EFECTELE CALCULATORULUI ŞI ALE INTERNETULUI ASUPRA OMULUI

CUPRINS
I. CALCULATORUL, PRIETEN SAU DUŞMAN?
I.1.Avantajele utilizării calculatorului
I.2.Dezavantajele utilizării calculatorului
II. DEPENDENŢA DE CALCULATOR ŞI DE INTERNET
II.1.Dependenţa la copii
II.2.Dependenţa de internet
II.3.Diferenţa între dependenţa de calculator şi dependenţa de internet
II.4.Dependenţa de jocurile pe calculator
II.5.Jocurile violente
III.EFECTE ALE DEPENDENŢEI DE CALCULATOR ŞI INTERNET
III.1.Suprasolicitarea vederii
III.2.Efectele asupra dezvoltării psiho-cognitive
III.3.Efectele asupra perceperii realităţii
IV.PERICOLUL DEPENDENŢEI
V. TRATAREA DEPENDENŢEI DE CALCULATOR ŞI INTERNET
VI.SONDAJE PRIVIND DEPENDENŢA DE CALCULATOR ŞI INTERNET
VII.CONCLUZIE

I.CALCULATORUL, PRIETEN SAU DUŞMAN?

 În general, calculatoarele sunt mai eficiente decât oamenii, în domeniile ce necesită un

volum mare de calcule, datorită rapidităţii cu care efectuează aceste calcule şi a preciziei cu
care le realizează. Calculatoarele sunt folosite în numeroase domenii: la nivel
guvernamental, în afaceri, în medicină, în învăţământ, etc.
 În privinţa copiilor, cele mai recente studii încearcă să stabilească ce e mai rău între două
fascinaţii la fel de puternice: ecranul televizorului şi monitorul calculatorului. Atunci când
timpul petrecut la calculator scade din timpul petrecut în faţa televizorului, copilul pare să
fie în caştig. Când însă calculatorul îi înlocuieşte prietenii, joaca în aer liber, sportul,
dezvoltarea fizică şi psihică a copilului, acesta poate avea de suferit.

I.1. AVANTAJELE UTILIZĂRII CALCULATORULUI

 Folosit cu măsură, calculatorul ne poate fi un bun prieten. Câteva dintre avantajele utilizării
calculatorului mai ales de către copii:
- învaţă să caute şi să utilizeze informaţia, folosind mai multe surse;
- îşi îmbogăţesc cunoştinţele cu informaţii din domenii variate;
- cele mai multe jocuri dezvoltă viteza de reacţie, gândirea logică, spiritul competitiv;

1
 - pot învăţa prin joc culorile, cifrele, literele, figurile şi formele geometrice etc.;
-învaţă să folosească un instrument pe care îl vor folosi în anii următori, poate la viitoarea
slujbă.
 Este benefic pentru fiecare copil să se familiarizeze cu calculatorul, acesta fiind indispensabil pe
viitor, însă parinţii sunt obligaţi să-l supravegheze, permiţându-i accesul în limita unui program
bine stabilit şi explicat. Calculatorul dezvoltă capacitatea de concentrare şi atenţie, creşte
capacitatea de reacţie la fel şi coordonarea. Copilului timid îi oferă posibilitatea de a
interacţiona cu cineva fără să-i fie teamă de respingere. În acelaşi timp cu ajutorul calculatorului
găsim o varietate de programe educative, prezentate mai atrăgător şi pe înţelesul celui mic.
Preşcolarul se va obişnui mai uşor cu literele şi va învăţa să citească mult mai uşor, jocurile pe
calculator îi pot dezvolta gândirea şi logica matematică.

