Noutati CF 2019

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.
com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Noutăți fiscale 2019

Castigul salarial mediu brut in 2019
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, câştigul salarial
mediu brut pe anul 2019 este de 5.163 lei. Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte
astfel:
a) in cazul asiguratului sau pensionarului, la 5.163 lei;
b) in cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 2.582 lei.
Majorarea salariului minim pe economie – 1 ianuarie 2019!
In MOf nr 963 din 14 noiembrie 2018 a fost publicata OUG 96/2018 privind
prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative
care aduce modificări si Codului Muncii (Legea nr. 53/2003) in sensul crearii cadrului legal
pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară prin raportare la criteriile referitoare
la nivelul studiilor și al vechimii în muncă.
Acesta a fost primul pas facut in directia majorarii salariului minim, iar prin HG
937/2018 s-a stabilit nivelul salariului minim, diferențiat pentru anumite categorii de
salariați: pentru salariații care sunt încadrați pe studii superioare, precum și pentru cei care
au o vechime în muncă peste un anumit nivel.
Conform HG 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară

garantat în plată, publicata in MOf nr 937 din 10 decembrie 2018, incepand cu ianuarie 2019
salariul minim pe economie este stabilit diferentiat astfel:
- salariul minim brut pe economie este de 2.080 lei, pentru un program complet de
lucru de 166,66 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 12,53 lei/oră. În
această sumă nu sunt incluse sporuri și alte adaosuri;
- salariul minim brut este de 2.350 lei pentru angajatii care sunt încadrați pe funcții cu
nivel de studii superioare și care au vechime in munca de CEL PUTIN 1 an in
domeniul studiilor superioare;
In proiectul initial al Hotararii de Guvern era si situatia conform careia salariul minim
brut sa fie de 2.350 lei pentru angajatii care au minimum 15 ani vechime in campul muncii,
indiferent de funcția detinuta si de nivelul studiilor, insa aceasta a fost eliminata in urma
negocierilor cu patronatele.
ATENTIE! In proiectul initial era prevazut ca salariul minim ar fi trebuit sa creasca la

2.350 lei pentru personalul încadrat pe funcții cu nivel de studii superioare cu VECHIME IN
MUNCA DE CEL PUTIN 1 AN.
Varianta finala adoptata prevede ca salariul minim va fi de 2.350 lei daca angajatul are
vechime în muncă de cel puțin 1 an IN DOMENIUL STUDIILOR SUPERIOARE.
Este o diferenta de care va trebui sa tineti cont si sa fiti foarte atenti cand veti
face incadrarea personalului.
1
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Daca un angajat are studii superioare nu inseamna neaparat ca i se va impune un
salariu minim de 2.350 lei. Este vorba de functia pe care este incadrat daca necesita un nivel
de studii superioare sau nu si de faptul daca are acea vechime de 1 an in domeniul studiilor
superioare. Practic, se va analiza COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) si daca postul
respectiv necesita studii superioare.
EXEMPLU:
O persoana cu studii superioare este incadrata pe postul de barman (COR – 513201)
iar contractul de munca dateaza din anul 2014.
In acest caz, salariul minim care i se va aplica este cel de 2.080 lei, deoarece ocupatia
de barman presupune nivelul de instruire 2 – studii medii. Chiar daca vechimea este mai
mare de 1 an, ea nu este in domeniul studiilor superioare si nu este respectata nici prima
conditie referitoare la faptul ca functia trebuie sa presupuna studii superioare.
Astfel, va sfatuim sa consultati Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR)

disponibila si in link-ul de mai jos si sa analizati daca incepand cu 1 ianuarie 2019 salariatii
dvs vor avea un venit brut de 2.080 lei sau 2.350 lei.
https://www.rubinian.com/cor_1_grupa_majora.php
Precizam ca toate drepturile și obligațiile stabilite potrivit legii prin raportare la

salariul de bază minim brut pe țară se determină utilizând nivelul de 2.080 lei (a nu se uita
de Declaratia unica).
Ramane de vazut daca se vor aduce modificari si plafoanelor aferente deducerilor
personale la care salariatii au dreptul la functia de baza.
Ca fapt divers, conform OUG 96/2018, in perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie
2019, in cazul amenzilor rutiere, un punct amenda va fi in continuare 145 lei si nu 10% din
nivelul salariului minim, cum s-a aplicat pana la 31 decembrie 2017.
Conform informatiilor disponibile pe site-ul Ministerului Muncii, in anul 2018,

numarul contractelor de munca până la salariul minim brut era de 2.164.970, din care:
- cu studii superioare (estimări) – 350.000 persoane;
- cu vechimea de peste 15 ani – 785.185 persoane.
Astfel, pentru trecerea la salariul minim de 2080 lei, sunt afectate 1.029.785 persoane,
iar numărul maxim de contracte pentru salariul minim de 2.350 lei (cei cu studii superioare
și vechime de peste 15 ani) ar fi aferent a 1.135.185 persoane.
Mai jos regasiti o situatie comparativa tinand cont de majorarea salariului minim:
Majorare de la 1.900 lei la 2.080 lei Majorare de la 1.900 lei la 2.350 lei
Elemente
2018 2019 Diferente 2018 2019 Diferente
Salariu minim 1.900 2.080 180 lei 1.900 2.350 450 lei
CAS (25%) 475 520 45 475 588 113
CASS (10%) 190 208 18 190 235 45
Deducere 510 465 - 510 390 -
2
personala
Venit impozabil 725 887 162 725 1.137 412
Impozit pe venit
73 89 16 73 114 41
(10%)
Salariu net 1.162 1.263 101 1.162 1.413 251
CAM (2,25%) 43 47 4 43 53 10
Taxe si contributii
datorate 781 864 83 781 990 209
Cost total
1.943 2.127 184 1.943 2.403 460
angajator
Daca pana la 31 decembrie 2017, la functia de baza, un angajat cu salariul minim brut
de 1.450 lei si fara persoane in intretinere obtinea un salariu net de 1.065 lei, in perioada 1
ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018, la un salariu minim brut de 1.900 lei a rezultat un
salariu net de 1.162 lei, cu 97 lei mai mare fata de cel din anul 2017, iar incepand cu 1
ianuarie 2019 salariul net se majoreaza iarasi cu cel putin 100 lei fata de nivelul de anul
trecut.
Pe de alta parte, conform Legii 3/2018 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2018, publicata in MOf nr 5 din 3 ianuarie 2018, câştigul salarial mediu brut pe anul
2018 a fost de 4.162 lei, in loc de 3.131 lei cat a fost stabilit pentru anul 2017.
Precizez ca acele situatii in care se aplica plafonul maxim de 5 salarii medii brute la
calculul CASS au fost eliminate prin OUG 79/2017 si aici ma refer in special la veniturile din
cedarea folosintei bunurilor. De exemplu, in cazul acestor venituri (chirii si arenda), in anul
2017, CASS se datora in limita plafonului maxim lunar de 5 salarii medii brute.
Insa, prin OUG 79/2017, de la 1 ianuarie 2018 art 173 din Codul fiscal a fost abrogat,
iar baza lunară de calcul pentru CASS este salariul minim brut în luna pentru care se
datorează contributia. Astfel, in intervalul 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018, daca de
exemplu o persoana obtinea venituri din chirii de 7.000 lei/luna, aceasta datora lunar CASS
de 10% calculata la salariul minim pe economie de 1.900 lei.
Salariul minim in constructii

In perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcțiilor,
salariul de bază minim brut pe țară este de 3.000 lei/luna (fără a include sporuri și alte
adaosuri), pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună,
reprezentând 17,928 lei/oră. Aceasta prevedere se aplică exclusiv domeniilor de activitate
prevăzute la art. 66 pct. 1 din OUG 114/2018.
Facilitati fiscale acordate

Veniturilor din salarii obtinute de persoanele fizice în perioada 1 ianuarie 2019 - 31
decembrie 2028 inclusiv li se aplica urmatoare facilitati:
- sunt scutite de impozitul pe venit de 10%;
- cota CAS scade cu 3,75 puncte procentuale, rezultand 21,25%;
- sunt scutite de CASS de 10%;
3
DACA sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) angajatorii desfășoară activități în sectorul construcții care cuprind:
(i) activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 - secțiunea F - Construcții;
(ii) domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri
CAEN:
2312 - Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
2331 - Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramic;
2332 - Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă
arsă;
2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
2363 - Fabricarea betonului;
2364 - Fabricarea mortarului;
2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
2370 - Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
2512 - Fabricarea de uși și ferestre din metal;
2511 - Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor
metalice;
0811 - Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția
pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
0812 - Extracția pietrișului și nisipului;
711 - Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică;
b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activitățile menționate la lit. a) în limita a cel
puțin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv
luna în care aplică scutirea;
c) veniturile brute lunare din salarii realizate de persoanele fizice pentru care se aplică
scutirea, sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar inclusiv și sunt realizate în baza
contractului individual de muncă.
Prin derogare de la Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,

persoanele fizice care își desfășoară activitatea în baza contractelor individuale de muncă
încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează
în condițiile de mai sus sunt asigurate în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028
în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției.
In perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028, acesti angajati beneficiază de
drepturile acordate din sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale,
sistemul asigurărilor pentru șomaj, inclusiv de concedii și indemnizații de asigurări sociale
de sănătate, fără plata de către angajatori a CAM.
Perioadele lucrate în sectorul construcțiilor de către aceste persoane constituie stagiu
de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizație de șomaj și indemnizație pentru
incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislația în vigoare.
4
Cota CAM aplicata
Contribuabilii obligați la plata contribuției asiguratorii pentru muncă sunt persoanele
fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
Cota contribuției asiguratorie pentru muncă este de 2,25%. Din suma încasată la
bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârșitul lunii în curs, o cotă de:
a) 15%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
b) 20%, care se face venit la Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
c) 5%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale;
d) 40%, care se face venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate pentru plata concediilor medicale;
e) 20%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.
Prin excepție, pentru entitatile care se incadreaza in conditiile prezentate mai sus, în
perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv, cota CAM se reduce la nivelul cotei
care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, respectiv este de
0,3375% (2,25% x 15%).
Contracte de munca part-time

Incepand cu 1 ianuarie 2018, CAS si CASS datorate de către persoanele fizice care obțin
venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu
normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi mai mici decât nivelul CAS si CASS calculate
prin aplicarea cotei de 25%, respectiv 10% asupra salariului minim brut în vigoare în luna
pentru care se datorează contribuțiile, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în
care contractul a fost activ, cu mentiunea ca raman in vigoare aceleasi exceptii introduse
incepand cu 1 august 2017.
Transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, începând cu 1 ianuarie
2018, a condus la anumite situații in care salariul net ar fi urmat să fie negativ, ceea ce ar fi
insemnat ca salariatul sa vina cu bani de acasă pentru a acoperi contributiile datorate.
Exemplu:
Entitatea ALFA are un salariat cu norma de 2 ore/zi care are un venit brut lunar de
475 lei, contractul de munca fiind activ toata luna, iar acesta nu se incadreaza pe nicio
exceptie prevazuta in Codul fiscal (nu este elev, student, ucenic, pensionar, angajat la alta
entitate etc.).
In acest caz, contributiile sociale sunt:
- CAS = 1.900 lei x 25% = 475 lei;
- CASS = 1.900 lei x 10% = 190 lei;
TOTAL CONTRIBUTII datorate de angajat = 475 lei + 190 lei = 665 lei
Salariu net = 475 lei – 665 lei = - 190 lei.
Daca salariatul de mai sus ar avea functia de baza la entitatea ALFA si ar mai avea
incheiat un contract de munca la alt angajator, iar venitul brut prevazut in contract era de cel
putin 1.425 lei (astfel incat cumulat cu celalalt contract de munca sa rezulte 1.900 lei, nivelul
5
salariului minim brut pe tara), atunci societatea ALFA ar fi calculat contributiile sociale in
functie de brutul realizat:
- CAS = 475 lei x 25% = 119 lei;
- CASS = 475 lei x 10% = 48 lei;
TOTAL CONTRIBUTII datorate de angajat = 119 lei + 48 lei = 167 lei

Deducere personala = 510 lei
Impozit pe salariu = 0 lei
Salariu net = 475 lei – 167 lei = 308 lei.
Conform OUG 3/2018, începând cu obligațiile declarative aferente lunii ianuarie

2018, in cazul în care CAS si CASS calculate la nivelul venitului brut al angajatului sunt mai
mici decât CAS si CASS stabilite in functie de salariul minim pe economie, diferența se
plătește de către angajator în numele angajatului.
Practic, in cazul contractelor part-time, baza de calcul pentru contributiile sociale
rămâne salariul minim brut (nivelul contribuțiilor nu scade), insa sarcina se va împarți
astfel:
- angajatului i se vor reține CAS de 25% și CASS de 10% calculate la venitul brut realizat;
- diferența de asigurări sociale, până la nivelul calculat având ca bază de calcul salariul
minim brut, va fi suportată de către angajator.
Exemplu:
Entitatea ALFA are un salariat cu norma de 2 ore/zi care are un venit brut lunar de
475 lei, contractul de munca fiind activ toata luna, iar acesta nu se incadreaza pe nicio
exceptie prevazuta in Codul fiscal (nu este elev, student, ucenic, pensionar, angajat la alta
entitate etc.).
In acest caz, contributiile sociale retinute din salariul angajatului sunt:
- CAS = 475 lei x 25% = 119 lei;
- CASS = 475 lei x 10% = 48 lei;
TOTAL CONTRIBUTII retinute din venitul angajatului = 119 lei + 48 lei = 167 lei
Deducere personala = 510 lei
Impozit pe salariu = 0 lei
Salariu net = 475 lei – 167 lei = 308 lei.
- CAS calculat la nivelul salariului minim = 1.900 lei x 25% = 475 lei;
- CASS calculat la nivelul salariului minim = 1.900 lei x 10% = 190 lei;
- CAS suportata de angajator in numele angajatului = 475 lei – 119 lei = 356 lei;
- CASS suportata de angajator in numele angajatului = 190 lei – 48 lei = 142 lei;
- Contributia asiguratorie pentru munca = 475 lei x 2,25% = 11 lei.
Contributii suportate de angajator in numele angajatului = 356 lei + 142 lei = 498 lei
In acest caz, cheltuiala angajatorului creste cu 498 lei ajungand la un total de 984 lei,
din care angajatului ii revine un salariu net de 308 lei, iar la bugetul de stat suma de 676 lei.
6
In cazul angajatilor din sectorul “Constructii”, CAS si CASS nu pot fi mai mici decât
nivelul contribuțiilor calculate prin aplicarea cotelor asupra salariului de bază minim brut pe
țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile, corespunzător numărului
zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.
ATENTIE:
În situația în care, prin HG se utilizează, în aceeași perioadă, mai multe valori ale
salariului minim brut pe țară, diferențiat în funcție de studii, de vechime sau alte criterii, în
aplicarea prevederilor de mai sus se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe țară
prevăzută pentru categoria de persoane pentru care se datorează contribuțiile.
Astfel, in cazul angajatilor din domeniul constructiilor, baza de calcul minima
este suma de 3.000 lei.
CAS suportata de angajator

In cazul veniturilor din salarii si asimilate salariilor, baza lunară de calcul al CAS o
reprezintă câştigul brut realizat. CAS suportata de angajat este de 25% (pana la 31 decembrie
2017, a fost de 10,5%), iar CAS suportata de angajator este de:
- 0% - pentru conditii normale de munca (pana la 31 decembrie 2017, era de 15,8%);
- 4% - pentru condiții deosebite de muncă (pana la 31 decembrie 2017, era de 20,8%);
- 8% - pentru condiții speciale de muncă (pana la 31 decembrie 2017, era de 25,8%).
Nu se cuprind în baza lunară de calcul al CAS datorate de angajatorii care desfășoară

activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prezentate mai sus
veniturile din salarii realizate de persoanele fizice în baza contractelor individuale de muncă
încheiate cu acești angajatori, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv.
2019
Elemente 2018 Constructii
Regim de Studii Constructii
fara
baza superioare cu facilitati
facilitati
Salariu minim 1.900 2.080 2.350 3.000 3.000
CAS (25%) 475 520 588 638 750
CASS (10%) 190 208 235 0 300
Deducere personala 510 465 390 0 195
Venit impozabil 725 887 1.138 0 1.755
Impozit pe venit (10%) 73 89 114 0 176
Salariu net 1.163 1.263 1.414 2.362 1.774
CAM (2,25%) 43 47 53 10 68
Taxe si contributii datorate 708 775 875 648 1.118
Cost total angajator 1.943 2.127 2.403 3.010 3.068
7
Veniturile din transferurile de moneda virtuala (criptomonede)
Incepând cu 1 ianuarie 2019, in categoria veniturilor din alte surse sunt incadrate si
veniturile din transferul de monedă virtuală (Legea 30/2019), cum ar fi: Bitcoin,
Ethereum, Dash, Litecoin etc. Pentru aceste venituri, impozitul NU se calculează prin reținere
la sursă.
Persoanele care realizează astfel de venituri au obligația de a depune Declarația unică
la organul fiscal, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor
celui de realizare a venitului.
Impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza Declarației
unice prin aplicarea cotei de 10% asupra câștigului din transferul de monedă virtuală,
determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv
costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se
impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de
600 lei.
Fiind considerate venituri din alte surse, pentru acestea se datoreaza si CASS daca
nivelul castigurilor dintr-un an depaseste plafonul de 24.960 lei, echivalentul a 12 salarii
minime pe economie (2.080 lei x 12 luni).
În aplicarea acestor prevederi sunt asteptate si norme.
Alte modificari fiscale 2019:

Incepând cu 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menține la 1.100 lei și,
începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% și este de
1.265 lei (OUG 114/2018).
Incepând cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari se
menține la 640 lei și începând cu 1 septembrie 2019 se majorează cu 10% și este de 704 lei
(OUG 114/2018).
Taxe speciale introduse prin OUG 114/2018

Incepând cu 1 ianuarie 2019, organizatorii de jocuri de noroc online prevăzuți în
OUG 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc au obligația de a plăti o
taxă lunară reprezentând 2% calculată la totalul taxelor de participare încasate lunar.
Taxa se calculează, se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare celei în care s-au încasat taxele de participare.
Pentru acordarea licențelor de utilizare a frecvențelor radio, entitatile din comunicații

electronice datoreaza o taxa de 4% sau 2% din cifra de afaceri din anul precedent
prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de
comunicații electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.
Contribuția bănească percepută de la titularii de licențe în domeniul energiei

electrice, al energiei electrice și termice în cogenerare pentru componenta energia electrică,
8
al gazelor naturale este egală cu 2% din cifra de afaceri realizată de aceștia din activitățile
ce fac obiectul licențelor acordate de ANRE.
Instituțiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare, în situația în care
media trimestrială ROBOR depășește pragul de 2% (prag de referință). Este vorba de
instituțiile de credit, persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de
credit ale persoanelor juridice străine.
Taxa pe active se datorează trimestrial prin aplicarea cotei corespunzatoare asupra
activelor financiare ale entitatii existente la sfârșitul trimestrului de calcul, asa cum sunt
înregistrate în evidența contabilă, ajustate, după caz.
Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni,
calculate și publicate de BNR pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de
calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Națională de Strategie și
Prognoză și se publică pe site-ul acestei instituții.
Cotele taxei pe active se diferențiază în funcție de amploarea depășirii pragului de
referință de 2%, astfel:
- dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv,
peste pragul de referință, cota este de 0,1%;
- dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0,51 - 1 punct procentual, inclusiv,
peste pragul de referință, cota este de 0,2%;
- dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 - 1,5 puncte procentuale,
inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,3%;
- dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 - 2,0 puncte procentuale,
inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,4%;
- dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de
referință, cota taxei pe active este de 0,5%.
Modelul și conținutul declarației taxei pe active se stabilesc prin OPANAF. Cheltuiala
cu taxa pe active este cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal.
Tratamentul creanţelor incerte sau neîncasate – Art 25, 26

CONTABIL:
Din punct de vedere contabil, regulile de evaluare sunt foarte clare. Evaluarea la
inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare.
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt recunoscute atunci când sunt
constatate diferenţe în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea
contabilă a creanţelor, cu alte cuvinte atunci când valoarea de inventar este mai mică decât
cea contabilă. De asemenea, pentru creanţele incerte, entităţile trebuie să constituie ajustări
pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
FISCAL:
Pana la 31 decembrie 2015
Codul fiscal permitea deducerea ajustarilor, in proportie de 30% sau 100%, doar
9
pentru deprecierea creantelor asupra clientilor si nu pentru toate creantele care puteau
fi recunoscute (avansuri platite, debitori diversi, creante fata de entitati asociate etc.).
Legea 571/2003 definea creanţele faţă de clienţi ca fiind sumele datorate de clienţii
interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări
executate şi servicii prestate, pe bază de facturi şi neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte
270 de zile de la data scadenţei.
Dupa 1 ianuarie 2016

Legea 227/2015 privind Noul cod fiscal permite deducerea ajustarilor, tot in proportie
de 30% sau 100% (dupa cum vom detalia mai jos), insa pentru deprecierea TUTUROR
creantelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
Legea 358/2015 privind aprobarea OUG 50/2015 pentru modificarea Legii 227/2015
privind Codul fiscal aduce insa o completare in acest sens:
- in cazul creantelor asupra clientilor, ajustarile pentru depreciere pot fi deduse (daca se
respecta criteriile) indiferent daca acestea provin din perioade anterioare anului
2016;
- in cazul celorlalte creante (altele decât cele asupra clienților), ajustarile pentru
depreciere pot fi deduse doar daca creantele sunt înregistrate începând cu data de 1
ianuarie 2016.
Creanțele asupra clienților reprezinta sumele datorate de clienții interni și externi
pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii
prestate.
Conform Codului fiscal, aveţi dreptul la deducerea ajustărilor pentru deprecierea

creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de
30% din valoarea creanţelor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- creanţele sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
- creanţele sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data
scadenţei;
- creanţele nu sunt garantate de alta persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată
contribuabilului;
- creanţele au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
Prima si ultima conditie din cele de mai sus sunt eliminate de Legea 227/2015 (Noul
cod fiscal) incepand cu 1 ianuarie 2016. Avand in vedere ca au trecut destui ani, conditia ca o
creanta sa fie inregistrata dupa 1 ianuarie 2004 nu isi mai avea rostul. De asemenea, chiar
daca venitul aferent creantei este unul neimpozabil, entitatea isi poate deduce cheltuiala cu
ajustarea in limita a 30% din creanta.
Exemplu:
La data de 13 martie 2017, entitatea Alfa a vândut mărfuri unui client la preţul de
vânzare de 20.000 lei, TVA 19%, termenul de încasare al creanţei fiind stabilit la 30 de zile.
Costul bunurilor este de 14.000 lei. La data bilanţului (31 decembrie 2017), entitatea Alfa
10
nu a încasat creanţa cuvenită.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz, având în vedere că nici
până la sfârşitul lunii ianuarie 2018 entitatea nu şi-a recuperat creanţa.
- emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (13 martie 2017):
23.800 lei 4111 = 707 20.000 lei

Clienţi Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 3.800 lei
TVA colectată
- scoaterea din gestiune a stocului de mărfuri vândut (13 martie 2017):
14.000 lei 607 = 371 14.000 lei

Cheltuieli privind Mărfuri
mărfurile
La 31.12.2017:
Până la data bilanţului, nu s-a încasat creanţa de 23.800 lei. Din punct de vedere
contabil, dacă entitatea estimează că valoarea probabilă de încasare (valoarea de inventar)
este mai mică decât valoarea contabilă a creanţei, aceasta poate constitui la 31 decembrie
2017 o ajustare pentru depreciere la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Cu toate acestea, entitatea NU va constitui o astfel de ajustare, având în vedere
faptul că cheltuiala rezultată ar fi nedeductibilă.
Ianuarie 2018:
Termenul de încasare a fost negociat la 30 de zile. Astfel, creanţa ar fi trebuit
încasată până la data de 13 aprilie 2017. Având în vedere că au trecut 270 de zile de la data
scadenţei, entitatea va înregistra în luna ianuarie o ajustare pentru depreciere la nivelul a
30% din valoarea creanţei.
- înregistrarea creanţei incerte (conform rationamentului profesional al fiecaruia:

creanta integrala sau 30% din creanta):
23.800 lei 4118 = 4111 23.800 lei

Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi
- înregistrarea ajustării pentru depreciere în sumă de 11.160 lei (23.800 lei x 30%):
7.140 lei 6814 = 491 7.140 lei

Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor -
deprecierea activelor clienţi
11
circulante
Astfel, la calculul impozitului pe profit aferent primului trimestru al anului 2018,

entitatea va dispune de o cheltuială deductibilă la nivelul sumei de 7.140 lei.
Pentru a putea deduce ajustările pentru depreciere în limita unui procent de 100%
din valoarea creanţelor, trebuie să fie respectate cumulativ o serie de condiţii, dintre care noi
considerăm că cea mai importantă este cea de-a doua:
- creanţele sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
- creanţele sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care
se atestă această situaţie sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă
procedura de insolvență pe bază de: (Legea 227/2015)
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedură simplificată;
- creanţele nu sunt garantate de altă persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului;
- creanţele au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
De la 1 ianuarie 2016, ca si in cazul conditiilor pentru deducerea ajustarilor pentru

depreciere in limita de 30%, Legea 227/2015 elimina conditia referitoare la data de
provenienta a creantei si conditia ca venitul aferent creantei sa fie unul impozabil.
Exemplu:
La data de 18 august 2017, entitatea Alfa a vândut unui client semifabricate la preţul
de vânzare de 30.000 lei, TVA 19%, scadenţa fiind de 60 de zile. Costul de producţie al
produselor vândute este de 19.000 lei.
Entitatea nu a încasat creanţa la data scadenţei. Ulterior, la data de 22 ianuarie

2018, a fost declarată procedura de deschidere a falimentului pentru debitorul respectiv.
Astfel, entitatea Alfa a recunoscut o ajustare pentru deprecierea creanţei respective.
La data de 19 aprilie 2018, entitatea Alfa a încasat integral creanţa cuvenită.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.
- emiterea facturii aferente semifabricatelor vândute (18 august 2017):
35.700 4111 = 702 30.000 lei

semifabricatelor
4427 5.700 lei
TVA colectată
- scoaterea din gestiune a stocului de produse vândute (18 august 2017):
19.000 lei 711 = 341 19.000 lei

12
Venituri aferente Semifabricate
costurilor stocurilor de
produse
Ianuarie 2018:
Creanţa nu a fost încasată la termenul stabilit între părţi. Având în vedere că la data
de 22 ianuarie 2018 procedura de deschidere a falimentului a fost declarată prin hotărâre
judecătorească, entitatea va înregistra o ajustare pentru depreciere la nivelul a 100% din
valoarea creanţei.
- înregistrarea creanţei incerte la data de 22 ianuarie 2018:
35.700 lei 4118 = 4111 35.700 lei

- înregistrarea ajustării pentru depreciere la data de 22 ianuarie 2018:
35.700 lei 6814 = 491 35.700 lei

circulante
La calculul impozitului pe profit aferent primului trimestru din anul 2018, entitatea
va dispune de o cheltuială deductibilă la nivelul sumei de 35.700 lei.
Aprilie 2018:
- încasarea creanţei de la client la data de 19 aprilie 2018:
35.700 lei 5121 = 4118 35.700 lei

Conturi la bănci în lei Clienţi incerţi sau în
litigiu
- anularea ajustării pentru depreciere la data de 19 aprilie 2018:
35.700 lei 491 = 7814 35.700 lei

Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante
Având în vedere faptul că la înregistrarea iniţială a ajustării pentru depreciere

entitatea şi-a dedus o cheltuială de 35.700 lei, în cel de-al doilea trimestru al anului 2018,
aceasta va recunoaşte un venit impozabil de 35.700 lei.
13
Retineti! Condiţiile prezentate anterior trebuie să fie îndeplinite cumulativ. Astfel,

chiar dacă asupra unui client a fost declarată procedura de deschidere a falimentului, însă
acesta reprezintă parte afiliată entităţii în cauză, ajustarea pentru depreciere constituită va fi
considerată nedeductibilă fiscal.
ATENŢIE! HG 1/2016 – Normele de aplicare aduc o precizare importanta, pentru a nu

mai exista interpretari diferite in acest sens. Aceste reguli sunt valabile si pentru ajustarile in
proportie de 30% si pentru cele de 100%. Astfel, ajustările pentru depreciere se constituie
din valoarea creanţelor neincasate, inclusiv TVA. La fel ar fi trebuit sa procedati si inainte de
1 ianuarie 2016, numai ca nu era prevazut in mod clar in legislatie.
In cazul creantelor in valuta, la stabilirea ajustarilor pentru depreciere deductibile se
tine cont si de influenta diferentelor de curs valutar.
O alta modificare binevenita ar fi la momentul in care ajustarea poate fi dedusa,
inlocuindu-se termenul „in trimestrul” cu termenul „incepand cu trimestrul”:
Vechiul Cod fiscal Legea 227/2015 – Noul cod fiscal

Valoarea ajustărilor pentru deprecierea Ajustările pentru deprecierea creanţelor
creanţelor asupra clienţilor este luată în sunt luate în considerare la determinarea
considerare la determinarea profitului rezultatului fiscal începând cu
impozabil în trimestrul în care sunt trimestrul în care sunt îndeplinite
îndeplinite condiţiile... condiţiile...
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt luate în considerare la

determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul în care sunt îndeplinite condiţiile şi
nu poate depăşi valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii
anteriori.
Scoaterea din gestiune a unei creante neincasate
Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea

neacoperită de provizion, sunt nedeductibile. In urmatoarele situatii, pierderile rezultate
sunt deductibile:
- punerea în aplicare a unui plan de reorganizare, confirmat printr-o sentinţă
judecătorească;
- procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
- debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
- debitorul este dizolvat, în cazul SRL cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
- debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg
patrimoniul;
- au fost încheiate contracte de asigurare. (NOU)
Atenţie!!! Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în

litigiu, neîncasate, pentru care nu s-a constituit ajustare pentru depreciere precum şi
pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate,
14
în alte situaţii decât cele prezentate mai sus reprezintă cheltuieli nedeductibile. Pana la 31
decembrie 2015, în aceste situaţii, contribuabilii care scoteau din evidenţă clienţii neîncasaţi
erau obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în
vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare. Legea 227/2015 elimina
aceasta obligativitate.
Această prevedere poate fi interpretată în mod diferit de către profesionişii contabili,
semantica având un rol important. De altfel, nu este singura situaţie în care putem fi induşi în
eroare de modalitatea de exprimare utilizată în conţinutul legislaţiei fiscale.
Unii practicieni consideră că dacă o anumită creanţă trebuie scoasă din evidenţă, fie şi
în urma finalizării procedurii de faliment, iar entitatea nu a constituit o ajustare pentru
depreciere în perioada precedentă, atunci aceasta nu îşi poate deduce cheltuiala rezultată în
urma acestor operaţiuni.
Noi considerăm că interpretarea corectă este diferită de cea de mai sus. Legea
571/2003 - Codul fiscal facea totuşi precizarea în conţinutul art 21, alin 4, lit (o) că pierderile
înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte
situaţii decât cele prezentate la art 21, alin 2, lit (n) reprezintă cheltuieli nedeductibile.
Astfel, chiar dacă pentru o creanţă nu a fost recunoscută o ajustare pentru depreciere, însă,
de exemplu, procedura de faliment a debitorului a fost închisă, entitatea îşi poate deduce
cheltuiala apărută în urma scoaterii din evidenţă a creanţei respective.
Legea 227/2015 – Noul cod fiscal prevede ca sunt nedeductibile pierderile
înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea neacoperită de provizion,
precum şi cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:
 punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinţă
judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;
 procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
 debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
 debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau
lichidat, fără succesor;
 debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care ii afectează întreg
patrimoniul;
 au fost încheiate contracte de asigurare;
Dpdv TVA:
Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul în care
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata ca urmare a:
- inchiderii falimentului beneficiarului (pana la 31 decembrie 2018); sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată. (NOU)
Ajustarea este permisă în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data

pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de legislația
insolvenței, hotărâre rămasă definitivă/definitivă şi irevocabilă, după caz.
15
Ajustarea bazei de impozitare se face la cota de TVA în vigoare la data faptului
generator. Regimul de impozitare şi cotele aplicabile sunt cele în vigoare la data operaţiunii
de bază care a generat astfel de evenimente. Astfel, dacă facturile care au stat la baza
creanţelor neîncasate au fost emise înainte de 1 ianuarie 2016, cota TVA aplicabilă pentru
efectuarea ajustării este de 24%.
Reducerea bazei de impozitare se efectuează la nivelul sumei neîncasate înregistrate în
soldul debitor al contului 4111 sau al contului 4118 existent la data începerii formalităţilor
de declarare în stare de faliment a clientului.
Pentru a ajusta TVA aferentă, entităţile trebuie să emită facturi cu valorile înscrise cu
semnul minus care, în această situaţie, nu trebuie să fie transmise şi clienţilor. Pe aceste
facturi emise se face referire la factura iniţiala şi se înscrie menţiunea „ajustare baza de
impozitare”. Factura de ajustare a bazei de impozitare a TVA poate fi considerată o factură de
stornare.
Va recomandam ca pe factura de ajustare sa treceti următoarele informaţii necesare
pentru identificarea operaţiunii:
- baza legală a ajustării efectuate (Cod fiscal, articol 287, litera d));
- numărul şi data Hotărârii judecătoreşti.
Exemplu:
La data de 28 august 2015, entitatea Alfa vinde unui client mărfuri la preţul de
vânzare de 20.000 lei, TVA 24%, termenul de încasare a creanţei fiind de 60 de zile. Costul
mărfurilor vândute este de 15.000 lei. După trecerea celor 60 de zile, entitatea Alfa a
acţionat în instanţă clientul pentru neplata obligaţiilor asumate.
La data de 12 decembrie 2015, a fost declarată procedura de deschidere a
falimentului pentru clientul respectiv, pe baza hotărârii judecătoreşti.
La data de 15 mai 2018, procedura de faliment a clientului a fost închisă pe baza
hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
- emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (28 august 2015):
24.800 lei 4111 = 707 20.000 lei

mărfurilor
4427 4.800 lei
TVA colectată
- scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute (28 august 2015):
15.000 lei 607 = 371 15.000 lei

Cheltuieli privind Mărfuri
mărfurile
Decembrie 2015
- înregistrarea creanţei incerte, după decizia AGA de a acţiona în judecată clientul rău-
platnic:
16
24.800 lei 4118 = 4111 24.800 lei
- înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa respectivă:

24.800 lei 6814 = 491 24.800 lei
circulante
La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea din anul 2015,

entitatea va recunoaşte o cheltuială deductibilă în sumă de 24.800 lei.
Mai 2018
- scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
20.000 lei 654 = 4118 20.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în
debitori diverşi litigiu
- ajustarea TVA colectată aferentă creanţei neîncasate:

(4.800 lei) 4118 = 4427 (4.800 lei)
Clienţi incerţi sau în litigiu TVA colectată
- anularea ajustării pentru depreciere:

24.800 lei 491 = 7814 24.800 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante
La determinarea impozitului pe profit aferent celui de-al doilea trimestru al anului

2018, entitatea va constata că dispune de o cheltuială deductibilă în sumă de 20.000 lei,
însă în acelaşi timp a fost recunoscut un venit impozabil la nivelul sumei de 24.800 lei.
Astfel, chiar dacă în acest trimestru entitatea a scos din evidenţă o creanţă, ea va trebui să
achite un impozit pe profit de 768 lei ((24.800 lei – 20.000 lei) x 16%).
Nu trebuie omis faptul că în ultimul trimestru al anului 2015, odată cu
recunoaşterea ajustării pentru deprecierea creanţei, entitatea a „utilizat” acea cheltuială
deductibilă de 24.800 lei la determinarea impozitului pe profit.
În situaţia în care nu există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă de

inchidere a falimentului, iar entitatea doreşte să scoată din evidenţă această creanţă,
atunci suma TVA aferentă facturii neîncasate nu poate fi ajustată, motiv pentru care se va
17
înregistra la cheltuieli întreaga creanţă neîncasată. Daca nu se incadreaza in niciuna din
situatiile expuse la art 25, alin 4, lit (h) din Codul fiscal, această cheltuială este
nedeductibilă la calculul rezultatului fiscal.

