
Să predomine activitatea practică
Corelarea noţiunilor teoretice cu cele practice
Organizarea unor activităţilor variate pentru elevi, individual sau de grup şi să se
respecte ritmul de lucru al fiecărui elev
Să se folosească spaţiile în care se învaţă pentru implementarea şi obţinerea
produselor aşteptate

7
 EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
ASOCIATE COMPETENŢELOR SPECIFICE

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

1. Identificare noţiunilor - Exerciţii de identificare în viaţa cotidiană a
legate de procente şi problemelor legate de scumpirea produselor, ieftinirea
stabilirea legăturii cu produselor, dobândă, impozit
viaţa cotidiană
2. Folosirea de date - Creare de probleme cu caracter practic, întâlnite la
obţinute din realitate şi cumpărături, la bancă
punerea lor în probleme
3. Prelucrarea datelor - Exerciţii de identificare a datelor problemelor şi
practice obţinute prin corelarea lor cu teoria
evidenţierea şi corelarea
lor cu teoria
4. Exprimarea şi discutarea - Activitate de analiză şi discutare a rezultatelor
rezultatelor obţinute prin
calcul
5. Aplicarea formulelor de - Aplicare de formule şi calcul aritmetic
calcul şi transpunerea - Calculul unui preţ în urma scumpirii, ieftinirii
situaţiilor practice în - Calculul dobânzii unei sume de bani pe un an, doi, etc.
limbaj matematic - Calculul impozitului pe anumite sume de bani câştigate
la salariu
6. Interpretarea rezultatelor -Realizarea unui centralizator in care sunt evidenţiate
toate materialele necesare

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

1. Identificarea elementelor -Activităţi de recunoaştere a figurilor geometrice din
din spaţiu, viaţa sala de clasă
cotidiană şi corelarea lor -Exerciţii de identificare şi observare a figurilor şi a
cu noţiunile teoretice corpurilor geometrice într-un spaţiu de debitare a
lemnului
-Exerciţii de identificare a corpurilor care intră în
realizarea unui foişor
2. Folosirea - Exerciţii de măsurare cu ajutorul riglei a lungimilor
instrumentelor de cărţilor, a diverselor figuri geometrice obţinute prin
măsurat în măsurarea decupare
lungimilor spaţiilor - Exerciţii de măsurare cu ajutorul metrului folosit în
precum şi analiza şi tâmplărie a lungimilor sălii de clasă, a produselor
interpretarea ofertelor obţinute din debitarea lemnului
de preţ -Exerciţii de măsurare a lungimilor cu ajutorul riglei
gradate pe hârtie

8
 -Exerciţii de identificare a preţurilor celor mai
avantajoase raportate la calitate preţ, dintr-o ofertă de
preţ
3. Prelucrarea datelor -Activităţi de identificare a elementelor figurilor
practice obţinute prin geometrice şi a corpurilor geometrice
evidenţierea şi corelarea -Toate lungimile măsurate să fie corelate, identificate cu
lor cu teoria elementele figurilor sau a corpurilor geometrice
4. Exprimarea şi realizarea -Exerciţii de desenare la scară, a figurilor care se
de desene la scară şi regăsesc în spaţiile de învăţare, folosind datele obţinute
mulaje a spaţiilor cu prin măsurare
datelor obţinute din - Exerciţii de desenare , a corpurilor geometrice întâlnite
măsurare la firma de debitare a lemnului.
-Exerciţii de constriuire din carton a piramidei
-Realizarea cu ajutorul plastelinei şi a scobitorilor un
mulaj care să reprezinte un foişor
5. Aplicarea formulelor de -Exerciţii de calculare a suprafeţelor figurile geometrice
calcul a ariilor pe care apar în desenele lor, extrase din spaţiile de învăţare
figurile obţinute şi -Exerciţii de calculare a suprafeţelor corpurilor
transpunerea situaţiilor geometrice
practice în limbaj -Exerciţii de calculare a volumelor corpurilor
matematic geometrice
-Stabilirea cu exactitate a materialelor necesare renovării
sălii de clasă (parchet, gresie, lambriu, vopsea pentru
pereţi, plinte)
-Exerciţii de calculare a preţurilor fiecărui produs
-Exerciţii de estimare sau de rotunjire a rezultatelor
6. Interpretarea rezultatelor -Realizarea unui centralizator în care sunt evidenţiate
toate materialele necesare

9
 MODALITĂŢI DE EVALUARE

Ca modalităţi de evaluare se vor folosi atât cele clasice cât şi cele moderne prin
îmbinarea lor. Metode folosite sunt: observarea sistematică a activităţii şi a
comportamentului elevului, realizarea de lucrări practice, autoevaluarea, portofoliul
Elevii vor realiza portofolii care vor cuprinde toate etapele parcurse în calculul şi
găsirea materialelor necesării execuţiei activităţilor propuse.

10
 BIBLIOGRAFIE

1. Iurea, G., Zanoschi, A., Matematică. Algebră, geometrie. Clasa a VII-a, Editura
Paralela 45, Piteşti, 2013;
2. Iurea, G., Luchian, D., Popa, G., Şerdean, I., Zanoschi, A., Matematică. Noţiuni
teoretice şi teste după modelul M.E.N., Editura Paralela 45, Piteşti, 2014;
3. Luchian, D., Yanoschi, A., Iurea, G., Popa, G., Matematică. Algebră, geometrie.
Clasa a VIII-a, Editura Paralela 45, Piteşti, 2013.

11