I.2. DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII CALCULATORULUI

 Folosirea calculatorului în mod neraţional are şi dezavantaje:

- poziţia în faţa calculatorului poate duce la deformări ale coloanei vertebrale;
- lipsa de mişcare duce la obezitate;
- contactul cu persoane necunoscute, periculoase;
- vizionarea de materiale cu scene violente sau interzise minorilor;
- formarea deprinderii de a lua totul "de-a gata" ( referate, lucrări );
- tendinţa de a folosi în conversaţiile cu prietenii, forme şi formulări care nu au nimic comun cu
limba română;
- tendinţa de a accepta greşelile de scriere; "inventarea" unor noi reguli de scriere, care îi pot
deruta în scrierea corectă;
- se pare că unii copii devin mai puţin sociabili;
- dependenţa de calculator.

 Studiile au arătat că timpul petrecut în faţa calculatorului de către copii, nu ar trebui să

depăşească o oră pe zi. Utilizarea îndelungată a calculatorului poate cauza dereglări ale
sistemului nervos central - insomnii, coşmaruri noaptea, somn agitat, dependenţă. Jocurile pe
calculator îl sustrag pe copil într-o lume imaginară, deschisă numai lui, înlocuiesc cu succes
activităţile sociale specifice vârstei. În cazul unui copil retras, starea se poate agrava, dispărând
treptat nevoia de comunicare.

II. DEPENDENŢA DE CALCULATOR ŞI DE INTERNET

 Dependenţa este necesitatea de ordin psihologic de a folosi un anumit lucru. Dependenţa

de calculator şi internet se poate manifesta sub diferite forme, cum ar fi: comunicarea prin
intermediul reţelelor sociale (facebook,hi5,etc.), prin e-mail, messenger şi alte programe de
comunicare; dependenţa de jocuri; întreţinerea unui blog, site; descărcarea de informaţii,
filme, muzică şi multe alte activităţi care pot produce dependenţă.

2
II.1. DEPENDENŢA LA COPII

 Dependenţa de calculator şi internet este foarte des întâlnită la copii. Statisticile arată că în
ţările dezvoltate timpul petrecut de copii, de la cele mai fragede vârste, în faţa monitorului
este de 3-4 ore zilnic.
 Cercetările din ultimile decenii evidenţiază faptul că după numai 2 minute de stat în faţa
monitorului, activitatea creierului copilului suferă schimbări.
 Tot mai mulţi copii îşi petrec ore întregi în faţa calculatorului şi o mare parte din ei
manifestă deja o dependenţă faţă de calculator şi de navigatul pe internet.
 Psihologii au remarcat că majoritatea copiilor dependenţi de jocurile pe computer au
serioase tulburări de comportament, devenind agresivi şi izolaţi. În plus, aceştia comunică
din ce în ce mai greu cu familia, colegii sau prietenii.
 Asociaţia Americană de Psihiatrie a nominalizat noi forme de dependenţă, printre care şi
dependenţa de internet, şi în particular, cea de Facebook, în special la adolescenţi.
 Specialiştii spun că utilizarea frecventă a reţelei duce la scăderea capacităţii de concentrare
şi la deconectarea treptată de lumea reală.
 Numărul cazurilor de copii dependenţi de calculator este în creştere, iar responsabili sunt şi
părinţii care acceptă ca propriii copii să stea la calculator până la zece ore în fiecare zi, sunt
de părere medicii psihologi.
 Studiile arată că doar 25% dintre părinţi îşi supraveghează de fiecare dată copilul când
navigează pe internet. Iar atunci când copilul devine dependent de spaţiul virtual,
majoritatea părinţilor nu ştiu cum să rezolve problema.

II.2. DEPENDENŢA DE INTERNET

 Pentru unii utilizatori, navigarea pe internet se transformă din nevoie în obsesie. Realitatea
virtuală înlocuieşte treptat viaţa reală, în timp ce activităţile de zi cu zi ajung rutine de
nesuportat.
 Deşi nu este definită deocamdată ca o adevarată dependenţă, mulţi oameni suferă de
consecinţele obsesiei legate de lumea online. De obicei, solitarii sunt atraşi de comunicarea
electronică, datorită anonimatului pe care îl asigură, anonimat care îi ajută să îşi depăşească
dificultăţile de relaţionare din viaţa reală. Psihologii susţin că această comunicare
intermediată de computer ne îndepărtează şi mai mult de ceilalţi, prin absenţa elementelor
paraverbale (de exemplu, tonul ridicat al vocii) şi a celor nonverbale, cum ar fi privirile,
gesturile, atingerile.