24.800 lei 654 = 4118 24.800 lei
Atenţie! Chiar dacă nu v-aţi înscris la masa credală, în cazul falimentului debitorului
aveţi dreptul de a vă ajusta baza de impozitare a TVA şi de a vă recupera creanţa prin
trecerea ei pe cheltuieli. Masa credală poate fi definită ca fiind gruparea obligatorie
constituită, în cadrul procedurii falimentului, din totalitatea creditorilor falitului, care au fost
declaraţi şi verificaţi, adică din totalitatea persoanelor care, pretinzându-se creditori ai
falitului, şi-au declarat creanţele şi au depus dovezi în acest sens.
Ajustare TVA la reorganizare – introdusa de Legea 227/2015

Asa cum am precizat si mai sus, o entitate isi poate ajusta baza de impozitare a TVA (isi
diminueaza TVA colectata) in cazul punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi
confirmat printr-o sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată. Daca ulterior pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a planului de
reorganizare sunt încasate sume aferente creanțelor modificate sau eliminate prin planul de
reorganizare, se anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor respective prin
Decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate. (de la 1 ianuarie 2016)
Atunci când în contabilitatea unei entităţi constataţi existenţa unor creanţe provenite
din perioade precedente, aferente unor clienţi radiaţi, puteţi să le eliminaţi din evidenţă,
chiar dacă nu aţi constituit ajustări pentru depreciere.
Exemplu:
Entitatea Alfa a preluat evidenţa contabilă a entităţii Barsin. Aceasta a constatat că
un client căruia entitatea Barsin i-a livrat mărfuri în aprilie 2013 la preţul de vânzare de
10.000 lei, TVA 24% este radiat de la Oficiul Registrului Comerţului.
Pentru ca evidenţa contabilă să reflecte realitatea, în februarie 2018 entitatea Alfa i-
a recomandat entităţii Barsin să scoată din evidenţă creanţa respectivă şi implicit să
ajusteze şi baza de impozitare a TVA, pe baza unui certificat constatator eliberat de Oficiul
Registrului Comerţului prin care se atestă radierea clientului rău-platnic.
- emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (aprilie 2013):
12.400 lei 4111 = 707 10.000 lei
mărfurilor
4427 2.400 lei
TVA colectată
18
Februarie 2018
12.400 lei 654 = 4118 12.400 lei
La determinarea impozitului pe profit aferent primului trimestru al anului 2018,

entitatea dispune de o cheltuială deductibilă în sumă de 12.400 lei.
Momentul efectuarii ajustarii TVA

HG 1/2016 – Normele de aplicare
Ajustarea bazei de impozitare a TVA este permisă pentru facturile emise care se află
în cadrul termenului de prescripţie prevăzut în Codul de procedură fiscală. - ELIMINAT
HG 284/2017 - Norme de aplicare:

Ajustarea bazei de impozitare a TVA se efectuează în termen de 5 ani de la
data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunţat hotărârea
judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotărârea
judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei, sub
sancţiunea decăderii. În cazul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se
operează anularea taxei neexigibile aferente livrărilor de bunuri/prestărilor de
servicii realizate.
În cazul reorganizarii, ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii

judecătoreşti de confirmare a planului de reorganizare, dacă aceasta a intervenit după
data de 1 ianuarie 2016. În cazul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se
operează anularea taxei neexigibile aferente livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii
realizate.
Legea 177/2017 pentru aprobarea OUG 3/2017 – din 21 iulie 2017:

Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de
confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu
data pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de legislația
insolvenței, hotărâre rămasă definitivă/definitivă și irevocabilă, după caz.
Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului
următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de
reorganizare, respectiv hotărârea judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de
legislația insolvenței, sub sancțiunea decăderii.
Ajustarea este permisă chiar dacă s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, conform
Codului de procedură fiscală. Prin efectuarea ajustării se redeschide rezerva verificării
ulterioare pentru perioada fiscală în care a intervenit exigibilitatea TVA pentru operațiunea
care face obiectul ajustării.
19
În cazul în care, ulterior pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii
prevăzute de legislația insolvenței, în cazul falimentului beneficiarului, sau pronunțării
hotărârii judecătorești de confirmare a planului de reorganizare, sunt încasate sume aferente
creanțelor scoase din evidența contabilă, în cazul falimentului, sau sume aferente creanțelor
modificate sau eliminate prin planul de reorganizare, se anulează ajustarea efectuată,
corespunzător sumelor respective, prin Decontul de TVA 300 al perioadei fiscale în care
acestea sunt încasate.
DUPA 1 IANUARIE 2019 (Legea 30/2019)

Conform Codului fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul în care
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata ca urmare a:
- intrării în faliment a beneficiarului (NOU); sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată.
Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de

confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu
data sentinței sau, după caz, a încheierii, prin care s-a decis intrarea în faliment.
Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor
celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de
reorganizare, respectiv a celui în care s-a decis, prin sentință sau, după caz, prin încheiere,
intrarea în faliment.
În cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1 ianuarie 2019
și nu a fost pronunțată hotărârea judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă de
închidere a procedurii prevăzute de legislația insolvenței până la această dată,
ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie 2019.
În cazul în care, ulterior ajustării bazei de impozitare, sunt încasate sume aferente
creanțelor respective, se anulează corespunzător ajustarea efectuată, corespunzător sumelor
încasate, prin Decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate.
Regimul TVA in cazul locuintelor sociale

Pana la 31 decembrie 2018, cota redusă de 5% o puteaţi aplica în cazul livrării de:
- clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine
de bătrâni şi de pensionari;
- clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de
copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
- clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii
de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie
economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei
locuinţe în condiţiile pieţei;
- locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti
şi o valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, care nu depăşeşte suma de
20
450.000 lei, exclusiv TVA, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie.
Suprafaţa terenului pe care este construită locuinţa, precum şi suprafaţa utilă a
locuinţei, trebuie să fie înscrise în documentaţia cadastrală anexată la actul de vânzare-
cumpărare încheiat între părţi.
În primele trei situaţii prezentate mai sus, cota redusă de TVA de 5% se aplică inclusiv
pentru terenul pe care sunt construite clădirile respective. Pentru ca vânzătorul să poată
utiliza cota redusă de 5%, cumpărătorul trebuie să pună la dispoziţia vânzătorului, înainte
sau în momentul livrării clădirii, o declaraţie pe propria răspundere, autentificată de un
notar, din care să rezulte că va utiliza aceste clădiri conform destinaţiei prevăzute de lege.
Această declaraţie va fi păstrată de vânzător pentru a justifica aplicarea cotei reduse de TVA
de 5%.
Prin locuinţă se înţelege construcţia alcătuită din una sau mai multe camere de locuit,
cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care, la data livrării, satisface cerinţele de
locuit ale unei persoane sau familii.
Conform Legii locuintei 114/1996, suprafaţa utilă a locuinţei este suma tuturor
suprafeţelor utile ale încăperilor. Ea cuprinde: camera de zi, dormitoare, băi, WC, duş,
bucătărie, spaţii de depozitare precum şi spaţiile de circulaţie din interiorul locuinţei.
Suprafaţa utilă nu include: suprafaţa logiilor şi a balcoanelor, pragurile golurilor de uşi, ale
trecerilor cu deschideri până la 1 metru, nişele de radiatoare, suprafaţele ocupate de sobe şi
cazane de baie, în cazul în care încălzirea se face cu sobe, precum şi rampa, mai puţin
palierele, în cazul locuinţelor duplex.
Conform Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
anexele gospodăreşti reprezintă construcţiile cu caracter definitiv sau provizoriu, al căror
scop este să adăpostească activităţi specifice, complementare funcţiunii de locuire, care, prin
amplasarea în vecinătatea locuinţei, alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcţională
distinctă. În categoria anexelor gospodăreşti, de regulă în mediul rural, sunt cuprinse:
bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule, magazii, depozite şi altele asemenea.
Sunt asimilabile noţiunii de anexe gospodăreşti şi garajele, serele, piscinele şi altele
asemenea.
Puteaţi aplica această cotă redusă de 5% numai în cazul locuinţelor care în momentul
vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte
suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit
individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului
aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol
aferentă fiecărei locuinţe. În calculul suprafeţei maxime de 250 mp, veţi cuprinde şi
suprafeţele anexelor gospodăreşti, precum şi cotele indivize din orice alte suprafeţe
dobândite împreună cu locuinţa, chiar dacă acestea se află la numere cadastrale diferite.
Va recomandam sa fiti prudenti si sa tratati fiecare speta in functie de specificul
acesteia in situatiile in care doriti sa vindeti locuinte care sunt mobilate integral (mobilier,
electrocasnice etc.). Conform unei Circulare a MFP, pentru aceste dotari suplimentare ar
trebui analizat daca sa se aplice TVA de 19%, deoarece se considera ca locuinta poate fi
21
locuita ca atare si fara a fi dotata cu amenajari suplimentare sau finisaje de calitate
superioara.
Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota
redusă de 5%. Acest fapt înseamnă că puteţi livra o locuinţă cu TVA de 5% unei persoane
necăsătorite dacă aceasta nu a mai deţinut sau nu deţine nicio locuinţă în proprietate pe care
să o fi achiziţionat cu cota de 5%. De asemenea, în cazul familiilor, soţul sau soţia trebuie să
nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio locuinţă în proprietate pe care a/au
achiziţionat-o cu cota de 5%.
În vederea taxării cu 5% a livrării locuinţelor, nu uitaţi să solicitaţi cumpărătorului,

înainte sau în momentul livrării bunului imobil, o declaraţie pe propria răspundere,
autentificată de un notar, din care să rezulte că beneficiarul este la prima lui locuinţă
achiziţionată cu cota de 5%. Aşadar, atenţie. Nu este vorba de prima sa locuinţă.
Cumpărătorul mai poate deţine şi alte locuinţe, atât timp cât le-a achiziţionat cu cota
standard de 19% sau 24%, în funcţie de data achiziţiei. Trebuie să păstraţi această declaraţie
pentru justificarea aplicării cotei reduse de TVA de 5%, în cazul unei inspecţii fiscale.
Puteţi utiliza cota redusă de 5% inclusiv pentru avansurile primite aferente livrărilor
de locuinţe descrise anterior, dacă din contractele încheiate rezultă că la momentul livrării
vor fi îndeplinite toate condiţiile impuse de Codul fiscal şi sunteţi în posesia declaraţiei pe
propria răspundere a cumpărătorului.
Dacă în momentul facturării unui avans aţi utilizat cota standard de 24%, deoarece nu
aţi primit de la cumpărător declaraţia pe propria răspundere sau din alte motive obiective, la
livrarea bunului imobil puteţi efectua regularizările necesare în vederea aplicării cotei
reduse de 5%, dacă toate condiţiile impuse de legislaţia fiscală sunt îndeplinite la data
livrării.
Exemplu:
Entitatea Alfa a dezvoltat un ansamblu imobiliar alcătuit din 10 blocuri cu locuinţe, având
regim de înălţime P+6.
În data de 7 mai 2015, aceasta a încheiat cu Ghenea Rares o promisiune de vânzare-
cumpărare a unui apartament de 2 camere cu suprafaţa utilă de 70 mp, preţul tranzacţiei fiind de
250.000 lei, TVA inclus, din care avansul perceput în numerar este de 50.000 lei, TVA inclus. În
acest moment, cumpărătorul nu a pus la dispoziţia entităţii Alfa declaraţia pe propria
răspundere, autentificată la un notar, prin care să ateste că nu a mai dobândit altă locuinţă cu
TVA de 5%.
În data de 5 iunie 2015, entitatea Alfa şi clientul său au încheiat la un birou notarial
contractul de vânzare-cumpărare prin care a fost cedat titlul de proprietate al locuinţei de 2
camere, cumpărătorul punând la dispoziţia vânzătorului declaraţia necesară în vederea aplicării
cotei reduse de 5%, suma fiind achitată tot în numerar.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa.
La data primirii avansului, entitatea Alfa nu intrase în posesia declaraţiei pe propria

răspundere a cumpărătorului, astfel încât este nevoită să aplice cota standard de 24%.
Înregistrările contabile efectuate sunt:
22
- înregistrarea avansului cuvenit în sumă de 50.000 lei, TVA inclus (7 mai 2015):
100
* Preţ de vânzare (50.000 lei x ) 40.322,58 lei
124
24
+ TVA (50.000 lei x ) 9.677,42 lei
124
= Avans primit 50.000 lei
50.000 lei 4111 = 419 40.322,58

„Clienţi” „Clienţi - creditori” lei
4427 9.677,42
„TVA colectată” lei
- încasarea avansului în sumă de 50.000 lei, TVA inclus (7 mai 2015):

50.000 lei 5311 = 4111 50.000 lei
„Casa în lei” „Clienţi”
Având în vedere că la data livrării entitatea Alfa deţine declaraţia pe propria

răspundere dată de cumpărător conform căreia acesta este la prima sa locuinţă achiziţionată
cu 5%, pentru realizarea tranzacţiei se impune aplicarea cotei reduse de 5%, regularizându-se
şi avansul încasat. Astfel, entitatea Alfa va înregistra în contabilitate:
- stornarea avansului încasat în luna precedentă (5 iunie 2015):

(50.000 4111 = 419 (40.322,58
lei) „Clienţi” „Clienţi - creditori” lei)
4427 (9.677,42
„TVA colectată” lei)
- livrarea locuinţei la preţul de 250.000 lei, TVA inclus (5 iunie 2015):

100
* Preţ de vânzare (250.000 lei x ) 238.095,23 lei
105
5
+ TVA (250.000 lei x ) 11.904,77 lei
105
= Valoare tranzacţie 250.000 lei
250.000 lei 4111 = 701 238.095,23

„Clienţi” „Venituri din vânzarea lei
produselor finite”
4427 11.904,77
„TVA colectată” lei
- scoaterea din gestiune a locuinţei la costul de producţie (5 iunie 2015):
Cost lei 711 = 345 Cost lei

„Venituri aferente „Produse finite”
costurilor stocurilor de
produse”
23
- încasarea diferenţei de 200.000 lei de la client (5 iunie 2015):
200.000 lei 5311 = 4111 200.000 lei

„Casa în lei” „Clienţi”
DUPA 1 IANUARIE 2019 (Legea 30/2019)
Incepand cu 1 ianuarie 2019, cota redusă de TVA de 5% o puteţi aplica în cazul

livrării de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele
gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma
de 450.000 lei, exclusiv TVA, achiziționate de persoane fizice.
Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi
locuite ca atare.
Astfel, au fost eliminate prevederile referitoare la faptul ca o persoana fizica are
dreptul sa achizitioneze o singura locuinta cu TVA de 5% sau conditionarea aplicarii cotei
reduse in functie de suprafata terenului aferent constructiei. De asemenea, nu se mai solicita
Declaratie pe propria raspundere autentificata de un notar prin care cumparatorul sa ateste
ca este prima lui locuinta achizitionata cu 5%.
Bilete de valoare in 2019: tichete de masa, cadou, culturale…

In MOf nr 599 din 13 iulie 2018 a fost publicata Legea 165/2018 privind acordarea
biletelor de valoare prin care practic s-a unificat legislatia cu privire la tichetele de masă,
tichetele cadou, voucherele de vacanţă, tichetele culturale şi tichetele de creşă. Aceasta lege a
intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2019 si abroga:
- Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă;
- Legea 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă;
- OUG 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea 94/2014.
Mentionam si faptul ca, in MOf nr 24 din 9 ianuarie 2019 a fost publicata HG

1045/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018
privind acordarea biletelor de valoare.
Toate biletele de valoare pot fi emise atât pe suport hârtie, cât şi pe suport
electronic.
Costurile legate de emiterea biletelor de valoare pe suport hârtie şi/sau pe suport
electronic se suportă integral de angajatori. Biletele de valoare pot fi utilizate doar pe
teritoriul României, în termenul de valabilitate şi numai pentru achiziţionarea bunurilor şi
serviciilor pentru care au fost emise.
Angajatorii, împreună cu organizaţiile sindicale legal constituite sau, acolo unde nu
este constituit un sindicat, cu reprezentanţii salariaţilor, stabilesc de comun acord categoriile
24
de bilete de valoare care se acordă angajaţilor, frecvenţa acordării acestora, precum şi
valoarea lor, acolo unde este cazul, unitatea emitentă şi modalitatea de acordare, pe suport
hârtie şi/sau pe suport electronic.
Sumele corespunzătoare biletelor de valoare acordate de angajator, în limitele
nominale prevăzute de aceasta lege, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.
Biletul de valoare, cu excepţia tichetului de masă, este valabil un an de la data emiterii

pe suport hârtie, respectiv de la data alimentării pentru biletul emis pe suport electronic.
Tichetele de masa
Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar, ca alocaţie
individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de
produse alimentare.
Tichetul de masă este valabil în anul calendaristic în care a fost emis, cu excepţia
tichetului emis în perioada 1 noiembrie - 31 decembrie, care poate fi utilizat până la data de
31 decembrie a anului următor.
Tichetele de masă se distribuie de către angajator, lunar, în ultima decadă a fiecărei

luni, pentru luna următoare. Angajatorul distribuie, pe salariat, un număr de tichete de masă
corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face distribuirea.
NU se consideră zile lucrate perioadele în care salariaţii:
- efectuează concediul de odihnă, potrivit Codului muncii;
- beneficiază de zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit
prevederilor Codului muncii;
- sunt delegaţi sau detaşaţi în afara localităţii în care îşi au locul permanent de muncă şi
primesc indemnizaţie de delegare sau de detaşare;
- se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, sunt absenţi de la locul de
muncă sau se află în alte situaţii stabilite de angajator împreună cu organizaţiile
sindicale ori, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor.
Salariatul poate utiliza, lunar, un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de
zile lucrate, iar acest număr nu poate depăşi numărul de zile lucrătoare din luna pentru care
se acordă tichetele.
Salariatul are obligaţia să restituie angajatorului, la sfarsitul fiecărei luni, precum şi la
încetarea contractului individual de muncă, tichetele de masă necuvenite (în cazul tichetelor
de masă pe suport hârtie) sau valoarea corespunzătoare tichetelor de masă necuvenite (în
cazul tichetelor de masă pe suport electronic).
In situaţia în care un salariat utilizează într-o lună un număr de tichete de masă mai
mare decât numărul de zile lucrate, iar angajatorul nu a încasat de la salariat
contravaloarea tichetelor utilizate şi necuvenite, angajatorul acordă acestuia pentru luna
următoare un număr de tichete de masă egal cu numărul de zile lucrătoare, diminuat cu
numărul de tichete acordate pentru luna anterioară şi necuvenite.
În cazul salariaţilor angajaţi în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial,
precum şi în cazul cumulului de funcţii, biletele de valoare, cu excepţia tichetelor cadou şi
25
tichetelor culturale, pot fi acordate numai de către angajatorii unde salariaţii în cauză îşi au
funcţia de bază. În cazul în care nu se poate stabili funcţia de bază, beneficiarul biletelor de
valoare alege, în scris, angajatorul care îi va acorda biletele de valoare, având obligaţia de a
transmite, în termen de maximum 10 zile lucrătoare, şi către ceilalţi angajatori opţiunea
realizată.
În cazul salariaţilor a căror durată zilnică a timpului de muncă este mai mare de 8 ore
(în regim de tură), numărul de zile pentru care se acordă tichete de masă se determină prin
împărţirea numărului de ore în care salariatul a fost prezent la lucru la durata normală a
timpului de muncă de 8 ore. Fracţiile rezultate din calcul se consideră zi de prezenţă la lucru,
cu condiţia ca totalul zilelor rezultat să nu depăşească numărul de zile lucrătoare din luna
pentru care se acordă tichetele.
In prezent, conform OMMJS 2565/2018 pentru stabilirea valorii nominale indexate a

unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2018, publicat in MOf nr 1.086 din 21
decembrie 2018, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 15,18
lei.
Tichetele cadou
Tichetele cadou sunt bilete de valoare acordate, ocazional, angajaţilor, pentru
cheltuieli sociale. Prin excepţie, acestea pot fi acordate şi altor categorii de beneficiari,
pentru:
- campanii de marketing;
- studiul pieţei;
- promovarea pe pieţe existente sau noi;
- protocol; sau
- cheltuielile de reclamă şi publicitate.
Valoarea nominală a unui tichet cadou este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai
mare de 50 lei.
Angajatorii, împreună cu reprezentanţii salariaţilor, stabilesc prin contractele colective
de muncă sau prin Regulamentul intern activităţile, destinaţiile şi evenimentele care se
încadrează în cheltuieli sociale, pentru care se vor acorda salariaţilor tichete cadou.
Angajaţii pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor, numai pentru destinaţiile
sau evenimentele care se încadrează în cheltuielile sociale.
Tichetele de cresa
Tichetele de creşă sunt bilete de valoare care se acordă, lunar, angajaţilor care NU
beneficiază de concediul şi de indemnizaţia acordate pentru creşterea copilului în vârstă de
până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Tichetele de creşă pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creşa unde este
înscris copilul. Acestea se acordă, la cerere, unuia dintre părinţi sau tutorelui căruia i-a fost
încredinţat copilul spre creştere şi educare, pe baza livretului de familie.
Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de creşă nu poate depăşi suma
de 450 de lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă (natural sau adoptat).
Valoarea nominală a unui tichet de creşă este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai
mare de 100 lei.
26
Valoarea tichetelor de creşă se cumulează cu alocaţia de stat pentru copii şi cu
stimulentul de inserţie care se acordă la reluarea activităţii.
Tichetele culturale - NOU

Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar sau ocazional,
pentru achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale.
Bunurile şi serviciile culturale pot fi:
- abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecţii cinematografice, muzee,
festivaluri, târguri şi expoziţii, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv
cele destinate copiilor;
- cărţi, manuale şcolare, albume muzicale, filme, în orice format.
Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăşi
suma de 150 de lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv suma de 300 de
lei/eveniment, pentru cele acordate ocazional.
Valoarea nominală a unui tichet cultural este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu
mai mare de 50 lei.
Conform HG 1045/2018, regimul fiscal aplicabil tichetelor culturale este următorul:
- pentru angajator reprezintă cheltuieli sociale (deductibile în limita unei cote de până
la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului);
- pentru beneficiar reprezintă avantaje în natură la stabilirea impozitului pe venit,
conform art. 76 alin. (3) din Codul fiscal (se retine impozit pe venit de 10%, fara a intra
in baza de calcul al contributiilor sociale).
Legea 30/2019 pentru aprobarea OUG 25/2018 privind modificarea și completarea

unor acte normative, publicata in MOf nr 44 din 17 ianuarie 2019 introduce in categoria
cheltuielilor sociale (art 25, alin 3, lit b)) si tichetele culturale acordate de angajatori.
Voucherele de vacanţă
Voucherele de vacanţă sunt bilete de valoare care se acordă angajaţilor pentru
acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism
intern.
Nivelul maxim al sumei care poate fi acordată unui angajat în decursul unui an fiscal
sub forma voucherelor de vacanţă este de 6 salarii de bază minime brute (2.080 lei x 6 =
12.480 lei). Acordarea voucherelor de vacanţă poate fi fracţionată în maximum 2 tranşe, în
funcţie de opţiunea angajatului privind efectuarea concediului de odihnă.
Voucherele de vacanţă sunt destinate acoperirii cheltuielilor cu servicii turistice, de
cazare, de masă şi/sau de recuperare a capacităţii de muncă. Acestea pot fi utilizate şi pentru
acoperirea cheltuielilor cu servicii de călătorie şi/sau de divertisment, dacă se regăsesc într-
un pachet turistic.
Serviciile aferente efectuării concediului de odihnă pot fi achiziţionate ca pachete de
servicii sau separat. Pachetul de servicii turistice care poate fi achiziţionat pe baza
voucherelor de vacanţă poate cuprinde servicii de cazare, alimentaţie publică, transport,
27
tratament balnear, agrement. Conţinutul minim al pachetului de servicii turistice conţine în
mod obligatoriu servicii de cazare.
Voucherele de vacanţă pot fi utilizate pentru achiziţionarea de servicii de la operatorii

economici cu activitate de turism din România, autorizaţi conform legii, care deţin structuri
de primire turistice clasificate şi/sau agenţii de turism licenţiate şi care acceptă o astfel de
modalitate de plată.
Valoarea nominală permisă pentru un voucher de vacanţă pe suport hârtie este
multiplu de 10 lei, dar nu mai mult de 100 lei.
Contravaloarea serviciilor turistice prestate de către unităţile afiliate peste valoarea
voucherelor de vacanţă se suportă de către angajat, titular al voucherelor de vacanţă.
Regimul cheltuielilor in cazul creantelor instrainate

In MOf nr 260 din 23 martie 2018 a fost publicata Legea 72/2018 privind aprobarea
OG 25/2017 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, prin care au fost aduse
modificari regimului cheltuielilor rezultate in cazul instrainarii creantelor.
Initial, prin OG 25/2017, publicata in MOf nr 706 din 31 august 2017, in categoria
cheltuielilor deductibile limitat au fost introduse si cheltuielile reprezentând valoarea
creanțelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon de 30% din valoarea
creanțelor înstrăinate. Pana la aceasta modificare, cheltuielile reprezentând valoarea
creanţelor înstrăinate erau integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, indiferent de
nivelul veniturilor înregistrate din înstrăinarea creanțelor respective.
Insa, conform Legii 72/2018, in cazul creanţelor cesionate, pierderea netă

reprezentând diferenţa dintre preţul de cesiune şi valoarea creanţei cesionate este
deductibilă în limita unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi.
În cazul în care cesionarul la randul lui cedează creanţa, pierderea netă se determină
ca diferenţă între preţul de cesiune şi costul de achiziţie al creanţei.
În cazul instituţiilor de credit, în situaţia în care creanţele cesionate sunt acoperite
parţial sau integral cu ajustări pentru pierderi aşteptate, precum şi în situaţia în care
creanţele sunt scoase din evidenţă în conturi în afara bilanţului şi apoi sunt cesionate, 70%
din diferenţa dintre valoarea creanţei înstrăinate şi preţul de cesiune reprezintă elemente
similare veniturilor.
Cesiunea de creante este o operatiune prin care un creditor transfera unei alte
persoane o creanta a sa. In termeni juridici, reprezinta mijlocul prin care o persoana
denumita cedent, transmite cu titlu oneros sau gratuit, dreptul sau de creanta unei alte
persoane denumita cesionar, cel din urma putand incasa de la debitor creanta primita.
Cedentul poate fi remunerat intr-o astfel de operatiune, pretul fiind stabilit si in functie
de probabilitatea de recuperare a creantelor de catre cesionar. La nivelul cedentului, o astfel
28
de operatiune determina stingerea datoriilor/creantelor, ajuta la imbunatatirea fluxului de
numerar prin recuperarea partiala a creantelor prin pretul cesiunii, la eficientizarea
activitatii economice prin eliminarea costurilor cu posibile activitati de recuperare, executare
silita a debitorilor etc.
Altfel spus, cesionarul achizitioneaza un portofoliu de creante pentru un pret mai mic
decat valoarea nominala, intrucat probabilitatea de recuperare a acestor creante este mica.
Până la 31 decembrie 2013, în cazul cesionării unei creanțe, diferența dintre valoarea
creanței preluate prin cesionare și suma de achitat cedentului era recunoscută de către
cesionar la venituri la data constatării drepturilor și obligațiilor, potrivit clauzelor
contractuale.
Incepând cu 1 ianuarie 2014, creanțele preluate prin cesionare se evidențiază în
contabilitate la costul de achiziție. Practic, cesionarul nu mai recunoaşte un venit la data
cesiunii de creanţe.
Valoarea nominală a creanțelor astfel preluate se evidențiază în afara bilanțului
(contul 809 „Creanțe preluate prin cesionare”). În debitul contului se înregistrează valoarea
nominală a creanțelor preluate prin cesionare, iar în credit, valoarea nominală a acestor
creanțe scoase din evidență pe măsura încasării, cedării către terți sau datorită imposibilității
încasării acestora. Soldul contului reprezintă valoarea nominală a creanțelor preluate prin
cesionare, existente la un moment dat.
În cazul achiziției unui portofoliu de creanțe, costul de achiziție se alocă pentru fiecare
creanță astfel preluată.
În cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât
costul de achiziție al creanței față de acesta, diferența dintre suma încasată și costul de
achiziție se înregistrează la venituri (contul 758 „Alte venituri din exploatare”/analitic
distinct) la data încasării.
Exemplu:
Entitatea ALFA are de încasat de la entitatea BETA o creanţă de 10.000 lei. În data
de 13 martie 2018, aceasta decide să o cesioneze entităţii GAMA, preţul cesiunii fiind de
9.000 lei. În data de 13 aprilie 2018, entitatea GAMA încasează de la entitatea BETA
întreaga creanţă de 10.000 lei.
Înregistrările contabile efectuate de către CEDENT (entitatea ALFA):

- cedarea creanţei către cesionar:
9.000 lei 461.GAMA = 4111.BETA 10.000 lei
Debitori diverşi Clienţi
1.000 lei 654
Pierderi din creanţe şi
debitori diverşi
- încasarea sumei de la cesionar:

9.000 lei 5121 = 461.GAMA 9.000 lei
Conturi la bănci în lei Debitori diverşi
29
Conform OG 25/2017, cheltuiala de 1.000 de lei ar fi fost deductibila INTEGRAL

deoarece se accepta la deducere suma reprezentand 30% din valoarea creantei
instrainate (30% x 10.000 lei).
Insa, conform Legii 72/2018, din totalul cheltuielii de 1.000 lei:
- 300 lei este considerata cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit;
- 700 lei este cheltuiala nedeductibila.
------------------------------------------------------------------------------
Înregistrările contabile efectuate de către CESIONAR (entitatea GAMA):

- preluarea creanţei de la cedent:
9.000 lei 461.BETA = 462.ALFA 9.000 lei
Debitori diverşi Creditori diverşi
- evidenţierea extrabilanţieră a creanţei preluate la valoarea nominală:

10.000 lei 809
„Creanțe preluate prin
cesionare”
- plata sumei către cedent:

9.000 lei 462.ALFA = 5121 9.000 lei
Creditori diverşi Conturi la bănci în lei
- încasarea sumei de la entitatea BETA:

10.000 lei 5121 = 461.BETA 9.000 lei
Conturi la bănci în lei Debitori diverşi
7588 1.000 lei
Alte venituri din
exploatare
- scoaterea creanţei din evidenţa extrabilanţieră:

809 10.000 lei
„Creanțe preluate prin
cesionare”
Venitul obţinut de către cesionar este impozabil.
Daca presupunem ca, la randul ei, entitatea GAMA ar fi cesionat creanta catre un
tert pentru suma de 7.000 lei, atunci ar fi rezultat o pierdere netă de 2.000 lei,
determinata ca diferenţă între preţul de cesiune (7.000 lei) şi costul de achiziţie al
creanţei (9.000 lei), neluandu-se in calcul valoarea nominala de 10.000 lei.
- cedarea creanţei către tert:

7.000 lei 461.tert = 461.GAMA 9.000 lei
30
Debitori diverşi Debitori diverşi
2.000 lei 654
Pierderi din creanţe şi
debitori diverşi
Conform Legii 72/2018, din totalul cheltuielii de 2.000 lei:

- 600 lei este considerata cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit;
- 1.400 lei este cheltuiala nedeductibila.
În cazul în care cesionarul ar fi cedat creanța față de debitorul preluat la un pret de

cesiune mai mare decât costul de achiziție al acesteia (mai mare de 9.000 lei), ar fi
rezultat un venit impozabil (contul 758 “Alte venituri din exploatare”/analitic distinct).
Tratamentul cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs

Conform Codului fiscal, trebuie să ţineţi cont de faptul că sunt deductibile integral
dobânzile şi pierderile nete din diferenţe de curs valutar aferente:
- împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine;
- împrumuturilor obţinute de la instituţiile financiare nebancare (de exemplu, în cazul
contractelor de leasing financiar);
- împrumuturilor obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi
organizaţii similare;
- împrumuturilor garantate de stat;
- împrumuturilor obţinute de la persoanele juridice care acordă credite potrivit
legii; şi
- obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
Cheltuielile cu dobânzile care sunt incluse în costul de achiziţie sau în costul

de producţie al unui activ cu ciclu lung de fabricaţie, potrivit reglementărilor
contabile, nu intră sub incidenţa prevederilor de mai jos.
Atentie! Pentru situatiile cel mai des intalnite in practica (credite bancare contractate
si contracte de leasing financiar), cheltuielile cu dobânda se deduc integral la determinarea
rezultatului fiscal. Astfel, nu trebuie sa ţineti cont de gradul de îndatorare sau de un anumit
nivel impus al ratei dobânzii.
Mai mult decat atat, pentru categoriile de imprumuturi enumerate mai sus, pierderile
din diferenţe de curs valutar sunt de asemenea deductibile integral.
În ce situaţii cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile limitat?

Pentru împrumuturile obţinute de la alte entităţi decât cele menţionate mai sus
(entităţi din cadrul grupului, asociaţi/acţionari etc.), cheltuielile cu dobanda sunt
deductibile limitat astfel:
31
a) pentru împrumuturile în valută, rata dobanzii anuale va fi de maxim 4% (pana
la 31 decembrie 2015, nivelul ratei dobanzii acceptate era de 6%), nivel care se
actualizează anual prin hotărâre a Guvernului;
b) pentru împrumuturile în lei, nivelul maxim este cel al ratei dobânzii de politica
monetara a BNR, aferenta ultimei luni din trimestrul în care se determină impozitul
pe profit (începând cu 7 mai 2015, rata de referinţă este de 1,75%).
Limitele de mai sus se aplică separat pentru fiecare împrumut contractat de entitate şi
nu cumulat. Mai mult decat atat, pentru ca cheltuielile cu dobanda să fie deductibile în aceste
limite trebuie ca gradul de îndatorare a capitalului să fie cuprins între 0 şi 3. Aceleasi reguli
de deductibilitate se aplica si pierderilor din diferente de curs valutar aferente acestor
imprumuturi.
ATENTIE! Incepand cu 9 ianuarie 2018, conform Circularei BNR nr 1/2018,

publicata in MOf nr 19 din 9 ianuarie 2018, nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR
este de 2% pe an. De asemenea, conform Circularei BNR nr 4/2018, publicata in MOf
nr 121 din 8 februarie 2018, incepand cu 8 februarie 2018, nivelul ratei dobanzii de
referinta a BNR a crescut la 2,25% pe an.
Gradul de îndatorare a capitalului

Gradul de îndatorare a capitalului (GIC) se determină ca raport între media capitalului
împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi media capitalului propriu,
ţinându-se cont de valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei
(trimestru/an) pentru care se determină impozitul pe profit.
Capital împrumutat (începutul anului)  Capital împrumutat (sfârsitul perioadei)

GIC =
Capital propriu (începutul anulu)  Capital propriu (sfârsitul perioadei)
Capitalul împrumutat cuprinde totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de

rambursare mai mare de un an, începând de la data încheierii contractului, mai puţin
împrumuturile prezentate în prima parte, pentru care cheltuielile cu dobanzile sunt
deductibile integral.
Capitalul împrumutat include şi împrumuturile care au un termen de rambursare mai

mic de un an, daca există prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curentă,
însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale împrumuturilor pe care le prelungesc,
depăşeşte un an.
În acest caz, impozitul pe profit se recalculează şi pentru perioada de
rambursare anterioară prelungirii. (NOU)
Prin credit/împrumut se înţelege orice convenţie încheiată între părţi care generează
în sarcina uneia dintre părţi obligaţia de a plăti dobânzi şi de a restitui capitalul
împrumutat.
32
Atentie! Pentru determinarea gradului de îndatorare, în capitalul împrumutat se
includ şi creditele/împrumuturile cu termen de rambursare peste un an pentru care, în
convenţiile încheiate, nu s-a stabilit obligaţia de a plăti dobânzi. (NOU)
Exemplu:
La 31 decembrie 2015, entitatea Alfa dispunea de capitaluri proprii de 100.000
lei şi un împrumut bancar contractat pe 3 ani în sumă de 360.000 lei. În trimestrul al
treilea din 2016, societatea a fost creditată de:
- un asociat cu 70.000 lei pe o perioadă de 6 luni cu o dobândă anuală de 1%;
- un asociat cu suma de 150.000 lei pentru 3 ani, fără dobândă;
- un asociat cu suma de 100.000 lei pentru 2 ani, cu o dobanda anuala de 3,5%.
La 30 septembrie 2016, capitalurile proprii erau de 100.000 lei, iar cheltuielile cu
dobanda generate de cel de-al treilea imprumut au fost de 500 lei (presupunem ca rata
dobanzii de politica monetara a BNR este de 1,75%).
Calculaţi gradul de îndatorare şi stabiliţi dacă dobânda generată este deductibilă
fiscal?
Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumutului bancar de 360.000 lei sunt

deductibile integral. Mai mult decat atat, creditul respectiv nu este luat în considerare
la determinarea gradului de îndatorare.
Avand in vedere ca imprumutul de 70.000 lei contractat de la un asociat a fost

pentru 6 luni, acesta nu este parte componenta a capitalului imprumutat. Daca la
expirarea celor 6 luni contractul va fi prelungit astfel incat, cumulat cu prima perioada,
va depasi termenul de 1 an, atunci impozitul pe profit se va recalcula şi pentru perioada
de rambursare anterioară prelungirii.
Desi al doilea imprumut nu genereaza dobanzi, acesta are termenul de

rambursare mai mare de un an, ceea ce inseamna ca va face parte din capitalul
imprumutat, impreuna cu cel de-al treilea credit.
Capital imprumutat 30 sept 2016 = 150.000 lei + 100.000 lei = 250.000 lei
0  250.000
Gradul de îndatorare = = 1,25
100.000  100.000
Trebuie sa tinem cont ca nivelul dobanzii aferente creditului de 100.000 lei

contractat de la un asociat (3,5%) este dublul ratei dobânzii de politica monetara a
BNR (1,75%). Astfel, din cei 500 de lei, suma de 250 lei va reprezenta o cheltuiala
nedeductibila care nu se mai reporteaza in perioadele urmatoare.
Având în vedere că gradul de îndatorare este mai mic decat 3, cealalta jumatate
din cheltuielile cu dobânda aferente creditului de 100.000 lei, respectiv suma de 250 lei,
va fi deductibila la determinarea rezultatului fiscal in acel trimestru.
33
Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, rezervele din reevaluare,
alte rezerve, rezultatul nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu
constituite de entitate.
In cazul imprumuturilor pentru care se pune problema deductibilitatii cheltuielilor cu
dobanda si a pierderilor din diferente de curs valutar, putem tine cont de urmatoarea
schema, cu precizarea de mai jos:
Grad de indatorare
Grad de indatorare < 0
 0;3 Grad de indatorare > 3
Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile

Rata dobanzii
care nu sunt reportate care nu sunt reportate care nu sunt reportate
> 1,75% (lei)
pentru perioada pentru perioada pentru perioada
> 4% (valuta)
urmatoare urmatoare urmatoare
Rata dobanzii Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile
≤ 1,75% (lei) reportate pentru Cheltuieli deductibile reportate pentru
≤ 4% (valuta) perioada urmatoare perioada urmatoare
Pentru situaţiile în care rata dobânzii depăşeşte nivelul de 1,75% pentru

