MATEMATICA ALTFEL

→ opțional clasa a VI-a 

1] NOTA DE PREZENTARE
„Matematica este limba cu care Dumnezeu a scris universul”
Galileo Galilei

Elevul, sătul de ora de MATEMATICĂ OBIȘNUITĂ, dorește să iasă din tiparul ,,șablon” al
unei ore de matematică și să învețe ,,și în alt fel” matematica.
Orele din cadrul opționalului de matematică ,,Matematica altfel” vor constitui o destindere
psihică și mentală, stârnind totodată interesul și curiozitatea de a afla cât mai multe lucruri. De
asemenea se are în vedere ca elevii să se apropie de matematică cu dragoste și fără teamă, să-și
descopere aptitudinile pentru acest obiect.
Elementul de joc, care face ca matematica să fie recreativă, poate lua diverse forme: o enigmă,
un truc, un paradox, o eroare logică sau pur și simplu matematică, cu unele trăsături curioase sau
amuzante. Există multe asemănări între joc și matematică. Prezentarea problemelor distractive, a
amuzamentelor matematice are un rol dublu. În primul rând solicită acuitatea spiritului, iar in al doilea
rând oferă posibilitatea petrecerii plăcute a timpului. Acest tip de activitate reduce rezistențele
manifestate de elevi față de matematică și stimulează optim motivația învățării. Jocurile matematice
produc plăcerea funcțională și sporesc atenția elevilor, făcând ca percepția să fie îmbunătățita,
concentrarea să fie mărită, contribuind la dezvoltarea spiritului de observație, a intuiției, a capacitații
de a selecta și de a lua decizii.
Misterioasă și fermecătoare, satisfăcând nevoia universal umană de distracție, opționalul de
matematică „Matematica altfel” ține de frumosul pur, de cea mai profundă trăire omenească –
misterul. Iar interesul multor minți luminate ale lumii pentru jocul matematic nu este greu de înțeles,
deoarece gândirea creatoare care se dăruiește unor astfel de subiecte este de aceeași natură cu tipul
de gândire care duce la descoperirea în știință.
Opționalul ,, Matematică altfel” are drept obiectiv principal: introducerea elevilor, prin
„exercițiu”, în largul evantai de metode și tehnici, generale și specifice, de rezolvare a problemelor
de algebră, geometrie plană și în spațiu. Abordarea opționalului ca activitate de rezolvare a unor
contexte problematice variate asigură alternative în învățare și evaluare, ducând la o destindere
sănătoasă în urma unor lecții dificile sau pot face obiectul unui studiu individual pentru elevii dotați.
Se știe că aplicabilitatea matematicii este o calitate care decurge din faptul că ea modelează
toate formele de mișcare și transformare a materiei, fiind știința structurilor comune a tuturor acestor
forme. De aceea, problemele de matematică trebuie să sprijine această aplicabilitate iar elevii să fie
pregătiți pentru rezolvarea unor situații problemă în viața de zi cu zi.
Opționalul îi pregătește pe elevi pentru rezolvarea unor situații problematice din viața
cotidiană prin cultivarea perseverenței, încrederii în sine, voinței de a duce la bun sfârșit un lucru
început.
2] COMPETENȚELE GENERALE

1. Aplicarea noțiunilor matematice, a terminologiei și a notațiilor studiate în diverse contexte.

2. Utilizarea achizițiilor matematice dobândite în rezolvarea problemelor.
3. Explorarea, investigarea unor probleme, situații-problemă reale și/sau modelate, integrând
achizițiile matematice şi cele din alte domenii.
4. Rezolvarea prin diverse forme de cooperare a problemelor, situațiilor-problemă în diverse
contexte.

5. COMPETENȚE SPECIFICE ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE.

1. Aplicarea noțiunilor matematice, a terminologiei și a notațiilor studiate în diverse

contexte.
1.1. Identificarea divizorilor și multiplilor numerelor în diferite contexte.
• Identificarea divizorilor și multiplilor numerelor naturale în contexte variate;
• Evidențierea divizorilor și multiplilor numerelor naturale dintr-un anumit interval.