 Astfel, dispariţia expresiei faciale, a inflexiunii vocii şi a contactului vizual, face comunicarea
pe net mai puţin ameninţătoare, ajutându-i în felul acesta pe cei timizi să depăşească
inconfortul care apare atunci când se întâlnesc şi vorbesc faţă în faţă cu alte persoane.

3
 II.3. DIFERENŢA ÎNTRE DEPENDENŢA DE CALCULATOR ŞI DEPENDENŢA DE
INTERNET

 Diferenţa dintre dependenţa de calculator şi cea de internet stă tocmai în legătura cu alte
persoane. În cazul dependenţei de internet este vorba de o includere într-o reţea de utilizatori,
de dimensiuni foarte mari, în care ştii că niciodată nu eşti singur, că în orice moment poţi lua
legătura cu altcineva, chiar dacă nu asta îţi propusesei la intrarea on-line.

• În afară de pericolul dependenţei, internetul presupune şi alte pericole: pornografia, violenţa,

întâlnirile virtuale cu persoane periculoase, posibilitatea de a divulga datele personale.
Conform unui studiu, jumătate dintre cei care intră pe internet dezvăluie date personale, iar
20% dintre ei au căzut deja victime hărţuirilor şi ameninţărilor, ceea ce înseamnă că un
calculator conectat la internet este mult mai periculos.

II.4. DEPENDENŢA DE JOCURILE PE CALCULATOR

 Simptomele dependenţilor de jocuri pe calculator sunt, potrivit medicilor aceleaşi ca şi în cazul

altor dependenţe, cum ar fi cea de heroină. Un consiliu reprezentativ al medicilor din Statele
Unite ale Americii a cerut ca dependenţa de jocurile pe calculator să fie clasificată în mod oficial
ca tulburare psihică şi în acest fel să fie siguri că suferinzii vor avea parte de tratament.
 Statisticile susţin că aproximativ 90% dintre adolescenţi joacă jocuri video, iar 15% dintre
aceştia, ar putea fi dependenţi.

 Specialiştii susţin că anumite comportamente dependente sunt mai des întâlnite în cazul
copiilor care încep să joace jocuri video la vârste foarte fragede. Abuzul de jocuri pe calculator şi
mai ales cele online, cu mai mulţi jucători, sunt cele care creează cel mai adesea dependenţă,
susţin specialiştii. O parte dintre producătorii de jocuri spun, însă, că psihologii exagerează,
aceste probleme care pot apărea nefiind tulburări psihice. Unii medici consideră că jucatul în
exces poate fi un simptom pentru alte afecţiuni, cum ar fi depresia sau anxietatea.
 Dependenţa de jocuri are câteva simptome foarte clare: preocuparea excesivă faţă de joc,
foarte mult timp petrecut în faţa calculatorului, pierderea noţiunii timpului, atitudine defensivă
atunci când e vorba de joc. Cel dependent începe să ignore orice alt aspect al vieţii sale, loc de
muncă, familie, şcoală, prieteni, alte activităţi, şi manifestă un comportament uşor bipolar, cu
treceri bruşte de la o stare la exact opusul ei.

II.5.JOCURILE VIOLENTE

 Jocurile violente dăunează sănătăţii!

 Pe măsură ce industria jocurilor se extinde şi companiile se folosesc de titluri din ce în ce mai
violente pentru a-şi mări profiturile, Comisia Europeană crede că fiecare ţară va trebui să ia
măsuri pentru a limita expunerea la violenţă, în special a copiilor.