împrumuturile în lei, respectiv de 4% pentru cele în valută, cheltuielile cu dobânda si
diferente de curs sunt nedeductibile pentru partea care depăşeşte aceste praguri. De
exemplu, dacă rata dobânzii pentru un împrumut în lei este de 5%, atunci cheltuiala
nedeductibilă care nu se reportează pentru perioada următoare se stabileşte având în vedere
nivelul de 3,25% (5% - 1,75%) aplicat la creditul respectiv.
În situatia în care gradul de îndatorare este peste 3 sau capitalul propriu are o valoare
negativă, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt
nedeductibile, insa se reportează în perioadele următoare, până la deductibilitatea integrală
a acestora, perioada de reportare fiind nelimitată în timp (NOU – HG 284/2017).
NOU
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele
de curs valutar al contribuabililor care îşi încetează existenţa ca efect al unei operaţiuni
de fuziune sau divizare totală se transferă contribuabililor nou-înfiinţaţi, respectiv celor
care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după caz, proporţional cu
activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de
fuziune/divizare.
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele
de curs valutar al contribuabililor care nu îşi încetează existenţa ca efect al unei
operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se
împarte între aceşti contribuabili şi cei care preiau parţial patrimoniul societăţii cedente,
după caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit
proiectului de divizare, respectiv cu cele menţinute de persoana juridică cedentă.
Aceste prevederi referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile şi diferenţele

de curs valutar nu se aplică instituţiilor de credit - persoane juridice române şi sucursalelor
34
din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine, instituţiilor financiare
nebancare, precum şi societăţilor de leasing operaţional, în cazul acestora cheltuielile cu
dobânzile şi diferenţele de curs valutar fiind integral deductibile.
Atenție! Pentru contractele de împrumut încheiate pe o durată mai mare de un an cu

persoane juridice străine, există obligația de notificare a operațiunii la BNR, conform art. 64
din Regulamentul BNR nr. 31/2011 privind raportarea de date și informații statistice. Prin
intermediul acestei notificări se efectuează înregistrarea operațiunii în Registrul datoriei
private externe, completându-se o serie de formulare care vor trebuie transmise la BNR -
Direcția statistică.
Dupa 1 ianuarie 2018
In MOf nr 885 din 10 noiembrie 2017 a fost publicata OUG 79/2017 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a modificat radical
prevederile referitoare la deductibilitatea dobanzilor. Aceasta transpune în legislaţia
naţională prevederile Directivei 2016/1164/UE pentru combaterea externalizării
profiturilor companiilor multinaţionale.
Sunt foarte importante definitiile introduse in legislatie, astfel:
Costurile îndatorării - cheltuiala reprezentând dobânda aferentă tuturor formelor
de datorii, alte costuri echivalente din punct de vedere economic cu dobânzile, inclusiv alte
cheltuieli suportate în legătură cu obținerea de finanțare potrivit reglementărilor legale în
vigoare, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea:
- plăți în cadrul împrumuturilor cu participare la profit;
- dobânzi imputate la instrumente cum ar fi obligațiunile convertibile și obligațiunile cu
cupon zero;
- sume în cadrul unor mecanisme de finanțare alternative cum ar fi «finanțele islamice»;
- costul de finanțare al plăților de leasing financiar;
- dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ aferent sau amortizarea
dobânzii capitalizate;
- sume calculate pe baza unui randament al finanțării în temeiul normelor privind
prețurile de transfer acolo unde este cazul;
- dobânzi noționale în cadrul unor instrumente financiare derivate sau al unor acorduri
de acoperire a riscului aferente împrumuturilor unei entități;
- anumite câștiguri și pierderi generate de diferențele de curs valutar la împrumuturi și
instrumente legate de obținerea de finanțare;
- comisioane de garantare pentru mecanisme de finanțare;
- comisioane de intermediere și costuri similare aferente împrumuturilor de fonduri
Costurile excedentare ale îndatorării - suma cu care costurile îndatorării unui

contribuabil depășesc veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere
economic pe care le primește contribuabilul.
Intreprindere asociată - oricare dintre următoarele situații:
35
a) o entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație, și anume
drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult, sau are
dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul entității respective;
b) o persoană fizică sau o entitate care deține direct sau indirect o participație, și anume
drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult într-un
contribuabil, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul
contribuabilului;
c) în cazul în care o persoană fizică sau o entitate deține direct sau indirect o participație
de 25% sau mai mult într-un contribuabil și în una sau mai multe entități, toate
entitățile în cauză, inclusiv contribuabilul, sunt considerate întreprinderi asociate;
ANUL 2018
Intr-o perioada fiscala, contribuabilul are dreptul de a deduce costurile excedentare
ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de
200.000 euro calculat la cursul BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal,
după caz.
Costurile excedentare ale îndatorării care depășesc plafonul de 200.000 euro sunt
deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de
calcul stabilită ca diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile
neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale
îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.
Daca baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, costurile excedentare
ale îndatorării sunt nedeductibile în perioada fiscală de referință și se reportează fără limită
de timp, în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere.
Exemplu:
Entitatile ALFA și BETA, platitoare de impozit pe profit la trimestru, sunt asociate în
sensul că societatea A deține direct 70% din capitalul societății B. ALFA acordă un
împrumut entitatii BETA în sumă de 500.000.000 lei, pentru finanțarea activității acesteia.
Consideram cursul de schimb comunicat de BNR pentru ultima zi a anului fiscal de 4,6
lei/euro.
Societatea BETA prezintă următoarea situație, la sfârșitul anului fiscal 2018:
Elemente Sume (lei)

Veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile, din care: 200.000.000
- venituri din dobanzi 150.000
Cheltuielile totale recunoscute, din care: 180.000.000
- cheltuieli cu dobânzile 25.000.000
Veniturile neimpozabile 200.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit 3.200.000
Cost excedentar al îndatorării (25.000.000 lei – 150.000 lei) 24.850.000
Amortizare fiscală 300.000
36
Pentru a stabili nivelul deductibil al cheltuielilor cu dobânzile, parcurgem
următoarele etape:
a) Costurile excedentare ale îndatorării reprezintă suma cu care costurile îndatorării
depăşesc veniturile din dobânzi şi alte venituri echivalente dobânzilor din punct de vedere
economic pe care le primeşte contribuabilul.
Costul excedentar al îndatorării = 25.000.000 lei – 150.000 lei = 24.850.000 lei
b) Costurile excedentare ale îndatorării, care depăşesc plafonul deductibil

reprezentând echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, sunt deduse limitat în perioada
fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul stabilită conform
algoritmului prevăzut la art. 402 alin. (2) din Codul fiscal.
Astfel, costul excedentar al îndatorării în sumă de 24.850.000 lei este deductibil
până la plafonul reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, respectiv până
la suma de 920.000 lei utilizând cursul de schimb de 4,6 lei/euro.
Prin urmare:
- suma de 920.000 lei este deductibilă integral, și
- partea din costul excedentar al îndatorării de 24.850.000 lei, ce depășește plafonul
de 920.000 lei, respectiv suma de 23.930.000 lei este dedusă limitat până la nivelul a
10% din baza de calcul, stabilită potrivit legii.
Baza de calcul = Venituri - Cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu

impozitul pe profit + Costurile excedentare ale îndatorării + Amortizare fiscală
Baza de calcul = 200.000.000 - 180.000.000 - 200.000 + 3.200.000 + 24.850.000 + 300.000

= 48.150.000 lei
Se determină nivelul de deducere al costului excedentar, astfel:

48.150.000 x 10% = 4.815.000 lei
Întrucât, partea din costul excedentar al îndatorării rămasă după scăderea

plafonului deductibil, în sumă de 23.930.000 lei este peste limita de 4.815.000 lei, în
perioada de calcul, costul deductibil este 4.815.000 lei.
Diferența dintre 23.930.000 lei și 4.815.000 lei, respectiv suma de 19.115.000 lei se
reportează pentru perioada următoare, fiind dedusă prin aplicarea acelorași reguli de
calcul.
ANUL 2019 (Legea 30/2019)

Intr-o perioada fiscala, contribuabilul are dreptul de a deduce costurile excedentare
ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de
1.000.000 euro calculat la cursul BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal,
după caz.
Costurile excedentare ale îndatorării care depășesc plafonul de 1.000.000 de euro sunt
deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 30% din baza de
calcul stabilită ca diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile
37
neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale
îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.
Daca baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, diferența dintre
costurile excedentare ale îndatorării și plafonul deductibil de 1.000.000 euro este
nedeductibilă în perioada fiscală de referință și se reportează reportează fără limită de timp,
în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere.
ATENTIE! Prin excepție, în cazul în care contribuabilul este o entitate independentă,

în sensul că nu face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară și nu
are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent, acesta deduce integral costurile
excedentare ale îndatorării, în perioada fiscală în care acestea sunt suportate.
Regulile prevăzute mai sus sunt aplicabile și dobânzilor și pierderilor nete din
diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori, conform prevederilor în vigoare până la
31 decembrie 2017 inclusiv. În cazul entităților independente, dobânzile și pierderile nete
din diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori sunt integral deductibile.
Declaratia 101 pentru 2018 – un nou model

In MOf nr 18 din 8 ianuarie 2019 a fost publicat OPANAF 3200/2018 privind
modificarea și completarea OPANAF 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului
formularelor 101 "Declarație privind impozitul pe profit" și 120 "Decont privind accizele"
Noua reglementare prevede ca Declarația 101 se depune doar prin mijloace
electronice de transmitere la distanță. Pana acum, conform OPANAF 3.386/2016 depunerea
se putea face fie:
- prin mijloace electronice de transmitere la distanță;
- la organul fiscal, în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, împreună cu
formatul tipărit semnat;
In Declaratia 101 a fost introdusa Secțiunea C „Datele de identificare a

împuternicitului” care se completează în cazul în care obligațiile de declarare se îndeplinesc
de către un împuternicit, conform Legii nr. 207/2015 – Codul de procedura fiscala.
Au fost modificate cateva randuri din Formular, dupa cum urmeaza:
RANDUL 12
Pana la 31 decembrie 2017 Incepand cu 1 ianuarie 2018
„Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele de curs „Cheltuieli cu dobânzile şi alte costuri
valutar reportate din perioada precedentă” echivalente dobanzii din punct de vedere
economic”
Se completează cu suma reprezentând cheltuielile cu dobânzile și alte costuri
echivalente dobânzii din punct de vedere economic, reportate potrivit art. 40^2 din Codul
fiscal. Aceste sume sunt preluate de la rândul „Cheltuieli cu dobânzile și alte costuri
echivalente dobânzii din punct de vedere economic reportate pentru perioada următoare”
din Declarația 101 depusă pentru anul anterior.
38
De asemenea, în cadrul acestui rând se înscriu și sumele reprezentând cheltuielile cu
dobânzile și diferențele de curs valutar, care sunt reportate din anii fiscali anteriori, conform
prevederilor art. 27 alin. (5), în vigoare până la data de 31 decembrie 2017 din Codul fiscal.
Aceste sume vor fi preluate de la rândul „Cheltuieli cu dobânzile și diferențele de curs valutar
reportate pentru perioada următoare” din Declarația 101 depusă pentru anii anteriori
RANDUL 30
„Cheltuieli cu dobânzile nedeductibile, care nu „Cheltuieli nedeductibile potrivit art.25
sunt reportate pentru perioada următoare” alin.(10) din Codul Fiscal”
În cazul creanțelor cesionate, pierderea netă reprezentând diferența dintre prețul de
cesiune și valoarea creanței cesionate este deductibilă în limita unui plafon de 30% din
valoarea acestei pierderi. Acest rand se completează cu suma care reprezintă pierderea netă
nedeductibilă.
RANDUL 31
„Cheltuieli cu dobânzi şi diferenţe de curs “Cheltuieli cu dobânzile şi alte costuri
valutar reportate pentru perioada echivalente dobanzii din punct de vedere
următoare” economic reportate pentru perioada următoare”
Se completeaza cu valoarea cheltuielilor cu dobânzile și alte costuri echivalente
dobânzii din punct de vedere economic, nedeductibile fiscal pentru anul fiscal curent, dar
care sunt reportate pentru perioada următoare, potrivit prevederilor art. 40^2 din Codul
fiscal.
Aceste sume reprezintă cheltuielile cu dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii
din punct de vedere economic înregistrate în anul curent însumate cu cheltuielile cu
dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic reportate din
anul precedent (inclusiv cele reportate potrivit art. 27, în vigoare până la 31 decembrie 2017,
din Codul fiscal), care depășesc limitele prevăzute la art. 40^2 din Codul fiscal.
RANDUL 42.3.1
- “Impozit pe profit scutit potrivit Legii
cooperatiei agricole nr.566/2004”
Se înscrie suma ce reprezintă scutirea de impozit pe profit, în conformitate cu Legea
cooperației agricole nr. 566/2004.
Un nou termen pentru Declaratia 205

In MOf nr 38 din 15 ianuarie 2019 a fost publicat OPANAF 48/2019 pentru aprobarea
modelului si continutului formularelor 205 "Declaratie informativa privind impozitul retinut
la sursa si castigurile/pierderile din investitii, pe beneficiari de venit" si 207 "Declaratie
39
informativa privind impozitul retinut la sursa/veniturile scutite, pe beneficiari de venit
nerezidenti".
Plătitorii de venituri, cu regim de reținere la sursă a impozitelor, sunt obligați să
calculeze, să rețină, să plătească și să declare impozitul reținut la sursă, până la termenul de
plată a acestuia inclusiv.
Aceste entitati au obligația să depună Declarația 205 privind calcularea și reținerea
impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal, până la 31 ianuarie inclusiv a
anului curent pentru anul expirat (anterior, termenul era ultima zi a lunii februarie) pentru:
- venituri din dividende;
- venituri din dobânzi;
- venituri din alte surse;
- venituri din lichidarea unei persoane juridice;
- venituri din premii;
- venituri din jocuri de noroc cu impunere finală (in aceasta categorie intra si veniturile
din jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker realizate începând cu data de
23 martie 2018 inclusiv, pentru care impozitul pe venit se calculează prin reținere la
sursă de către organizatorii sau plătitorii de venituri, impozitul fiind final);
- venituri din pensii;
- venituri realizate de persoanele fizice dintr-o asociere fără personalitate juridică
constituită cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind
impozitul specific unei activităţi, obtinute dupa 23 martie 2018.
Mai au obligatia depunerii Declaratiei 205 si intermediarii/societăţile de administrare

a investiţiilor/societăţile de investiţii autoadministrată, pentru următoarele tipuri de
venituri pentru care nu au obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe venit:
- câştiguri/pierderi din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu
instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din
transferul aurului financiar.
NU se depune Declaratia 205 de catre entitatile de mai jos, tinand cont ca acestea au
obligaţia depunerii Declaraţiei 112:
- plătitorii de venituri din salarii și asimilate salariilor;
- plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
- plătitorii de venituri din arendă;
- plătitorii de venituri în baza contractelor de activitate sportivă,
- plătitorii de venituri din asocieri persoane fizice - juridice.
ATENTIE:
Conform ANAF, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 22 martie 2018, plătitorii de
venituri din drepturi de proprietate intelectuală, arendă sau din dintr-o asociere fără
personalitate juridică între persoane fizice şi persoane juridice, au obligaţia depunerii
Declaratiei 205 deoarece, in intervalul de timp mentionat, impozitul pentru aceste venituri
era raportat prin Declaratia 100. Problema este ca in formular nu exista rubrici pentru
aceste venituri...
40
Informatii referitoare la veniturile din dividende
Incepand cu Declaratia 205 aferenta anului 2018, in cazul veniturilor din dividende se
face distinctie intre dividendele distribuite si dividendele platite. Astfel, pe fiecare beneficiar
de venit, se inscrie suma reprezentând:
- totalul venitului distribuit din dividende, într-un an fiscal;

- totalul venitului plătit acționarilor/asociaților din dividendele distribuite, într-un an
fiscal;
- baza de calcul al impozitului, într-un an fiscal;
- totalul impozitului pe venit calculat și reținut în cursul anului.
Ca si pana acum, impozitul aferent dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite
acționarilor/asociaților până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare
anuale se cuprinde în Declarația 205 aferentă perioadei în care a avut loc aprobarea
situațiilor financiare anuale.
Rectificarea Declaratiei 205

De fiecare data cand plătitorul de venit constată erori în declarația depusă anterior,
acesta completează și depune o declarație rectificativă.
Declarația rectificativă se întocmește pe tipuri de venit și va cuprinde numai
pozițiile corectate, declarate eronat în declarația inițială, sau pozițiile care, în mod eronat,
nu au fost cuprinse în declarația inițială.
În cazul în care declarația se corectează prin eliminarea unei poziții declarate eronat
în declarația inițială, se va proceda astfel:
- în tabelul de la secțiunea IV "Date informative privind impozitul reținut la sursă și
câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit, altele decât cele de la cap.
V", generat pe tipuri de venit, se vor înscrie datele de identificare ale beneficiarului de
venit din declarația inițială, iar la col. 7 - 10 se va înscrie cifra "0" (zero);
- in tabelul de la secțiunea V "Date informative privind impozitul pe veniturile din
dividende" se vor înscrie datele de identificare ale beneficiarului de venit din
declarația inițială, iar la col. 3 - 6 se va înscrie cifra "0" (zero).
Sanctiuni
Nedepunerea Declaratiei 205 este considerata contraventie si este sancționata cu
amenda:
- de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria
contribuabililor mijlocii și mari;
- de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru
persoanele fizice.
Declaratia 207 - beneficiari de venit nerezidenți

modelului si continutului formularelor 205 "Declaratie informativa privind impozitul retinut
41
la sursa si castigurile/pierderile din investitii, pe beneficiari de venit" si 207 "Declaratie
informativa privind impozitul retinut la sursa/veniturile scutite, pe beneficiari de venit
nerezidenti".
Initial, in MOf nr 1.068 din 30 decembrie 2016 a fost publicat OPANAF 3695/2016
pentru aprobarea unor formulare privind definitivarea impozitului anual pe venit si a
contributiilor sociale prin care a fost introdusa Declaratia informativa 207 privind
impozitul reținut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți.
DE RETINUT:
Incepand cu veniturile aferente anului 2018, Declaraţia 207 se depune pana la 31
ianuarie a anului curent pentru anul precedent de către plătitorul de venit care are obligaţia
calculării, reţinerii şi plăţii impozitului pe veniturile cu regim de reţinere la sursă a
impozitului pe nerezidenti conform Codului fiscal sau convenţiilor de evitare a dublei
impuneri încheiate de România cu alte state (art 223 din Codul fiscal). Declaraţia se
completează şi se depune şi pentru veniturile scutite de impozit potrivit titlului VI din Codul
fiscal sau conventiilor de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state (art
229 din Codul fiscal).
ATENTIE:
Trebuie facuta o distinctie clara intre veniturile NEIMPOZABILE conform Conventilor
de evitare a dublei impuneri si cele SCUTITE.
Veniturile obţinute de nerezidenţi din servicii prestate în afara României sunt
neimpozabile in Romania si NU se declară in Formularul 207. De exemplu:
- venituri din servicii de transport sau de orice natura prestate de nerezidenti in afara
Romaniei;
- serviciile IT prestate de nerezidenti (abonamente pentru servicii SEO);
- Facturile de Facebook si Google Irlanda pentrue reclama si publicitate/marketing etc.
Pentru nerezidenţii oare obţin venituri impozabile din România, plătitorul de venit are
obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti bugetului de stat impozit pe venit sau impozit pe
profit, după caz.
Conform art 82 din Codul de procedură fiscală, orice persoană sau entitate care este
subiect într-un raport juridic fiscal, se înregistrează fiscal primind un cod de identificare
fiscală. Totodată, pentru persoanele nerezidente (fizice/juridice), care realizează numai
venituri supuse regulilor de impunere la sursă, iar impozitul reţinut este final, atribuirea
CIF se poate face de organul fiscal, la solicitarea plătitorului de venit.
In acest sens, plătitorul de venit depune Formularul 015 „Declaraţie de înregistrare

fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru contribuabilii nerezidenţi care
nu au sediu permanent în România” sau Formularul 030 „Declaraţie de înregistrare
fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane fizice care nu deţin CNP la organul fiscal în a
cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al plătitorului de venit.
Potrivit Instrucţiunilor de completare a formularelor, plătitorul de venit, va prezenta

organului fiscal, cu ocazia solicitării înregistrării fiscale a persoanelor nerezidente, actele
42
doveditoare ale calităţii de plătitor de venit cu regim de reţinere la sursă pentru respectivul
beneficiar de venit.
In categoria actelor care dovedesc calitatea de plătitor de venit cu regim de reţinere la
sursă a impozitului pentru beneficiarul de venit, sunt, actele care dovedesc raportul dintre
beneficiar şi plătitorul de venit, ca de exemplu:
- contracte de muncă;
- contracte de prestări servicii;
- contracte de administrare;
- contracte de concesiune;
- contracte de cesiune;
- contracte în baza cărora se realizează venituri din transferul masei patrimoniale
fiduciare etc.
Sanctiuni
Nedepunerea Declaratiei 207 este considerata contraventie si este sancționata cu
amenda:
- de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria
contribuabililor mijlocii și mari;
- de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru
persoanele fizice.
Declaratia 230 – Directionarea unei cote din impozit

procedurii privind stabilirea de către organul fiscal central a sumei reprezentând 2% din
impozitul anual datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și
funcționează în condițiile legii și a unităților de cult sau pentru acordarea de burse private,
conform legii, sau a sumei reprezentând 3,5% din impozitul anual datorat pentru susținerea
entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu
cel puțin un serviciu social licențiat, în condițiile legii, precum și a modelului și conținutului
unor formulare.
Prin acest ordin s-a aprobat modelul si conținutul următoarelor formulare:
- Formularul 230 "Cerere privind destinația sumei reprezentând 2% sau 3,5% din
impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii";
- Notificare privind destinația sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe
veniturile din salarii și din pensii, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de
cult";
- Formularul 258 "Decizie privind recuperarea sumei reprezentând 2% sau 3,5% din
impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii, virată în mod necuvenit
entităților nonprofit/unităților de cult";
- Formularul 255 "Decizie privind stabilirea cheltuielilor admise cu bursele private".
Contribuabilii persoane fizice pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând
2% sau 3,5% din impozitul anual datorat, astfel:
43
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și
funcționează în condițiile legii și a unităților de cult (asociatii, fundatii, biserici,
manastiri etc);
b) în cotă de 2% pentru acordarea de burse private;
c) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.
Opțiunea poate fi exercitată pentru una sau mai multe entități.
În funcție de natura venitului, opțiunea se exercită prin completarea și depunerea, la

organul fiscal a următoarelor formulare, după caz:
a) Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de
persoanele fizice; sau
b) Declaratia 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând 2% sau 3,5% din
impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii”.
Termenul de depunere pentru Declaratia 230 este data de 15 martie inclusiv a anului
următor celui de realizare a venitului. Formularul poate fi depus:
- în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poștă, cu confirmare
de primire;
- prin mijloace electronice de transmitere la distanță (SPV).
În vederea stabilirii sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual datorat,
organul fiscal prelucrează cererile în termen de maximum 15 zile de la primirea acestora.
Declaratia 230 poate fi depusa:
- personal de catre contribuabil (prin poștă, direct la registratura organului fiscal sau
prin intermediul serviciului SPV); sau
- în format hârtie pe bază de borderou, prin intermediul unei alte persoane,
respectiv entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară a sumei.
In acest ultim caz, organul fiscal emite și transmite contribuabililor "Notificarea
privind destinația sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din
salarii și din pensii”.
În cazul în care o persoana nu a optat pentru virarea sumei reprezentând 2% sau 3,5%
din impozitul anual pe veniturile din salarii și/sau din pensii în contul entității beneficiare
menționate, are dreptul ca în termen de 30 de zile de la data primirii Notificarii să comunice,
în scris, acest fapt organului fiscal.
Daca o persoama nu răspunde în 30 de zile de la data primirii Notificării, organul fiscal
consideră că opțiunea înregistrată ii aparține și urmează să vireze sumele catre beneficiari.
Dacă aceea este opțiunea contribuabilului exprimată prin semnarea Formularului 230,
atunci acesta nu este obligat să răspundeți la Notificare.
Virarea sumelor reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pentru susținerea
entităților nonprofit/unităților de cult se realizează în maximum 90 de zile de la data
depunerii Declaratiilor 230.
Declaratia 204 – pentru asocieri fara personalitate juridica

44
Conform OUG 114/2018, asocierile, cu excepția celor care realizează venituri din
activități agricole impuse pe baza normelor de venit, au obligația să depună la organul fiscal,
până la 15 februarie a anului următor Declarația 204 (anterior, termenul era de 15 martie).
modelului și conținutului Formularului 204 "Declarație anuală de venit pentru asocieri fără
personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale" care se utilizează
pentru declararea veniturilor realizate, începând cu anul 2018, de asocieri fără personalitate
juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale.
Prin excepție, în cazul veniturilor din activități agricole impuse pe baza normelor de
venit, Declaratia 204 se utilizează pentru declararea veniturilor realizate începând cu anul
2019.
Declarația se completează și se depune în cazul asocierilor fără personalitate juridică
constituite între persoane fizice care realizează venituri din:
a) activități independente (activități de producție, comerț, prestări servicii, profesii
liberale) pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate;
b) drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv din activități adiacente, pentru care
venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
c) activități agricole, pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor
din contabilitate;
d) piscicultură, pentru care venitul net anual se determină în sistem real;
e) silvicultură, pentru care venitul net anual se determină în sistem real;
f) activități agricole, pentru care venitul anual se stabilește pe bază de norme de venit.
Declarația se depune la organul fiscal, la următoarele termene:
- până la 15 februarie a anului următor celui de raportare, în cazul veniturilor de la lit.
a)-e) de mai sus;
- până la 15 februarie inclusiv a anului fiscal în curs, în cazul veniturilor prevăzute la
lit. f).
Declarația poate fi depusă:

- in format tiparit, la registratura organului fiscal sau prin poștă, cu confirmare de
primire;
- prin mijloace electronice de transmitere la distanță.
Regimul zilierilor in 2019
In MOf nr 1.116 din 29 decembrie 2018 a fost publicata OUG 114/2018 privind
instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare,
modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene prin care au fost
aduse modificari atat Codului fiscal, cat si Legii 52/2011 – Legea zilierilor sau Legii 53/2003
– Codul muncii.
Cadrul legal aplicabil:

45
- Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri, republicată în MOf nr 947 din 22 decembrie 2015;
- OMFP 600/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
52/2011, publicat in MOf nr 385 din 3 iunie 2015;
- Legea 105/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011, publicata in
MOf nr 376 din 19 mai 2017;
- Legea 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011, publicata in MOf
nr 313 din 10 aprilie 2018;
- OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a
unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și
prorogarea unor termene, publicata in MOf nr 1.116 din 29 decembrie 2018.
Defintii:
Zilier persoana fizica (cetatean roman sau strain) ce are capacitate de
munca si care desfasoara activitati necalificate cu caracter
ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneratii
Registrul de evidenta registru cu regim special, intocmit de catre beneficiar pentru a
a zilierilor tine evidenta zilnica a zilierilor
Activitati cu caracter activitatile care se desfasoara in mod intamplator, sporadic sau
ocazional accidental, care nu au caracter permanent.
Regimul fiscal:
- veniturile obtinute de catre zilieri se raporteaza prin Declaratia 112 si NU se cuprind
in Declaratia 205 privind impozitele retinut la sursa;
- pentru veniturile obtinute de catre zilieri, impozitul pe venit este de 10%, se retine
de catre platitor si se aplica la remuneraţia brută datorata; încălcarea acestei
prevederi se sanctioneaza cu amendă de 20.000 lei şi interzicerea utilizării zilierilor
pe toată durata de existenţă a beneficiarului;
- remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri NU se cuprinde în baza
de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale;
- zilierul NU are calitatea de asigurat în sistemele de asigurări publice. Acesta se poate
asigura, opţional, la sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru
şomaj şi la sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
- zilierul are dreptul la o remuneraţie care se stabileşte prin negociere directă între
părţi, iar cuantumul remuneraţiei brute orare NU poate fi mai mic decât valoarea/oră
a salariului de bază minim brut pe ţară (de la 1 ianuarie 2019, 12,53 lei/oră).
Restrictii cu privire la perioada de utilizare a unui zilier

Pana la 28 decembrie 2018, exista urmatoarea restrictie:
- niciun zilier nu poate presta activitati pentru acelasi beneficiar pe o perioada mai
lunga de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, cu exceptia zilierilor
care presteaza activitati in domeniul cresterii animalelor in sistem extensiv prin
pasunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activitati sezoniere in cadrul
gradinilor botanice aflate in subordinea universitatilor acreditate, precum si in
46
domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile in decursul unui an
calendaristic.
OUG 114/2018 introduce prevederi care limiteaza destul de mult utilizarea zilierilor.
O persoana NU poate presta activitati in regim zilier mai mult de 120 de zile in
decursul unui an calendaristic, indiferent de numarul de beneficiari. Nerespectarea de
către zilier a acestei prevederi reprezinta contraventie si se sancționează cu amendă de la
500 lei la 2.000 lei.
Exceptie exista in cazul zilierilor care presteaza activitati in domeniul cresterii
animalelor in sistem extensiv prin pasunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor,
activitati sezoniere in cadrul gradinilor botanice aflate in subordinea universitatilor
acreditate, precum si in domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile in
decursul unui an calendaristic.
O entitate NU poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice in mod

continuu in activitatile de tip zilier. Daca activitatea depusa de zilier necesita o perioada mai
mare decat aceasta, persoanei i se poate intocmi contract de munca pe perioada determinata.
Domeniile in care pot fi utilizati zilieri

Numarul domeniilor de activitate în care pot fi utilizati zilierii a fost redus
semnificativ, de la 23 la 3. Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în
următoarele domenii:
Inainte de OUG 114/2018 Dupa OUG 114/2018

a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea 01; a) agricultură, vânătoare și servicii anexe
b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere - - diviziunea 01;
diviziunea 02; b) silvicultură, cu excepția exploatări
c) pescuit şi acvacultură - diviziunea 03; forestiere - diviziunea 02;
d) colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor c) pescuit și acvacultură - diviziunea 03.
nepericuloase - clasa 3821 şi clasa 3811;
e) recuperarea materialelor - grupa 383;
f) comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al
animalelor vii - grupa 462;
g) activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi
congreselor - grupa 823;
h) publicitate - grupa 731;
i) activităţi de interpretare artistică - spectacole - clasa
9001, activităţi-suport pentru interpretarea artistică -
spectacole - clasa 9002 şi activităţi de gestionare a sălilor
de spectacole - clasa 9004;
j) activităţi de cercetare-dezvoltare în biotehnologie -
clasa 7211, activităţi de cercetare-dezvoltare în alte
ştiinţe naturale şi inginerie - clasa 7219;
k) activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi
47
umaniste - clasa 7220 (săpături arheologice);
l) activităţi de întreţinere peisagistică - plantarea,
îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia
facilităţii de locuit particulare - clasa 8130;
m) creşterea materialului săditor - creşterea plantelor
ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare,
operaţiuni de îngrijire/curăţare a pomilor, activităţi ale
pepinierelor, cu excepţia celor pentru arbori de pădure -
clasa 0130;
n) activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale
rezervaţiilor naturale - clasa 9140;
o) creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi
a altor animale - clasa 0149;
p) hoteluri şi alte facilităţi de cazare - diviziunea 55;
hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare - clasa 5510;
facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă
durată - clasa 5520 - tabere de copii, organizate de
Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin
unităţile din subordinea acestuia;
q) facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de
scurtă durată - clasa 5520 - cabane;
r) activităţi ale bazelor sportive - clasa 9311;
s) activităţi ale cluburilor sportive - clasa 9312;
ş) activităţi de alimentaţie (catering) pentru
evenimente - diviziunea 5621;
t) restaurante - clasa 5610;
ţ) alte activităţi de alimentaţie n.c.a. - 5629;
u) baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor -
clasa 5630.
Entitatile care folosesc zilieri pentru alte activităţi decât cele prezentate mai sus se
sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei.
Plata amenzii stabilite

Avand in vedere si modificarile aduse OG 2/2001 privind regimul contraventiilor prin
Legea 203/2018 privind masuri de eficientizare a achitarii amenzilor contraventionale,
publicata in MOf nr 647 din 25 iulie 2018, a fost actualizata si prevederea din Legea 52/2011
cu privire la modalitatea de plata a amenzilor.
Astfel, contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 15 zile (cel mult
48 de ore, inainte de OUG 114/2018) de la data înmânării procesului-verbal ori, după caz, de
la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând
mențiune despre această posibilitate în procesul verbal.
Suspendarea Declaratiilor 392A, 392B si 393 – se aplica inclusiv in 2019
48
Conform OUG 84/2016, publicata in MOf nr 977 din 06 decembrie 2016, pana la 31
decembrie 2019, se suspenda obligatia depunerii declaratiilor informative 392A (depusa
de entitatile inregistrate in scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 220.000 lei), 392B (depusa
de entitatile neinregistrate in scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 220.000 lei) si 393 (depusa
de entitatile inregistrate in scopuri de TVA care presteaza servicii de transport international
de persoane).
Astfel, conform notei de fundamentare ce insoteste OUG 84/2016, s-a dorit reducerea
sarcinilor administrative care revin persoanelor impozabile, avand in vedere ca exista surse
alternative credibile agreate de Comisia Europeana pentru a calcula baza TVA pentru
resursele proprii ale bugetului UE.
Repartizarea interimara a dividendelor in cursul anului
Incepand cu 16 iulie 2018, a intrat in vigoare Legea 163/2018 privind modificarea

Legii contabilitatii nr. 82/1991 si modificarea Legii societatilor nr. 31/1990, publicata in MOf
nr 595 din 12 iulie 2018.
Practic, entitatile pot opta sa repartizeze trimestrial profitul către acţionari sau
asociaţi drept dividende, în cursul exerciţiului financiar. Suma repartizata nu trebuie sa
depaseasca profitul contabil net realizat trimestrial, plus eventualele profituri reportate şi
sume retrase din rezerve disponibile în acest scop, din care se scad orice pierderi reportate şi
sume depuse în rezerve în conformitate cu cerinţele legale.
In acest scop, se intocmesc situaţii financiare interimare care trebuie aprobate de
adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, după caz. Sumele aferente repartizărilor
interimare de dividende se înregistrează în contabilitate şi se reflectă în situaţiile financiare
interimare drept creanţe faţă de acţionari/asociaţi.
Regularizarea sumelor repartizate în cursul exerciţiului financiar trebuie să aibă loc
după aprobarea situaţiilor financiare anuale, iar dividendele repartizate şi plătite în plus în
cursul exerciţiului financiar se restituie în termen de 60 de zile de la data aprobării
situaţiilor financiare anuale. Obligaţia de restituire intervine pentru persoanele care au
încasat dividende trimestrial, iar conducerea societăţii are obligaţia de a urmări
recuperarea acestor sume şi de a dispune măsurile care se impun în acest scop.
In MOf nr 792 din 17 septembrie 2018 a fost publicat OMFP 3067/2018 pentru
completarea unor reglementări contabile prin care au fost aduse modificari si
reglementarilor contabile, astfel incat aceste prevederi sa poata fi aplicate efectiv in practica.
Astfel, a fost introdus contul 463 „Creanțe reprezentând dividende repartizate în
cursul exercițiului financiar” prin care entitățile evidențiaza repartizarea dividendelor
interimare, urmand ca acestea sa se regularizeze pe seama dividendelor distribuite in baza
situațiilor financiare anuale.
Desi nu exista nicio prevedere concreta in acest sens, consider ca impozitul pe
dividende trebuie retinut in continuare la momentul platii acestora, chiar daca dividendele
sunt interimare.
EXEMPLU:
49
La 30 septembrie 2018, entitatea ALFA a obtinut un profit contabil net de 50.000 lei,
iar in data de 28 octombrie 2018 sunt aprobate situatiile financiare interimare aferente celui
de-al treilea trimestru si s-a hotarat repartizarea profitului ca dividende interimare care se
achita asociatilor.
- repartizarea interimara a dividendelor:
50.000 lei 463 = 456 50.000 lei

„Creanțe reprezentând „Decontări cu
dividende repartizate în acţionarii/asociaţii
cursul exercițiului privind capitalul”
financiar”
- retinerea impozitului pe dividende:
2.500 lei 456 = 446 2.500 lei

„Decontări cu "Alte taxe si impozite"
acţionarii/asociaţii privind
capitalul”
- plata dividendelor interimare nete catre asociati:
47.500 lei 456 = 5121 47.500 lei

„Decontări cu "Conturi la banci in lei"
acţionarii/asociaţii privind
capitalul”
In Declaratia 100 aferenta lunii octombrie 2018 se declara impozitul pe dividende,

avand ca scadenta data de 25 noiembrie 2018.
In continuarea exemplului, consideram ca aprobarea situatiilor financiare anuale

pentru 2018 are loc in aprilie 2019, iar profitul contabil net anual va fi de 60.000 lei si se
decide prin Hotarare AGA plata diferentei catre asociati.
- repartizarea dividendelor dupa aprobarea situatiilor financiare anuale:
60.000 lei 1171 = 457 60.000 lei

"Rezultat reportat" „Dividende de plată”
- regularizarea dividendelor:
50.000 lei 457 = 463 50.000 lei

„Dividende de plată” „Creanțe reprezentând
dividende repartizate în
50
cursul exercițiului
financiar”
- retinerea impozitului pe restul dividendelor brute de 10.000 lei:
500 lei 457 = 446 500 lei

„Dividende de plată” "Alte taxe si impozite"
- plata dividendelor nete catre asociati:
9.500 lei 457 = 5121 9.500 lei

„Dividende de plată” "Conturi la banci in lei"
Entitățile care au optat pentru repartizarea trimestrială de dividende, au obligatia

întocmirii de situații financiare interimare formate din bilanț și cont de profit și pierdere care
au aproximativ aceeași structură cu cea aplicabilă situațiilor financiare anuale (nu apar
Formularele 030 si 040). Veniturile și cheltuielile se stabilesc cumulat de la începutul
exercițiului financiar până la finele trimestrului pentru care entitatea a optat să repartizeze
dividende.
Pentru întocmirea situaţiilor financiare interimare, entitatile vor efectua inventarierea
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, conform OMFP 2.861/2009, iar rezultatele
inventarierii şi ale evaluării efectuate cu această ocazie se înregistrează în contabilitate.
Termenul de depunere al situațiilor financiare interimare: 30 de zile de la
APROBAREA acestora de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor.
Daca entitatile care repartizeaza profitul catre asociati in cursul exercitiului financiar
au obligaţia de auditare statutară a situaţiilor financiare anuale sau optează pentru
auditarea acestora, atunci vor supune auditului si situaţiile financiare interimare întocmite.
De asemenea, daca situaţiile financiare anuale fac obiectul verificării de către cenzori, atunci
si situaţiile financiare interimare sunt supuse verificării de către cenzori.
Si Legea societăţilor nr. 31/1990 a suferit modificari. Astfel:

