MINISTERUL EDUCAȚIEI

NAȚIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ
Etapa locală, 14 februarie 2017
clasa a XI-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Niciun eseu nu va fi precedat de titlu și/sau moto.
 Timpul de lucru: 3 ore.
 Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie fragmentele de mai jos.

A.
De este slobod aceluia ce umblând prin casele altora să vază şi să gândească la a sa, slobod au fost şi mie, în
toată călătoriia ce să coprinde întru această cărticică, să gândesc nu la casa, ci la patria mea, la care cine nu gândeşte,
nici face pentru dânsa orice bine, poate n-are nici casă, şi de are, o lasă.
Şi de este sădită fireşte în om pohta a avea orce lucru bun vede la altu – şi făr’ de a-l hrăpi de la acela, să se
silească, de nu îl are, să-l câştige, iar de îl are rău, să-l prefacă în bun, – nu poate nimeni, drept judecând, să mă
dojenească, căci, în toate pasurile mele, nu am putut, după orce vedere să nu îm întorc către dânsa ochii minţii.
Pre aceste vederi, şi gândirile ce îm aţâţa în suflet întîmpinarea lor, am socotit ca prin tipar să le comunesc
doriţilor miei compatrioţi, îmboldit spre aceasta mai mult de ruşine; căci în bibliothicile ce am văzut, poate cinevaş să
încarce cară de cărţi coprinzătoare de călătorii, făcute de evropei nu numai prin India şi prin China, şi prin alte ţări şi
ostroave, mai depărtate şi puţin cunoscute, ci încă şi prin ţările cele mai apropiete. Iar la noi nu s-au vazut o acest feli
de carte, nici de aceia carii au putut să scrie şi mai multe şi mai bine.
Înfrenat de cunoştinţa micşoririi mele în ştiinţe şi ascultării întru învăţături, nu aş fi îndraznit niciodată să
apuc condeiul. Dar cum puteam, ochi având, să nu văz, văzând, să nu iau aminte, luând aminte, să nu aseamăn,
asemănând, să nu judec binele şi să nu pohtesc a-l face arătat compatrioţilor miei? Şi cum puteam să nu însămnez cele
văzute, daca în toată călătoria, şi în privirea lucrurilor cele mai multe vrednice de văzut, întovărăşit de mulţi oameni
dintr-alte neamuri, îi vedeam pre toţi însemnând şi culegând binele ca să-l facă cunoscut celor de un neam cu ei? […]
Acest oraş [Braşov] este în ţinutul Sibenbirghen, în judeţul Bârsii, mic şi cetăţuit, dar îndestul lăcuit, având
peste doaăzeci de mii de lăcuitori, căci este aproape de hotarele Prinţipatului Valahiii, şi negoţul se află la mare
lucrare. Acesta se otcârmuieşte cu ale sale deosibite pravile* şi obiceiuri, supt stăpânire austriecească. Şi când
jăluitorii nu să odihnesc, după hotăririle maghistratului alcătuit de naţia săsească, pornesc jalba lor la Sibii, şi de
acolo, nemulţumindu-să, la Cluj, şi de acolo iarăş, de nu să vor odihni, la Viena, de unde să dă cea de săvârşit
hotărire.[…]
Şi de voi voi să fac descriere pentru toate bunele orânduieli ale oraşului Braşovu, cum pentru preoţii
bisericilor, cum sunt împodobiţi cu toate cele cuviincioase unui preot; cum orânduiala şcoalelor, unde nu este copil,
măcar de şălar**, măcar de ştrengar***, a nu merge spre câştigarea luminii şi mulţime alte bune chibzuiri şi urmări
spre odihna şi folosul acestei naţii, mi-ar fi trebuit vreme şi hârtie, mai vârtos în vreme ce am să cuvintez pentru multe
oraşe.
Semănăturile ale tot judeţului Bârsii este cel mai dintâi grâul, apoi porumbul, ovăzul, rişca, săcara, cartoflii,
orzul, mazerea, lintea, fasolea, meiul; iar bobul şi dovlecii, pentru vite. Poamele sunt: cireşele, vişnile, perile, merile,
prunele, nucile.
Din Braşov şi până în Făgăraş sunt poşte trei: Vlădeni, Şărcaia şi Făgăraşul. Să trece apa Ghimbăşălu şi
Bârsa.
Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele, 1826
– text tipărit în ediţia originală cu caractere chirilice
* pravile – legi
** şălar – meseriaş care confecţiona şi vindea şei
*** ştrengar – meseriaş care confecţiona şi vindea frânghii şi ştreanguri