4
 Foarte multe ţări au impus, din acest motiv, companiilor de jocuri să-i avertizeze pe părinţi sau
să limiteze expunerea copiilor la scene de violenţă lansând organizaţii şi legi care să verifice
industria.
 Potrivit psihologilor, jucătorul devine desensibilizat în faţa actelor de violenţă experimentate în
joc, apărând posibilitatea ca ele să fie transpuse în realitate.
 Jocurile video pe computer au fost prezentate publicului în anii 70. Astăzi, multe jocuri video
populare conţin un nivel înalt de violenţă realistă.
 Într-un studiu din 2001, psihologii au descoperit, printre altele că:
• 79% din tineretul american foloseşte regulat jocuri pe computer sau video. În medie, tinerii
între 7 şi 17 ani joacă aceste jocuri 8 ore pe săptămână.
• Jocurile violente aduc aproximativ 80% din profiturile industriei jocurilor video, în timp ce
jocurile sportive şi altele ajung doar la 20% din piaţă. Din 33 de jocuri foarte populare create de
2 autori importanţi, 80% aveau conţinut violent.
• Copiii par să prefere jocurile violente. Într-un studiu asupra elevilor din clasele a şaptea şi a
opta, s-a observat că 50% din jocurile preferate erau violente şi doar 2% educative.

 După ce multă vreme jocurile pe calculator au făcut victime prin epuizare în ţările asiatice,
aceleaşi jocuri încep să facă victime prin violenţă în Europa.
 România se numără printre ţările din UE care nu au încă o lege referitoare la jocurile video.
Comisia Europeană doreşte un control strict al fenomenului şi, în acest scop, cere să se adopte
un sistem care avertizează asupra gradului de violenţă din jocurile video, inclusiv cea legată de
limbaj.
 Un studiu realizat despre preferinţele tinerilor români asupra jocurilor de calculator arată că
stăm destul de bine la capitolul violenţă, în comparaţie cu tinerii de peste Ocean. Dacă în
Statele Unite ale Americii o foarte mare parte din piaţă este acaparată de jocurile care implică
folosirea armelor de foc şi violenţa excesivă, publicul român se orientează în general către
simulatoarele de fotbal, jocurile cu maşini sau jocurile de strategie.
 Chiar dacă în România nu există un apetit foarte mare şi nici o piaţă importantă pentru jocurile
violente, cadrul legislativ inexistent permite lansarea oricărui joc, fără nicio restricţie de
conţinut sau interdicţie pentru utilizatori în funcţie de vârstă.

III. EFECTE ALE DEPENDENŢEI DE CALCULATOR ŞI INTERNET

 Fizic, efectele utilizării excesive a calculatorului şi internetului se manifestă prin dureri de cap,
tulburări de atenţie, senzaţii de oboseală a ochilor, vedere înceţoşată, dureri la nivelul
muşchilor, gâtului şi umerilor.
 Alte efecte sunt:
1. modificări ale stilului de viaţă
2. scăderea activităţii fizice
3. dezinteres faţă de propria sănătate
4. renunţarea la activităţi importante
5. privarea de somn sau schimbări în ritmul somnului, în acelaşi scop

5
 6. scăderea drastică a activităţii de socializare, rezultatul fiind înstrăinarea prietenilor
7. neglijarea treptată a familiei
8. dorinţa de a petrece tot mai mult timp online
9. neglijarea locului de muncă şi a obligaţiilor personale

 Poziţia corectă la calculator este esenţială. O serie de afecţiuni ale coloanei - scolioze, cifoze,
cifoscolioze sau spondiloze - sunt cauzate de poziţiile vicioase şi de statul prelungit în faţa
calculatorului. Mişcările repetate, în operaţia de tastare, afectează şi ele sănătatea. Senzaţia de
amorţeală la nivelul degetelor poate duce la o afecţiune foarte gravă, ce poartă numele de
sindrom de canal carpian şi a cărei rezolvare stă numai într-o intervenţie chirurgicală dureroasă
şi inestetică.
 De asemenea, stând foarte multe ore în faţa calculatorului, eşti expus radiaţiilor
electromagnetice. Nivelul expunerii este mic şi depinde de tipul calculatorului pe care îl deţii.
Deşi nu emit o cantitate mare de
radiaţii electromagnetice, oamenii de ştiinţă pornesc
de la premisa că nici cea mai mică doză de radiaţii
nu este sănătoasă pentru organismul uman.
 Se pot enumera câteva dintre problemele de sănătate
cauzate de lucrul cu calculatorul:
 răniri ale ochilor şi slăbirea vederii
 oboseala
 probleme cu spatele
 dureri de umeri
 dureri de cap, etc.