Inainte de Legea de modificare Inainte Legea de modificare
Art 67 Art 67
2) Dividendele se distribuie asociaţilor 2) Dividendele se distribuie asociaţilor
proporţional cu cota de participare la proporţional cu cota de participare la
capitalul social vărsat, dacă prin actul capitalul social vărsat, opţional trimestrial
constitutiv nu se prevede altfel. pe baza situaţiilor financiare interimare şi
anual, după regularizarea efectuată prin
situaţiile financiare anuale, dacă prin actul
constitutiv nu se prevede altfel.
Acestea se plătesc în termenul stabilit de Acestea se pot plăti în mod opţional

adunarea generală a asociaţilor, dar nu mai trimestrial în termenul stabilit de adunarea
târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei generală a asociaţilor, regularizarea
51
financiare anuale aferente exerciţiului diferenţelor rezultate din distribuirea
financiar încheiat. dividendelor în timpul anului urmând să se
facă prin situaţiile financiare anuale.
Plata diferenţelor rezultate din regularizare
se face în termen de 60 de zile de la data
aprobării situaţiilor financiare anuale
aferente exerciţiului financiar încheiat.
În caz contrar, societatea datorează, după În caz contrar, societatea datorează, după
acest termen, dobândă penalizatoare acest termen, dobândă penalizatoare
calculată conform art. 3 din Ordonanţa calculată conform art. 3 din Ordonanţa
Guvernului nr. 13/2011, dacă prin actul Guvernului nr. 13/2011, dacă prin actul
constitutiv sau prin hotărârea adunării constitutiv sau prin hotărârea adunării
generale a acţionarilor care a aprobat situaţia generale a acţionarilor care a aprobat
financiară aferentă exerciţiului financiar situaţiile financiare aferente exerciţiului
încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare. financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă
mai mare.
Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință

BNR plus 4 puncte procentuale.
În cazul distribuirii parţiale a dividendelor între asociaţi/acţionari în cursul anului

financiar, situaţiile financiare anuale vor evidenţia dividendele atribuite parţial şi vor
regulariza diferenţele rezultate, în mod corespunzător.
În cazul în care asociaţii sau acţionarii datorează restituiri de dividende, în urma
regularizării operate în situaţiile financiare anuale, acestea se achită societăţii în termen de
60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare anuale. În caz contrar, asociaţii sau
acţionarii datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare calculată conform art. 3 din
Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării
generale a acţionarilor care a aprobat situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar
încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.
Dividendele plătite contrar prevederilor de mai sus se restituie, dacă societatea
dovedeşte că asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente,
trebuia să o cunoască.
Modificare Cod de procedura fiscala - PROIECT

In cazul în care, ca urmare a regularizării dividendelor plătite in urma distribuirii
parțiale în cursul anului rezultă sumă de restituit de la buget, plătitorul de dividende
depune la organul fiscal o declarație de regularizare/cerere de restituire după restituirea
de către asociați sau acționari a dividendelor și până la împlinirea termenului de prescripție a
dreptului de a cere restituirea. Pentru diferențele de restituit sunt aplicabile prevederile
referitoare la restituire sau compensare cu alte obligatii fiscale.
Procedura de aplicare a acestei prevederi urmeaza sa se aprobă prin OPANAF.
52
ATENTIE!!! Se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani fondatorul,
administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al
directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:
Inainte de Legea de modificare Inainte Legea de modificare

b) încasează sau plăteşte dividende, sub orice b) încasează sau plăteşte dividende, sub orice
formă, din profituri fictive ori care nu puteau formă, din profituri fictive ori care nu puteau
fi distribuite, în lipsa situaţiei financiare fi distribuite în cursul exerciţiului financiar
anuale sau contrar celor rezultate din pe baza situaţiei financiare interimare şi
aceasta. anual, pe baza situaţiilor financiare anuale,
sau contrar celor rezultate din acestea.
Regimul cheltuielilor efectuate in scopul personal al asociatilor

Pana la 31 decembrie 2015 (Legea 571/2003 – Vechiul Cod fiscal)
Conform art 7, se considera dividend din punct de vedere fiscal şi se supunea

aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende:
 suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la
un participant la persoana juridică peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri şi/sau
servicii, dacă suma respectivă nu a făcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe
venit sau pe profit;
 suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în
favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către
persoana juridică în folosul personal al acestuia.
Dupa 1 ianuarie 2016 (Legea 227/2015 – Noul Cod fiscal)
Conform art 114 din Codul fiscal, in categoria veniturilor din alte surse se includ, însă
nu sunt limitate, următoarele venituri:
- bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică,
acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia;
- suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia,
pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul pieței pentru
astfel de bunuri sau servicii;
- dobânda penalizatoare plătită în condiţiile nerespectării termenului de plată a
dividendelor distribuite participanţilor, conform Legii 31/1990;
Extras din Legea 31/1990 – Legea societatilor comerciale

Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social
vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc în termenul stabilit de
adunarea generală a asociaţilor, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei
financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat.
53
În caz contrar, entitatea va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul

dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor
care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă
mai mare.
Tratamentul sumelor pentru care nu exista documente justificative
Sunt situatii in care anumite sume pentru care NU dispunem de documente

justificative sunt evidentiate in contul 473 „Decontări din operațiuni în curs de clarificare”.
De asemenea, se intampla de multe ori ca, atunci cand preluam evidenta contabila a unei
societati, sa regasim in balanta de verificare a acesteia sume in soldul contului 473 (fie in
debit, fie in credit), fara explicatii suplimentare asupra provenientei sumei.
In unele cazuri, sumele au fost recunoscute cu multi ani in urma, fara ca cineva sa
incerce totusi sa clarifice provenienta lor.
ATENTIE! Nu uitati ce prevede art 352 din OMFP 1802/2014:

„(1) Operațiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru
care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 „Decontări
din operațiuni în curs de clarificare”. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de
către entitate într-un termen de CEL MULT 3 LUNI de la data constatării.
(2) Entitățile care înregistrează sold la contul 473 la sfârșitul exercițiului financiar
prezintă în notele explicative informații privind natura operațiunilor în curs de clarificare.”
Atunci cand doriti sa „faceti curat” in balanta si sa scapati de aceste solduri,

tratamentul ar putea fi urmatorul:
1. Contul 473 prezinta sold debitor

In acest caz, suma se recunoaste la cheltuieli NEDEDUCTIBILE, deoarece neexistand
un document justificativ nici nu se poate demonstra ca acele cheltuieli sunt efectuate în
scopul desfășurării activității economice.
De altfel, la art 21, alin 4), litera (f) din vechiul Cod fiscal (Legea 571/2003) se
prevedea mai clar faptul ca sunt nedeductibile:
„f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ,
potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după
caz”.
Nota contabila ar putea fi:
X lei 6588.X = 473 X lei

„Alte cheltuieli de „Decontări din operațiuni
exploatare” în curs de clarificare”
2. Contul 473 prezinta sold creditor
54
Pentru a elimina contul 473, sumele se recunosc la venituri IMPOZABILE. In Codul
fiscal, la art 23, sunt evidentiate veniturile neimpozabile, iar venitul din anularea sumelor din
contul 473 nu seincadreaza la nicio litera din cele de la a) la o).
Nota contabila ar putea fi:
X lei 473 = 7588.X X lei

„Decontări din operațiuni „Alte venituri din
în curs de clarificare” exploatare”
Atentie! Si in cazul microintreprinderilor, acest venit este impozabil. Conform art 53

din Codul fiscal, baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o constituie veniturile din
orice sursă, din care se scad anumite elemente...insa nu si venitul rezultat din anularea
sumelor din contul 473.
Asadar, ar trebui sa manifestam prudenta atunci cand decidem sa folosim contul

473 in evidentierea unor tranzactii si sa incercam sa facem rost de documentele
justificative de fiecare data, astfel incat ca nu ajungem in situatia de a trece o perioada
mai mare de 90 de zile, iar apoi sa nu reusim sa justificam provenienta sumelor.
Sume ridicate de administrator si “mascate” in contul 461

Sunt situatii in care administratorul unei societati ridica sume de bani din casierie
pentru care nu mai aduce documente justificative. Trebuie stabilit cum se procedeaza cu
soldul contului 461 „Debitori diversi” si daca exista o perioada de timp pentru inchiderea
soldului.
O societate isi poate credita administratorii?
Conform Legii societatilor comerciale nr. 31/1990, administratorii unei societati cu

raspundere limitata (SRL) NU pot ridica sume de bani cu titlu de imprumut din entitate,
incalcarea acestei prevederi constituind infractiune.
In cazul societatilor pe actiuni (SA), acordarea de împrumuturi administratorilor este
permisa doar în cazul operaţiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară
echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro.
Este interzisă creditarea si in cazul operaţiunilor:

- în care sunt interesaţi soţul/soţia, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv
ai administratorului;
- care implica o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior
menţionate este administrator ori deţine, singură sau împreună cu una dintre
persoanele sus-menţionate, o cotă de cel puţin 20% din valoarea capitalului social.
55
ATENTIE! Conform art 272 din Legea 31/1990, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la
3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societăţii, care se
împrumută, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o
administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate care controlează
societatea pe care el o administrează, iar in cazul SA daca se depaseste suma de 5.000 euro.
Nu se considera infracţiune dacă o societate comercială ce are calitatea de fondator se
împrumuta de la una dintre societăţile controlate ori care o controlează pe aceasta, direct sau
indirect.
Dar daca administratorii sunt salariati?
Daca administratorul este salariat, atunci in soldul contului 461 „Debitori diversi”
putem considera ca se regasesc sume reprezentand avansuri de trezorerie (avansuri spre
decontare) acordate, nedecontate pana la data bilantului. In locul contului 461 „Debitori
diversi” poate fi utilizat si contul 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”.
Doar in cazul institutiilor publice exista un termen legal pentru decontarea
avansului, acesta fiind de 3 sau 4 zile lucratoare, conform Regulamentului operatiilor de
casa, aprobat prin Decretul 209/1976. In cazul entitatilor private nu exista un astfel de
termen, perioada de decontare fiind stabilita de fiecare societate, prin decizie interna, in
cadrul procedurilor de control intern/politicilor contabile ale societatii.
Dar in situatia in care administratorii sunt si asociati?
Atunci cand administratorul este si asociat, iar societatea a inregistrat profit repartizat
pentru dividende, puteti stinge debitul administratorului fata de societate din dividendele
distribuite si neridicate (prin compensare). In caz contrar, ar trebui sa faceti dovada ca ati
intreprins demersurile necesare pentru recuperarea debitului de la administrator.
In situatia in care nu reusiti sa recuperati suma, veti proceda la stingerea debitului la
sfarsitul perioadei de prescriptie prin trecerea lui pe cheltuieli care vor fi nedeductibile fiscal.
Chiar daca procedati asa nu este exclus ca, la un eventual control, organul fiscal sa procedeze
la reincadrarea tranzactiei si sa trateze sumele ridicate de administrator ca venituri de
natura salariala si sa le impoziteze corespunzator.
Declaraţia informativa 107 privind beneficiarii

sponsorizărilor/mecenatului/burselor private
In MOf nr 646 din 25 iulie 2018 a fost publicat OPANAF 1825/2018 pentru aprobarea
modelului și conținutului Formularului 107 „Declarație informativă privind beneficiarii
sponsorizărilor/mecenatului/burselor private” care trebuie utilizat atat de catre entitatile
platitoare de impozit pe profit, cat si de catre microintreprinderile care suporta cheltuieli cu
sponzorizarea.
In MOf nr 66 din 23 ianuarie 2018, a fost publicat OMFP 470/2018 privind
principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a
56
raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici, precum și pentru modificarea și
completarea unor reglementări contabile, prin care s-a introdus in Planul de conturi un nou
simbol pentru cheltuielile cu sponsorizarea si anume contul 6584 “Cheltuieli cu sumele sau
bunurile acordate ca sponsorizări”.
1. Regimul sponsorizarilor in cazul microintreprinderilor
Pana la 1 aprilie 2018

Nu existau prevederi referitoare la acordarea unor facilitati fiscale la calculul
impozitului pe venit entitatilor care suportau cheltuieli cu sponsorizarea/acte de mecenat.
Astfel de actiuni erau permise, insa nu conduceau la o reducere a impozitului pe venit.
Intervalul 1 aprilie 2018 – 31 martie 2019

Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări pentru susținerea entităților
nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel
puțin un serviciu social licențiat, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.
ATENTIE! Sponsorizarile catre ONG-uri care nu furnizează servicii sociale și nu au
niciun serviciu social licențiat, nu duc la diminuarea impozitului datorat.
Conform Legii 292/2011 - Legea asistenţei sociale, publicata in MOf nr 905 din 20
decembrie 2011, serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi realizate
pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de
grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de
excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii.
Conform art 37 din Legea 292/2011, furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice
sau juridice, de drept public ori privat.
Furnizori publici de servicii sociale pot fi:

a) structurile specializate din cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice
locale şi autorităţile executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de
comună, oraş, municipiu şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
b) autorităţile administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau
coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii sociale
pentru anumite categorii de beneficiari;
c) unităţile sanitare, unităţile de învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la
nivel comunitar, servicii sociale integrate.
Furnizori privaţi de servicii sociale pot fi:
57
a) organizaţiile neguvernamentale, respectiv asociaţiile şi fundaţiile;

b) cultele recunoscute de lege;
c) persoanele fizice autorizate în condiţiile legii;
d) filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) operatorii economici, în condiţii speciale, prevăzute de lege.
Dupa 1 aprilie 2019

Conform Legii 30/2019 pentru aprobarea OUG 25/2018 privind modificarea și
completarea unor acte normative, publicata in MOf nr 44 din 17 ianuarie 2019,
microîntreprinderile care efectuează sponsorizări pentru susținerea entităților nonprofit și a
unităților de cult, care la data încheierii contractului sunt înscrise în Registrul
entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, scad sumele
aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii
reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru
trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.
Practic, se elimina conditionarea ca beneficiarul sponsorizarii sa fie furnizor de
servicii sociale care sa aiba si cel putin un serviciu social licentiat.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat

se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive
(echivalentul celor 7 ani fiscali, din randul platitorilor de impozit pe profit). Scăderea acestor
sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat, în următoarele 28 de
trimestre consecutive, se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la
fiecare termen de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări au obligația de a depune
Declarația informativă 107 aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective,
precum și aferentă anului în care reporteaza aceste sume.
Declarația informativă 107 se depune până la următoarele termene:
a) până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor;
b) până la data depunerii Declaratiei 100 cu impozitul datorat pe veniturile
microîntreprinderilor, in cazul entitatilor care se dizolvă (cu sau fără lichidare,
conform art 56 din Codul fiscal);
c) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare ultimului trimestru pentru care
datorează impozit pe veniturile microîntreprinderilor, in cazul in care entitatea trece
la impozit pe profit in cursul anului.
Corectie adusa prin Legea 30/2018

c) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare primului trimestru pentru care
datorează impozit pe profit, fie ca a depasit plafonul de 1.000.000 euro, fie ca a optat
pentru trecerea la impozit pe profit, indeplinind conditiile cerute de lege.
58
Microîntreprinderile care isi exercită opțiunea de a trece la impozit pe profit sau
depășesc limita veniturilor de 1.000.000 euro în primul trimestru al unui an fiscal, NU au
obligația depunerii Declarației informative 107 privind beneficiarii sponsorizărilor.
Rubrica “Perioada“ se completează în situațiile în care raportarea se efectuează

pentru alte perioade decât anul calendaristic, cum ar fi:
- perioada cuprinsă între 1 ianuarie, respectiv 1 aprilie pentru anul 2018 și ultima zi a
trimestrului pentru care datorează impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în
cazul contribuabililor care trec in cursul anului la impozit pe profit (intră sub incidența
prevederilor art.48 alin.(3^1) și art.52 din Codul fiscal);
- perioada cuprinsă între data de 1 a primei luni din trimestrul în care contribuabilii
plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor devin plătitori de impozit pe
profit și sfârșitul anului de raportare;
Modificarea Formularului 100

In MOf nr 424 din 18 mai 2018 a fost publicat OPANAF 1203/2018 privind
modificarea și completarea OPANAF 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului
formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin
autoimpunere sau reținere la sursă prin care s-au adus o serie de modificari Formularului
100.
Microintreprinderile care acorda sponsorizari pentru care beneficiaza de reducerea
impozitului pe venit inscriu la Rândul 1 „Suma datorată” impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor datorat înainte de scăderea sumelor reprezentând sponsorizări.
La Rândul 1.1. „Suma deductibilă” se înscrie suma reprezentând sponsorizări pentru
susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale
acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, până la nivelul valorii reprezentând 20%
din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat. Acest rând se completează numai
de către microîntreprinderile care efectuează sponsorizări.
La Rândul 2 „Suma de plată” se înscrie suma de la rândul 1 sau diferenţa dintre suma
înscrisă la rândul 1 şi suma înscrisă la rândul 1.1., după caz.
2. Regimul sponsorizarilor in cazul platitorilor de impozit pe profit
Ce reprezinta sponsorizarea?
Conform Legii sponsorizarii nr 32/1994, cu toate modificările şi completările

ulterioare, sponsorizarea este actul juridic prin care 2 persoane convin cu privire la
transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare
pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti,
denumita beneficiarul sponsorizarii. Contractul de sponsorizare se incheie in forma scrisa, cu
specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor
partilor. NU este obligatoriu incheierea acestuia in forma autentica.
59
Sponsor poate fi orice persoana fizica sau juridica din Romania sau din strainatate
care efectueaza o sponsorizare, in conditiile legii, sub condiţia ca banii sau bunurile acordate
să nu provină din surse bugetare.
Beneficiar al sponsorizarii poate (pot) fi:
a) orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara sau urmeaza sa desfasoare
o activitate in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific-cercetare
fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei
drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia
mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de
intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor istorice;
b) institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei
publice, pentru activitatile prevazute la lit. a);
c) emisiuni sau programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si
carti ori publicatii din domeniile definite la lit. a) de mai sus;
d) orice persoana fizica cu domiciliul in Romania, a carei activitate intr-unul dintre
domeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop
lucrativ sau de catre o institutie publica, ce activeaza constant in domeniul pentru care
se solicita sponsorizarea.
Sponsorul sau beneficiarul au dreptul sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea

prin promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului, insa intr-un mod care sa nu
lezeze, direct sau indirect, activitatea sponsorizata, bunele moravuri sau ordinea si linistea
publica.
Sponsorizare vs donatie
Atentie! Sponsorizarea NU trebuie confundata cu donatia. Donaţia este un contract

prin care o persoană, numită donator, transmite în mod gratuit şi, de regulă, irevocabil,
dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil către o altă persoană, numită
donatar, care îl acceptă.
Donaţia este un contract cu titlu gratuit pentru că una dintre părţi urmăreşte să
procure celeilalte părţi un beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj. De asemenea,
donaţia este şi irevocabilă în baza principiului reglementat de Art. 985 din noul Cod Civil. O
excepţie de la acest principiu este donaţia încheiată între soţi care poate fi revocată, însă
numai în timpul căsătoriei.
Potrivit art. 1011 din noul Cod Civil, donaţia se încheie prin înscris autentic, sub
sancţiunea nulităţii absolute. Prin urmare, pentru a fi valabil, atât actul de donaţie a unui bun
imobil (casă, apartament, teren etc.), cât şi a unui bun mobil (automobil, bani etc.) trebuie
încheiat la notarul public, în formă autentică.
Astfel, daca o persoana juridica efectueaza o donatie, cheltuiala aferenta este

nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Ce reprezinta mecenatul?
60
Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica, numita
mecena, transfera, fara obligatie de contrapartida directa sau indirecta, dreptul sau de
proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre o persoana fizica, ca
activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru desfasurarea unor activitati in
domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific.
Actul de mecenat se incheie in forma autentica, iar in continutul lui trebuie specificat
obiectul, durata si valoarea acestuia.
Spre deosebire de contractul de sponsorizare, care prevede drepturi şi obligaţii de

ambele părţi, actul de mecenat nu conţine nicio condiţie sau obligaţie pentru beneficiar.
Beneficiar al mecenatului poate fi orice persoana fizica cu domiciliul in Romania
care necesita un sprijin in domeniile prezentate mai sus, fara obligativitatea de a fi
recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica.
Prevederi comune sponsorizarii/mecenatului
In cazul sponsorizarii sau mecenatului, constand in bunuri materiale, acestea vor fi

evaluate, prin actul juridic incheiat, la valoarea lor reala din momentul predarii catre
beneficiar.
In cadrul activitatilor de sponsorizare sau de mecenat se interzice ca sponsorul,
mecena sau beneficiarul sa efectueze reclama sau publicitate comerciala, anterioara,
concomitenta sau ulterioara in favoarea acestora sau a altor persoane.
Facilitatile prevazute in prezenta lege nu se acorda in cazul:

 sponsorizarii reciproce intre persoane fizice sau juridice;
 sponsorizarii efectuate de catre rude ori afini pana la gradul al patrulea inclusiv;
 sponsorizarii unei persoane juridice fara scop lucrativ de catre o alta persoana
juridica care conduce sau controleaza direct persoana juridica sponsorizata.
Aceste restrictii de mai sus se aplica si persoanelor fizice sau juridice care efectueaza
acte de mecenat.
De retinut!
- in cazul actului de mecenat, se transfera bunuri sau bani unei persoane fizice, iar in
cazul sponsorizarii, se pot transfera bunuri sau bani unei persoane fizice sau juridice
fara scop lucrativ;
- sponsorizarea poate fi acordată pentru orice activitaţi legale cu scop nepatrimonial,
iar mecenatul s-a impus doar în legătură cu sprijinirea unor domenii precise
(cultural, artistic, medico-sanitar, ştiinţific - cercetare fundamentală şi aplicată);
- spre deosebire de contractul de sponsorizare care este un act încheiat prin voinţa
părţilor (“sub semnătura privată”, nefiind deci necesară autentificarea), actul de
mecenat trebuie încheiat în faţa notarului;
- cadrul legal fiscal prevede facilitati in cazul sponsorizarilor si actelor de mecenat, NU
si in cazul donatiei.
Tratamentul fiscal pentru sponsor

61
Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private sunt

nedeductibile. Incepand cu 1 ianuarie 2016, contribuabilii care efectuează sponsorizări
şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea şi ale legii
bibliotecilor, precum şi cei cei care acordă burse private scad din impozitul pe profit datorat
sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:
- 50/00 din cifra de afaceri (in loc de 30/00);
- 20% din impozitul pe profit datorat.
ATENTIE!:
Legea 30/2019 pentru aprobarea OUG 25/2018 privind modificarea și completarea
unor acte normative, publicata in MOf nr 44 din 17 ianuarie 2019 prevede ca, incepand cu 1
aprilie 2019, in cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop
lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit
datorat, în limitele de mai sus, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data
încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă
deduceri fiscale.
Acest Registru se organizează de ANAF, este public și se afișează pe site-ul ANAF.
Înscrierea în Registru se realizează pe baza solicitării entității, dacă sunt îndeplinite
cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiții:
a) desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declarației pe
propria răspundere;
b) și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;
c) nu are obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;
d) a depus situațiile financiare anuale;
e) nu a fost declarată inactivă fiscal.
Calculul se face la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, cumulat de la

inceputul anului.
De regula, sponsorizarile se acorda spre finalul anului, moment in care societatile au o
imagine de ansamblu cu privire la nivelul cifrei de afaceri si al impozitului pe profit, criterii in
functie de care se poate stabili nivelul sumei acordate ca sponsorizare.
Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

Cheltuielile de sponsorizare şi/sau Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat
mecenat şi cheltuielile privind bursele şi cheltuielile privind bursele private sunt
private NU sunt deductibile. nedeductibile.
Contribuabilii care efectuează Contribuabilii care efectuează sponsorizări
sponsorizări şi/sau acte de mecenat, şi/sau acte de mecenat, potrivit legii,
potrivit legii, precum şi cei cei care acordă precum şi cei care acordă burse private
burse private scad din impozitul pe profit scad sumele aferente din impozitul pe profit
datorat sumele aferente în limita minimă datorat la nivelul valorii minime dintre
precizată mai jos: următoarele:
- 30/00 din cifra de afaceri; - 50/00 din cifra de afaceri; (NOU)
62
- 20% din impozitul pe profit datorat. - 20% din impozitul pe profit datorat.
Calculul se face la fiecare termen de
plata a impozitului pe profit, cumulat de la Sumele care nu sunt scăzute din impozitul
inceputul anului. pe profit se reportează în următorii 7 ani
Incepand cu 1 ianuarie 2014, sumele consecutivi. Recuperarea acestor sume se
care rămân nededuse în anul fiscal întrucât va efectua în ordinea înregistrării acestora,
depăşesc limita minimă care se scade din în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de
impozitul pe profit pot fi reportate în plată a impozitului pe profit.
următorii 7 ani consecutivi.
Recuperarea acestor sume se efectueaza în
ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi
condiţii, la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit.
Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele venituri
si cheltuieli la 31 decembrie:
 Venituri din vanzarea produselor finite = 100.000 lei;
 Venituri din prestari servicii = 40.000 lei;
 Venituri din dobanzi = 5.000 lei
 Cheltuieli cu materii prime = 40.000 lei;
 Cheltuieli cu salariile = 10.000 lei;
 Cheltuieli cu servicii primite de la terti = 15.000 lei;
 Cheltuieli cu sponsorizarea platite = 4.000 lei;
 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 12.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat la 31 decembrie?
Total cifra de afaceri = 100.000 lei + 40.000 lei = 140.000 lei

Total venituri = 140.000 lei + 5.000 lei = 145.000 lei
Total cheltuieli = 81.000 lei
Profit contabil brut = 145.000 lei – 81.000 lei + 12.000 lei = 76.000 lei
Cheltuielile cu sponsorizarea sunt nedeductibile fiscal.

Rezultat fiscal = 76.000 lei + 4.000 lei (sponsorizare) = 80.000 lei
Impozit pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea = 80.000 lei x
16% = 12.800 lei
30/00 din cifra de afaceri = 420 lei (140.000 lei x 30/00)
50/00 din cifra de afaceri = 700 lei (140.000 lei x 50/00)
20% din impozitul pe profit = 2.560 lei (12.800 lei x 20%)
Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

Suma de scazut din impozitul pe profit Suma de scazut din impozitul pe profit
este 420 lei (Min(420 lei;2.560 lei)) este 700 lei (Min(700 lei;2.560 lei))
63
Impozit pe profit datorat = 12.800 lei – Impozit pe profit datorat = 12.800 lei –
420 lei = 12.380 lei 700 lei = 12.100 lei
Suma de 3.580 lei (4.000 lei – 420 lei), Suma de 3.300 lei (4.000 lei – 700 lei),
reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea
care nu s-au scazut din impozitul pe care nu s-au scazut din impozitul pe
profit, se va recupera in urmatorii 7 ani profit, se va recupera in urmatorii 7 ani
consecutivi, la fiecare termen de plata a consecutivi, la fiecare termen de plata a
impozitului pe profit. impozitului pe profit.
Dpdv TVA
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat NU sunt
considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se
încadrează în limita a 3‰ din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile, scutite cu
sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul livrării/prestării este
considerat a fi în străinătate, potrivit prevederilor art. 275 şi 278 din Legea 227/2015
privind Codul fiscal.
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de TVA
depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste plafoane
sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate în numerar, şi nici bunurile pentru care taxa
nu a fost dedusă.
Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se colectează
taxa. Taxa colectată aferentă depăşirii se include în decontul întocmit pentru ultima
perioadă fiscală a anului respectiv.
Exemplu:
In data de 13 octombrie 2017, societatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit si
inregistrata in scopuri de TVA, care are ca obiect de activitate producerea si
comercializarea preparatelor din carne a încheiat un contract de sponsorizare, în calitate
de sponsor.
Aceasta acorda mezeluri in valoare de 3.000 lei unei asociatii care promoveaza
interesele copiilor din casele de copii.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2017, se cunosc următoarele informaţii
preluate din contabilitatea entitatii Alfa:
Elemente Suma
Venituri din vânzarea produselor finite 400.000 lei
Venituri din chirii 50.000 lei
Venituri din cedarea imobilizarilor 100.000 lei
TOTAL VENITURI 550.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime 220.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei
Cheltuieli cu personalul 70.000 lei
Cheltuieli cu servicii de la terti 50.000 lei
64
Cheltuieli cu impozitul pe profit 10.000 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
TOTAL CHELTUIELI 383.000 lei
Avansuri incasate de la clienti 100.000 lei
Societatea Alfa a obtinut venituri totale de 550.000 lei, cifra de afaceri „contabila”
fiind de 450.000 lei.
Cheltuielile cu sponsorizarea se inregistreaza astfel in contabilitate:
3.000 lei 6584 = 345 3.000 lei

Cheltuieli cu sumele sau Produse finite
bunurile acordate ca
sponsorizări
Impozitul pe profit pentru anul 2017 se determină astfel:

Algoritmul de calcul Suma
Venituri impozabile 550.000 lei
Cheltuieli deductibile 370.000 lei
- Cheltuieli cu materiile prime
- Cheltuieli cu materialele consumabile
- Cheltuieli cu personalul
- Cheltuieli cu servicii de la terti
Profit impozabil (550.000 lei – 370.000 lei) 180.000 lei
Impozit pe profit înainte de deducerea cheltuielii cu sponsorizarea
(180.000 lei x 16%) 28.800 lei
50/00 din cifra de afaceri (450.000 lei x 50/00); 2.250 lei
20% din impozitul pe profit (28.800 lei x 20%) 5.760 lei
Suma care se deduce din impozitul pe profit pentru 2.250 lei
sponsorizare
Impozitul pe profit datorat pentru anul 2017 (28.800 lei – 2.250 26.550 lei
lei)
Impozit pe profit declarat in trimestrele precedente 10.000 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat 16.550 lei
Societatea Alfa va depune Declaratia 101 pana in data de 25 martie 2018, termen
pana la care ar trebui sa achite si diferenta de impozit pe profit de 16.550 lei.
Atentie! Societatea Alfa a inregistrat cheltuieli cu sponsorizarea de 3.000 lei. Suma
de 750 lei (3.000 lei – 2.250 lei) care nu s-a scăzut din impozitul pe profit se reportează în
următorii 7 ani consecutivi, iar recuperarea ei se va efectua la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit (trimestrial).
Actiunea de sponsorizare a constat in acordarea de bunuri cu titlu gratuit. Din

punct de vedere al TVA, cifra de afaceri de care trebuie sa tinem cont este constituită din
65
operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere.
Astfel, cifra de afaceri pentru calculul TVA este de 650.000 lei, avansurile incasate
intrand si ele in baza de impozitare a TVA, chiar daca in contabilitate se evidentiaza in
contul 419 „Clienti creditori”, precum si veniturile din vanzarea de imobilizari.
Din punct de vedere al TVA, situatia este urmatoarea:

Algoritmul de calcul Suma
Cifra de afaceri pentru TVA 650.000 lei
Plafon de 3‰ din cifra de afaceri 1.950 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
Depasire plafon (3.000 lei – 1.950 lei) 1.050 lei
TVA colectata (1.050 lei x 19%) 199,5 lei
Inregistrarea contabila efectuata la 31 decembrie 2017 este:
199,5 lei 635 = 4427 199,5 lei

Cheltuieli cu alte TVA colectata
impozite si taxe
Cheltuiala este nedeductibila fiscal, avand acelasi regim ca si cheltuiala cu

sponsorizarea in sine.
Suma de 199,5 lei se evidentiaza la randul de Regularizari din Decontul de TVA 300
aferent ultimei perioade fiscale din anul 2017.
Daca societatea ar fi acordat sponsorizare in bani, atunci nu ar fi trebuit sa
colecteze TVA.
Tratamentul fiscal pentru beneficiarul sponsorizarii
Pentru organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale,

donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare sunt scutite de la plata impozitului
pe profit.
Asa cum am prezentat, sponsorizarea este utila pentru ambele parti implicate,
semnarea unui contract in acest sens fiind obligatorie. Pentru sponsor sau mecena,
înţelegerea scrisă este utilă deoarece în baza ei isi poate reduce impozitul pe profit/venit
datorat.
Pentru beneficiar, contractul de sponsorizare sau actul de mecenat este o dovadă
scrisă care poate fi folosită pentru interesul propriu sau în faţa organului fiscal. Cu acest act
se face dovada că venitul sau bunul în cauză provine din sponsorizare sau mecenat şi astfel
nu este supus impozitării.
De retinut:
- pentru stabilirea deductibilitatii cheltuielilor cu sponsorizarea la calculul impozit pe
profit/venit, se utilizeaza o baza de calcul, iar din punct de vedere al TVA, cadrul legal
66
prevede o alta baza de calcul si doar daca sponsorizarea consta in acordarea de bunuri
la care entitatea si-a dedus TVA;
- pentru entitatile platitoare de impozit pe profit, cheltuielile cu sponsorizarea
neutilizate in anul in care au fost suportate, pot fi reportate in urmatorii 7 ani
consecutivi;
Contribuabilii, plătitori de impozit pe profit care efectuează sponsorizări şi/sau acte de

mecenat sau acordă burse private au obligaţia de a depune Declaraţia informativă 107 până
la termenul de depunere a Declarației anuale de impozit pe profit 101, respectiv:
a) până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25
februarie inclusiv a anului următor în cazul contribuabililor prevăzuți la art.41 alin.(5)
lit.a) şi b) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv de la închiderea anului fiscal
modificat, cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art.41 alin.(5) lit.a) şi b) care depun
declaraţia până la data de 25 a celei de-a doua luni inclusiv de la închiderea anului
fiscal modificat, în cazul contribuabililor care intră sub incidenţa prevederilor art.16
alin.(5) din Legea nr.227/2015;
c) până la data depunerii situaţiilor financiare, în cazul persoanelor juridice care, în
cursul anului fiscal, se dizolvă cu lichidare;
d) până la închiderea perioadei impozabile, în cazul persoanelor juridice care, în cursul
anului fiscal, se dizolvă fără lichidare.
Noi prevederi referitoare la indemnizatia de delegare
In MOf nr 797 din 18 septembrie 2018 a fost publicata HG 714/2018 privind drepturile
și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și
detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării în interesul serviciului care a intrat in
vigoare la 1 ianuarie 2019 si care a abrogat HG 1.860/2006.
Persoana delegată într-o localitate situată la o distanță cuprinsă între 5 și 50 km de

localitatea în care își are locul permanent de muncă beneficiază de o indemnizație de
delegare, în cuantum de 20 lei/zi, indiferent de funcția pe care o îndeplinește și de
autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea.
Persoana delegată într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 km de
localitatea în care își are locul permanent de muncă și care NU se poate înapoia la sfârșitul
zilei de lucru beneficiază de o alocație zilnică de delegare compusă din:
- o indemnizație de delegare, în cuantum de 20 lei/zi, indiferent de funcția pe care o
îndeplinește și de autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea;
- o alocație de cazare, în cuantum 230 lei/zi, în limita căreia trebuie să își acopere
cheltuielile de cazare.
Indemnizația de delegare sau alocația zilnică de delegare se acordă fără prezentarea de
documente justificative.
67
Astfel, in cazul entitatilor din mediul de afaceri privat, nivelul diurnei
neimpozabile a devenit 50 lei/zi, cu incepere de la 1 ianuarie 2019.
Pentru delegarea cu o durată de o singură zi, precum și pentru ultima zi, în cazul
delegării dispuse pentru o perioadă mai lungă de o zi, NU se acordă alocație zilnică de cazare,
iar indemnizația de delegare se acordă numai dacă durata delegării este de cel puțin 12 ore.
Numărul zilelor calendaristice în care persoana se află în delegare se calculează de la
data și ora plecării până la data și ora înapoierii mijlocului de transport din și în localitatea
unde își are locul permanent de muncă, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de
delegare.
Modificarea cotei de TVA

In MOf nr 28 din 10 ianuarie 2019 a fost publicata Legea 13/2019 pentru aprobarea
OUG 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor
acte normative prin care, incepand cu 13 ianuarie 2019, s-a introdus cota de TVA redusa de
5% si pentru:
- transportul de persoane cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi pe
linii înguste în scop turistic sau de agrement;
- transportul de persoane utilizând instalațiile de transport pe cablu (telecabină,
telegondolă, telescaun, teleschi), în scop turistic sau de agrement;
- transportul de persoane cu vehicule cu tracțiune animală, folosite în scop turistic sau
de agrement;
- transportul de persoane cu ambarcațiuni folosite în scop turistic sau de agrement.
Servicii de cazare, restaurant si catering