1
 MINISTERUL EDUCAȚIEI
NAȚIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

B.
Nu-mi plac deloc călătoriile. Sunt superficiale toate şi uneori vulgare ca nişte vise ratate. Când nu poţi
cunoaşte pe cei care te înconjoară şi când logodnicul şi logodnica frenetici divorţează peste câteva luni cu constatarea
că „nu s-au cunoscut”, cum vreţi ca aceiaşi oameni să cunoască oraşele pe care le văd în două-trei luni şi semenii pe
care-i întâlnesc în câteva zile? Dealtminteri, peisagiile exterioare – cele mai frumoase chiar – sunt neapărat mai puţin
interesante decât cele interioare, care merg în tine ca în adâncimi fosforescente de mină şi de moarte.
Nu există în largul lumii un drum mai plin de emoţii, de neprevăzut, de lucruri uimitoare şi de zigzaguri mai
năzdrăvane decât sufletul unei femei. Călătoriile care uniformizează în pitoresc au un singur interes real… să
slujească de cadru unor explorări sufleteşti.
Când deci prietenul meu, într-un pridvor de deasupra mării molatece a Balcicului mi-a făcut propunerea de a
vizita, în cuprinsul unei săptămâni, Ţarigradul, am surâs ca şi când mi-ar fi propus să facem cu ajutorul unui proiectil
julvernian o călătorie în lună. Când a insistat, am refuzat cu nedumerire şi îndârjire. Pe urmă am început să mă
obişnuiesc cu traiectul ideii.[…]
Cred că e de prisos să descriu Stambulul pentru franţuzii şi nemţii care nu l-au văzut. Nu mă simt nici autor de
pitoresc literar, nici de filme internaţionale.
Scriu aci însemnări pentru prietenii de acasă, anume, şi această cunoaştere dă şi măsura şi întorsul din pană.
De pildă, ora aceasta a nămiezii, cu lumina ei care fierbe, mişcarea de răspântii, cu prelungirea pe străzile strâmbe în
suişuri, dau la fiecare colţ învălmăşeli de senzaţii al căror fel nu se poate lămuri prea mult pentru străinul „în genere”.
Dar pentru un prieten bucureştean se poate spune minunat: Străbăteam în fuga automobilului un cartier cam cum e
strada Carol şi Calea Şerban Vodă, însă cu casele mai înalte, mai răsăritean încă, şi încă mai umblat (tramvaiele sunt
verzi şi roşii), urcând spre colinele istorice ale Stambulului sfânt. Pe această lungă cale (care mai târziu e chiar
spinarea lanţului de şapte coline istorice şi molatece ca ale Romei rivale), zeci de mii de bărbaţi, femei şi copii se duc
la munca lor, la necazurile lor, la slujbă, la cârciumă, la băcănie, iar printre oamenii aceştia care trăiesc ziua de azi
(proprietarul aşteaptă chiria, la atelier e muncă grea, băcanul dă lipsă la cântar, în port nu e de lucru) – şi care ştiu
despre Constantin Porphyrogenetul şi Mohamed al doilea mai puţin decât vizitatorii streini – noi, care căutăm ce a
mai rămas de acum o mie şi sute de ani, suntem nişte zănateci care trăim în altă lume. Dibuim ruinele trecutului
printre îngrămădirile vii de azi cum caută poliţia să identifice hainele de preţ furate de mahalagii, preschimbate şi
purtate după incendiu.[…]
Constantinopolul îşi oferă, ca într-o vedenie supremă, ca într-un dar de învins, toate frumuseţile. Moscheile,
ruinele de ziduri, Seraiurile, cartierele înţesate cu clădirile lor new-yorkeze, Cornurile de Aur şi ocolurile de vis ale
Bosforului, cu nenumăratele lor corăbii şi mişcarea de furnicar, sclipesc jos acolo, când de argint, când de sidef. În
lumina vie, toate culorile sunt tari, în plină efervescenţă. Aşa îmi închipuiam la şcoală grădinile suspendate ale
Semiramidei.
Camil Petrescu, Rapid Constantinopol-Bioram, 1933
Subiectul I (30 de puncte)
Răspunde, pe foaia de concurs, la fiecare din următoarele cerințe:

1. Explică motivul pentru care naratorul din textul A ia deciza de a-şi însemna călătoriile într-o carte. 6 puncte
2. Comentează efectul stilistic al interogaţiilor retorice din textul A. 6 puncte
3. Evidenţiază elementele de originalitate ale incipitului textului B. 6 puncte
4. Susţine-ţi opinia cu privire la legătura dintre explorările sufleteşti şi cele geografice, aşa cum se desprinde ea din
următorul fragment extras din textul B: Nu există în largul lumii un drum mai plin de emoţii, de neprevăzut, de lucruri
uimitoare şi de zigzaguri mai năzdrăvane decât sufletul unei femei. Călătoriile care uniformizează în pitoresc au un
singur interes real… să slujească de cadru unor explorări sufleteşti. 6 puncte
5. Prezintă comparativ particularităţile modurilor de expunere utilizate în cele două texte suport.

Notă!
Niciun răspuns nu va depăși 100 de cuvinte.

2
 MINISTERUL EDUCAȚIEI
NAȚIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Imaginează-ţi că eşti personajul-narator din textul B şi că te-ai întors acasă după călătoria la Istanbul. Redactează o
scrisoare de 150-300 de cuvinte către redactorul-şef al unei importante reviste culturale, prin care să-i propui ca
jurnalul tău de călătorie să fie acceptat ca material pentru realizarea unui documentar autentic despre acest oraş. În
cadrul scrisorii vei urmări respectarea convenţiilor specifice acestui tip de text, prezentarea punctelor tari ale
jurnalului tău, precum şi informaţii referitoare la farmecul locului descris.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre importanța actului scrierii sau a consemnării evenimentelor, pornind de
la cele două fragmente citate şi valorificând experienţele tale culturale.

Notă! În elaborarea eseului vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei/a
punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu 3 argumente/raţionamente logice/exemple concrete etc.) şi
concluzia/sinteza.

Redactare (30 de puncte)

În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 600 de cuvinte.
Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris – 6 puncte; abilităţi de analiză şi
de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 6 puncte; ortografia – 4 puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea
în pagină, lizibilitatea – 2 puncte, respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte – 2 puncte).