III.1. SUPRASOLICITAREA VEDERII

 Calculatorul este foarte nociv pentru ochi. Iar efectele se resimt în termen scurt şi sunt foarte
supărătoare. Activitatea la calculator este foarte solicitantă pentru vedere.
 Oboseala oculară se manifestă prin dureri la nivelul ochilor şi mai ales printr-o falsă scădere a
vederii la distanţă. Este vorba despre o falsă miopie provocată de activitatea prelungită la
calculator.
 50-60 de centimetri este distanţa optimă pe care trebuie să o păstrăm faţă de monitorul
calculatorului.
Cea mai frecventă boală care apare după utilizarea prelungită a calculatorului este astenopia
acomodativă sau "senzaţia de corp străin", de "nisip în ochi". Nu este vorba de o infecţie, ci de
un ochi roşu, obosit şi cu probleme în a distinge detalii.

6
 III.2. Efectele asupra dezvoltãrii psiho-cognitive

 Calculatorul dã un sentiment şi o senzaţie de satisfacţie; poate înlãtura sentimentul de

nesiguranţã şi disconfort prin puterea de distragere a atenţiei şi crearea unei senzaţii
temporare de securitate, calm, putere de control a situaţiei, intimitate, pânã la euforie,
exaltare.
 De asemenea, un studiu aratã cã acei copii care participã la un program de utilizare a
calculatorului dupã terminarea şcolii au fãcut mari progrese la citire, matematicã, au
cunoştinţe mai multe despre computer şi au obţinut rezultate mai bune la testele de la
şcoalã comparativ cu copii care nu au participat la acest program.
 Însă, pe de altă parte, utilizarea îndelungatã a calculatorului poate determina tulburãri
emoţionale: anxietate, iritabilitate, frustrare, depresie.
 Se crede că cei care au probleme psihologice pot fi cei mai atraşi de interacţiunea anonimã
de pe internet.

III.4. Efectele asupra perceperii realitãţii

 Lumea virtualã creatã de computer (jocuri, internet) depãrteazã oamenii de viaţa realã. Prin
intermediul jocurilor se interacţioneazã cu personaje simulate şi creaturi diferite şi prin
intermediul internetului ne putem asuma diverse identitãţi în interacţiunea cu strãinii. Acestea
fac ca limita real - virtual sã nu mai fie clarã. Acest lucru se poate întâmpla atât la copii şi
adolescenţi, cât şi la adulţi.

IV. PERICOLUL DEPENDENŢEI

 Coreea de Sud este una dintre ţările în care cultura jocurilor video a atins un nivel extrem.
Confruntaţi cu o adevărată epidemie a dependenţei de lumea virtuală, autorităţile de la Seul au
deschis centre de tratament şi clinici de psihiatrie speciale. Aproximativ 2,4% din populaţia sud-
coreeană cu vârste cuprinse între 9 şi 39 de ani suferă de această dependenţă.
 Doar în anul 2005, zece oameni au murit în Coreea de Sud din cauza jocurilor video. Majoritatea
deceselor au fost provocate de deteriorarea sistemului circulator din cauza numeroaselor ore
petrecute pe scaun, în faţa ecranului.
 În 2009, un copil sud-coreean în vârstă de trei luni a murit de foame, după ce părinţii săi au
petrecut ore întregi pe internet, încercând să crească un copil virtual în cadrul unui joc.

