E.

Fischbein
Arta de a
gîndi

_ Bucure1u,
1975
nustratia aopertei :
GHEORGHB MOTORA
 1
Arta de a gindi

P!'ocesele prin care se realizeaza gîndirea au

reprezentat - �i mai reprezinta inca, in buna
masura - unul dintre capitolele cele mai ob­
scure ale .psihologiei. Ceea ce a putut fi sis­
tematizat în definitii, concepte, teoreme in ca­
drul logicii, ca �tiinta a gîndirii, nu se refera
la procese, la mecanisme, la relatii cauzale,
ci la produsele finale ale unei activitati ane­
voioase, în care intervin cautari, incertitudini,
ezitari. Nu e suficient &à contemplam arhitec­
tura gratioasa sau impunatoare a unei con­
strucµi ca sa cucerim secretele !l)rofesiunii. Din
.doua premise date, putem desigur trage o .con­
èluzfe · - daca anllllnite conditii sîrit înçlepli­
Aiceste conditii le putem învata. i!ntre­
capitala este însa : de unde Iuam pre­
uu,"'""''""? De ce preferam an-umite premise al-
 zinta conditii importante pentru o gîndire efi­
cienta.
Stabilitatea nu inseamna rigiqitate. Numai
o min te bine organizata, stapînind detaliile
prin ansamblu, î�i poate permite - �i este ca­
pabila - sa-�i integreze critic ceea ce este nou,
ceea ce �tiinta, expe�ienta sociala �i individu­
ala descopera sau creeaza neîncetat. Mimetis­
mul intelectual, pseudo-adaptarea rapida, faa.-a
probleme �i fara rezerve la ,,ultimui strigat"
exprima, ca �i opacitatea mintii, absenta unei
ar-hitecturi mintale dinami,ce �i arnionioase.
Problema asimilarii �i utilizarii informatiei
imbraca �i un ait aspect, de foarte multe ori
neglijat. Evident nu putem asimila cuno�tin­
tele dedt treptat, prin adaugiri, amplificari,
corijari succesive. Or, in cursul acestui proces
esote necesar sa ne dam seama, eu maxima cla­
ritate, care sînt limitele informatiei de care
dispunem, care sînt lacunele, zonele obscure,
incertitudinile în sistemul nostru de cuno�tin\e.
Elevului îi vine profesorul in ajutor, profeso­
rul oare examineaza raspunsurile, controleaza
temele, pune întrebari suplimentare. Dar acest
control nu este suficient - eu atît mai mult
atunci cînd, dupa absolvirea �colii, un atare
contr_ol nu mai are loc decît indirect sau in
forme mai puµn sistematice. Este extrem de
important, ca sa putem iaprecia, in primul rînd
prin propriile noastre mijloace intelectuale, .
gradul de certitudine, de claritate, de stapînire
a cuno�tintelor care intervin in activitatea
noastra min.tala. Este foarte important sa putem
c,ircumscrie adecvat zonele de necunoscut in

17
'Sistemul informatiilor • noastre : .,,Ace.st 1ucrU
nu-1 $tiu. De acest lucru nu sfot sigur, mai
trebuie sâ icontrolez. Aceastâ idee X nu se
poate sustine decît dacâ $Ï o altâ idee Y este
adevâratâ. Dar despre adevârul ei, nu am înca
garantii suficiente" etc. etc. In fond nu facem
dedt sâ reluâm primul precept - de cite ori
uitat in rationamentele noastre ! - dintre cele
patru ex.puse de Descartes in al sau Diseurs
a.supra metodei: ,, ...de a nu accepta nidodata
vreun lucru ca adevâriat, dacâ nu 1-am cunos­
cut in mod evident câ este... " 1
Cuno$tintele de logicâ sint, desigur, utile
întrucît ne permit sâ controlâm validitatea ra­
tionamentelor nœstre sub raportul inJantuirii
formale.
Dar aceastâ prescriptie a lui Descartes. abso­
lut limpede în sine este în realitate foarte greu
de realizat pinâ la capât. Dacâ mintea noastrâ
ar dispune de mijloacele necesare pentru a pu­
tea selectiona absolut $Î infailibil certitudinile,
omenirea ar fi fost scutitâ de un $Îr imens de
eforturi $i suferinte.
ln realitate, a trebuit sa vina Hegel pentru
a ne ariita câ orice _idee este în mod nece�ar
incompletâ, iar cuno8$terea nu .se realizeazâ
decît printr-un �ir de contradictii s.uccesive.
De fapt, eu cît 1?tim mai putin eu atît avein
mai putine indoieli. Nu este nici un secret ca
sÙficient,a este in primul �ind apanajul igno,­
rantului. Cu cît cre�te informatia noastra -
1 D e s c a r te s, Diseurs asupra metodei, Editura
�iintificâ, Bucure�ti, 1957, p. 48.
 Procedeele desc.rise dupa Newell, Shaw rliÎ
Simon sint elementiare, dar în acel�i timp
foarte generale. Ele aiu fost, in special, puse in
evidenta de autorii respectivi - intrucit ur­
mau sa serveasca la intocmirea prograrnelor
pentru ma�ini de calcul. In stadiul actual nu
ne putem permite- sa redll'cem descrierea pro­
cedeelor ell!'i:s.tice nu.mai J,a acelea pe care le
putem veifiœ prin încorporarea in prog,ra­
mele m�inilor. ·ci$ti.gu¼- fund�ental al meto­
dei utilizate de Newell, Shaw � Simon consta
in faptul ·de a fi dovedit di de�starea, descri­
erea, inventarierea, clasificared procedeelor
euristice reprezinta o cale ferftlèi, viabilèi pen­
tru edifiçnrea unei teorii obiective a gîndirii.
Dar chià-��, îiia.inte ca tot ceea ce $tim despre
demersurf[e la care recurge gîncltirea umana sa
poata fi ·1.ncorporat in programul unui calcula­
tor, putooti continua aceasta O}:Pra{ie de rele­
vare �i cq.,hturare a procetleelor ,..uristiœ - eu
ti-tlul de/ ipoteze cel putïn. Neft.hd încorsetati
de obligatï� tradlu�erdi t1;1 secver!_: � �ogra�,
putem jlua m cons1derat1e proce� mai subtile
- �i /'de aceea uneol'IÏ. mai putin e�tl,ente, d�r
-- ,m---mai pu{in importante - care intervm in
formele complexe aJ.e creativitatii umane.
In cele de mai sus ne-' aim referit mai alœ la
proœdee privind selectia traseelor de inves­
tigat. Trebuie sa lualm în consideratie inca o
mare oategorie de procedee euristioe : aceea
privind in special geneza ideii noi, adica in­
ventia.