Sunteți pe pagina 1din 4

FIŞĂ DE LUCRU 7

Clasa a VII-a
Elemente de limbă latină şi de cultură romanică

Colosseum
COLOSSEUM:
- Numele originar al Colosseumului este Amphitheatro Flavium (Amfiteatrul Flavian).
- A fost construit de către împărații Vespasian și Titus, din dinastia flaviană (cu numele de familie Flavius), în
sec. I p.Chr.
- Se pare că numele de Colosseum a fost derivat de la statuia din bronz de 30 m înălțime a împăratului Nero
(Colossus Neronis), care se afla în apropiere.

Colosseum văzut din Forul Roman

1. Identifică termenul din limba română care se regăsește în rădăcina numelui Colosseum. Ce aspect
definitoriu pentru monument crezi că este subliniat prin acest nume?

2. Vizionează filmuleţul despre Colosseum, ȋncărcat pe platforrmă şi precizează ȋn ce scop a fost construit
acest monument.

Modele estetice ȋn artă – arhitectura

COLOSSEUM
- este cel mai cunoscut amfiteatru (arenă de formă rotundă sau ovală) din lume, nu doar pentru dimensiunile
sale impresionante, ci și pentru complexitatea arhitecturii.
- Aflat lângă Forul Roman, în spatele Palatinului, Colosseum a fost construit după o idee atribuită lui
Augustus. Construcția, menită să sublinieze splendoarea Romei și generozitatea împăratului, a fost începută
de Vespasian în anul 70 a.Chr. și inaugurată de fiul său Titus 10 ani mai târziu.
- Capacitatea amfiteatrului era între 50.000 și 80.000 de oameni, iar intrările la jocuri și spectacole erau
gratuite.
- Organizarea accesului în arenă era similară cu cea din timpurile noastre: fiecare arcadă avea un număr
corespunzător unui sector, care se regăsea, alături de rând și loc, și pe biletul distribuit gratuit spectatorului.
Erau prevăzute loje speciale pentru împărat și vestale, iar rândurile cele mai apropiate de arenă erau
ocupate de nobili (senatori și cavaleri).
- Cele mai populare erau jocurile cu gladiatori, dar arena găzduia și alte feluri de întreceri și spectacole.
- Solul arenei (lat. (h)arena – nisip) era impermeabil, astfel încât interiorul putea fi umplut cu apă pentru
a se organiza lupte cu corăbii (naumahii), în care actori erau gladiatorii.
- Sub arenă se aflau coridoare și încăperi prin care erau introduși în arenă gladiatori sau animale sălbatice
în diferite momente ale jocurilor. Astăzi, nivelul de sub arenă este vizibil pentru turiști.

Naumachia (luptă navală) în Colosseum – reconstituire

DESPRE EDIFICIU:
 în Antichitate, fațada era împodobită cu statui, iar arcadele primelor trei etaje erau despărțite prin stâlpi cu
capiteluri dorice la parter, ionice la primul etaj și corintice la etajul al treilea.
 are forma unei elipse rotunjite cu axele exterioare de 188 m în lungime și 156 m în lățime.
 printr-un sistem special numit velarium (lat. velum – pânză, văl), amfiteatrul putea fi acoperit cu pânze mari de
in pentru ca spectatorii să fie protejați de soare.
 după ce jocurile de gladiatori au fost interzise, odată cu adoptarea creștinismului drept religie oficială a imperiului,
Colosseum a fost abandonat și a devenit o sursă de materiale de construcții pentru locuitorii din Roma și
pentru repararea unor monumente oficiale. Folosirea pietrei din Colosseum a fost interzisă abia în 1749, atunci
când Papa Benedict al XIV-lea a declarat monumentul loc de amintire în memoria creștinilor care și-au pierdut viața
acolo, uciși în timpul unor persecuții imperiale.

Pollice Verso, Jean Léon Gérôme, 1872, Phoenix Art Gallery

Pictura înfățișează un gladiator învingător, gata să-și ucidă adversarul învins, care cere publicului îndurare. În
primul rând al spectatorilor sunt împăratul (în planul depărtat) și mai multe femei în alb (vestalele fecioare),
care arată cu degetul mare în jos.

NOTA BENE!
Pollice verso – „cu degetul întors (în jos)“
În luptele de gladiatori, la care adesea asista și împăratul, gladiatorul căzut la pământ ridica mâna și implora
mila spectatorilor pentru a nu fi ucis de adversar.
Dacă aceștia, apreciind felul în care a luptat, chiar și fără succes, ridicau degetul mare în sus, cel învins era iertat
și ieșea în viață din arenă.
Dacă însă arătau degetul în jos (pollice verso), gladiatorul învins era ucis de adversar.
Gestul a rămas până astăzi unul de condamnare.

PROVOCARE
Tabloul l-a inspirat pe regizorul american Ridley Scott în producerea filmului Gladiatorul, câștigător a cinci
premii Oscar, în anul 2000. Regizorul mărturisea într-un interviu: „Imaginea aceea mi-a arătat Imperiul Roman
în toată gloria și totodată decadența lui. Am știut pe loc că am fost cucerit.“ În urma unei discuţii realizate în
perechi, identificaţi în tablou elementele care sugerează ideea de prestigiu/glorie şi pe cele care evidenţiază
cruzimea/decadenţa societăţii imperiului.
 BIBLIOGRAFIE:
 Dudău, Alexandru et ali, Elemente de limba latină şi de cultură romanică, clasa a VII-a, Editura Art Klett,
Bucureşti, 2019.

S-ar putea să vă placă și