Conform OUG 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și
completarea unor acte normative, publicata in MOf nr 854 din 9 octombrie 2018, incepand cu
1 noiembrie 2018 cota de TVA este de 5% pentru:
- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping (in loc de 9%);
- serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele
decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10 (in loc de 9%);
- dreptul de utilizare a facilităţilor sportive ale căror activităţi sunt încadrate la
codurile CAEN 9311 şi 9313, în scopul practicării sportului şi educaţiei fizice, altele
decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. l) (in loc de 19%);
- serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracţii şi
parcuri recreative ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9321 şi
9329 (in loc de 19%).
Fapt generator vs exigibilitatea TVA
Conform art. 281 alin. (1) din Noul Cod fiscal, faptul generator intervine la data
livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu o serie de excepţii.
68
Conform art. 282 din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine la data la care are loc
faptul generator. Prin excepție, art. 282, alin (2) prevede că exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data
la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a
contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării
acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii
realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similar.
Conform art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, factura trebuie să conţină obligatoriu data
emiterii acesteia precum şi data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data
încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii.
Codul fiscal prevede la art 319, alin 16 ca o persoana impozabilă are obligaţia de a
emite o factură cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere
faptul generator al TVA, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă.
De asemenea, trebuie emisă o factură pentru suma avansurilor încasate în legătură cu
o livrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare
celei în care s-au încasat avansurile, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă.
ATENTIE la momentul in care colectati TVA. Aceasta este mai mult o conditie de
forma, legata de momentul pana cand ar trebui emisa o factura. Exigibilitatea TVA insa, adica
momentul in care TVA trebuie colectata, nu apare in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare.
Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA si are ca perioada fiscala LUNA. Aceasta
vinde marfuri unui client pe baza de aviz de insotire in 12 februarie 2017 la pretul de 100 lei, TVA
19%. Societatea decide sa emita factura in 10 martie 2017 si sa colecteze TVA tot la aceasta data,
considerand ca daca se incadreaza pana pe 15 ale lunii urmatoare procedeaza corect.
Care este tratamentul TVA in acest caz?
Avand in vedere ca bunurile respective au fost vandute, inseamna ca a intervenit faptul
generator si implicit exigibilitatea TVA. Astfel, societatea ar fi trebuit sa colecteze TVA in luna
februarie 2017. De recomandat ar fi fost si factura sa fie emisa in februarie 2017 pentru a nu exista
probleme la reflectarea tranzactiei in contabilitatea firmei (in functie de softul de contabilitate
utilizat).
Daca doreste, entitatea poate emite factura in luna martie 2017, insa TVA trebuie colectata si
evidentiata in Decontul lunii februarie 2017.
Faptul ca s-a emis factura in 10 martie 2017 si TVA aferenta a fost colectata cu o luna
intarziere, inseamna ca la o eventuala inspectie fiscala societatii i s-ar imputa dobanzi si penalitati
pentru o luna de intarziere, daca nu exista TVA de recuperat din perioadele precedente.
Daca entitatea ar fi avut ca perioada fiscala TRIMESTRUL, atunci nu ar fi fost o
problema...Chiar daca emitea factura in februarie sau in martie tot in Decontul de TVA aferent
primului trimestru ar fi fost declarata TVA. Problema ar fi fost daca vanzarea avea loc in martie si
factura se emitea in 10 aprilie sa zicem. Atunci, TVA ar fi fost declarata in Decontul celui de-al doilea
trimestru si entitatea ar fi suportat dobanzi si penalitati pe o perioada de 3 luni.
Daca entitatea nu ar fi fost inregistrata in scopuri de TVA, atunci ar fi putut aplica prevederea
referitoare la emiterea facturii pana pe 15 ale lunii urmatoare fara probleme, din moment ce nu se
69
punea problema exigibilitatii TVA.
Aceste reguli sunt valabile si in cazul AVANSURILOR. Daca incasati un avans de la un
client, trebuie sa colectati TVA in luna respectiva si implicit ar fi recomandat sa si emiteti
factura in acea luna.
Conform art. 291 din Noul Cod fiscal, în majoritatea cazurilor, cota aplicabilă este cea
în vigoare la data la care intervine faptul generator. În cazul schimbării cotei de TVA,
pentru operaţiunile prevăzute la art. 282, alin. (2) (prezentate mai sus), veţi proceda la
regularizare pentru a aplica cota în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii.
În concluzie:
- cota de TVA este cea în vigoare la data faptului generator (la data livrării
bunurilor/prestării serviciilor);
- cota de TVA este cea în vigoare la exigibilitate, în cazul în care factura a fost emisă
înainte de livrarea efectivă a bunurilor;
- cota de TVA este cea în vigoare la data emiterii unei facturi de avans, atunci când
factura de avans este emisă înainte de livrarea bunurilor, urmând ca la livrarea
efectivă să se procedeze la regularizarea taxei.
Exemplu (avans în septembrie, eveniment în noiembrie):

În data de 12 septembrie 2018, entitatea ALFA care presteaza servicii de restaurant
incheie un contract privind organizarea unui botez cu o persoana fizica, evenimentul avand loc pe
17 noiembrie 2018. Valoarea contractului este de 30.000 lei, exclusiv TVA, iar avansul perceput
de 30%.
Care este cota de TVA utilizată la emiterea facturii finale (9% sau 5%)?
In luna septembrie 2018, odata cu incasarea avansului de 9.000 lei, entitatea trebuie sa
colecteze TVA de 9% pentru aceasta suma, tinand cont ca la data exigibilitatii TVA, cota aplicabila
este cea de 9%.
9.810 lei 4111 = 419 9.000 lei

„Clienţi” „Clienti creditori”
4427 810 lei
„TVA colectată”
Faptul generator ia naştere la data organizarii evenimentului (17 noiembrie 2018), ceea ce
inseamna ca restaurantul trebuie sa storneze avansul utilizand cota de 9% si sa efectueze
regularizarea TVA, serviciile prestate fiind taxate cu 5%.
(9.810 lei) 4111 = 419 (9.000 lei)

„Clienţi” „Clienti creditori”
4427 (810 lei)
31.500 lei 4111 = 704 30.000 lei

„Clienţi” „Venituri din prestari servicii”
4427 1.500 lei
70
Prestari de servicii de restaurant vs livrari de alimente
Conform Codului fiscal, pentru livrările de alimente se aplică TVA de 9%, iar pentru
prestările de servicii de restaurant sau catering se aplică TVA de 5% incepand cu 1
noiembrie 2018 (cu excepţia băuturilor alcoolice). De asemenea, pentru berea care se
încadrează la codul NC 22 03 00 10 (la draft) se aplică TVA de 5%.
In MOf nr 1.037 din 6 decembrie 2018 a fost publicat OMFP 3.659/2018 pentru
aprobarea Instrucțiunilor de aplicare unitară a prevederilor art. 291 alin. (2) lit. e) și alin. (3)
lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin care se stabilesc principalele elemente
care stau la baza încadrării din punct de vedere al TVA a operațiunilor realizate de personele
impozabile ca reprezentând livrări de alimente (cota de 9%) sau prestări de servicii de
restaurant sau catering (cota de 5%).
Pentru încadrarea operațiunilor efectuate de o persoană impozabilă ca livrare de
alimente sau prestare de servicii de restaurant sau catering nu are relevanță codul CAEN
atribuit activității sale. De asemenea, complexitatea preparării mâncării nu are nicio
influență asupra încadrării operațiunii.
În situația persoanelor impozabile care oferă clienților atât servicii de restaurant, cât și
livrări de alimente „la pachet”, pentru calificarea operațiunii drept livrare de alimente sau
prestare de servicii de restaurant, este definitorie opțiunea clientului la momentul
efectuării comenzii.
Conform Normelor de aplicare a Codului fiscal, în sensul TVA, serviciile de restaurant

şi de catering reprezintă servicii care constau în furnizarea de produse alimentare şi/sau de
băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţită de servicii conexe
suficiente care să permită consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare
şi/sau de băutură este numai unul dintre elementele unui întreg în care predomină serviciile.
Serviciile de restaurant constau în prestarea unor astfel de servicii în spaţiile prestatorului,
iar serviciile de catering constau în prestarea unor astfel de servicii în afara localurilor
prestatorului.
Furnizarea de produse alimentare şi/sau de băuturi, preparate sau nu, fie cu transport,
fie fără, dar fără vreun alt serviciu conex, NU se consideră a fi servicii de restaurant sau
catering. Pentru încadrarea din punct de vedere al TVA a unei operațiuni ca livrare de bunuri
sau prestare de servicii de restaurant sau catering trebuie efectuată o examinare calitativă a
întregii operațiuni, din care să reiasă dacă elementele de prestare de servicii care precedă și
însoțesc livrarea alimentelor sunt sau nu preponderente.
Daca o persoană impozabilă se limitează la livrarea unor feluri de mâncare
standardizate la o locație precizată de client, fără niciun alt element suplimentar de prestare
de servicii, sau atunci când livrarea felurilor de mâncare reprezintă elementul predominant
al unei operațiuni, operațiunea reprezintă o livrare de alimente si se aplica TVA de 9%.
71
Elementele de prestare de servicii care însoțesc în mod normal o livrare de alimente și
sunt accesorii acesteia, nefiind de natură a conduce la încadrarea operațiunilor ca prestări
de servicii din punct de vedere al TVA, includ:
- prezentarea alimentelor la raft;
- prepararea alimentelor;
- transportul alimentelor la destinația indicată de client;
- răcirea sau încălzirea alimentelor;
- ambalarea alimentelor;
- punerea la dispoziția clientului de tacâmuri de unică folosință;
- furnizarea de șervețele de hârtie, de muștar, ketchup, maioneză sau altele similare;
- furnizarea de cutii de gunoi;
- prezentarea generală a ofertei/meniului.
Elementele de prestare de servicii care pot conduce la încadrarea operațiunii drept

prestare de servicii de restaurant sau catering în sensul TVA trebuie să fie diferite de cele
de mai sus. Astfel de elemente includ, fără a se limita la acestea:
- furnizarea unui cadru adecvat care permite consumul alimentelor;
- servirea alimentelor;
- furnizarea/punerea la dispoziție de personal de servire, de bucătari sau de personal
pentru curățenie;
- punerea la dispoziție a veselei sau a tacâmurilor;
- punerea la dispoziție a unui mobilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt
mesele și scaunele;
- curățarea sau debarasarea meselor;
- consultanță individuală privind alegerea alimentelor;
- consilierea clienților cu privire la compoziția și cantitatea mâncării pentru anumite
evenimente.
Punerea la dispoziție a unor elemente de mobilier într-o zonă a cărei destinație
principală nu este facilitarea consumului de alimente NU constituie un element de natură a
conduce la încadrarea operațiunii drept prestare de servicii de restaurant.
Punerea la dispoziția clienților a unor elemente de mobilier rudimentar, cum ar fi o

tejghea sau mesele de bar, care nu permit clienților să ia loc, nu constituie decât prestații
minore, accesorii livrării de alimente, care nu sunt de natură să conducă la calificarea
operațiunii drept prestare de servicii de restaurant.
În scopul încadrării unei operațiuni drept prestare de servicii de catering, mai multe
combinații de operațiuni pot fi luate în considerare în funcție de dorințele clienților, de la
simpla pregătire și livrare a felurilor de mâncare până la prestația completă, care cuprinde, în
plus:
- punerea la dispoziție a veselei, a mobilierului (cum ar fi mese și scaune(;
- prezentarea felurilor de mâncare;
- decorațiunile;
- punerea la dispoziție a personalului care se ocupă cu servirea și cu consilierea pentru
alcătuirea meniului și, dacă este necesar, pentru alegerea băuturilor.
72
Modificarea perioadei fiscale – plafonul de 100.000 euro

În anul în care vă înregistraţi „normal” în scopuri de TVA, trebuie să declaraţi cifra de
afaceri pe care preconizaţi să o obţineţi în perioada rămasă până la sfârşitul anului
calendaristic respectiv.
Conform art 322, alin (3) si (4) din Codul fiscal, dacă cifra de afaceri estimata
recalculată depăşeşte plafonul de 100.000 euro, în anul respectiv perioada fiscală va fi luna
calendaristică. Atunci când cifra de afaceri pe care o estimaţi NU depăşeşte plafonul de
100.000 euro, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârşitul anului
calendaristic, în anul respectiv veţi depune Deconturi de TVA trimestrial, cu excepţia situaţiei
în care aţi efectuat în cursul anului calendaristic respectiv una sau mai multe achiziţii
intracomunitare de bunuri înainte de înregistrarea „normală” în scopuri de TVA.
Exemplu:
Entitatea Alfa este înfiinţată în anul 2012 şi nu este înregistrată în scopuri de TVA.
În data de 5 iulie 2018, aceasta depune Declaraţia de menţiuni 010 prin care solicită
înregistrarea în scopuri de TVA prin opţiune, cifra de afaceri estimată a fi obţinută pana la
finalul anului fiind de 300.000 lei.
Care va fi perioada fiscala a societatii in anul 2018?
Deşi plafonul pentru ca perioada fiscală să fie luna este de 100.000 euro, trebuie să
ţinem cont de faptul că entitatea solicită înregistrarea în scopuri de TVA în luna iulie 2018
(jumătatea anului). Astfel, cifra de afaceri recalculată corespunzător numărului de luni
rămase până la sfârşitul anului este de 600.000 lei (mai mare decat plafonul de 100.000
euro), iar perioada fiscală în anul 2018 ar trebui să fie LUNA.
Asadar, ATENTIE la cifra de afaceri estimata si la perioada fiscala pentru care optati.
Inclusiv entitatile care doresc sa se inregistreze in scopuri de TVA inca de la infiintare prin
Formularul 098 trebuie sa tina cont de aceste prevederi.
Conform Intructiunilor de completare ale Formularului 098, persoana impozabilă care
se înregistrează în cursul anului declară cu ocazia înregistrării cifra de afaceri pe care
estimeaza să o realizeze în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic. Dacă cifra
de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul de 100.000 euro, recalculat corespunzător
numărului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoana impozabilă va
depune deconturi trimestriale în anul înregistrării. În caz contrar, va depune deconturi
lunare.
Conform art 322, alin (5) din Codul fiscal, dacă cifra de afaceri efectiv obţinută în anul
înregistrării, recalculată în baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg,
depăşeşte plafonul de 100.000 euro, în anul următor perioada fiscală va fi LUNA. Dacă
această cifră de afaceri efectivă nu depăşeşte plafonul de 100.000 euro, veţi utiliza
TRIMESTRUL ca perioadă fiscală, cu excepţia situaţiei în care aţi efectuat în cursul anului
calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri.
73
Exemplu:
Entitatea Alfa s-a inregistrat in scopuri de TVA incepand cu 17 august 2018 si are
ca perioada fiscala trimestrul.
La 31 decembrie 2018, „cifra de afaceri” obtinuta este de 350.000 lei, iar entitatea
nu a efectuat nicio achizitie intracomunitara de bunuri.
Care va fi perioada fiscala a societatii in anul 2019?
Deşi plafonul de 100.000 euro nu a fost depasit in mod direct, trebuie sa tineti cont
ca acesta se recalculeaza, deoarece entitatea nu este inregistrata in scopuri de TVA de la
inceputul anului. Luna august se ia in calcul atunci cand se stabileste numarul lunilor in
care entitatea este inregistrata in scopuri de TVA.
350.000
Cifra de afaceri recalculata = 12 = 840.000 lei
5
Cifra de afaceri recalculata depaseste cu mult plafonul de 100.000 euro, astfel incat
incepand cu 1 ianuarie 2019 entitatea isi va modifica perioada fiscala in LUNA.
Asadar, ATENTIE in practica la cifra de afaceri estimata la inregistrarea in scopuri de

TVA si la cifra de afaceri efectiv realizata in primul an in care firma obtine codul de TVA.
In exemplul de mai sus, daca nu recalculati cifra de afaceri si ati fi lasat perioada fiscala
trimestrul, la o eventuala inspectie fiscala pe TVA, entitatea ar fi putut suporta dobanzi si
penalitati de intarziere. Daca societatea ar fi avut in mod regulat TVA de plata, aceasta l-ar fi
declarat si platit in mod eronat la 25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie etc., in loc sa depuna
Decont de TVA pe fiecare luna si sa achite sumele rezultate.
Inregistrarea contractelor de inchiriere la organul fiscal...din nou

Până la data de 23.03.2018, persoanele fizice care obţineau venituri din cedarea
folosinţei bunurilor erau obligate sa înregistreze contractele de inchiriere la organul fiscal.
Prin OUG 18/2018 care a introdus Declaratia unica a fost eliminată din Codul fiscal aceasta
obligaţie. Insa, urmeaza cat de curand sa se introduca OPTIUNEA ca un locator sa
inregistreze un contract de locatiune prin intermediul Formularului "Cerere de înregistrare a
contractelor de locaţiune", existand un proiect in acest sens pe pagina ANAF.
Conform art 1.777 din Codul civil, locaţiunea este contractul prin care o parte,
numită locator, se obligă să asigure celeilalte părţi, numite locatar, folosinţa unui bun pentru
o anumită perioadă, în schimbul unui preţ, denumit chirie. Locaţiunea bunurilor imobile şi
aceea a bunurilor mobile se numeşte închiriere, iar locaţiunea bunurilor agricole poartă
denumirea de arendare.
Conform art 1.798 din Codul civil, contractele de locaţiune încheiate prin înscris sub
semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale, precum şi cele încheiate în
formă autentică constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele şi în modalităţile
stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.
74
Pentru înregistrarea contractului de locaţiune, locatorul va depune Cererea de
înregistrare a contractelor de locaţiune in 2 exemplare, însoţită de o copie a contractului de
locaţiune. Conformitatea cu originalul a copiei se efectuează de către locator prin înscrierea
menţiunii ”conform cu originalul” şi prin semnătura acestuia.
Cererea, însoţită de copia contractulului de locaţiune se depune direct la registratura
organului fiscal sau ON-LINE.
Modificarea sau încetarea contractului de locaţiune pot fi înregistrate, de locator, la
organul fiscal, prin depunerea cererii, având bifată în formular căsuţa "Modificare” sau
„Încetare”, după caz, însoţită de documentele justificative.
Organul fiscal organizează evidenţa contractelor de locaţiune, în Registrul contractelor
de locaţiune, care se conduce informatizat. Înregistrarea în Registrul contractelor de
locaţiune, se efectuează în maximum 5 zile de la data depunerii cererii.
NU UITATI (Extras din HG 1 – Norme de aplicare Cod fiscal):

20. (1) În aplicarea art. 84 din Codul fiscal, în vederea determinării venitului brut, la
sumele reprezentând chiria sau arenda în bani și/sau la echivalentul în lei al veniturilor în
natură se adaugă, dacă este cazul, și valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozițiilor
legale sau înțelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui
deținător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
(2) Reprezintă venit brut și valoarea investițiilor la bunurile mobile și imobile
ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui deținător legal, care fac obiectul unor
contracte de cedare a folosinței bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, și care
sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. În termen de 30 de zile de la finalizarea
investițiilor, partea care a efectuat investiția este obligată să comunice proprietarului,
uzufructuarului sau altui deținător legal valoarea investiției. Proprietarul,
uzufructuarul sau alt deținător legal are obligația să declare la organul fiscal
competent valoarea investiției, în declarația privind venitul realizat.
Modernizarea bunurilor imobile – situatii diverse
1. 50% din valoarea de piata a cladirii (Cladire noua vs veche)
Livrarea unei construcții noi înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la 31 decembrie a
anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcției. Se consideră a fi data primei
ocupări, data semnării de către beneficiar a procesului-verbal de recepție definitivă a
construcției sau a unei părți din construcție.
O construcție nouă cuprinde și orice construcție transformată, dacă costul transformării,
exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea construcției, exclusiv valoarea
terenului, ulterior transformării, respectiv valoarea înregistrată în contabilitate în cazul
persoanelor impozabile care au obligativitatea de a conduce evidența contabilă sau valoarea
stabilită printr-un raport de expertiză/evaluare, în cazul altor persoane impozabile.
În cazul în care se înstrăinează doar o parte din construcție, iar valoarea acesteia și a
îmbunătățirilor aferente nu pot fi determinate pe baza datelor din contabilitate, acestea vor fi
determinate în baza unui raport de expertiză/evaluare.
75
2. 20% din valoarea cladirii (Modernizarea in sine e un bun de capital)
TVA deductibilă aferentă bunurilor de capital se ajustează pe o perioadă de 20 de ani,

pentru construcția sau achiziția unui bun imobil, precum și pentru transformarea sau
modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de
cel puțin 20% din valoarea totală a bunului imobil după transformare sau modernizare.
3. 25% din valoarea cladirii (Se modifica baza de impozitare la DITL)
În cazul extinderii, îmbunătățirii, desființării parțiale sau al altor modificări aduse unei
clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parțială a folosinței, care determină
creșterea sau diminuarea valorii impozabile a clădirii cu mai mult de 25%, proprietarul are
obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază
teritorială de competență se află clădirea, în 30 de zile de la data modificării respective, și
datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiții începând cu 1 ianuarie a anului
următor.
Introducerea contului unic si pentru persoanele fizice
In data de 27 noiembrie 2018, in MOF nr 1005 a fost publicat OPANAF 2937/2018

prin care s-a introdus un cont unic si pentru persoanele fizice, asa cum exista pentru
persoanele juridice.
Prin acest ordin se prevede că obligaţiile fiscale datorate de contribuabili persoane
fizice pentru veniturile estimate/realizate după data de 01.01.2018, declarate de către
aceştia prin Declaraţia unică, se plătesc în contul unic de disponibil 55.04 “Sume
reprezentând impozit pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice, în curs de
distribuire”, iar apoi se distribuie de către organul fiscal, proporţional cu sumele datorate,
în următoarea ordine:
a) obligaţii fiscale principale;
b) obligaţiile fiscale accesorii aferente obligaţiilor principale.
In MOf nr 1.006 din 28 noiembrie 2018 a fost publicat OPANAF 2936/2018 pentru
aprobarea Nomenclatorului obligaţiilor fiscale care se plătesc în contul unic de catre
contribuabilii persoane fizice. Astfel, este vorba despre:
- impozitul pe venit aferent Declaraţiei unice;
- contribuţia de asigurări sociale aferenta Declaraţiei unice;
- contribuţia de asigurări sociale de sănătate aferenta Declaraţiei unice.
De asemenea, acest ordin reglementează şi faptul că obligaţiile fiscale datorate de
persoanele fizice pentru veniturile realizate până la 31.12.2017, se plătesc distinct, în
conturile bugetare existente aferente fiecărei surse de venit.
In situaţia în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual
cumulat din activitati independente, din contracte de activitate sportivă si din drepturi de
proprietate intelectuala, cel puţin egal cu 22.800 lei (12 salarii minime brute pe ţară), iar
76
venitul net anual cumulat realizat este sub nivelul de 22.800 lei, nu datorează CAS, cu
excepţia celor care au optat pentru plata contribuţiei. În acest caz, contribuţia plătită NU se
restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei.
Bonificatii introduse prin OUG 89/2018

Termen de plata Termen de plata
Decizie de impunere anuala
standard cu bonificatie de 10%
Impozit anual pe venituri 2017 30 iunie 2019 15 decembrie 2018
Regularizare CAS 2016-2017 30 iunie 2019 15 decembrie 2018
Regularizare CASS 2014-2017 30 iunie 2019 31 martie 2019
Conform OPANAF 2323/2018 pentru aprobarea termenului de emitere şi

transmitere a deciziilor de impunere privind stabilirea CAS datorate de persoanele fizice
pentru anii 2016 şi 2017, publicat in MOf nr. 854 din 09 octombrie 2018, până la 30
octombrie 2018, organul fiscal stabileşte obligaţiile anuale de plată a CAS datorate de
persoanele fizice pentru anii fiscali 2016 şi 2017, emite şi transmite deciziile de impunere
anuală pentru aceste obligaţii.
Pentru declaraţiile de venit depuse după data intrării în vigoare a prezentului ordin,
termenul de emitere și transmitere a deciziilor de impunere anuală pentru stabilirea CAS
datorate de persoanele fizice pentru anii fiscali 2016 și 2017, precum și a impozitului anual
pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2017, este de 3 zile lucrătoare de la data
depunerii declaraţiilor.
Pentru declaraţiile de venit depuse după 30 octombrie 2018, până la data intrării în
vigoare a prezentului ordin, termenul de emitere și transmitere a deciziilor de impunere
anuală pentru stabilirea CAS datorate de persoanele fizice pentru anii fiscali 2016 și 2017,
precum și a impozitului anual pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2017, este
de 3 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.
Regimul Microintreprinderilor - 2018
In MOf nr 885 din 10 noiembrie 2017 a fost publicata OUG 79/2017 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a adus modificari
semnificative Codului fiscal, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018.
In MOf nr 291 din 30 martie 2018 a fost publicata OUG 25/2018 privind modificarea
și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-
bugetare, prin care au fost aduse modificari si regimului microintreprinderilor.
In continuare va prezentam aspecte referitoare la regimul microintreprinderilor
aplicabil in anul 2018.
1. Definitia microintreprinderilor
77
Pana la 31 decembrie 2017 Dupa 1 ianuarie 2018
Art 47: O microîntreprindere este o persoană Art 47: O microîntreprindere este o persoană
juridică română care îndeplinește cumulativ juridică română care îndeplinește cumulativ
următoarele condiții, la data de 31 decembrie a următoarele condiții, la data de 31 decembrie a
anului fiscal precedent: anului fiscal precedent:
b) realizează venituri, altele decât cele obţinute
din:
a) ABROGAT;
- activităţi în domeniul bancar;
- activităţi în domeniile asigurărilor şi
reasigurărilor, al pieţei de capital, cu
excepţia persoanelor juridice care
desfăşoară activităţi de intermediere în
aceste domenii;
- activităţi în domeniile jocurilor de noroc;
- activităţi de explorare, dezvoltare,
exploatare a zăcămintelor petroliere și
gazelor naturale (începând cu 1 ianuarie
2016);
b) realizează venituri, altele decât cele din b) ABROGAT;
consultanță și management, în proporție
de peste 80% din veniturile totale (începând
cu 1 ianuarie 2014);
c) a realizat venituri care nu au depăşit c) a realizat venituri care nu au depăşit
echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro echivalentul în lei al sumei de 1.000.000
(începând cu 1 februarie 2017, conform OUG euro (4.659.700 lei, pentru 2018);
3/2017);
d) capitalul social al acesteia este deţinut de d) capitalul social al acesteia este deţinut de
persoane, altele decât statul şi autorităţile persoane, altele decât statul şi autorităţile
locale; locale;
e) nu se află în dizolvare cu lichidare, e) nu se află în dizolvare cu lichidare,
înregistrată în registrul comerţului sau la înregistrată în registrul comerţului sau la
instanţele judecătoreşti (condiţie introdusă instanţele judecătoreşti (condiţie introdusă
prin Legea 168/2013). prin Legea 168/2013).
Mentionam ca aceste prevederi se aplică și entitatilor care intră sub incidența Legii
170/2016 privind impozitul specific. Mai mult decat atat, toate prevederile Titlului III
„Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal prevalează față de
prevederile Legii 170/2016.
Astfel, daca o entitate platitoare de impozit pe profit care desfasoara activitati de
natura celor prevazute in Legea 170/2016 a obtinut in anul 2017 venituri mai mici de
1.000.000 euro, atunci de la 1 ianuarie 2018 NU mai aplica Legea 170/2016 si trece la
regimul de microintreprindere.
Asadar, incepand cu 1 ianuarie 2018 au disparut restrictiile cu privire la activitatile

desfasurate, precum si limita maxima de 20% aferenta veniturilor obtinute din consultanta si
management.
78
Oricum, in practică, apareau probleme în calificarea veniturilor ca venituri din servicii
de consultanţă şi/sau de management din moment ce nicaieri aceste tipuri de servicii nu sunt
definite. In mod normal trebuie să tinem cont de clasificarea activităţilor din economia
naţională, respectiv care sunt codurile CAEN pentru activităţile de management şi care sunt
codurile CAEN aplicabile pentru serviciile de consultanţă. În legislaţia care reglementează
clasificarea acestor activităţi, fiecare cod CAEN conţine detalii despre activităţile care sunt
incluse.
In cazul unei inspectii fiscale, ar fi trebuit sa gasim tot felul de argumente ca să
demonstram organului fiscal că un serviciu prestat este de consultanţă/management sau nu.
De asemenea, ar fi trebuit sa ţinem cont şi de prevederile contractuale şi anexele la facturi
(situaţii de lucrări, devize de lucrări, rapoarte de activitate, minute etc.), din care sa se poata
deduce natura serviciilor prestate beneficiarilor.
Consultanta nu este doar cea de natura financiara sau fiscala. Se poate acorda in orice
domeniu: inginerie, veterinar, agricol etc.
Retineti! Pentru a se stabili daca o societate obtine venituri din consultanta/
management, organul fiscal nu analizeaza doar CAEN-ul societatii, ci face o analiza a
contractelor încheiate şi a altor documente care justifică natura veniturilor.
Pentru a evita orice fel de intepretari ale organului fiscal, consideram ca eliminarea
acelor restrictii care tin de obiectul de activitate al unei entitati reprezinta un aspect pozitiv
de care trebuie sa tinem cont. Conform OUG 79/2017, doar urmatoarele entitati nu pot fi
microintreprinderi:
a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
b) Fondul de compensare a investitorilor;
c) Fondul de garantare a pensiilor private;
d) Fondul de garantare a asiguraţilor;
e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică."
2. Capitalul social de 45.000 lei
Pana la 1 ianuarie 2017

Conform prevederilor din Codul fiscal aplicabile pana la 31 decembrie 2016,
persoanele juridice române nou-înfiinţate care, la data înregistrării în registrul comerţului,
aveau un capital social reprezentând cel puţin echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro
puteau opta să fie plătitoare de impozit pe profit. Cursul de schimb utilizat pentru
determinarea echivalentului în lei pentru suma de 25.000 euro era cursul de schimb
comunicat de BNR valabil la data înregistrării persoanei juridice.
Opțiunea era definitivă, condiția fiind menținerea valorii capitalului social de la data
înregistrării, pentru întreaga perioadă de existență a persoanei juridice respective. În cazul în
care această condiţie nu era respectată, persoanele juridice deveneau microîntreprinderi,
începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social era redus sub valoarea
reprezentând echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro de la data înregistrării, daca
respecta criteriile din definitia microintreprinderii.
Intre 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017

79
OUG 84/2016 a modificat aceasta prevedere, in sensul diminuarii plafonului pana la
nivelul sumei de 45.000 lei.
Pentru entitatile care au aplicat aceasta prevedere în forma în vigoare până la 31
decembrie 2016, condiţia referitoare la menţinerea capitalului social la cel puţin echivalentul
în lei al sumei de 25.000 euro se considera îndeplinită şi în situaţia în care capitalul social
scadea până la nivelul sumei de 45.000 lei.
Microîntreprinderile care aveau un capital social de cel puţin 45.000 lei puteau opta
să fie plătitoare de impozit pe profit începând cu 1 ianuarie 2017 sau cu trimestrul în care
această condiţie era îndeplinită. Opţiunea era definitivă, cu condiţia menţinerii valorii
capitalului social pentru întreaga perioadă de existenţă a persoanei juridice respective.
Capitalul social poate fi majorat fie prin aporturi noi in numerar, fie in natura, fie din
alte elemente de capital propriu sau din datorii ale entitatii fata de asociati:
- majorarea capitalului social din rezultatul reportat:
X lei 1171 = 1012 X lei

Rezultat reportat Capital subscris varsat
- majorarea capitalului social din rezerve:
X lei 1068 = 1012 X lei

Alte rezerve Capital subscris varsat
- majorarea capitalului social prin aporturi noi in bani:
X lei 456 = 1011 X lei

Decontari cu actionarii Capital subscris nevarsat
X lei 5121 = 456 X lei

Conturi la banci in lei Decontari cu actionarii
X lei 1011 = 1012 X lei

Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat
- majorarea capitalului social din dividendele neridicate:
X lei 457 = 1012 X lei

Dividende de plata Capital subscris varsat
- majorarea capitalului social din creditarile efectuate de catre asociati:
X lei 4551 = 1012 X lei

Asociati – conturi curente Capital subscris varsat
80
În cazul în care această condiţie NU era respectată, persoana juridică devenea
microintreprindere începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social era redus
sub valoarea de 45.000 lei, dacă erau îndeplinite condiţiile din definitia microintreprinderii.
Trecerea de la microîntreprindere la impozit pe profit ca urmare a opţiunii se
comunica organului fiscal prin depunerea Declaratiei de mentiuni 010. Calculul şi plata
impozitului pe profit de către microîntreprinderile care optau să treaca la impozit pe profit
se efectua luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul
respectiv.
Atentie! Chiar daca la 31 decembrie 2016 o microintreprindere avea un capital social

mai mic decat plafonul de 45.000 lei, insa dorea sa treaca la impozit pe profit, aceasta isi
putea majora capitalul social, iar din trimestrul respectiv isi schimba regimul de impozitare.
Sunt entitati care efectueaza o serie de investitii si pe care le avantaja sa isi deduca
cheltuielile suportate. Chiar daca veniturile obtinute erau mai mici decat echivalentul a
500.000 euro, prin majorarea capitalului social entitatea putea opta sa treaca la impozit pe
profit.

Pentru microîntreprinderile care au optat să treaca la impozit pe profit
avand capitalul social de cel putin 45.000 lei, până la data de 31 ianuarie 2017
inclusiv, opţiunea exprimată rămâne definitivă. Acestea nu trebuie sa treaca
incepand cu 1 februarie 2017 la impozit pe venit dacă menţin, pentru anul 2017,
valoarea impusă de lege pentru capitalul social.
Entitatile plătitoare de impozit pe profit la 31 ianuarie 2017 care devin
microîntreprinderi începând cu 1 februarie 2017, și care optează, în perioada 1
februarie – 31 martie 2017 inclusiv, să treaca la impozit pe profit avand capitalul
social de cel putin 45.000 lei, calculează, declară și plătesc impozitul pe profit
aferent trimestrului I 2017 luând în considerare veniturile si cheltuielile realizate
începând cu 1 februarie 2017.
Intre 1 ianuarie 2018 – 31 martie 2018

OUG 79/2017 a abrogat toate aceste prevederi referitoare la nivelul capitalului
social. Astfel, chiar daca o entitate a optat in anul 2017 sa fie platitoare de impozit pe profit
avand un capital social mai mare de 45.000 lei, incepand cu 1 ianuarie 2018 aceasta a trebuit
sa treaca obligatoriu la regim de microintreprindere, daca la sfarsitul anului 2017 a obtinut
venituri mai mici de 1.000.000 euro.
In acest sens, pana la 31 martie 2018, entitatile platitoare de impozit pe profit au fost
nevoite sa depuna Declaratia 010 la organul fiscal sau Declaratia 700 pe cale electronica prin
care au bifat trecerea la impozit pe venit incepand cu 1 ianuarie 2018, daca indeplineau
criteriile din definitia microintreprinderii la 31 decembrie 2017.
Dupa 1 aprilie 2018 - NOU
81
Microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel
puțin 2 salariați pot opta, o singură dată, să treaca la impozit pe profit începând cu
trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă.
În cazul în care aceste condiții nu sunt respectate, entitatea redevine
microintreprindere începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus
sub nivelul de 45.000 lei și/sau numărul salariaților scade sub 2, dacă sunt îndeplinite
criteriile din definitia microintreprinderii. Ulterior, entitatea NU mai poate opta sa treaca la
impozit pe profit, chiar daca va indeplini din nou cele 2 conditii cumulativ.
Daca în perioada în care entitatea este platitoare de impozit pe profit numărul de
salariați scade sub 2, condiția trebuie reîndeplinită în 60 de zile, termen care se prelungește
și în anul fiscal următor.
Trecerea de la microîntreprindere la platitor de impozit pe profit, ca urmare a opțiunii,
se comunică organului fiscal prin depunerea Declaratiei 010 sau a Declaratiei 700. Calculul
și plata impozitului pe profit se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile
realizate începând cu trimestrul respectiv.
Entitatile au posibilitatea de a efectua o serie de estimari cu privire la marja lor de

profit si pot trece la un regim de impozitare a profitului cu 16% daca le este mai convenabil.
Astfel:
- daca marja de profit este mai mare de 6,25% si entitatea are cel putin 1 salariat,
atunci ar fi mai rentabil regimul de microintreprindere;
- daca marja de profit este mai mica de 6,25% si entitatea are cel putin 1 salariat, atunci
ar fi mai rentabil sa fie platitoare de impozit pe profit;
- daca marja de profit este mai mare de 18,75% si entitatea NU are salariati, atunci ar
fi mai rentabil regimul de microintreprindere;
- daca marja de profit este mai mica de 18,75% si entitatea NU are salariati, atunci ar fi
mai rentabil sa fie platitoare de impozit pe profit.
3. Cota de impozitare

Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor era de 3%, fara alte conditii sau
criterii de indeplinit.
Intre 1 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2017

Conform OUG 50/2015 privind modificarea Legii 227/2015, publicata in MOf nr 817
din 3 noiembrie 2015, in anul 2016, cotele de impozitare au fost:
- 1% pentru microîntreprinderile care aveau peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% pentru microîntreprinderile care aveau un salariat;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu aveau salariați.
Incepand cu 1 februarie 2017 (OUG 3/2017)
82
Conform OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind
Codul fiscal, publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2017, cotele de impozitare pe veniturile
microîntreprinderilor sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă

întreagă. Se accepta si situatiile in care microîntreprinderile:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă
fracțiunile de normă, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, în cazul în care remunerația
acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în
plată.
Exemplu:
Entitatea ALFA este microintreprindere si in decembrie 2017 nu are salariati. In
luna februarie 2018, entitatea angajeaza o persoana cu contract de munca cu norma
intreaga.
Ce cota de impozitare va utiliza?
Chiar daca la 31 decembrie 2017 societatea nu avea angajati, avand in vedere ca in
februarie 2018 aceasta are un salariat, inseamna ca va utiliza cota de 1% incepand cu
primul trimestru al anului.
Daca presupunem ca in luna august 2018 salariatul isi da demisia, iar societatea nu
mai angajeaza alta persoana, atunci va trece la cota de impozitare de 3% incepand cu
acel trimestru, adica de la 1 iulie 2018.