 Alte exemple sunt un bărbat de 30 de ani din China, care în septembrie 2007 a murit într-un
Internet Cafe, după 72 de ore de jucat continuu un joc online. Un caz similar fusese semnalat cu
doi ani înainte, în Coreea de Sud, când un alt bărbat a decedat după ce a jucat timp de 50 de
ore jocuri pe calculator, tot într-un Internet Cafe.

7
 Şi la noi în ţară dependenţa de calculator a dus la cazuri extreme. Doi copii, un băiat de 13 ani şi
o fată de 12 ani, au fost internaţi la spitalul de psihiatrie, deoarece au devenit dependenţi de
calculator. Cei doi copii aveau tulburări de comportament, după ce parinţii i-au lăsat, în fiecare
zi, să joace jocuri pe calculator, fără să le impună un program. În ambele cazuri, problemele de
comportament şi stările de agitaţie care au necesitat internare, au apărut în momentul în care
părinţii au spus că nu mai plătesc internetul. În acest context, frustraţi brusc, ei au prezentat
stări de agitaţie, agresivitate şi ameninţări cu suicidul.

V. TRATAREA DEPENDENŢEI DE CALCULATOR ŞI INTERNET

 Tratarea dependenţei de calculator, se face prin terapie şi medicatie, dar mai ales cu ajutorul
familiei şi prietenilor care trebuie să sesizeze pericolul în care ne aflăm şi care să ne ajute.
 Tratamentul medical este similar celui folosit pentru cei dependenţi de jocurile de noroc. Se
folosesc atât medicamente, cât şi consiliere psihologică. Cel mai important este ca bolnavul să
realizeze că a devenit dependent. Tratamentul poate dura de la o lună la unul-doi ani. Totul
depinde de voinţa pacientului de a scăpa.

 În China, există peste 300 de centre de tratament pentru persoanele care suferă de
dependenţă de internet. În cadrul programelor, bolnavii fac exerciţii fizice zilnic şi învaţă să îşi
recapete încrederea în sine. Pacienţilor li se impune un regim de disciplină de tip militar şi sunt
instruiţi să socializeze, sunt consiliaţi de psihologi şi în 60% din cazuri, li se prescriu
medicamente pentru tratarea dependenţei.

 După ce China şi Coreea de Sud au recunoscut că se confruntă cu probleme serioase în acest

sens şi au decis să aloce spaţii şi fonduri pentru găsirea unor tratamente serioase, în Europa, în
martie 2007, a fost deschisă prima clinică pentru dezintoxicare a dependenţilor de internet, la
Amsterdam. Oamenii care ajung în această clinică, în majoritate copii, prezintă simptome
similare cu cele ale dependenţei de droguri, însă analiza în detaliu a cazurilor a arătat că 90%
dintre "pacienţi" nu au nevoie de consiliere specifică, ci îşi pot rezolva problema cu ajutorul
părinţilor şi al pedagogilor. De la inagurarea din 2007, clinica din Amsterdam a tratat sute de
tineri dependenţi de jocurile pe computer.

VI. SONDAJE PRIVIND DEPENDENŢA DE CALCULATOR ŞI INTERNET

 Internetul a devenit parte integrantă din societate, dar un sondaj recent indică faptul că cel
puţin tinerii sunt chiar dependenţi de net. A fost realizat un sondaj cu persoane cu vârste
cuprinse între 16 şi 24 de ani. În urma cercetării a reieşit că 75% dintre cei intervievaţi au
declarat că pur şi simplu nu pot trăi fără internet. Mai mult decât atât, patru din cinci persoane
intervievate au declarat că preferă să caute sfaturi pe internet decât să discute problemele cu
alte persoane sau să meargă la medic. Acelaşi studiu arată că 9% dintre adolescenţii care îşi
petrec timpul pe internet, au acceptat până acum să se întâlnească cu necunoscuţi cu care au
intrat în legătură pe internet.