1.2. Aplicarea proprietăților relației de divizibilitate, criteriilor de divizibilitate în diverse

contexte.
• Aplicare a proprietăților relației de divizibilitate în diverse contexte;
• Deducere a anumitor criterii de divizibilitate și aplicarea lor;
• Determinare a numerelor prietene și numerelor perfecte;

1.3. Transpunerea unor situații reale și/sau modelate în limbaj matematic și rezolvarea problemei
obținute.
• Aplicare a formulei de determinare a sumei divizorilor numerelor naturale;
• Rezolvare a problemelor textuale utilizînd divizibilitatea, proprietățile ei;

2. Utilizarea achizițiilor matematice dobândite în rezolvarea problemelor.

2.1. Utilizarea de algoritmi relevanți pentru efectuarea construcțiilor geometrice elementare.
• Alcătuire a unui plan de rezolvare a problemei de geometrie în diverse contexte;
• Transfer a soluțiilor unor probleme pentru rezolvarea altora;

2.2. Descoperirea unor legități matematice în diverse contexte.

• Stabilire a conexiunilor logice dintre diverse noțiuni matematice și situații reale;

2.3. Aplicarea principiului lui Dirichlet la rezolvarea problemelor.

• Rezolvare a problemelor, utilizînd principiul lui Dirichlet;

3. Explorarea, investigarea unor probleme, situații-problemă reale și/sau modelate,

integrând achizițiile matematice şi cele din alte domenii.
3.1. Transpunerea unor situații reale și/sau modelate în limbaj specific geometriei și rezolvarea
problemei obținute.
• Rezolvarea unor probleme inspirate din viața reală;
• Identificarea noțiunilor matematice dintr-o situație problemă și transpunerea acestora în limbaj
matematic;
 • Rezolvarea unor situații problemă din viața cotidiană folosind noțiunile matematice învățate;

3.2. Stabilirea conexiunilor logice dintre matematică și alte domenii, situații reale și/sau modelate,
utilizând achizițiile dobîndite.
• Stabilire a conexiunilor logice dintre matematică și alte domenii, în situații reale și/sau
modelate;
• Descoperire a unor legități matematice, inclusiv, a principiului lui Dirichlet, în diverse
contexte;

3.3. Estimarea și aproximarea rezultatelor obținute în cadrul măsurărilor, utilizînd diverse

etaloane nonstandarde, sau la efectuarea calculelor.
• Efectuare a diverselor măsurări utilizînd etaloane neconvenționale;
• Utilizare a instrumentelor geometrice rigla și compasul în efectuarea construcțiilor
elementare;
• Estimare și aproximare a rezultatelor obținute,

4. Rezolvarea prin diverse forme de cooperare a problemelor, situațiilor-problemă în diverse

contexte.
4.1. Comunicarea în cadrul acțiunilor de învățare în grup.
• Transpunere a unor situații reale și/sau modelate în limbaj matematic și rezolvare a problemei
obținute;
• Construirea unor dialoguri, redactarea unor texte pentru a evidenția nevoia de cunoaștere a
matematicii în decursul vietii

4.2. Justificarea unui demers sau rezultat matematic obținut sau indicat cu numere reale
recurgând la argumentări.
• Justificare și argumentare a demersurilor, rezultatelor obținute și a tehnologiilor utilizate.

4.3. Analiza și interpretarea prin modele matematice a unor probleme practice, precum și
investigarea valorii de adevăr a unei afirmații simple prin prezentarea unor exemple,
contraexemple.
• Justificare și argumentare a rezultatelor obținute.
• Investigare a valorii de adevăr a diverselor afirmații;
• Analiză, justificare și argumentare a rezultatelor obținute și a tehnologiilor utilizate.
 6. CONȚINUTURILE

Unități de învățare Conținuturi

I. Numere perfecte și numere
prietene
II. Valorile medii în viaţa
de toate zilele
III. Geometria distractivă
IV. Principiul lui Dirichlet.
1] Divizibilitate. Proprietăți.
2] Criterii de divizibilitate. Aplicații.
3] Numere prietene.
4] Numere perfecte.
5] Suma divizorilor numerelor naturale.
6] Probleme de divizibilitate.
1] Media aritmetică
2] Media aritmetică ponderată
3] Media armonică
4] Media pătratică
1] Măsurări utilizând etaloane non-standarde.
2] Construcții elementare cu rigla și compasul.
3] Jocuri cu aspect de geometrie.
4] Puzzle geometrice cu triunghiuri și patrulatere particulare.
5] Lucrări practice pe teren de măsurare a perimetrelor și
ariilor cu instrumente non-standarde.
1] Principiul lui Dirichlet - principiul cutiei.
2] Rezolvarea problemelor.
3] Aplicații ale principiului Dirichlet în diverse domenii