In cazul în care, în cursul unui trimestru, numărul de salariaţi se modifică,
cotele de impozitare se aplică în mod corespunzător, având în vedere numărul de
salariaţi existent la sfârsitul ultimei luni a trimestrului respectiv.
Pentru microîntreprinderile care au un salariat si care aplică cota de
impozitare de 1%, al cărui raport de muncă încetează, condiţia referitoare la
numărul de salariaţi se consideră îndeplinită dacă în acelasi trimestru este angajat
un nou salariat. Noul salariat trebuie angajat cu contract individual de muncă pe
durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12
luni.
Pentru microîntreprinderile care nu au salariați, în situaţia în care se
angajează un salariat, în scopul modificării cotelor de impozitare, noul salariat
trebuie angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe
durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12 luni.
HG 354/2018 – Modificare Norme aplicare Cod fiscal din 25 mai 2018
83
Pentru stabilirea numărului de salariați se iau în considerare și contractele individuale
de muncă/convențiile individuale de muncă, încheiate potrivit legilor speciale, precum și
contractele suspendate, potrivit legii.
4. Baza impozabila in cazul microintreprinderilor
Incepand cu 1 ianuarie 2018, conform OUG 79/2017 pentru modificarea si

completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, plafonul veniturilor in care o entitate ar
trebui sa se incadreze pentru a fi microintreprindere a crescut de la 500.000 euro la
1.000.000 euro.
Pentru stabilirea plafonului trebuie să luaţi în calcul aceleaşi venituri care constituie
baza impozabilă (art 53 din Codul fiscal). NU trebuie să confundăm acest plafon cu cifra de
afaceri a unei societăţi.
Baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o constituie veniturile din toate
sursele, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);

b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712);
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (conturile 721, 722 si
725);
d) veniturile din subvenţii de exploatare si de investitii (conturile 741 si 7584);
e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare (grupa
78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil (incepand cu
1 ianuarie 2016) sau au fost constituite în perioada în care entitatea era supusă
impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
f) veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare
constituite de persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul
bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, care au fost
cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în
perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor (Legea 30/2019);
g) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
h) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
i) veniturile din diferenţe de curs valutar (contul 765);
j) veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor
în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial
(contul 768.analitic);
k) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709).
l) veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, titulari
iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moştenitorii legali ai acestora;
m) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
84
n) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de
evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
La baza impozabila se adaugă următoarele:

a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (contul 609) – incepand cu
1 ianuarie 2014;
b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul
contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din
diferenţe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării
creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost
înregistrate iniţial şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare
aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului (765 + 768.analitic – 665 –
668.analitic) – incepand cu 1 ianuarie 2014;
c) rezervele (cu excepția celor reprezentând facilități fiscale), reduse sau anulate,
reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe care au fost
deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în
care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, indiferent
dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei rezervei, distribuirii
acesteia către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului
sau oricărui alt motiv – incepand cu 1 ianuarie 2016;
d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care
microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate
pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice
formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care
rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul
pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării – incepand cu 1 ianuarie
2016.
Si in anul 2018 ramane in vigoare facilitate conform careia, atunci cand o

microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se
deduce din baza impozabilă, în trimestrul în care acestea au fost puse în funcțiune.
ATENTIE! In aceasta situatie nu se aplica aceleasi prevederi ca in cazul cheltuielilor de
sponsorizare. Daca baza impozabila dintr-un trimestru este mai mica decat valoarea caselor
de marcat puse in functiune, impozitul in acel trimestru este zero, dar diferenta NU se
reporteaza in trimestrele urmatoare.
5. Trecerea de la microintreprindere la impozit pe profit in cursul anului
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de

1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a
depășit aceasta limita.
Limita fiscala se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului
fiscal, utilizandu-se cursul de schimb valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent.
85
Calculul şi plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care devin
platitoare de impozit pe profit se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile
realizate începând cu trimestrul respectiv.
Astfel, daca o microintreprindere depaseste plafonul de 1.000.000 euro in luna august
2018, aceasta va datora impozit pe profit pe perioada iulie – decembrie 2018, iar cand va
depune pana la 25 martie 2019 Declaratia 101 privind impozitul pe profit pentru anul 2018,
va acoperi doar ultimul semestru al anului.
6. Recuperarea pierderii fiscale - HG 284/2017
Conform Codului fiscal, contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile

microîntreprinderilor și care anterior au realizat pierdere fiscală au dreptul sa recupereze
pierderea fiscala de la data la care au revenit la sistemul de impozitare pe profit. Această
pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și
limita celor 7 ani.
HG 284/2017 Norme de aplicare - NOU

Contribuabilii care, începând cu data de 1 februarie 2017, aplică sistemul de impunere
pe veniturile microîntreprinderilor au în vedere şi următoarele reguli de recuperare a
pierderii fiscale:
a) pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori anului 2017 se recuperează in limita
perioadei de 7 ani, anul 2017 fiind considerat un singur an fiscal în sensul celor 7 ani
consecutivi;
b) pierderea fiscală din perioada 1 ianuarie-31 ianuarie 2017 inclusiv, înregistrată de către
un contribuabilul care, în această perioadă, a fost plătitor de impozit pe profit, se
recuperează de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plată a impozitului pe
profit, iar anul 2018 este primul an de recuperare a pierderii, în sensul celor 7 ani
consecutivi;
c) în cazul în care contribuabilul revine, în cursul anului 2017, la sistemul de plată a
impozitului pe profit, pierderea fiscală înregistrată în perioada 1 ianuarie-31 ianuarie
2017 inclusiv este luată în calcul la stabilirea rezultatului fiscal aferent perioadei în care
a redevenit plătitor de impozit pe profit, înaintea recuperării pierderilor fiscale din anii
precedenţi anului 2017, şi se recuperează începând cu anul 2018, în limita celor 7 ani
consecutivi. Perioada în care contribuabilul redevine plătitor de impozit pe profit nu
este considerată an fiscal în sensul celor 7 ani consecutivi.
----------------------------------------------------------------------------------
Redirectionarea unei sume din impozitul pe veniturile din salarii
86
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează
și se reține la sursă de către plătitorii de venituri. Plătitorul este obligat să determine
valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
ANUL 2018
Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând 2% sau 3,5%
din impozitul stabilit, astfel:
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private;
b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul stabilit revine
organului fiscal, procedura exacta urmand a fi aprobata prin ordin al președintelui ANAF.
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata de către
angajator/plătitor a sumei de 2% sau 3,5% din impozitul lunar datorat pentru veniturile din
salarii și asimilate salariilor, până la termenul de plată a impozitului. Opțiunea se exercită în
scris de către contribuabil și se aplică începând cu impozitul datorat pentru veniturile din
salarii și asimilate salariilor aferente lunii următoare celei în care contribuabilul a depus
cererea la angajator/plătitor. Opțiunea rămâne valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani
fiscali consecutivi.
ANUL 2019
completarea unor acte normative, publicata in MOf nr 44 din 17 ianuarie 2019, contribuabilii
pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit
pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și
a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private.
Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și
unitățile de cult beneficiază de aceste sume dacă la momentul plății acestora de către organul
fiscal sau angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul entităților/unităților de cult
pentru care se acordă deduceri fiscale.
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata de către
angajator/plătitor a sumei de 3,5% din impozitul lunar datorat pentru veniturile din salarii și
asimilate salariilor, până la termenul de plată a impozitului. Opțiunea se exercită în scris de
către contribuabil și se aplică începând cu impozitul datorat pentru veniturile din salarii și
asimilate salariilor aferente lunii următoare celei în care contribuabilul a depus cererea la
angajator/plătitor. Opțiunea rămâne valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani fiscali
consecutivi.
Angajatorul/Plătitorul de venit are obligația ca la momentul plății sumelor
reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat de persoanele fizice să verifice dacă
entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară figurează în Registrul entităților/unităților
de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. În situația în care entitatea nonprofit/unitatea
de cult nu figurează în Registru, angajatorul/plătitorul de venit are obligația să refuze
efectuarea plății sumelor către aceasta.
87
Declaratia unica
In anul 2019, Declarația unica se depune DOAR prin mijloace electronice de
transmitere la distanță, respectiv:
- prin intermediul serviciului "Spațiul privat virtual" (SPV);
- pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.
Declaratia unica se utilizează de persoanele fizice pentru declararea impozitului pe
veniturile realizate și a contribuțiilor sociale datorate pentru anul 2018, precum și pentru
declararea impozitului pe veniturile estimate și a contribuțiilor sociale datorate pentru anul
2019.
Declaratia unica reuneste continutul a 7 formulare fiscale, respectiv:

 Declaratia 200 – pentru veniturile realizate din Romania;
 Declaratia 201 – pentru veniturile realizate din strainatate;
 Declaratia 220 – venitul estimat/norma de venit
 Declaratia 221 – norme de venit - agricultura;
 Declaratia 600 – venitul baza pentru CAS;
 Declaratia 604 – stabilire CASS pentru persoanele fara venit;
 Declaratia 605 – stopare CASS pentru persoanele fara venit.
Principalele modificari pe care le presupune noul sistem fiscal in cazul persoanelor

fizice care inregistreaza venituri:
a) Simplificarea obligatiilor declarative, prin depunerea unei singure declaratii;
b) Stabilirea impozitului de catre contribuabil, prin autoimpunere (organul fiscal nu va
mai emite decizii de impunere);
c) Introducerea unui singur termen de plata - 15 martie a anului urmator celui in care
sunt obtinte veniturile;
d) Posibilitatea de a efectua plati pentru impozitul pe venit la venitul estimat pentru
anul curent;
e) Evaluarea pentru incadrarea ca platitor de CAS si CASS se face in functie de venitul
estimat pentru anul curent si nu in functie de veniturile obtinute in anul precedent;
f) Posibilitatea de rectificare a declaratiei pana la termenul de plata.
Rectificarea declarației:
Declarația unică poate fi corectată de contribuabili din proprie inițiativă, ori de câte ori
informațiile actuale nu corespund celor din declarația depusă anterior, prin depunerea unei
declarații rectificative.
Declarația rectificativă se întocmește pe același formular, bifându-se cu X căsuțele
aflate pe prima pagină a formularului (capitolul I și/sau capitolul II). Aceasta se completează
înscriindu-se toate datele și informațiile prevăzute în capitolul supus rectificării, inclusiv cele
care nu diferă față de declarația inițială.
Veniturile necuprinse în declarația inițială se declară prin depunerea unei declarații
rectificative.
88
Contribuabilii pot rectifica venitul estimat până la termenul de plată a impozitului
datorat, respectiv până la data de 15 martie a anului următor celui de impunere.
Începând cu 16 mai 2018, orice persoană care realizează venituri din activități
economice sau alte categorii de venituri are posibilitatea să le declare on-line prin
intermediul formularului electronic inteligent al Declarației Unice disponibil în Spațiul Privat
Virtual (SPV). Formularul calculează automat cuantumul impozitelor și contribuțiilor
datorate de persoanele fizice la bugetul de stat.
ATENTIE:
Pentru anul 2019, plafonul la care trebuie sa ne raportam este de 24.960 lei,
echivalentul a 12 salarii minime pe economie (2.080 lei x 12 luni).
Aspecte cu privire la CAS

- similar cu sistemul privind impozitul pe venit, se trece de la sistemul de stabilire a CAS
de catre ANAF prin decizii de impunere, la sistemul de autoimpunere (calculul CAS se
efectueaza de persoana fizica prin Declaratia unica);
- se datoreaza CAS de catre persoanele fizice care obtin venituri din activitati
independente, din contracte de activitate sportivă si din drepturi de proprietate
intelectuala;
- pensionarii sau persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale (avocati,
notari) nu datoreaza CAS pentru veniturile enumerate mai sus;
- CAS nu se datoreaza pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala in
situatia in care persoanele fizice respective obtin si venituri din salarii;
- persoana fizica face evaluarea pentru incadrarea ca platitor de CAS, in functie de
venitul estimat pentru anul curent (independent de venitul realizat in anul
precedent):
a) daca venitul net estimat pentru anul curent este >= 24.960 lei, atunci datoreaza
CAS la un venit ales, dar nu mai mic decat nivelul salariul minim brut pe tara
(anual 25% x cel putin 2.080 lei x 12 luni);
b) daca venitul net estimat pentru anul curent este < 24.960 lei – NU este
obligatorie plata CAS (persoana se poate asigura optional). Totusi, in situatia in
care in anul viitor, odata cu depunerea declaratiei finale, se constata depasirea
plafonului atunci se datoreaza CAS conform lit.a).
- pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuale estimate a depasi, la un
singur platitor, plafonul anual de 24.960 lei, CAS se va retine de catre platitor,
persoana beneficiara neavand obligatia de a depune Declaratia unica;
- sistemul de bonificatii prevazut la impozitul pe venit se aplica in mod corespunzator si
la CAS si la CASS;
- platile de CAS se pot efectua oricand pana la scadenta (15 martie anul urmator),
nemaiexistand sistemul cu platile anticipate trimestriale;
- contribuabilul are posibilitatea de a rectifica oricand Declaratia unica cu privire la
veniturile estimate pana la termenul de plata (15 martie a anului urmator);
89
Contribuabilii care în cursul anului fiscal încep să desfășoare o activitate
independentă și/sau să realizeze venituri din drepturi de proprietate intelectuală, iar venitul
net, anual, cumulat, din una sau mai multe surse de venituri, estimat a se realiza în anul în
curs este >= 24.960 lei, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la
sfârșitul anului fiscal, sunt obligați să depună Declarația unica în 30 de zile de la data
producerii evenimentului și să declare venitul ales pentru care datorează contribuția. Fac
excepție contribuabilii pentru care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și
declarării CAS.
Persoanele fizice care datorează CAS și care în cursul anului fiscal se încadrează în
categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției, cele care intră în suspendare
temporară a activității sau își încetează activitatea depun la organul fiscal, în 30 de zile de la
data la care a intervenit evenimentul, Declarația unica și își recalculează contribuția datorată
și declarată pentru anul în curs.
Recalcularea contribuției se efectuează astfel:
a) modificarea plafonului anual corespunzător numărului de luni de activitate;
b) încadrarea venitului net realizat pe perioada de activitate în plafonul recalculat
potrivit lit. a);
c) rectificarea venitului ales care nu poate fi mai mic decât plafonul prevăzut la lit. a);
d) determinarea CAS datorată recalculată prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului
ales prevăzut la lit. c).
În situația în care venitul net realizat corespunzător lunilor de activitate este mai mic
decât plafonul determinat la lit. a), atunci persoana fizica nu datorează CAS.
Aspecte cu privire la CASS

- CASS se datoreaza in functie de veniturile estimate a se realiza in anul curent,
cumulat, din activitati independente, activitati sportive, cedarea folosintei bunurilor,
asocieri, activitati agricole, investitii si alte surse:
a) daca venitul net estimat a se realiza, din sursele de mai sus, pentru anul curent
este >= 24.960 lei, atunci se datoreaza CASS la salariul minim brut pe tara (anual
10% x 2.080 lei x 12 luni);
b) daca venitul net estimat pentru anul curent este < 2.960 lei, atunci NU este
obligatorie plata CASS (persoana se poate asigura optional). Totusi, in situatia in
care in anul viitor, odata cu depunerea declaratiei finale, se constata depasirea
plafonului atunci se datoreaza CASS conform lit. a).
- daca se estimeaza venituri < 24.960 lei, persoanele fizice pot opta pentru plata
contributiei, datorand CASS astfel:
a) daca depun Declaratia unica pana la termenul legal de depunere, la o baza de
calcul reprezentand valoarea a 6 salarii de baza minime brute pe tara, in vigoare
la data depunerii acesteia; SAU
b) daca depun Declaratia unica dupa termenul legal de depunere, la o baza de
calcul echivalenta cu valoarea salariului de baza minim brut pe tara, in vigoare la
data depunerii declaratiei, inmultita cu numarul de luni ramase pana la termenul
legal de depunere a declaratiei, inclusiv luna in care se depune declaratia.
90
- persoana fizica are calitatea de asigurat la sistemul de sanatate de la data depunerii
declaratiei, data efectuarii platii CASS nefiind relevanta;
- CASS nu se datoreaza pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuala in
situatia in care persoanele fizice respective obtin si venituri din salarii;
- persoanele fizice care au calitatea de pensionari nu datoreaza CASS pentru veniturile
din drepturi de proprietate intelectuală
- se trece de la sistemul de stabilire a CASS de catre ANAF (prin decizii de impunere), la
sistemul de autoimpunere (calculul CASS se efectueaza de catre contribuabil prin
declaratia unica);
- persoanele fizice care nu obtin venituri si nu se incadreaza in categoriile de persoane
exceptate de la plata CASS pot opta, prin depunerea Declaratiei unice, pentru plata
contributiei, datorand CASS la o baza de calcul de 6 salarii minime brute pe tara.
Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din
arendă sau din asocieri cu persoane juridice, pentru care plătitorii de venit au obligaţia
calculării, reţinerii, plăţii şi declarării CASS, care realizează şi alte venituri de natura care
intra in baza de calcul a CASS (art. 155 alin. (1) lit. b) şi d) - h) din Codul fiscal), pentru aceste
venituri nu depun Declaraţia unica pe parte de CASS.
Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal, să desfășoare activitate și/sau să
realizeze venituri care intra in baza de calcul a CASS (art. 155 lit. b) - h) din Codul fiscal), iar
venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, cu
excepția veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu
persoane juridice, pentru care impozitul se reține la sursă, estimat a se realiza pentru anul
curent este >= 24.960 lei, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la
sfârșitul anului fiscal, sunt obligate să depună Declarația unica în 30 de zile de la data
producerii evenimentului.
Persoanele fizice care în cursul anului fiscal intră în suspendare temporară a activității,
precum și cele care își încetează activitatea depun la organul fiscal, în 30 de zile de la data la
care a intervenit evenimentul, Ddeclarația unica și își recalculează contribuția datorată și
declarată pentru anul în curs. Recalcularea CASS se efectuează, astfel:
a) modificarea plafonului anual corespunzător numărului de luni de activitate;
b) rectificarea bazei anuale de calcul raportată la numărul lunilor de activitate;
c) încadrarea venitului net realizat pe perioada de activitate în plafonul recalculat
potrivit lit. a);
d) determinarea CASS datorate, recalculată prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de
calcul determinată la lit. b).
În situația în care venitul net realizat corespunzător lunilor de activitate este mai mic
decât plafonul determinat la lit. a), nu se datorează CASS.
Persoanele fizice al căror venit estimat se modifică în cursul anului în care se

realizează veniturile și nu se mai încadrează în plafonul de 24.960 lei își pot modifica
contribuția datorată prin rectificarea venitului estimat, prin depunerea Declarației unice,
oricând până la împlinirea termenului legal de depunere.
91
Aspecte comune:
În situaţia în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual
cumulat din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri < 22.800 lei, iar venitul net
anual cumulat realizat este cel puţin egal cu 22.800 lei, acestea datorează CAS si CASS şi au
obligaţia depunerii Declaraţiei unice până la 15 martie inclusiv a anului următor celui de
realizare a veniturilor în vederea definitivării celor 2 contributii. Pentru CAS, in declaraţie se
completează venitul ales, care trebuie să fie cel puţin egal cu 22.800 lei.
Daca persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat cel
puţin egal cu 22.800 lei, iar venitul net anual cumulat realizat este < 22.800 lei, NU datorează
CAS, cu excepţia celor care au optat pentru plata acesteia. În acest caz, contribuţia plătită NU
se restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei.
Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) - h) din
Codul fiscal, datorează CASS dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare
cumulată este cel puţin egală cu 22.800 lei.
În cazul în care persoanele fizice realizează de fapt un venit net anual cumulat <
22.800 lei, iar în anul fiscal precedent nu au avut calitatea de salariat şi nu s-au încadrat în
categoriile de persoane exceptate de la plata CASS, acestea datorează CASS la o bază de calcul
echivalentă cu 6 salarii minime şi depun Declaraţia unica până la 15 martie inclusiv a anului
următor, în vederea definitivării CASS.
Prevederi pentru veniturile obtinute in perioada 1 ianuarie-23 martie
Pentru veniturile realizate în anul 2018 de către persoanele fizice din drepturi de
proprietate intelectuală în perioada 1 ianuarie 2018 – 23 martie 2018, se aplică
următoarele reguli:
a) contribuabilii au obligaţia efectuării calculului venitului net aferent anului 2018,
stabilit pe baza cotei forfetare de cheltuieli sau în sistem real, a determinării şi a plăţii
impozitului pentru veniturile aferente anului 2018, până la 15 martie 2019 inclusiv;
b) plăţile anticipate reţinute la sursă pentru drepturile de proprietate intelectuală vor fi
luate în calcul la stabilirea impozitului anual de plată pentru anul 2018;
Persoanele fizice care au obtinut venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din
arendă sau din asocieri cu persoane juridice, ale căror contracte au încetat în cursul anului
2018 până la 23 martie 2018, iar veniturile realizate sunt singurele venituri obţinute în anul
2018 şi care datorează contribuţii sociale obligatorii, au obligaţia depunerii Declaraţiei unice
până la data de 31 iulie 2018 inclusiv.
Pentru veniturile din contractele de activitate sportive realizate în perioada 1

ianuarie 2018 – 23 martie 2018, contribuabilii au obligația să depună Declarația unica, să
efectueze calculul venitului net, să determine și să plătească impozitul până la data de 15
martie 2019.
Impozitul pe venit stabilit pentru anul 2018 prin decizii de plăți anticipate emise și
comunicate contribuabililor se anulează, din oficiu, de către organul fiscal central
92
competent, prin emiterea unei decizii de anulare a obligațiilor fiscale, care se comunică
persoanelor vizate.
Prevederi tranzitorii
Pentru veniturile realizate in anul 2017, se aplica urmatoarele reguli:
- in anul 2018, contribuabilii persoane fizice nu au obligația depunerii Declarației unice
pentru veniturile realizate în anul 2017, dacă până la data intrării în vigoare a OUG
18/2018 au depus la organul fiscal Declarația 200 sau Declarația 201. În cazul în
care, pentru veniturile realizate în anul 2017, se depune și Declarația unică, organul
fiscal utilizează pentru definitivarea anului 2017 datele declarate în Declarația unică
- contribuabilii care pentru veniturile realizate in anul 2017 aveau obligatia depunerii
Declaratiei 200 si a Declaratiei 201, potrivit reglementarilor in vigoare la data
realizarii venitului, au obligatia depunerii Declaratiei unice pana la data de 31 iulie
2018, inclusiv, daca nu au depus acele declaratii;
- pentru veniturile realizate in anul 2017, organul fiscal stabileste impozitul anual
datorat prin emiterea deciziei de impunere pe baza declaratiei;
- persoanele care au depus Declarația 220, Declarația privind veniturile din
activități agricole impuse pe bază de norme de venit 221, Declarația 600 în anul
2018, pentru anul curent, vor depune si Declarația unică până la 31 iulie 2018;
- persoanele fizice care au depus până la data intrării în vigoare a OUG 18/2018
Formularul 604 şi care îşi menţin în continuare opţiunea exercitată, nu depun
Declaraţia unică.
Pentru veniturile realizate in anul 2018, se aplica urmatoarele reguli:

- termenul de depunere a Declaratiei unice este 31 iulie 2018, inclusiv;
- calculul impozitului pe venitul estimat se efectueaza de contribuabili in cadrul
aceluiasi termen.
Bonificatii acordate in 2018:

In anul 2018 se acordă următoarele bonificații:
a) pentru depunerea Declarației unice on-line, prin mijloace electronice de transmitere
la distanță, până la 31 iulie 2018 inclusiv, se acordă o bonificație de 5% din impozitul
pe venit, CAS si CASS plătite integral până la 15 martie 2019 inclusiv, reprezentând
obligațiile fiscale anuale pentru anul 2018. Valoarea bonificației diminuează impozitul
pe venitul net anual plătit;
b) pentru plata cu anticipație a impozitului pe venit, CAS si CASS se acordă o bonificație
de 5% din impozitul pe venit anual estimat, CAS si CASS plătite integral până la 15
decembrie 2018 inclusiv. Valoarea bonificației diminuează impozitul pe venitul net
anual estimat plătit.
În cazul în care condițiile de mai sus sunt îndeplinite cumulativ se aplică ambele
bonificații.
Conform OUG 114/2018, bonificația prevăzută la lit. a) de mai sus se acordă de

către organul fiscal, procedura de acordare a bonificației stabilindu-se prin OPANAF.
93
În cazul în care, ulterior depunerii Declarației unice, contribuabilul corectează
impozitul pe venitul anual estimat în sensul majorării acestuia, beneficiază de bonificație
pentru impozitul pe venit anual estimat, inclusiv pentru sumele estimate suplimentar, dacă
acestea sunt stinse in termen.
În cazul în care, ulterior depunerii Declarației unice, contribuabilul corectează
impozitul pe venitul anual estimat în sensul diminuării acestuia, pentru sumele achitate în
plus se aplică în mod corespunzător prevederile din Codul de procedura fiscala cu privire la
compensare.
NU se depune Declaraţia unică pentru următoarele categorii de venituri:

a) venituri nete determinate pe bază de normă de venit, cu excepţia celor care au depus
declaraţia unica;
b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, a căror impunere este finală;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este
finală, precum și venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care chiria este
exprimată în lei și nu s-a optat pentru stabilirea venitului net anual în sistem real, iar la
sfârșitul anului anterior nu îndeplinesc condițiile pentru calificarea veniturilor în
categoria veniturilor din activități independente (OUG 114/2018);
d) venituri sub formă de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile
sunt cuprinse în Declaraţia 112;
e) venituri din investiţii, a căror impunere este finală;
f) venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
g) venituri din pensii;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
i) venituri din alte surse, cu excepţia celor prevăzute la art. 116.
CASS pentru dividende in 2018 si 2019?

Avand in vedere OUG 18/2018, trebuie facuta delimitarea intre momentul impozitarii
veniturilor din dividende si momentul la care se datoreaza CASS pentru aceste sume,
deoarece in prezent se tine cont de incasarea efectiva a lor.
ATENTIE:
Conform OUG 114/2018, in cazul veniturilor din dobânzi se iau în calcul sumele
încasate, iar în cazul veniturilor din dividende se iau în calcul dividendele distribuite și
încasate începând cu anul 2018.
INAINTE DE OUG 18/2018

Veniturile din dividende, în bani sau în natură, care constituie baza lunară
de calcul al CASS sunt dividendele brute distribuite, indiferent dacă acestea au
fost plătite sau nu de către persoanele juridice în cursul anului fiscal precedent.
La încadrarea bazei anuale de calcul al CASS în plafonul minim
reprezentând valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară, se au în vedere
94
toate bazele lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS, inclusiv cele
aferente veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, veniturilor din investiții
și/sau din alte surse.
a) Impozit pe venit de 5%
Chiar daca dividendele sunt sau nu achitate asociatilor in anul repartizarii profitului,
se considera ca persoanele fizice obtin venituri din investitii in anul in care impozitul a fost
retinut.
De exemplu, daca in 2017 se repartizeaza din profitul anilor precedenti o anumita
suma la dividende, chiar daca se achita integral sumele asociatilor sau nu, impozitul trebuie
retinut. Conform Codului fiscal, impozitul pe dividende se retine la momentul platii
acestora, dar nu mai tarziu de luna a decembrie a anului in care s-a decis repartizarea
profitului la dividende. Astfel, daca in 2017 s-a aprobat repartizarea profitului la dividende,
chiar daca sumele nu sunt achitate asociatilor in acelasi an, in Declaratia 100 aferenta lunii
decembrie 2017, cu scadenta 25 ianuarie 2018, trebuie declarat impozitul pe dividende.
Termenul de plata este tot 25 ianuarie 2018.
Ulterior, pana in data de 28 februarie 2018, venitul corespunzator din dividende si
impozitul retinut la sursa trebuie declarate si in Formularul 205 pe numele fiecarui asociat.
b) CASS de 10% aplicat la baza fixa de 22.800 lei

Daca in anul 2017 asociatii au obtinut venituri din lista de mai jos, atunci ANAF nu va
emite nicio decizie de plata pentru anul 2017 cu privire la CASS pentru dividendele
respective, indiferent de cuantumul acestora:
• salarii sau asimilate salariilor;
• pensii;
• activități independente (PFA, II, IF, PFI);
• venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• indemnizații de șomaj;
• indemnizații pentru creșterea copilului;
• ajutorul social;
• indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de
muncă sau unei boli profesionale.
Atentie! Conform OUG 79/2017, incepand cu 1 ianuarie 2018, cota CASS este de 10%
şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există
obligaţia plăţii contribuţiei.
Conform OUG 18/2018, contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate care
NU se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează CASS dacă
estimeaza ca vor obtine venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime din
una sau mai multe surse de venituri din următoarele categorii:
a) venituri din activități independente;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
d) venituri din investiții;
95
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
f) venituri din alte surse.
In cazul persoanelor care obtin venituri de natura celor prezentate mai sus la literele
a-f, baza lunară de calcul este salariul minim în vigoare în luna pentru care se datorează
contributia. Încadrarea în plafonul anual se efectuează prin însumarea veniturilor anuale
menţionate mai sus, estimate a fi realizate în anul fiscal curent, fara a mai conta veniturile
obtinute efectiv in anul precedent.
Incepand cu 1 ianuarie 2018, salariul minim pe economie este de 1.900 lei. Astfel, daca
unui asociat i s-au repartizat dividende in anul 2017 in suma de 80.000 lei, iar acesta este
salariat, NU datoreaza CASS pentru aceasta suma si nu depune nicio declaratie la organul
fiscal.
Daca in anul 2018 va incasa dividende peste plafonul de 22.800 lei (1.900 lei x
12 luni), atunci persoana va depune Declaratia unica si va datora CASS in suma fixa de
2.280 lei, termenul de plata fiind unic, 15 martie 2019.
Este important de precizat faptul ca aceasta contributie la sanatate NU se calculeaza
aplicandu-se procentul de 10% la suma efectiv repartizata asociatului. Indiferent daca o
persoana fizica obtine in anul 2018 dividende de 30.000 lei, 100.000 lei sau chiar 1.000.000
lei, aceasta datoreaza in anul 2018 CASS de 2.280 lei. Contributia datorata se calculeaza
aplicandu-se procentul de 10% la nivelul salariului minim (din ianuarie 2018, 1.900 lei) si
inmultindu-se cu 12 luni.
Astfel (exceptand celelalte venituri pe care o persoana fizica le poate obtine):
- daca o persoana fizica obtine in anul 2018 venituri din dividende sub plafonul minim
de 22.800 lei, atunci aceasta nu va datora CASS in anul 2018 si nu va avea obligatia sa
depuna Declaratia unica la organul fiscal;
- daca o persoana fizica incaseaza in anul 2018 venituri din dividende PESTE plafonul
minim de 22.800 lei, atunci aceasta datoreaza CASS in anul 2018 in suma de 2.280 lei
si va avea obligatia sa depuna Declaratia unica la organul fiscal.
Este impropriu sa afirmam ca incepand cu anul 2018, pe langa impozitul pe dividende

de 5% se datoreaza in plus si CASS de 10%, deoarece aceasta cota nu se aplica la cuantumul
efectiv al dividendelor ridicate.
De exemplu, un asociat care incaseaza in anul 2018 dividende de 60.000 lei
datoreaza in anul 2018 CASS de 2.280 lei, dar si un asociat care incaseaza dividende in
2018 de 5.000.000 lei va datora in anul 2018 CASS tot de 2.280 lei.
Astfel, OUG 18/2018 nu mai conditioneaza plata CASS pentru anul 2018 de veniturile
obtinute in anul 2017, contributia fiind datorata in anul 2018 daca persoana estimeaza
pentru anul 2018 venituri a caror valoare cumulata este cel putin egala cu echivalentul a 12
salarii minime brute pe tara (22.800 lei).
Introducerea contului unic pentru achitarea amenzilor contravenționale
96
In MOf nr 647 din 25 iulie 2018 a fost publicata Legea 203/2018 privind măsuri de
eficientizare a achitării amenzilor contravenționale prin care au fost aduse o serie de
modificari la OG 2/2001 privind regimul contraventiilor, la Legea 207/2015 privind Codul de
procedura fiscala si la OUG 195/2002 privind privind circulația pe drumurile publice.
Ulterior, in MOf nr 1.105 din 27 decembrie 2018 a fost publicat OMFP 3893/2018
privind deschiderea contului unic pentru achitarea amenzilor contravenționale potrivit
prevederilor Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor
contravenționale prin care au fost introduse conturile:
- 50.09.01 "Cont unic aferent amenzilor contravenționale aplicate persoanelor fizice cu
domiciliu în România";
- 50.09.02 "Cont unic aferent amenzilor contravenționale aplicate persoanelor fizice
fără domiciliu în România".
Conform Legii 203/2018, incepand cu 1 ianuarie 2019 se deschide un cont unic pentru
achitarea amenzilor contravenționale. În cazul amenzilor achitate în condițiile acestei legi,
contravenientul nu mai este obligat să facă dovada plății către agentul constatator sau
organul din care acesta face parte.
In art 17 din OG 2/2001 a fost introdus un nou element a carui lipsa atrage nulitatea
absoluta a procesului verbal de contraventie, care poate fi constatata si din oficiu . Este vorba
despre necesitatea inscrierii in procesul-verbal de contraventie si a CNP pentru persoanele
care au atribuit un asemenea cod.
Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau
comunicării procesului-verbal (in loc de 48 de ore), jumătate din minimul amenzii prevăzute
de actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în
procesul-verbal.
Incepand cu 24 august 2018, contravenientul poate achita jumatate din minimul

amenzii prevazute de lege si in acele situatii in care actul normativ de stabilire a
contraventiilor nu prevede expres aceasta posibilitate. Pana la aceasta data,
contravenientul putea achita jumatate din minimul amenzii prevazute de lege doar in
cazurile in care actul normativ care reglementa contraventia prevedea expres aceasta
posibilitate.
Stingerea creanțelor fiscale prin operațiunea de dare în plată
In MOf nr 38 din 15 ianuarie 2019 a fost publicat OPANAF 51/2019 pentru stabilirea
valorii de stingere a creanțelor fiscale prin operațiunea de dare în plată.
Creanțele fiscale administrate de organul fiscal, cu excepția celor cu reținere la sursă și

a accesoriilor aferente acestora, a drepturilor vamale și a altor creanțe transmise spre
colectare organului fiscal central, pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul
creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile
97
reprezentând construcție și teren aferent, precum și terenuri fără construcții, după caz, chiar
dacă acestea sunt supuse executării silite de către organul fiscal competent.
Stingerea creanțelor fiscale se face:
- în cazul debitorilor pentru care nu s-a deschis procedura insolvenței/debitorului
garant persoană juridică, la valoarea cea mai mică, pentru fiecare bun imobil în parte,
dintre valoarea stabilită prin evaluare a bunurilor imobile, în conformitate cu art. 232
din Codul de procedură fiscală și valoarea de inventar a bunurilor imobile,
evidențiată în contabilitate, reevaluată în conformitate cu reglementările legale în
vigoare;
- în cazul debitorului garant persoană fizică, la valoarea stabilită prin evaluare a
bunurilor imobile, în conformitate cu art. 232 din Codul de procedură fiscală;
- în cazul debitorului pentru care s-a deschis procedura insolvenței, la valoarea de
lichidare din raportul de evaluare, stabilită potrivit art. 154 din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, pentru fiecare bun
imobil în parte.
Data stingerii creanțelor fiscale prin dare în plată este data procesului-verbal de
trecere în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile.
Majorarea varstei de pensionare in cazul angajatelor
Conform Anexei Nr 5 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
in prezent, vârsta standard de pensionare in cazul angajatelor este de 60 de ani și 11 luni,
astfel că din 1 Decembrie 2018, încetarea de drept a raporturilor de muncă nu mai poate fi
realizată dacă angajata solicită continuarea activității profesionale.
OUG 89/2018 da posibilitatea angajatelor sa isi prelungeasca varsta de pensionare,

astfel:

Codul muncii Codul muncii
ART. 56) (1) Contractul individual de muncă ART. 56) (1) Contractul individual de muncă
existent încetează de drept: existent încetează de drept:
c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de
vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare vârstă standard și a stagiului minim de cotizare
pentru pensionare (...); pentru pensionare sau, pentru salariata care
optează în scris pentru continuarea executării
contractului individual de muncă, la vârsta de
65 de ani (...);
Salariul minim in cazul muncitorilor straini
In MOf nr 941 din 7 noiembrie a fost publicata Legea 247/2018 pentru modificarea și
completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România
98
Astfel, tariful pentru eliberarea avizelor de angajare/detaş are platit de
angajatorul/beneficiarul prestarii de servicii va fi redus de la 200 euro la 100 euro,
echivalent în lei. Totodata, tariful pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucratori
sezonieri va fi redus de la 50 euro la 25 euro, echivalent în lei.
De asemenea, a fost eliminata prevederea conform careia un muncitori strain ar fi
trebuit remunerat cu cel putin echivalentul salariul MEDIU brut la nivelul economiei. In
prezent, se face trimitere la salariul minim, ca in cazul oricarui individ.
Declararea impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate
In MOf nr 123 din 15 februarie 2017 a fost publicat OMFP nr 240/2017 privind
indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul
impozitului pe profit anual pentru anul fiscal 2017.
Astfel, pentru anul fiscal 2017, indicele prețurilor de consum utilizat pentru
actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual este 101,4%.
Începând cu 1 ianuarie 2013, o serie de contribuabili POT OPTA pentru declararea şi
plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la
care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a Declaraţiei 101
privind impozitul pe profit, respectiv 25 martie.
Cum se trece la un astfel de sistem de declarare şi plată a impozitului pe profit?
Cei care doresc să utilizeze această modalitate de plată a impozitului pe profit, trebuie
să depună Formularul 012 “Notificare privind modificarea sistemului anual/trimestrial de
declarare si plata a impozitului pe profit” până la data de 31 ianuarie a anului fiscal respectiv.
Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea
din sistemul anual de declarare şi plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal.
Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial
de declarare şi plată a impozitului pe profit, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului
fiscal respectiv, tot prin Formularul 012.
Cine nu poate aplica un astfel de sistem de declarare a impozitului pe profit?
Următoarele categorii de entităţi NU pot opta pentru acest sistem:

- contribuabilii nou-înfiinţaţi;
- contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului precedent;
- contribuabilii care la sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală;
- organizaţiile nonprofit, deoarece declară şi plătesc impozitul pe profit, anual, până la
data de 25 februarie inclusiv a anului următor; si
- contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice
şi a cartofului, pomicultură şi viticultură, deoarece declară şi plătesc impozitul pe
profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor.
Cum se calculează impozitul declarat trimestrial?