8
 ECDL (European Computer Driving Licence) România a realizat un studiu pe un eşantion de 500
de elevi cu vârste cuprinse între 8-14 ani. În viziunea copiilor, calculatorul este perceput ca un
lucru recreativ, 71% dintre ei folosindu-l pentru jocuri, muzică şi filme. Doar 28% percep
computerul ca pe un lucru necesar la şcoală.
 În anul 2004, activităţile din mediul electronic răpeau unei persoane, în medie, 6 ore şi
21 de minute, în fiecare zi, iar rezultatele unui studiu finalizat anul trecut de o fundaţie
americană arată că o persoană a ajuns să-şi petreacă 8 ore şi 38 de minute din zi folosind
diverse dispozitive electronice.
 Rezultatele unui studiu arată că fetele/femeile îşi petrec mai mult timp decât
băieţii/bărbaţii pe reţelele sociale de genul Facebook, însă toţi alocă zilnic circa o oră şi 35 de
minute scrierii şi citirii mesajelor electronice.

 Potrivit Departamentului pentru Educaţie al SUA, 32% dintre copii au folosit internetul
înainte de a ajunge în şcoala primarã. În 2002, 83% din familiile americane care au cel puţin un
copil cu vârsta cuprinsă între 2-17 ani, deţin un calculator acasă şi 78% din acestea sunt
conectate la internet. De asemenea, studiul arată că internetul are vizitatori cu vârste din ce în
ce mai mici, media celor mai tineri utilizatori scăzând de la 8-10 ani la 4-5 ani.
 În România, există cinci milioane de utilizatori care petrec cel puţin o oră săptămânal pe
internet. Dintre aceştia, 16% utilizează internetul în mod frecvent, iar 23% din când în când.
Conform unui studiu, rata creşterii numărului de utilizatori de internet din România este de un
milion pe an.
 Peste 90% din copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 5-17 ani folosesc calculatorul
şi dintre aceştia 59% navighează pe internet.
 Studiile aratã cã impactul negativ al calculatorului poate fi semnificativ mult mai sever
decât cel datorat televizorului, filmelor sau muzicii. Doar 2% din copii (13-17ani) petrec mai
mult de 8ore pe sãptãmânã la calculator pentru jocuri şi aceasta nu influenţeazã timpul pentru
televizor. Dar se constatã o scãdere a timpului pentru activitãţi sportive sau sociale. Peste 90%
din copiii cu vârste între 13-17 ani ştiu cum sã foloseascã computerul.

VII.CONCLUZIE

 Deşi calculatoarele sunt indispensabile în zilele noastre, sunt mai eficiente decât
oamenii şi sunt folosite în multe domenii, ele trebuie folosite cu măsură, mai ales de către copii.
 Internetul a devenit şi el indispensabil pentru mulţi dintre noi, fiind un mijloc de
informare şi distracţie. Pe de altă parte, poate deveni chiar şi periculos.
 Soluţia este ca adulţii să conştientizeze pericolul la care sunt expuşi şi să încerce să
folosească cât mai puţin calculatorul şi internetul, doar pentru strictul necesar. În privinţa
copiilor, soluţia nu este interzicerea acestora. Părinţii trebuie să le explice copiilor de ce nu este
sănătos statul prelungit în faţa calculatorului şi trebuie să stabilească reguli stricte, care trebuie
respectate.
 A interzice total accesul la calculator unui copil este un lucru dăunător. În societatea de
azi, a şti să te descurci în faţa unui calculator sau pe internet este vital în anumite situaţii, având
în vedere cât sunt ele de folosite în orice mediu de lucru.

9
 Când vine, deci, vorba de utilizarea calculatorului şi a internetului ca medii de informare
şi educaţie, este benefic pentru fiecare copil să se familiarizeze cu calculatorul, pentru că acesta
este indispensabil în mai multe situaţii, de exemplu la şcoală, la viitorul loc de muncă etc.
 În concluzie, calculatorul şi internetul sunt un fel de “rele” fără de care nu putem trăi.
Într-o societate informatizată, au nevoie de ele atât adulţii, cât şi copiii, cărora nu le putem
bloca accesul la internet şi calculator, dar îl putem monitoriza şi limita.

10