7. SUGESTIILE METODOLOGICE

Formarea și dezvoltarea competențelor matematice reprezintă mai mult decât a învăța

concepte matematice și presupun procese cognitive și metacognitive valorificate printr-o bună alegere
și construcție a experiențelor de învățare din cadrul procesului de predare-învățare-evaluare.
În proiectarea și desfășurarea activităților de învățare vor fi valorificate și dezvoltate
experiența matematică acumulată de către elevi în anii anteriori, precum și gândirea lor, aflată la un
nivel de maturitate specific acestei etape.
Introducerea conceptelor din cadrul domeniilor de conținut se va realiza intuitiv, pornind de
la exemple din realitatea înconjurătoare, de la experiența anterioară a elevilor și de la conexiunile
intradisciplinare și interdisciplinare, realizând astfel un demers didactic care echilibrează nivelul
intuitiv/descriptiv cu rigoarea specifică matematicii. În matematică, intuiția este privită ca o primă
etapă a înțelegerii anumitor informații, metode sau rezultate, fiind o formă de interpretare a realității,
bazată pe experiență și pe raționamente anterioare, aplicate unor situații similare.
Cu ajutorul exemplelor intuitive se pot elimina erorile tipice și se pot forma și accesa
reprezentări matematice corecte. Într-o etapă ulterioară intuiția se verifică prin diverse metode:
măsurare sau exemplificare și se validează prin raționament matematic bazat pe argumente logice.
Exersându-și intuiția, elevul ajunge să interpreteze matematic realitatea înconjurătoare, ca expresie a
competențelor matematice, cultivându-și astfel încrederea în sine. Elevii sunt provocați astfel să
înțeleagă matematica prin raportare la experiența cotidiană.
Și în cazul geometriei, introducerea oricărei noțiuni se face tot prin raportare la imagine,
model, obiect, mediul înconjurător. Caracteristicile și proprietățile configurațiilor geometrice vor fi
evidențiate întâi prin observare directă și verificate prin măsurare, în sensul unei abordări cât mai
naturale și intuitive.
 Modalitățile de organizare a activităților de învățare (frontale, individuale sau pe grupe) se vor
adapta particularităților clasei de elevi, resurselor disponibile și finalităților vizate. Se recomandă
utilizarea metodelor și mijloacelor didactice care să favorizeze implicarea elevului în propriul proces
de învățare, inclusiv a mijloacelor TIC.
În cadrul procesului de predare-învățare-evaluare, componenta evaluare are un rol
fundamental. Deoarece este necesară asigurarea unui feedback permanent și corespunzător.
Evaluările realizate în cadrul disciplinei opționale se va axa pe principiul pozitiv al evaluării:
Evaluarea depistează și stimulează succesul elevilor, nu insuccesul acestora și nu-i pedepsește.
Tehnologiile de evaluare vor include prioritar metode ca metoda proiectelor, evaluarea reciprocă,
probe practice, probe grafice, investigația, autoevaluarea, evaluarea prin jocuri didactice cu aspect
evaluativ etc.
Evaluările realizate la disciplina opțională vor include și itemi, sarcini rezolvarea cărora
necesită conexiuni interdisciplinare. În cadrul evaluărilor realizate accentul se va pune nu pe
cunoștințe și capacități separate , ci pe formarea de competențe. Este important ca evaluările făcute
în orice circumstanțe să fie obiective.

8. BIBLIOGRAFIE
1] Achiri. Jocuri didactice la matematică. Editura Lumina. Chișinău. 1990.
2] Ioan Dăncilă. Matematica distractivă. Clasele a V-VI. Editura SIGMA. București. 2002.
3] Rodica Dinescu. Matematica distractivă. Disciplină opțională pentru clasa a IV-a. Editura
CARMINIS, Pitești. 2006.
4] I. Depman. În lumea cifrelor. Editura Lumina. Chișinău. 1976.
5] Armand Martinov. Frumusețe matematică. Editura SIGMA. București. 2011.
6] Andrei Hariton. Matematică competitivă. Editura Prut Internațional. Chișinău, 2004.
7] www.math.md/school