99
Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual,

cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină plăţile anticipate trimestriale în sumă de o
pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele
preţurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se
efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru
care se efectuează plata, pentru primele trei trimestre ale anului.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, plăţile anticipate aferente trimestrului IV se
declară şi se plătesc până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a
ultimei luni din anul fiscal modificat.
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile
anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform Declaraţiei 101 privind
impozitul pe profit, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile

anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform Declaraţiei 101 privind
impozitul pe profit, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.
HG 1/2016 Normele de aplicare

În situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile anticipate,
impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică şi se corectează, plăţile anticipate
care se datorează începând cu trimestrul efectuării modificării se determină în baza
impozitului pe profit recalculat.
Contribuabilii care si-au modificat anul fiscal actualizează plățile anticipate

trimestriale cu ultimul indice al prețurilor de consum comunicat pentru anul în care începe
anul fiscal modificat.
Pentru a înţelege mai bine acest concept, vă prezentăm un exemplu.
Exemplu:
În data de 25 ianuarie 2017, entitatea ALFA reuşeşte să determine impozitul pe
profit final aferent anului 2016. Acesta este de 10.000 lei şi va fi declarat până în 25 martie
2017 în Declaraţia 101.
Indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate pentru
anul fiscal 2017 este de 101,4%.
Societatea ALFA optează până în 31 ianuarie 2017 pentru sistemul bazat pe plăţi
anticipate, prin depunerea Declaraţiei 012 la organul fiscal.
Astfel, impozitul anual anticipat pentru anul 2017 este de 10.140 lei (10.000 lei x
101,4%). Pentru primele trei trimestre, societatea va depune Declaraţia 100 şi va raporta
un impozit de 2.535 lei pana pe data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. Pentru
cel de-al patrulea trimestru, entitatea va depune Declaratia 100 pana pe 25 decembrie
2017.
Ulterior, până în 25 martie 2018, entitatea Leader trebuie să depună Declaraţia 101
pentru anul 2017 în care să raporteze impozitul pe profit final, putând să rezulte diferenţe
100
de plată sau de recuperat.
În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe

profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial şi care, în anul precedent, au beneficiat
de scutiri de la plata impozitului pe profit, iar în anul pentru care se calculează şi se
efectuează plăţile anticipate nu mai beneficiază de facilităţile fiscale respective, impozitul pe
profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe
profit determinat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent,
luându-se în calcul şi impozitul pe profit scutit.
Ce sistem este mai avantajos pentru societate?
Fiecare contribuabil decide dacă acest sistem îl avantajează sau nu. Prevederile
Codului fiscal puteau fi corelate mai bine cu realitatea economică. Societăţile trebuie să
opteze până la 31 ianuarie a anului curent dacă doresc să plătească anticipat impozitul
aferent, dar acesta se determină în funcţie de impozitul final al anului precedent, care se
stabileşte până la 25 martie. Cum putem lua o decizie până la 31 ianuarie, fondată pe o serie
de aspecte cunoscute ulter
Regimul special pentru agricultori + Formularul 087

Precizam inca de la inceput ca acest regim este OPTIONAL. Pentru a intelege intreg
mecanismul, trebuie sa cunoastem urmatorii termeni:
a) regimul special pentru agricultori se aplică pentru activităţile prevăzute la lit. c) şi d),
desfăşurate de un agricultor;
b) agricultorul reprezintă persoana fizică, persoana fizică autorizată, întreprinderea
individuală sau întreprinderea familială, cu sediul activităţii economice în România,
care realizează activităţile prevăzute la lit. c) şi d) şi care nu realizează alte activităţi
economice sau realizează şi alte activităţi economice, a căror cifră de afaceri anuală
este inferioară plafonului de scutire de 220.000 lei – NU se aplica persoanelor juridice;
c) activităţile de producţie agricolă sunt activităţile de producţie a produselor agricole,
inclusiv activităţile de transformare a produselor agricole prin alte metode decât cele
industriale;
d) serviciile agricole reprezintă serviciile prestate de un agricultor care utilizează
munca manuală proprie şi/sau echipamentele specifice;
e) produse agricole reprezintă bunurile rezultate din activităţile de producţie agricolă;
f) taxa aferentă achiziţiilor reprezintă valoarea totală a TVA aferente bunurilor şi
serviciilor achiziţionate de un agricultor supus regimului special, în măsura în care
această taxă ar fi deductibilă pentru o persoană impozabilă supusă regimului normal
de taxă;
g) procentul de compensare în cotă forfetară reprezintă procentul care se aplică în scopul
de a permite agricultorilor să beneficieze de compensaţia în cotă forfetară pentru taxa
aferentă achiziţiilor;
101
h) compensaţia în cotă forfetară reprezintă suma rezultată prin aplicarea procentului de
compensare în cotă forfetară asupra preţului/tarifului, exclusiv taxa, aferent livrărilor
de produse agricole şi prestărilor de servicii agricole, efectuate de un agricultor.
Procentul de compensare în cotă forfetară este 1% pentru anul 2017, 4% pentru

anul 2018 şi 8% începând cu anul 2019.
Procentul de compensare în cotă forfetară se aplică pentru:
a) produsele agricole şi serviciile agricole livrate/prestate de agricultor către alte
persoane impozabile decât cele care beneficiază, în interiorul ţării de regimul special
prevăzut de prezentul articol;
b) produsele agricole livrate către persoane juridice neimpozabile care datorează TVA în
statul membru de sosire pentru achiziţiile intracomunitare efectuate.

Preţul/tariful stabilit de agricultor la care se aplică procentul de
compensare în cotă forfetară în vederea determinării compensaţiei în cotă
forfetară nu include TVA nedeductibilă aferentă achiziţiilor.
Conform OPANAF 591/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului

Formularului 300 „Decont de TVA”, publicat in MOf nr 94 din 01 februarie 2017, Decontul de
TVA 300 a fost modificat si au fost introduse:
- Randul 26 „Compensația în cotă forfetară pentru achiziții de produse și servicii
agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori”; si
- Randul 27 „Regularizări privind compensația în cotă forfetară”.
Astfel, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care efectuează achiziții

de la agricultori pot deduce această compensație, similar TVA din achizitiile de la entitati
inregistrate in scopuri de TVA.
Exemplu:
In martie 2017, PFA Tudor Rares, care a optat pentru evidenta contabila in partida
dubla, conform OMFP 170/2015 si care aplica regimul special al agricultorilor, achizitioneaza
carburant la costul de 10.000 lei, TVA 19% si emite o factura de prestari servicii agricole
societatii comerciale Alfa in suma de 25.000 lei.
Acesta are obligatia sa inscrie in factura procentul de compensare de 1% şi valoarea
compensaţiei în cotă forfetară care i se cuvine.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate de catre cele doua entitati?
PFA Tudor Rares:

- achizitia carburantului necesar in prestarea serviciilor agricole:
11.900 lei 3022 = 401 11.900 lei

Combustibili Furnizori
- emiterea facturii catre clientul Alfa:

102
25.250 lei 4111 = 704 25.000 lei

Clienti Venituri din servicii
prestate
708 250 lei
Venituri din activități
diverse
Societatea Alfa:
- inregistrarea facturii de servicii emisa de PFA Tudor Rares:
25.000 lei 628 = 401 25.250 lei

Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executate de terți
250 lei 4482
Alte creanțe privind bugetul
statului
In Decontul de TVA al lunii martie 2017, entitatea Alfa va trece la Randul 26 suma de 250 lei,
care se adauga la taxa dedusa din alte achizitii efectuate de la entitati inregistrate in scopuri de TVA.
Agricultorul care aplică regimul special prevăzut de prezentul articol:

a) nu are obligaţia de a colecta TVA pentru livrările de produse agricole rezultate din
activităţile agricole şi pentru serviciile agricole;
b) nu are dreptul să deducă taxa achitată sau datorată pentru achiziţiile sale în cadrul
activităţii efectuate în regimul special;
c) nu aplică regimul special de scutire pentru întreprinderile mici pentru activităţile de
producţie agricolă si servicii agricole, operaţiunile respective nefiind cuprinse în cifra
de afaceri care serveşte drept referinţă pentru aplicarea regimului special de scutire
pentru întreprinderile mici.
Agricultorul care aplică regimul special depune la organul fiscal o notificare privind
aplicarea acestui regim (Formularul 087). In MOf nr 1059 din 29 decembrie 2016 a fost
publicat OPANAF 3698/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unui formular,
precum şi pentru modificarea OPANAF 631/2016 pentru aprobarea modelului şi
conţinutului unor formulare de înregistrare/anulare a înregistrării în scopuri de TVA, prin
care a fost introdus aceasta notificare.
Formularul 087 se completează de catre agricultorii care realizează activităţi de
producţie agricolă sau de servicii agricole şi care nu realizează alte activităţi economice sau
realizează şi alte activităţi economice a căror cifră de afaceri anuală este inferioară plafonului
de scutire de 220.000 lei. Acesta se depune la organul fiscal:
a) pentru aplicarea regimului special, de către persoanele impozabile înregistrate în
scopuri de TVA, între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate
de persoana impozabilă;
b) pentru aplicarea regimului special, de către agricultorii neinregistrati in scopuri de
TVA, care optează pentru aplicarea acestui regim;
103
c) pentru încetarea aplicării regimului special pentru agricultori, de către agricultorii
care optează pentru aplicarea regimului normal de TVA.
ANAF organizează Registrul agricultorilor care aplică regimul special. Înscrierea în

Registrul agricultorilor care aplică regimul special se face de către organul fiscal, pe baza
notificărilor depuse de agricultorii care aplică regimul special, până la data de 1 a lunii
următoare celei în care a fost depusă notificarea.
Persoana impozabilă stabilită în România sau persoana impozabilă nestabilită în
România, dar înregistrată în scopuri de TVA, care achiziţionează bunuri/servicii de la
agricultorii care figurează în Registrul agricultorilor care aplică regimul special, va ţine o
evidenţă separată pentru toate achiziţiile efectuate în cadrul regimului special pentru
agricultori.
Agricultorul care aplică regimul special este scutit de următoarele obligaţii:
a) ţinerea evidenţelor în scopuri de TVA (Jurnale de vanzari si de cumparari);
b) depunerea Decontului de TVA 300;
c) orice alte obligaţii care revin persoanelor impozabile înregistrate sau care ar trebui să
se înregistreze în scopuri de TVA.
Agricultorul are obligaţia să emită factură care să conţină informaţiile prevăzute in
Codul fiscal, o menţiune cu privire la aplicarea regimului special pentru agricultori, precum şi
procentul de compensare în cotă forfetară şi valoarea compensaţiei în cotă forfetară care i se
cuvine pentru:
a) livrările de produse agricole/prestările de servicii prevăzute la art 315 1, alin. (3), altele
decât cele de la lit. b)-e);
b) vânzările la distanţă care au locul în România;
c) livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică un cod valabil de
înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru;
d) livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 270 alin. (10), care s-ar încadra la
lit. c) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă;
e) prestările de servicii care conform art. 278 alin. (2) au locul în alt stat membru, pentru
care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform
echivalentului din legislaţia altui stat membru.
Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de

bunuri efectuate de agricultorii care aplică regimul special, dacă valoarea totală a acestor
achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a
depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro.
Agricultorii eligibili pentru excepţia de mai sus au dreptul să opteze pentru regimul
general al achiziţiilor intracomunitare. Opţiunea se aplică pentru cel puţin 2 ani
calendaristici.
În situaţia în care agricultorul care aplică regimul special realizează livrări
intracomunitare cu produse agricole, prestări de servicii intracomunitare, achiziţii
intracomunitare de bunuri, achiziţii de servicii intracomunitare, acesta are următoarele
obligaţii:
a) să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 317, dacă efectuează operaţiunile
prevăzute la art. 317 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal;
104
b) să depună Decontul special de TVA 301, pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri
şi achiziţiile de servicii intracomunitare pe care le efectuează;
c) să depună Declaraţia recapitulativă 390 pentru operaţiunile pe care le efectuează.
În situaţia în care o persoană impozabilă realizează atât activităţi pentru care aplică
regimul special, cât şi alte activităţi economice pentru care nu se poate aplica regimul special
pentru agricultori, poate aplica regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, pentru
activităţile pentru care nu se aplică regimul special pentru agricultori.
Persoana impozabilă care se înregistrează în scopuri de TVA, prin opţiune sau ca
urmare a depăşirii plafonului de scutire de 220.000 lei din alte activităţi economice decât
cele agricole, nu mai poate aplica regimul special pentru agricultori de la data înregistrării
în scopuri de TVA sau de la data la care ar fi fost înregistrată dacă avea obligaţia de a solicita
înregistrarea şi nu solicită sau solicită cu întârziere înregistrarea în scopuri de TVA.
În cazul înregistrării în scopuri de TVA, prin normele metodologice se stabilesc
ajustările de efectuat pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu a fost aplicat
regimul special pentru agricultori. În situaţia în care agricultorul nu solicită sau solicită
înregistrarea cu întârziere, organul fiscal aplică dispoziţiile art. 310 alin. (6) lit. a) şi b).
Organul fiscal competent va opera radierea din Registrul agricultorilor care aplică regimul
special a agricultorilor care sunt înregistraţi în scopuri de TVA, în termen de 3 zile de la data
la care înregistrarea se consideră valabilă.
Agricultorul care aplică regimul special poate opta oricând pentru aplicarea regimului
normal de taxă, prin depunerea la organul fiscal a unei notificări în acest sens, caz în care
organul fiscal operează radierea agricultorului din Registrul agricultorilor care aplică regimul
special până la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă notificarea. După
exercitarea opţiunii de aplicare a regimului normal de taxă, agricultorul nu mai poate aplica
din nou regimul special pentru o perioadă de cel puţin 2 ani de la data înregistrării în
scopuri de TVA.
În cazul în care, după expirarea perioadei de 2 ani, agricultorul optează din nou pentru
aplicarea regimului special pentru agricultori, acesta trebuie să depună la organul fiscal
Formularul 087.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care optează pentru aplicarea
regimului special pentru agricultori pot solicita scoaterea din evidenţa persoanelor
înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special. Solicitarea se poate
depune la organul fiscal competent între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei
fiscale aplicate de persoana impozabilă, anularea înregistrării fiind valabilă de la data
comunicării deciziei privind anularea înregistrării în scopuri de TVA. Organele fiscale au
obligaţia de a soluţiona solicitările de scoatere a persoanelor impozabile din evidenţa
persoanelor înregistrate în scopuri de TVA cel târziu până la finele lunii în care a fost
depusă solicitarea şi de a înscrie agricultorul în Registrul agricultorilor care aplică regimul
special.
În cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, până la comunicarea
deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, acestora le revin toate drepturile şi
obligaţiile aferente persoanelor înregistrate. Persoana impozabilă care a solicitat scoaterea
din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA are obligaţia să depună ultimul
decont de taxă, indiferent de perioada fiscală aplicată, până la data de 25 a lunii următoare
105
celei în care a fost comunicată decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA. În ultimul
decont de taxă depus, persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor
înregistrate în scopuri de TVA au obligaţia să evidenţieze valoarea rezultată ca urmare a
efectuării tuturor ajustărilor de taxă, persoanele impozabile care aplică regimul special
pentru agricultori neavând drept de deducere pentru bunurile/serviciile alocate activităţilor
supuse acestui regim.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cărora agricultorul care aplică
regimul special le livrează produsele agricole sau le prestează serviciile agricole, au dreptul
la deducerea compensaţiei în cotă forfetară achitată agricultorului care aplică regimul
special, în aceleaşi limite şi condiţii aplicabile pentru deducerea TVA.
Persoanele impozabile nestabilite în România şi neînregistrate în scopuri de TVA au
dreptul la restituirea compensaţiei în cotă forfetară, achitată agricultorului care aplică
regimul special, în aceleaşi limite şi condiţii aplicabile persoanelor impozabile înregistrate în
scopuri de TVA. Prin ordin al preşedintelui ANAF se stabileşte procedura de restituire a
compensaţiei în cotă forfetară către persoanele impozabile nestabilite în România şi
neînregistrate în scopuri de TVA.
Norme de aplicare:
Persoanele impozabile își pot exercita dreptul de deducere/restituire a
compensației în cotă forfetară achitată agricultorului, numai în măsura în care
agricultorul este înscris la data livrării/prestării în Registrul agricultorilor care
aplică regimul special.
Registrul de evidenta fiscala – pentru activitati independente
In MOf nr 10 din 05.01.2018 a fost publicat OMFP 3254/2017 privind Registrul de

evidenta fiscala care trebuie utilizat de catre persoanele fizice care desfasoara activitati
independente (PFA, II, profesii liberale).
Acesta ar fi trebuit sa apara inca de la inceputul anului 2015, conform OUG nr
80/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 906 din 12 decembrie 2014....Dar iata-l dupa 3 ani de asteptari...
106
Astfel, contribuabilii pentru care venitul net anual se stabilește în sistem real, în baza
datelor din contabilitate, au obligația să completeze Registrul de evidență fiscală.
Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pentru care venitul net
anual se stabilește pe baza normelor de venit au obligația să completeze în Registrul de
evidență fiscală numai partea referitoare la venituri.
In ceea ce priveste veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, se poate aplica
un impozit anticipat sau final. Astfel, daca se opteaza pentru un impozit anticipat, persoana
poate completa în Registrul de evidență fiscală numai partea referitoare la venituri sau își
pot îndeplini obligațiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit.
Contribuabilii care au optat pentru stabilirea impozitului ca impozit final NU au obligația de
completare a Registrului de evidență fiscală.
În cazul în care activitatea se desfășoară în cadrul unei asocieri, obligațiile referitoare
la Registrul de evidență fiscală îi revin asociatului desemnat care răspunde pentru
îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice.
Registrul de evidență fiscală are ca scop înscrierea informațiilor care stau la baza
determinării venitului net anual/pierderii nete anuale cuprins/cuprinse în Declarația 200
privind venitul realizat din România.
Registrul de evidență fiscală se completează ANUAL cu totalul veniturilor și totalul
cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestora, în anul curent, pentru întreaga perioadă
de activitate desfășurată în anul fiscal precedent, până la data depunerii Declarației 200, dar
nu mai târziu de termenul de depunere stabilit de lege.
Registrul de evidență fiscală se ține, după caz, pe fiecare sursă de venit din cadrul
fiecărei categorii de venit, astfel încât venitul brut și cheltuielile deductibile determinate
107
anual să corespundă cu cele înscrise în Declarația 200 privind venitul realizat din România
sau în Declarația anuală de venit 204 pentru asocierile fără personalitate juridică.
În cazul în care contribuabilul are mai multe surse de venit, evidența se ține pe fiecare
sursă de venit în cadrul aceluiași registru de evidență fiscală.
Detalierea elementelor de calcul pentru stabilirea venitului net anual/pierderii nete
anuale evidențiate în Registrul de evidență fiscală se efectuează în funcție de necesitățile
proprii ale acestuia și de specificul activității.
Înregistrarea venitului brut anual în Registrul de evidență fiscală se efectuează în

funcție de natura activității, pe fiecare sursă din cadrul fiecărei categorii de venit.
Cheltuielile deductibile anual se evidențiază în Registrul de evidență fiscală, după caz,
în funcție de natura acestora, pe fiecare sursă din fiecare categorie de venit, astfel încât să
corespundă cu cele înscrise în Declarația 200 sau în Declarația 204.
NU se înregistrează în Registrul de evidență fiscală:
f) cheltuielile care depășesc limitele de deducere prevăzute de Codul fiscal;
g) cheltuielile nedeductibile prevăzute la art. 68 alin. (7) din Codul fiscal;
h) cheltuielile reprezentând contribuții sociale obligatorii (CAS si CASS), datorate de
către contribuabil, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual și/sau într-o
formă de asociere. Deducerea acestor cheltuieli se efectuează la recalcularea venitului
net anual/pierderii nete anuale, de organul fiscal competent;
i) TVA colectata, deoarece nu reprezinta venit;
j) TVA dedusa, deoarece nu reprezinta cheltuiala.
Registrul de evidență fiscală se modifică ori de câte ori se constată diferențe cu privire
la veniturile și/sau cheltuielile înregistrate inițial, până la data depunerii declarației
rectificative.
Registrul de evidență fiscală poate fi tinut în formă scrisă sau electronică, cu
respectarea modelului și conținutului prevăzute în OMFP 3254/2017. De asemenea,
Registrul se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabilului/sediul asocierii, fie în formă
scrisă, fie în format electronic.
Regimul veniturilor din drepturile de proprietate intelectuala

Intre 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2017
In vederea stabilirii bazei de calcul a impozitului pe venit, atat in cazul drepturilor de
proprietate intelectuală, cat si a lucrărilor de artă monumentală, din venitul brut stabilit in
contract se va scadea o cheltuială forfetara (fixa) de 40% din venitul brut, precum si
contribuţiile sociale (contributia la pensii si la sanatate), daca este cazul.
Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta intre doua modalitati de
impozitare, respectiv:
- o cotă de impunere de 10% aplicata la venitul brut;
108
- o cota de impunere de 16 % aplicata la venitul brut, din care se scade cota
forfetară de cheltuieli de 40% si contribuţiile sociale (contributia la pensii si la
sanatate), daca este cazul.
Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale (avocati, notari), care
NU au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum şi persoanele care
au calitatea de pensionari, NU datorează CAS pentru veniturile din drepturi de autor.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, a fost eliminata conditia referitoare la a fi salariat. Astfel, chiar
daca o persoana obtine si venituri din salarii sau nu, aceasta va datora obligatoriu contributia
la pensie (CAS) de 10,5%.
Precizam faptul ca baza lunară de calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre venitul
brut şi cheltuiala fixa reprezentand 40% din venitul brut şi nu poate fi mai mare decât
echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna pentru care se
datorează contribuția.
In anul 2017, castigul salarial mediu brut lunar este de 3.131 lei, iar baza maxima
lunara inseamna 15.655 lei.
Pana la 31 decembrie 2016, NU se datora contributia la sanatate (CASS) de 5,5%, dacă

beneficiarul obtinea venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri
din pensii, venituri din PFA, profesii liberale etc.
Incepand cu 1 ianuarie 2017 asupra veniturilor din drepturi de autor se datoreaza
CASS de 5,5% indiferent daca persoana care realizeaza venituri din drepturi de autor
realizeaza si alte venituri.
Ambele contributii sociale sunt plafonate la 5 salarii medii brute (CAS este plafonata
incepand cu 1 ianuarie 2016, iar CASS incepand cu 1 ianuarie 2017).
Exemplu:
In noiembrie 2017, Popescu Rares a incheiat un contract pe drepturi de autor cu o
televiziune, venitul brut negociat fiind de 5.000 lei.
Care este nivelul impozitului pe venit retinut de catre platitorul de venit?
Cota de 10%
In acest caz, cota de 10% se aplica la venitul brut, astfel:
Impozit pe venit = 5.000 lei x 10% = 500 lei
Baza de calcul contributii sociale = 5.000 lei - 5.000 lei x 40% = 3.000 lei
CAS = 3.000 lei x 10,5% = 315 lei
CASS = 3.000 lei x 5,5% = 165 lei
Venit net = 5.000 lei – 500 lei – 480 lei = 4.020 lei
Cota de 16%
Chiar daca este salariata, persoana va datora obligatoriu contributia la pensie (CAS)
de 10,5% si cea la sanatate de 5,5%.
Baza de calcul contributii sociale = 5.000 lei - 5.000 lei x 40% = 3.000 lei
CAS = 3.000 lei x 10,5% = 315 lei
CASS = 3.000 lei x 5,5% = 165 lei
109
Impozit pe venit = (3.000 lei – 315 lei – 165 lei) x 16% = 403 lei
Venit net = 5.000 lei – 403 lei – 480 lei = 4.117 lei
Observam ca, daca se opteaza pentru 16% impozitul retinut este de 403 lei, pe cand in
primul caz cand se opteaza pentru 10% este de 500 lei.
Dupa 1 ianuarie 2018 (OUG 79/2017)

Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta intre doua modalitati de
impozitare, respectiv:
- o cotă de impunere de 7% aplicata la venitul brut;
- o cota de impunere de 10% aplicata la venitul brut, din care se scade cota
forfetară de cheltuieli de 40%.
ATENTIE! Incepand cu 1 ianuarie 2018 dar pana la intrarea in vigoare a OUG 18/2018,
CAS si CASS NU se mai retineau la sursa de catre platitorii de venituri, acestia avand
doar obligatia impozitarii veniturilor respective.
De altfel, astfel de venituri obtinute in intervalul de mai sus NU mai trebuie raportate
prin Declaratia 112 ci prin Formularul 100 care a fost modificat prin OPANAF 3781/2017,
publicat in MOf nr 1037 din 28 decembrie 2017 si in Declaratia 205, modificata prin
OPANAF 3726/2017, publicat in MOf nr 1038 din 29 decembrie 2017.
In Formularul 100, in Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat s-au
introdus 5 noi poziţii cu următorul cuprins:
a) impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuala;
b) impozit pe veniturile din arendarea bunurilor agricole;
c) impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica platitoare de impozit pe profit;
d) impozit pe veniturile obţinute de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 (impozit specific);
e) impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor.
Dupa OUG 18/2018

Marea noutate consta in faptul ca aceste venituri au fost eliminate din categoria
veniturilor din activitati independente si au fost introduse prevederi speciale cu privire la
impozitarea lor si stabilirea venitului net anual.
Conform OUG 18/2018, veniturile din activităţi independente cuprind veniturile din
activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii şi veniturile din profesii liberale, realizate
în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală

provin din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor, inclusiv din crearea unor
lucrări de artă monumentală, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații
geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele asemenea.
110
Aceste venituri sunt considerate ca fiind obținute din România, numai dacă sunt
primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin intermediul unui
sediu permanent al acestuia stabilit în România.
Persoanele care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuală datorează

impozit pe venit, acesta fiind final.
Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări
de artă monumentală, se determină de către plătitorii venitului, persoane juridice sau alte
entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.
În cazul exploatării de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală,
venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de
gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, fără aplicarea cotei forfetare de
cheltuieli de 40%.
Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net și se
reține la sursă, de către plătitorii de venituri, la momentul plății veniturilor. Impozitul
calculat și reținut reprezintă impozit final și se achita la bugetul de stat până pe 25 inclusiv a
lunii următoare celei în care a fost reținut.
Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pentru
veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuala.
Plătitorii de astfel de venituri NU au obligația calculării, reținerii la sursă și plății

impozitului din veniturile plătite dacă efectuează plăți către asocierile fără personalitate
juridică, precum și către entități cu personalitate juridică, care organizează și conduc
contabilitate proprie, pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat,
pentru venitul său propriu.
Contribuabilii nu au obligația de completare a Registrului de evidență fiscală și de
conducere a evidenței contabile. Acestia pot dispune asupra destinației unei sume
reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul datorat, după cum urmează:
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul datorat revine
organului fiscal, pe baza Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate.
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata acestei sume
de către plătitorii de astfel de venituri, până la termenul de plată a impozitului. Opțiunea se
exercită în scris de către contribuabil și se aplică la momentul plății impozitului de către
plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Opțiunea rămâne valabilă pe
perioada derulării contractului încheiat între părți, începând cu luna exercitării opțiunii, dar
nu mai mult de 2 ani fiscali consecutivi.
ANUL 2019
111
Stabilirea venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală

Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală primit de la alți plătitori decât
persoanele juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, se
stabilește de contribuabili prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor forfetare de 40% din
venitul brut.
Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală,
contribuabilii pot completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență
fiscală. Obligațiile declarative sunt cele stabilite pentru veniturile nete anuale din activități
independente determinate în sistem real.
Stabilirea venitul net anual, în sistem real pe baza datelor din contabilitate
Contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să
opteze pentru determinarea venitului net în sistem real.
Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
este obligatorie pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o
nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin
completarea corespunzătoare a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile
sociale datorate de persoanele fizice și depunerea formularului la organul fiscal până la data
de 15 martie, inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019.
Începând cu anul 2019, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se
exercită prin completarea Declarației unice, cu informații privind determinarea venitului net
anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent, respectiv în
termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea
în cursul anului fiscal.
Obligațiile declarative și regulile de impunere sunt cele stabilite pentru veniturile nete
anuale din activități independente determinate în sistem real.
Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală

pentru care impozitul se reține la sursă, au obligația de a depune Declaratia unica dacă
nivelul venitului net estimat a se realiza pe fiecare sursă de venit este sub nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, iar nivelul venitului net cumulat este cel puțin egal cu 12 salarii
minime brute pe țară.
Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală,
pentru care plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină, să plătească și să declare
112
CAS, nu au obligația depunerii Declarației unice. În situația în care persoanele fizice pentru
care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și declarării CAS realizează și
venituri din activități independente, pentru aceste venituri nu depun declarația.
In concluzie, in anul 2018, conform OUG 18/2018, exista doua tipuri de drepturi de
proprietate intelectuala:
1. Drepturi de proprietate intelectuala primite de la alte persoane decat persoanele
juridice si alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, pentru care
contribuabilii persoane fizice se autoimpun si depun Declaratia unica.
Nu se datoreaza CAS pentru veniturile din proprietate intelectuala daca persoanele
fizice sunt asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, daca sunt pensionari sau
realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor.
Daca nu se incadreaza la exceptii si estimeaza venituri peste plafon, persoanele fizice
vor plati CAS si vor depune Declaratia unica pentru CAS.
2. Drepturi de proprietate intelectuala primite de la persoanele juridice si alte entitati

care au obligatia de a conduce evidenta contabila, pentru care atat impozitul cat si
contributiile se retin la sursa.
Se retine CAS daca venitul estimat este mai mare de 12 salarii minime brute pe tara si
persoana fizica nu se afla intr-una din situatiile exceptate (daca persoanele fizice sunt
asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, daca sunt pensionari sau realizeaza venituri
din salarii si asimilate salariilor).
Se retine CASS daca nivelul net estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel
putin egal cu 12 salarii minime brute pe tara.
Contributiile si impozitul retinute se vor declara de catre platitor prin Formularul 112.
In aceasta situatie contribuabilul persoana fizica nu are obligatia depunerii Declaratiei unice.
De retinut!
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate
intelectuală pentru care impozitul se reţine la sursă, obţinute de la un singur plătitor de
venit, iar nivelul net estimat al acestor venituri este cel puţin egal cu 12 salarii minime,
plătitorul de venit are obligaţia să calculeze, să reţină, să plătească CAS si CASS şi să depună
Declaraţia 112 până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
veniturile.
În contractul încheiat între părţi se desemnează plătitorul de venit în vederea
calculării, reţinerii şi plăţii CAS si CASS prin reţinere la sursă, precum şi venitul ales pentru
care datorează contribuţia, în anul în curs. Nivelul contribuţiilor calculate şi reţinute la
fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părţi, până la concurenţa
contribuţiilor aferente venitului ales precizat în contract. Beneficiarul NU depune Declaratia
unica.
În situaţia în care veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt realizate din
mai multe surse, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puţin un plătitor de venit
sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime, contribuabilul desemnează prin
contractul încheiat între părţi plătitorul de venit de la care venitul realizat este cel puţin egal
113
cu 12 salarii minime şi care are obligaţia să calculeze, să reţină şi să plătească CAS si CASS şi
stabileşte venitul ales pentru care datorează contribuţiile, în anul în curs. Plătitorul de venit
desemnat depune Declaraţia 112 până la 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se
plătesc veniturile. Nivelul contribuţiilor calculate şi reţinute la fiecare plată de către
plătitorul de venit este cel stabilit de părţi, până la concurenţa contribuţiilor aferente
venitului ales precizat în contract.
Aceste prevederi nu se aplică în cazul în care nivelul venitului net din drepturi de
proprietate intelectuală estimat a se realiza pe fiecare sursă de venit este sub nivelul a 12
salarii minime.
În situaţia în care venitul cumulat din aceste surse este cel puţin egal cu 12 salarii
minime brute pe ţară, contribuabilul are obligaţia depunerii Declaraţiei unice.
IMPORTANT! Dacă persoanele fizice care obtin venituri din drepturi de proprietate
intelectuala, pentru care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și declarării
CAS, realizează și venituri din activități independente, pentru aceste venituri nu depun
Declarația unica pe parte de CAS, din moment ce contributia sociala a fost deja retinuta de
catre o entitate.
Regimul serviciilor medicale sub forma de abonament
A) OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2017
Incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2017, la calculul impozitului pe venitul

din salarii la functia de baza, se poate deduce din venitul brut si valoarea serviciilor
medicale furnizate sub forma de abonament, insa acestea trebuie sa fie suportate de
angajati. Venitul net impozabil la functia de baza este:
Venit impozabil = Venit brut – Contributii obligatorii –Deducerea persoanala – Cotizatia

sindicala – Contribuția la fonduri de pensii facultative (400 euro/an) – [Prime de asigurare
voluntara de sanatate - Servicii medicale cu abonament] (400 euro/an)

În cazul în care un angajat care obţine venituri din salarii la funcţia de bază
se mută în cursul anului la un alt angajator, verificarea încadrării în plafonul anual
a sumelor reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative, primele de
asigurare voluntară de sănătate precum și serviciile medicale furnizate sub formă
de abonament, pentru care se acordă deducerea, se efectuează în baza
documentelor justificative eliberate de către angajatorul anterior prin care se
atestă nivelul deducerilor acordate până la momentul mutării.
B) Legea 177/2017 privind aprobarea OUG 3/2017 pentru modificarea şi completarea

Legii 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in MOf nr 584 din 21 iulie 2017
114
Sunt venituri neimpozabile primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și

serviciile medicale furnizate sub formă de abonament (NOU – Legea 177/2017),
conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, suportate
de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro.
Impozitul pe veniturile din salarii se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din
venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative la scheme de pensii facultative,
suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
- primele de asigurare voluntară de sănătate si serviciile medicale furnizate sub
forma de abonament (incepand cu 1 februarie 2017), suportate de angajaţi, astfel
încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro
- Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale
furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa –
Legea 177/2017;
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale
obligatorii aferente unei luni, pe fiecare loc de realizare a acestora.
C) OG 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 706 din 31 august 2017
Neincluderea în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale a serviciilor

medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații
proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească limita de 400 euro/angajat.
D) Legea 72/2018 privind aprobarea OG 25/2017 pentru modificarea şi

completarea Codului fiscal, publicata in MOf nr 260 din 23 martie 2018
In cazul persoanelor care obtin venituri din activitati independente, se introduce

posibilitatea de a-si deduce cheltuielile rezultate din incheierea de abonamente pentru
servicii medicale, ca si in cazul salariatilor, in limita a 400 euro/an.
Inainte de Legea 72/2018 Dupa Legea 72/2018

(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile (5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile
limitat: limitat:
h) primele de asigurare voluntară de h) primele de asigurare voluntară de
sănătate, conform Legii nr. 95/2006 privind sănătate, precum şi serviciile medicale
115
reforma în domeniul sănătății, plătite în furnizate sub formă de abonament, plătite
scopul personal al contribuabilului, în scopul personal al contribuabilului,
indiferent dacă activitatea se desfășoară indiferent dacă activitatea se desfăşoară
individual sau într-o formă de asociere, în individual sau într-o formă de asociere, în
limita echivalentului în lei a 400 euro anual limita echivalentului în lei a 400 euro anual
pentru fiecare persoană; pentru fiecare persoană;
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile: (7) Nu sunt cheltuieli deductibile:

d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele d) cheltuielile cu primele de asigurare,
decât cele prevăzute la alin. (4) lit. f), alin. (5) precum şi cu serviciile medicale furnizate
lit. h) și cele efectuate pentru persoanele care sub formă de abonament, altele decât cele
obțin venituri din salarii și asimilate prevăzute la alin. (4) lit. f), alin. (5) lit. h) şi
salariilor, definite potrivit prevederilor cap. cele efectuate pentru persoanele care obţin
III - Venitul din salarii și asimilate salariilor; venituri din salarii şi asimilate salariilor;
In cazul veniturilor salariale, se precizeaza faptul ca depasirea limitei de 400 de

euro/angajat pe an in cazul abonamentelor de servicii medicale reprezinta venit de natura
salariala si se impoziteaza ca atare. De asemenea, este eliminata trimiterea la Legea
95/2006, atunci cand sunt prezentate asigurarile de santate si abonamentele de servicii
medicale.
Inainte de Legea 72/2018 Dupa Legea 72/2018

(3) Avantajele, în bani sau în natură, includ: (3) Avantajele, în bani sau în natură, includ:
g) primele de asigurare plătite de către g) primele de asigurare, precum şi cu
suportator pentru angajații proprii sau alt serviciile medicale furnizate sub formă de
beneficiar de venituri din salarii și asimilate abonament plătite de către suportator
salariilor, la momentul plății primei pentru angajaţii proprii sau alt beneficiar de
respective, altele decât cele obligatorii și cele venituri din salarii şi asimilate salariilor, la
care se încadrează în condițiile prevăzute la momentul plăţii acestora, altele decât cele
alin. (4) lit. t); obligatorii şi cele care se încadrează în
condiţiile prevăzute la alin. (4) lit. t);
Alin 4. Următoarele venituri nu sunt Alin 4. Următoarele venituri nu sunt

impozabile: impozabile:
t) primele de asigurare voluntară de sănătate, t) primele de asigurare voluntară de sănătate,
precum și serviciile medicale furnizate sub precum şi serviciile medicale furnizate sub
formă de abonament, conform Legii nr. formă de abonament, suportate de angajator
95/2006, republicată, cu modificările și pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul
completările ulterioare, suportate de anului să nu se depăşească echivalentul în lei
angajator pentru angajații proprii, astfel încât al sumei de 400 euro;
la nivelul anului să nu se depășească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
Atentie! Exista problema daca prin aceste abonamente de servicii medicale se puteau
deconta si serviciile medicale care fac parte din pachetul de baza. Exista riscul ca
116
reprezentantii ANAF sa considere ca serviciile de baza sunt acoperite prin CASS datorata de
angajati si ca acestea sa nu intre in categoria facilitatii de 400 euro/angajat.
Conform art 347 din Legea 95/2006:

- pachet de servicii medicale de bază - serviciile şi produsele destinate prevenirii,
diagnosticării, tratamentului, corectării şi recuperării diferitelor afecţiuni, la care
asiguraţii au acces în totalitate, parţial sau cu anumite limitări în volum ori în suma
acoperită, în temeiul asigurărilor sociale de sănătate;
- servicii medicale furnizate sub formă de abonament - servicii medicale preplătite
pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaţilor şi nu prin intermediul
asigurătorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de bază din
sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Modificari aduse Codului Muncii – Legea 88/2018 din 10 aprilie 2018
In MOf nr 644 din 7 august 2017 a fost publicata OUG 53/2017 pentru modificarea și
completarea Legii 53/2003 privind Codul muncii prin care s-au adus modificari majore in
ceea ce priveste definirea muncii nedeclarate si s-au majorat semnificativ amenzile pentru
asa numitele “munca la negru” si “munca la gri”.
Ulterior, in MOf nr 315 din 10 aprilie 2018 a fost publicata Legea 88/2018 privind
aprobarea OUG 53/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul
muncii, care contine o serie de precizari binevenite.
Astfel, munca nedeclarată reprezintă:
a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în
formă scrisă, CEL TARZIU în ziua anterioară începerii activității;
b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului
individual de muncă în REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul de muncă
suspendat;
d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul
contractelor de muncă cu timp parțial.
Contractul de muncă se încheie în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii
activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului de muncă în formă scrisă
revine angajatorului. Anterior începerii activității, contractul de muncă se înregistrează în
REVISAL, care se transmite ITM cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii.
ATENTIE! – OG 53/2017
Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului de muncă
pentru salariații care prestează activitate în acel loc (sediu social, punct de lucru etc).
Incalcarea acestei prevederi se sanctioneaza cu amendă de 10.000 lei.
Legea 88/2018
117
Locul de muncă reprezintă locul în care salariatul îşi desfăşoară activitatea, situat în
perimetrul asigurat de angajator, persoană fizică sau juridică, la sediul principal sau la
sucursale, reprezentanţe, agenţii sau puncte de lucru care aparţin acestuia.
Copia contractului individual de muncă se păstrează la locul de muncă pe suport de
hârtie sau pe suport electronic, de către persoana desemnată de angajator în acest scop,
cu respectarea prevederilor privind confidenţialitatea datelor cu caracter personal.
O alta modificare adusa de OUG 53/2017 consta in faptul ca angajatorul are obligația
de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu
evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune
controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru. In
caz contrar, angajatorul poate primi o amenda cuprinsa intre 1.500 si 3.000 lei.
Legea 88/2018
Pentru salariaţii mobili şi salariaţii care desfăşoară muncă la domiciliu, angajatorul
ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condiţiile stabilite cu
salariaţii prin acord scris, în funcţie de activitatea specifică desfăşurată de către aceştia.
Contravenţii si amenzi:
a) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract de
muncă, se sanctioneaza cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană
identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;
b) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor
contractului individual de muncă în REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii
activității, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a
depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;
c) primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariati în perioada în care acesta/acestia
are/au contractul de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare
persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;
d) primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariati în afara programului de lucru
stabilit în cadrul contractelor de muncă cu timp parțial, cu amendă de 10.000 lei
pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000
lei;
Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii

procesului-verbal jumătate din amenda, inspectorul de muncă făcând mențiune despre
această posibilitate în procesul-verbal.
In cazul constatării săvârșirii uneia dintre faptele prevăzute la lit a-c, inspectorul de
muncă dispune sistarea activității locului de muncă organizat, supus controlului.
Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale
aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea
activității: prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea elementelor
contractului individual de muncă în REVISAL sau, după caz, încetarea suspendării
contractului individual de muncă și prezentarea documentelor care dovedesc plata
contribuţiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin
lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată. .
118
Reluarea activităţii cu încălcarea dispoziţiilor de mai sus constituie infracţiune
şi se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
ABROGAT:
Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără
încheierea unui contract individual de muncă. Astfel, nu se mai considera fapta de natura
penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane fara contract, insa amenzile au crescut
semnificativ.
Activitatea de telemunca
In MOf nr 296 din 2 aprilie 2018 a fost publicata Legea 81/2018 privind
reglementarea activității de telemuncă.
Telemunca este forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și
voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține,
în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind
tehnologia informației și comunicațiilor (laptop-uri, tablete, smartphone-uri, calculatoare
PC etc).
Telesalariatul este orice salariat care desfășoară activitatea în condițiile de mai sus.
Activitatea de telemuncă se bazează pe acordul de voință al părților și se prevede în

contractul de muncă pentru personalul nou-angajat sau prin act adițional la contractul de
muncă, pentru salariatii existenti (nerespectarea acestei masuri se sanctioneaza cu amenda
de 5.000 lei).
Refuzul salariatului de a consimți la prestarea activității în regim de telemuncă NU
poate constitui motiv de modificare unilaterală a contractului de muncă și nu poate constitui
motiv de sancționare disciplinară a acestuia.
Telesalariatul beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, prin
regulamentele interne și contractele colective de muncă aplicabile salariaților care au locul
de muncă la sediul sau domiciliul angajatorului (concediu de odihna, concediu medical etc).
Telesalariații organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul. Acestia
pot efectua ore suplimentare la solicitarea angajatorului, doar daca sunt salariati cu norma
intreaga (nerespectarea acestei prevederi se sanctioneaza cu amenda de 5.000 lei).
Angajatorul are dreptul să verifice activitatea telesalariatului, în condițiile stabilite
prin contractul de muncă sau regulamentul intern.
În cazul activității de telemuncă, in afara elementelor cunoscute, contractul individual
de muncă include si următoarele informatii:
a) precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă (nerespectarea acestei
dispoziții se sanctioneaza cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană);
b) perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă
organizat de angajator;
c) locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;
d) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea
telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;
119
e) modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
f) responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității
de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă;
g) obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității
de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa;
h) obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din
reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil și/sau regulamentul
intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația
telesalariatului de a respecta aceste prevederi;
i) măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul
angajaților și care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod
regulat;
j) condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de
telemuncă.
Incheierea contractului individual de muncă fără stipularea clauzelor prevăzute la lit.

b)-j) de mai sus se sanctioneaza cu amendă de 5.000 lei.
NOUL plafon de scutire la TVA - 300.000 lei de la 1 aprilie 2018

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L265 din 14 octombrie 2017 a fost publicata
Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1855 a Consiliului de autorizare a României să
aplice o măsură specială de derogare de la articolul 287 din Directiva 2006/112/CE privind
sistemul comun al TVA.
Astfel, pana la 31 decembrie 2020, Romania a primit derogare de a aplica un plafon
majorat de scutire la TVA de 300.000 lei, insa ca aceasta decizie sa poata fi aplicata ar fi
trebuit implementata si in legislatia interna.
In MOf nr 260 din 23 martie 2018 a fost publicata Legea 72/2018 privind aprobarea
OG 25/2017 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, prin care art 310 a fost
modificat incepand cu 1 aprilie 2018 astfel:
„Persoana impozabilă stabilită în România a carei cifră de afaceri anuală, declarată sau
realizată, este inferioară plafonului de 88.500 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la
cursul BNR la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate
aplica scutirea de TVA, denumită regim special de scutire.”
Pentru anul 2018, sunt aplicabile următoarele reguli:
Entitati infiintate Entitati infiintate in perioada Entitati infiintate

inainte de 1 ianuarie 2018 1 ianuarie – 31 martie 2018 dupa 1 aprilie 2018
Punctul 1 Punctul 2 Punctul 3
120
1. Persoanele impozabile înființate anterior anului 2018 au obligația solicitării
înregistrării în scopuri de TVA, dacă depășesc plafonul de 220.000 lei în perioada
cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 martie 2018.
În cazul în care NU au depășit acest plafon în primele 3 luni ale anului, entitatile vor
solicita înregistrarea în scopuri de TVA dacă depășesc plafonul de 300.000 lei până la 31
decembrie 2018. La determinarea plafonului de 300.000 lei se ia în calcul și cifra de afaceri
realizată în intervalul ianuarie – martie 2018.
Exemplu:
Entitatea ALFA, neinregistrata in scopuri de TVA, este infiintata in anul 2015, iar in
luna ianuarie 2018 a efectuat livrari de bunuri taxabile la nivelul sumei de 240.000 lei.
Ce obligatii are entitatea ALFA?
Conform Codului fiscal, pana la data de 10 februarie 2018, entitatea avea obligatia sa
depuna Declaratia 010 la organul fiscal si este inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1
martie 2018.
2. Persoanele impozabile înființate în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2018 au obligația

solicitării înregistrării în scopuri de TVA dacă depășesc în perioada respectivă plafonul
de 220.000 lei.
În cazul în care NU au depășit acest plafon în primele 3 luni ale anului, entitatile vor
solicita înregistrarea în scopuri de TVA dacă depășesc plafonul de 300.000 lei până la 31
decembrie 2018.
Exemplu:
Entitatea ALFA s-a infiintat in 9 ianuarie 2018, luna in care a facturat servicii de
consultanta la nivelul sumei de 100.000 lei. La 28 februarie 2018, entitatea are o cifra de
afaceri cumulata de 270.000 lei.
Conform Codului fiscal, pana la data de 10 martie 2018, entitatea avea obligatia sa
depuna Declaratia 010 la organul fiscal si este inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1
aprilie 2018.
3. Persoanele impozabile înființate începând cu 1 aprilie 2018 au obligația solicitării

înregistrarii în scopuri de TVA dacă depășesc plafonul de 300.000 lei, de la înființare
până la 31 decembrie 2018 (plafonul NU SE CALCULEAZA FRACTIONAT)
Exemplu:
Entitatea ALFA s-a infiintat in 11 aprilie 2018, luna in care a emis facturi de vanzare
marfuri la nivelul sumei de 230.000 lei. In luna mai 2018, entitatea a inregistrat venituri de
50.000 lei, iar in luna iunie 2018 veniturile obtinute au fost de 40.000 lei.
Chiar daca in luna aprilie 2018 entitatea a inregistrat o cifra de afaceri de 230.000 lei,
aceasta NU are obligatia solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, deoarece plafonul de
scutire a fost majorat la 300.000 lei, incepand cu 1 aprilie 2018.
121
La 31 mai 2018, cifra de afaceri cumulata este de 280.000 lei (inferioara plafonului),
insa la 30 iunie 2018, cifra de afaceri cumulata este de 320.000 lei. Astfel, pana la 10 iulie
2018, entitatea are obligatia sa depuna Declaratia 010 la organul fiscal si va fi inregistrata in
scopuri de TVA incepand cu 1 august 2018.
--------------------------------------------------------------------------------------------
Prin excepție de la punctele 1 si 2 de mai sus, entitatile pentru care obligația solicitării
înregistrării în scopuri de TVA intervine începând cu 1 aprilie 2018 NU trebuie să solicite
înregistrarea în scopuri de TVA decât în situația în care depășesc plafonul de 300.000 lei
până la data de 31 decembrie 2018.
Cu alte cuvinte, entitatile care au depasit vechiul plafon de 220.000 lei in luna
martie 2018, NU au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA.
Exemplu:
Entitatea ALFA, neinregistrata in scopuri de TVA, obtine urmatoarele venituri:
- ianuarie 2018: 100.000 lei;
- februarie 2018: 80.000 lei;
- martie 2018: 60.000 lei.
Entitatea ALFA a obtinut la 31 martie 2018 o cifra de afaceri cumulata de 240.000 lei.
In mod normal, daca plafonul de scutire nu ar fi fost majorat, entitatea ar fi avut obligatia
solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA pana la 10 aprilie 2018, prin depunerea Declaratiei
010.
Dar tinand cont de prevederile Legii 72/2018, societatea ALFA nu mai are aceasta
obligatie.
Daca presupunem ca in luna aprilie 2018 veniturile recunoscute ar fi de 70.000 lei,
atunci cifra de afaceri cumulata de la inceputul anului ar fi de 310.000 lei, ceea ce inseamna
ca entitatea ar avea obligatia ca pana la 10 mai 2018 sa depuna Declaratia 010 la organul
fiscal si sa fie inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1 iunie 2018.
Dupa 1 aprilie 2018

Entitatile care s-au înregistrat în scopuri de TVA în perioada ianuarie-martie 2018,
ca urmare a depășirii plafonului de scutire de 220.000 lei, pot solicita începând cu 1 aprilie
2018 scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, în vederea aplicării
regimului special de scutire, cu condiția ca la data solicitării să nu fi depășit plafonul de
300.000 lei;
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA anterior anului 2018 pot
solicita anularea codului de TVA după data de 1 aprilie 2018, dacă:
- nu au depășit plafonul de scutire de 220.000 lei din anul precedent (respectiv anul
2017); și
- până la data solicitării scoaterii din evidență nu au depășit plafonul de 300.000 lei.
În cele 2 situații de mai sus, Declaratia 010 prin care se solicita anularea codului de
TVA poate fi depusa la organul fiscal între data de 1 și 10 a fiecărei luni următoare
122
perioadei fiscale aplicate. Anularea este valabilă de la data comunicării deciziei privind
anularea înregistrării în scopuri de TVA.
Organul fiscal are obligația de a soluționa solicitările de scoatere a persoanelor
impozabile din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, cel târziu până la finele
lunii în care a fost depusă solicitarea.
Entitatea care a solicitat anularea codului de TVA are obligația să depună ultimul
Decont de TVA 300, indiferent de perioada fiscală aplicată, până la 25 a lunii următoare celei
în care a fost comunicată decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA. În ultimul
Decont de TVA depus, entitatea are obligația să efectueze toate ajustările de TVA care se
impun (stocuri, servicii neutilizate, bunuri de capital).
Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1 septembrie 2017,
deoarece la 31 iulie 2017 cifra de afaceri obtinuta a fost de 230.000 lei. La 31 decembrie
2017, cifra de afaceri cumulata pe intreg anul a fost de 285.000 lei.
In perioada ianuarie – martie 2018, cifra de afaceri obtinuta a fost de 130.000 lei.
Entitatea ALFA poate solicita anularea codului de TVA in aprilie 2018?
Avand in vedere ca entitatea ALFA s-a inregistrat in scopuri de TVA in anul 2017, ca
urmare a depasirii vechiului plafon de scutire de 220.000 lei, aceasta NU poate renunta de
buna voie la codul de TVA in cursul anului 2018.
Entitatea indeplineste doar o conditie din cele 2 impuse prin Legea 72/2018 si anume
faptul ca in primele 3 luni ale anului 2018, cifra de afaceri a fost de 130.000 lei, inferioara
plafonului de 300.000 lei.
Daca la 31 decembrie 2018, cifra de afaceri obtinuta va fi mai mica decat 300.000 lei,
aceasta va putea solicita anularea codului de TVA in cursul anului 2019, conditia
suplimentara fiind ca până la data solicitării scoaterii din evidență sa nu depășeasca plafonul
de 300.000 lei.
Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA prin optiune, incepand cu 19
octombrie 2017. La 31 decembrie 2017, cifra de afaceri cumulata pe intreg anul a fost de
184.000 lei.
In perioada ianuarie – iunie 2018, cifra de afaceri obtinuta este de 260.000 lei,
perioada fiscala fiind trimestrul.
Entitatea ALFA poate solicita anularea codului de TVA in cursul anului 2018?
Avand in vedere ca entitatea ALFA s-a inregistrat prin optiune in scopuri de TVA in
anul 2017, fara sa depaseasca vechiul plafon de scutire de 220.000 lei, iar pana la 30 iunie
2018, cifra de afaceri obtinuta este de 260.000 lei, aceasta POATE renunta de buna voie la
codul de TVA prin depunerea Declaratiei 010 pana la data de 10 iulie 2018.
Presupunem ca Decizia de anulare a codului de TVA ii este comunicata pe 18 iulie

2018.
Entitatea va depune pana pe 25 iulie 2018 Decontul de TVA aferent celui de-al doilea
123
trimestru din anul 2018, iar pana pe 25 august 2018 ultimul Decont de TVA aferent perioadei
1 iulie 2018 – 17 iulie 2018, in care va efectua ajustarile de TVA care se impun conform
Codului fiscal.
Formularul 700 – modificarea vectorului fiscal pe cale electronica
In MOf nr 747 din 18 septembrie 2017 a fost publicat OPANAF 2.372/2017 pentru
aprobarea modelului, conţinutului, precum şi a instrucţiunilor de completare a
Formularului 700 „Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligaţii
fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal” prin care ar fi trebuit ca incepand cu 1 ianuarie
2018, societatile comerciale, precum si persoanele fizice care desfasoara activitati
independente sa poata sa isi actualizeze obligatiile din vectorul fiscal pe cale electronica (ON-
LINE).
Ulterior, in MOf nr 1027 din 27 decembrie 2017 a fost publicat OPANAF 3725/2017
pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de
obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal, prin care OPANAF 2372/2017 a fost abrogat.
Insa, de-abia incepand cu 22 martie 2018, Formularul 700 in format pdf inteligent a
fost publicat pe site-ul ANAF si poate fi utilizat de catre entitatile vizate, acesta depunandu-se
exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.
Atenţie! Declaraţia se completează NUMAI cu datele modificate faţă de datele
declarate anterior.
Pentru a putea selecta obligatiile fiscale care se doreste a fi actualizate, trebuie bifata
Declaraţia de înregistrare fiscală depusă iniţial de catre entitate, astfel:
- Declaraţia 010 pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate
juridică;
- Declaraţia 013 pentru contribuabilii nerezidenţi care desfăşoară activitate în
România prin unul sau mai multe sedii permanente;
- Declaraţia 015 pentru contribuabilii nerezidenţi care nu au sediu permanent în
România;
- Declaraţia 016 pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a
conducerii efective în România;
- Declaraţia 020 pentru persoane fizice române şi străine care deţin CNP;
- Declaraţia 030 pentru persoane fizice care nu deţin CNP;
- Declaraţia 040 pentru instituţii publice;
- Declaraţia 070 pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod
independent sau exercită profesii libere.
Prin intermediul acestui formular se poate realiza trecerea de la impozit pe profit la

microintreprindere sau invers, se poate evidentia calitatea de angajator prin luarea in
evidenta a impozitului pe veniturile salariale si a contributiilor aferente sau renuntarea la
aceasta calitate, precum si luarea in evidenta sau iesirea din sfera impozitului specific.
124
In ceea ce priveste TVA, Formularul 700 poate fi depus doar pentru modificarea
perioadei fiscale din LUNA in TRIMESTRU sau invers, pana la data de 15 ianuarie. Astfel:
- se bifeaza perioada fiscală „LUNA” de către entitatea care a utilizat ca perioadă fiscală
trimestrul, dar în cursul anului precedent a realizat o „cifră de afaceri” care a depăşit
plafonul de 100.000 euro, cu excepţia situaţiei în care entitatea a efectuat în cursul
anului precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri;
- se bifeaza perioada fiscală „TRIMESTRUL” de către entitatea care a utilizat ca perioadă
fiscală luna, dar în cursul anului precedent a realizat o „cifră de afaceri” care nu a
depăşit plafonul de 100.000 euro, cu excepţia situaţiei în care entitatea a efectuat în
cursul anului precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri;
- in continutul formularului se înscrie „cifra de afaceri” obţinută în anul precedent,
avandu-se în vedere baza de impozitare înscrisă pe rândurile din Decontul de TVA 300
corespunzătoare livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu
drept de deducere şi/sau a livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care locul
livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dar care dau drept de deducere,
precum şi rândurile de regularizări aferente. NU sunt luate în calcul sumele înscrise în
rândurile din decont aferente unor câmpuri de date informative cum sunt facturile
emise după inspecţia fiscală sau informaţii privind TVA neexigibilă.
Atenţie! Nu se depune Formularul 700 de catre entitatea:

- care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) - (6) din Codul
fiscal (se utilizeaza Declaratiile 010, 020, 070 etc, dupa caz);
- care utilizează trimestrul ca perioadă fiscală şi efectuează o achiziţie intracomunitară
de bunuri taxabilă în România (se utilizeaza Formularul 092);
- înregistrată în scopuri de TVA care solicită utilizarea altei perioade fiscale decât luna
sau trimestrul, respectiv semestrul sau anul calendaristic (se utilizeaza Formularul
306);
- care, după anularea codului de TVA, solicită reînregistrarea în scopuri de TVA (se
utilizeaza Formularul 099);
- care solicită anularea înregistrării în scopuri de TVA (se utilizeaza Declaratiile 010,
020, 070 etc, dupa caz);
- care utilizează ca perioadă fiscală trimestrul si care a realizat în anul precedent o „cifră
de afaceri” mai mica decat plafonul de 100.000 euro şi care are obligaţia depunerii la
organul fiscal, până la 25 ianuarie inclusiv, a Formularului 094;
De asemenea, Formularul 700 nu se depune pentru:

- modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare si de plata a impozitului pe
profit (se utilizeaza Formularul 012);
- efectuarea optiunii de modificare a anului fiscal (se utilizeaza Formularul 014).
Valoarea nominala a tichetelor de masa – pana la 15,18 lei/tichet

In MOf nr 412 din 15 mai 2018 a fost publicat OMMJS nr 1.618/2018 pentru
stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2018.
125
Astfel, începând cu luna mai 2018, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși
cuantumul de 15,18 lei.
Conform OMMJS nr 1.619/2018, publicat in MOf nr 412 din 15 mai 2018, incepand cu
luna mai 2018, valoarea sumei lunare care se acorda sub forma de tichete de cresa creste de
la 440 lei la 450 lei. Tichetele de creșă se acordă angajaților pentru creșterea copiilor în
vârstă de până la 2 ani sau de până la 3 ani, pentru copiii cu handicap și, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă,
acordarea lor se face la cererea unuia dintre părinți, în cazul în care angajații respectivi nu
beneficiază de concediul și de indemnizația pentru creșterea copilului.
Istoric:
Conform Legii 218/2016 pentru modificarea art. 3, alin. (1) din Legea 142/1998
privind acordarea tichetelor de masă, publicată în MOf nr. 931 din 18 noiembrie 2016,
incepând cu 1 decembrie 2016, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate
depăşi suma de 15 lei.
Astfel, angajatorii nu sunt obligaţi să acorde tichete de masa la nivelul maxim, ci doar
să se încadreze în acest plafon. De exemplu, un angajator poate acorda tichete de masa la
nivelul sumei de 10 lei, 11 lei, 14 lei sau maxim 15 lei, in functie de bugetul aprobat in acest
sens, comunicand nivelul agreat societatii furnizoare de tichete de masa.
In MOf nr 983 din 07 decembrie 2016 a fost publicat OMMFPSPV 2218/2016 privind
stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2016
care precizeaza ca pentru intervalul de timp decembrie 2016 - aprilie 2017 inclusiv,
valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi cuantumul de 15 lei.
In MOf nr 935 din 27 noiembrie 2017 a fost publicat OMMJS nr 1852/2017 pentru
stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2017.
Astfel, începând cu luna noiembrie, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși
cuantumul de 15,09 lei.
Conform Legii nr 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, angajatorul

distribuie salariaţilor tichetele de masă, lunar, în ultima decadă a fiecărei luni, pentru luna
următoare.
Atentie! Chiar daca o persoana este salariata cu timp partial (de exemplu 2 ore/zi),
aceasta are dreptul la un tichet de masa pentru fiecare zi lucrata, atat timp cat se afla la
functia de baza. Astfel, si un salariat cu norma partiala are dreptul la acelasi numar de tichete
de masa ca un salariat cu norma intreaga (bineinteles, daca a lucrat efectiv in toate zilele
lucratoare si daca ne referim la functia de baza).
Doar in cazul salariatilor care lucreaza in ture de peste 8 ore/zi, numărul de tichete
de masă se calculeaza prin raportarea timpul efectiv lucrat la norma de lucru de 8 ore/zi.
Fracțiile rezultate din calcul se consideră zi de prezență la lucru, cu condiția ca totalul zilelor
rezultat să nu depășească numărul de zile lucrătoare.
De exemplu, presupunem ca un angajat care are o norma de lucru tip ”12/24”, a

inregistrat 212 ore efectiv lucrate, luna respectiva avand 21 zile lucratoare.
Numar de zile conform norma de 8 ore = 212 ore / 8 ore = 26, 5 zile = 27 zile
126
Astfel, angajatul are dreptul la 21 tichete de masa, deoarece numarul de zile rezultat in
urma calculului il depaseste pe cel al zilelor lucratoare din luna.
In continuare cateva aspecte din HG 23/2015 pentru aprobarea Normelor de aplicare

a Legii nr 142/1998, publicata in MOf nr 54 din 22 ianuarie 2015:
- salariaţii beneficiaza, lunar, de un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul
de zile în care sunt prezenţi la lucru;
- la sfârșitul fiecărei luni, la data stabilită de angajator sau la data încetării contractului
individual de muncă, salariatul are obligația să restituie angajatorului tichetele de
masă pe suport hârtie acordate pentru luna în curs, dar necuvenite și neutilizate sau
contravaloarea acestora, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic. În cazul în
care salariatul utilizează într-o lună un număr de tichete de masă mai mare decât
numărul de zile lucrate, iar angajatorul nu a încasat de la salariat contravaloarea
tichetelor utilizate și necuvenite, angajatorul acordă acestuia pentru luna următoare
un număr de tichete de masă egal cu numărul de zile lucrătoare, diminuat cu numărul
de tichete acordate pentru luna anterioară și necuvenite. Practic, se face o regularizare
de la o luna la alta;
- angajatorii sunt obligaţi să înştiinţeze lunar salariaţii privind data alimentarii şi
valoarea tichetelor de masă transferate pe suportul electronic;
- tichetul de masa este valabil în anul calendaristic în care a fost emis, cu excepţia
tichetului emis în perioada 1 noiembrie - 31 decembrie, care poate fi utilizat până la
data de 31 decembrie a anului următor;
- angajatorii sunt obligati sa isi instruiasca salariaţii să nu vândă tichetele de masa;
aceste se folosesc doar cu scopul de a achiziţiona produse alimentare/achita masa şi
doar în unităţile agreate;
- tichetele de masă pe suport hârtie nu pot fi distribuite către salariaţi, dacă nu a fost
achitată integral contravaloarea tichetelor şi a costului imprimatelor.
Alte modificari fiscale aduse de OUG 25/2018

In MOf nr 291 din 30 martie 2018 a fost publicata OUG 25/2018 privind modificarea
și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-
bugetare, prin care au fost aduse si urmatoarele modificari Codului fiscal.
1. Scutirea de impozit a profitului reinvestit
În prezent, profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și

echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe
informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau
achiziționate și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este
scutit de impozit.
127
Contribuabilii au obligaţia de a păstra activele pentru care aplica facilitatea
neimpozitarii profitului reinvestit cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata lor de
utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile, dar nu mai mult de 5 ani.
În cazul nerespectării acestei prevederi, contribuabilul are obligaţia depunerii
declaraţiei fiscale rectificative deoarece impozitul pe profit se recalculează pentru sumele
respective şi se percep şi creanţe fiscale accesorii, începând cu data aplicării facilităţii, cu
următoarele excepţii:
- activele transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare;
- activele înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment; şi
- activele sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, în condițiile în care
aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de
contribuabil. În cazul echipamentelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe
baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
- sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații prevăzute de
lege (OUG 25/2018).
Aceasta masura a fost luata deoarece, conform OUG 91/2014 pentru modificarea și
completarea OUG 28/1999, operatorii urmează să schimbe în mod obligatoriu aparatele de
marcat electronice fiscale din dotare, indiferent de data achiziției acestora. Astfel, se
impunea introducerea unei prevederi potrivit căreia, în cazul înlocuirii aparatelor de
marcat electronice, pentru a respecta cerințele impuse de lege, să NU se aplice sancțiunea
referitoare la recalcularea impozitului pe profit și perceperea de creanțe fiscale accesorii.
2. Regimul veniturilor obtinute în baza contractelor de activitate sportivă
Persoanele care obtin venituri în baza contractelor de activitate sportivă, încheiate

potrivit Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, datorează impozit pe venit, impozitul
fiind final.
Prin OUG 38/2017 s-a introdus posibilitatea ca sportivii (de performanță sau
amatori) legitimați la un club, sa fie remunerați în baza unor contracte de activitate sportivă.
Veniturile obținute erau asimilate veniturilor din activități independente. Sportivii se puteau
înregistra la ANAF similar profesiilor liberale, insa erau obligati să conducă evidență
contabilă, să emită facturi și să emită chitanțe pentru încasări, ceea ce însemna o împovărare
pentru acestia.
Plătitorii veniturilor (persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce
evidență contabilă) au obligația de a calcula, de a reține și de a achita impozitul
corespunzător sumelor plătite, prin reținere la sursă, cota de impozitare fiind de 10%
asupra venitului brut, la momentul plății venitului.
Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat
până la 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Plătitorii de venituri NU au obligația calculării, reținerii la sursă și plății impozitului
din veniturile plătite dacă efectuează plăți către asocierile fără personalitate juridică, precum
și către entități cu personalitate juridică, care organizează și conduc contabilitate proprie,
128
pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său
propriu.
Contribuabilii NU au obligația de completare a Registrului de evidență fiscală și de
conducere a evidenței contabile si pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând
2% sau 3,5% din impozitul stabilit, astfel:
organului fiscal, pe baza Declarației unice 212 privind impozitul pe venit și contribuțiile
sociale datorate de persoanele fizice, procedura exacta urmand a fi aprobata prin ordin al
președintelui ANAF.
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata sumei de 2%
sau 3,5% din impozitul stabilit de către plătitorii de astfel de venituri, până la termenul de
plată a impozitului. Opțiunea se exercită în scris de către contribuabil și se aplică la
momentul plății impozitului de către plătitorii de venituri. Opțiunea rămâne valabilă pe
perioada derulării contractului de activitate sportivă încheiat între părți, începând cu luna
exercitării opțiunii, dar nu mai mult de 2 ani fiscali consecutivi.
3. Redirectionarea unei sume din impozitul pe veniturile din pensii
Orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul aferent
acestui venit, de a-l reține și de a-l plăti la bugetul de stat. Impozitul se calculează prin
aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii. Plătitorul
de venituri din pensii este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe
veniturile din pensii, pentru fiecare contribuabil.
In anul 2018, contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând
2% sau 3,5% din impozitul stabilit, astfel:
organului fiscal.
ANUL 2019
129
4. Regimul TVA pentru proiectele de cercetare-dezvoltare și inovare
Operațiunile efectuate în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare nu se

cuprind în sfera TVA dacă rezultatele cercetării NU sunt transferate altei persoane. Dreptul
de deducere pentru achizițiile destinate realizării proiectelor de cercetare-dezvoltare și
inovare se exercită în limitele și în condițiile prevăzute de Codul fiscal.
5. Modificari aduse Codului de procedura fiscala
In cazul debitorilor cu risc fiscal mic, organul fiscal poate aproba eșalonarea la plată a
obligațiilor fiscale restante, pe o perioadă de cel mult 12 luni. Este considerat cu risc fiscal
mic debitorul care, la data depunerii cererii, îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții:

a) nu are fapte înscrise în cazierul fiscal; a) nu are fapte înscrise în cazierul fiscal;
b) niciunul dintre administratori și/sau b) administratorii, în cazul SA si SCA și
asociați nu a deținut, în ultimii 5 ani anteriori asociații majoritari sau, după caz, asociatul
depunerii cererii, calitatea de administrator unic și/sau administratorii, în cazul celorlalte
sau asociat la persoane juridice care au fost societăți (SRL, SCS si SNC), nu au fapte
lichidate sau la care a fost declanșată înscrise în cazierul fiscal;
procedura insolvenței și la care au rămas
obligații fiscale neachitate;
c) nu se află în inactivitate temporară înscrisă
c) nu se află în inactivitate temporară înscrisă
la registrul comerțului sau în registre ținute
la registrul comerțului sau în registre ținute
de instanțe judecătorești competente; de instanțe judecătorești competente;
d) nu are obligații fiscale restante mai marid) nu are obligații fiscale restante mai mari
de 6 luni; de 12 luni;
e) nu a înregistrat pierderi contabile în e) nu a înregistrat, conform reglementărilor
fiecare an din ultimii 3 ani consecutivi; contabile, pierderi din exploatare în ultimul
exercițiu financiar închis;
f) în cazul persoanelor juridice, să fi fost f) în cazul persoanelor juridice, să fi fost
înființate cu minimum 12 luni anterior înființate cu minimum 12 luni anterior
depunerii cererii. depunerii cererii.
Alte modificari fiscale aduse de OUG 18/2018

In MOf nr 260 din 23 martie 2018 a fost publicata OUG 18/2018 privind adoptarea
unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin
care Codul fiscal a fost modificat.
130
1. Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit
În cazul persoanelor care obtin venituri din activități independente, altele decât
veniturile din profesii liberale, venitul net anual se poate determina fie in sistem real, fie pe
baza normelor anuale de venit de la locul desfășurării activității.
Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care
în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei
al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligația determinării
venitului net anual în sistem real. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea
echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat
de BNR, la sfârșitul anului fiscal. Aceste persoane au obligatia să depună Declarația unică
până la 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Contribuabilii pot ajusta normele anuale de venit în Declarația unică 212, prin
aplicarea coeficienților de corecție publicați de către Direcțiile generale regionale ale
finanțelor publice, respectiv a municipiului București, asupra normelor anuale de venit.
Procedura de ajustare a normei de venit, pentru determinarea venitului net anual, va fi
stabilita prin norme.
Contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impuși pe bază de norme
de venit, au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real.
Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
este obligatorie pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o
nouă perioadă dacă persoana nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea
Declarației unice 212 și depunerea acesteia la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019.
Începând cu anul 2019, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se
exercită prin completarea Declarației unice cu informații privind determinarea venitului
net anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent, respectiv în
termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea
în cursul anului fiscal.
Persoanele care obtin venituri din activități independente pentru care venitul net
anual se stabilește pe baza normelor de venit au obligația stabilirii impozitului anual
datorat, pe baza Declarației unice, prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de
venit ajustate, impozitul fiind final.
Plata impozitului anual datorat se efectuează până la data de 15 martie inclusiv a
anului următor celui de realizare a venitului.
2. Venituri din cedarea folosinței bunurilor – pe norma de venit
Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor

situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5
camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit.
131

(4) Contribuabilii au obligația să depună la (4) Contribuabilii au obligația să depună la
organul fiscal, pentru fiecare an fiscal, până la organul fiscal, pentru fiecare an fiscal, până la
31 ianuarie inclusiv, Declarația 220 privind 15 martie inclusiv a anului de realizare a
venitul estimat/norma de venit pentru anul veniturilor, Declarația unica. În cazul în care
în curs. In cazul în care contribuabilii încep să contribuabilii încep să realizeze în cursul
realizeze în cursul anului, după 31 ianuarie anului astfel de venituri, au obligația
inclusiv, astfel de venituri, în termen de 30 de completării și depunerii Declarației unice,
zile de la data producerii evenimentului în termen de 30 de zile de la data producerii
aceștia au obligația completării și depunerii evenimentului, pentru anul fiscal în curs.
Declarației 220 privind venitul estimat/
norma de venit pentru anul fiscal în curs.
(6) Impozitul anual datorat se calculează prin (6) Impozitul anual datorat se calculează de
aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale către contribuabil, pe baza datelor din
de venit, impozitul fiind final. Declarația unică prin aplicarea cotei de 10%
asupra normei anuale de venit, impozitul
fiind final.
(8) Plata impozitului se efectuează în cursul (8) Plata impozitului se efectuează până la
anului, în 2 rate egale, astfel: 50% din impozit data de 15 martie inclusiv a anului fiscal
până la 25 iulie inclusiv și 50% până la 25 următor celui de realizare a venitului.
noiembrie inclusiv.
(81) În cazul încetării sau suspendării (81) În cazul încetării sau suspendării
temporare a activității în cursul anului, temporare a activității în cursul anului,
contribuabilul va notifica evenimentul contribuabilul va notifica evenimentul
organului fiscal în termen de 30 de zile de la organului fiscal în termen de 30 de zile de la
data producerii acestuia, în vederea data producerii acestuia, prin depunerea
recalculării plăților stabilite în contul Declarației unice și își va recalcula
impozitului anual datorat. impozitul anual datorat.
Contribuabilii care realizează venituri din închirierea camerelor situate în locuințe

proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una și 5
camere inclusiv au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem real,
pe baza datelor din contabilitate, caz în care au obligația de a completa Registrul de evidență
fiscală.
Opțiunea se exercită pentru fiecare an fiscal, prin completarea Declarației unice,
pentru anul în curs și depunerea formularului la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv a anului de realizare a veniturilor. În cazul în care contribuabilii încep să realizeze, în
cursul anului, astfel de venituri, opțiunea se exercită pentru anul fiscal în curs, în termen de
30 de zile de la data producerii evenimentului, prin completarea și depunerea Declarației
unice.
132
Plata impozitului se efectuează până la data de 15 martie inclusiv a anului fiscal
următor celui de realizare a venitului.
În cazul încetării sau suspendării temporare a activității în cursul anului,
contribuabilul va notifica organul fiscal prin depunerea Declarației unice, în termen de 30 de
zile de la data producerii evenimentului, și își va recalcula impozitul anual.
Contribuabilii care obtin astfel de venitui au obligația de a depune Declarația unică
212 la organul fiscal pentru fiecare an fiscal, până la 15 martie inclusiv a anului următor celui
de realizare a venitului. Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza
Declarației unice 212 prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual determinat în
sistem real, pe baza datelor din contabilitate, impozitul fiind final.
În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii realizează venituri din închirierea
unui număr mai mare de 5 camere, aceștia sunt obligați să notifice organului fiscal
evenimentul, prin depunerea Declarației unice în 30 de zile de la data producerii acestuia.
Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit,
contribuabilul va recalcula norma de venit și impozitul anual datorat.
Pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabilește în sistem real,
contribuabilii având obligația de a completa Registrul de evidență fiscală. Acestia sunt
obligați să depună la organul fiscal Declarația unică, în termen de 30 de zile de la data
producerii evenimentului, pentru veniturile aferente perioadei rămase până la sfârșitul
anului fiscal. Regulile de impunere aplicabile pentru venitul realizat în perioada rămasă sunt
cele prevăzute la art. 86 alin. (4)-(7).
3. Determinarea câștigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare
Câștigul net anual/pierderea netă anuală se determină ca diferență între câștigurile și

pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului din
transferul titlurilor de valoare, și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv
instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar. La determinarea
câștigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul și costurile aferente
tranzacțiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei tranzacții.
Câștigul net anual/pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe baza
Declarației unice.
Intermediarii, societățile de administrare a investițiilor sau societățile de investiții
autoadministrate au următoarele obligații:
a) calcularea câștigului/pierderii pentru fiecare tranzacție efectuată pentru contribuabil
sau anual, după caz;
b) transmiterea către fiecare contribuabil a informațiilor privind totalul
câștigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului
fiscal, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior
(anterior, termenul era 28 februarie);
c) să depună anual, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent, pentru anul
anterior, la organul fiscal o declarație informativă privind totalul
câștigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil (anterior, termenul era 28
februarie).
133
4. Venituri din activități agricole pe bază de norme de venit
Venitul dintr-o activitate agricolă se stabilește pe bază de norme de venit. Normele de

venit se publică de către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, până cel târziu la
data de 5 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit (anterior, termenul
era 15 februarie).

În cazul contribuabililor care realizează În cazul contribuabililor care realizează
venituri din desfășurarea a 2 sau mai multe venituri din desfășurarea a 2 sau mai multe
activități agricole pentru care venitul se activități agricole pentru care venitul se
determină pe bază de normă de venit, determină pe bază de normă de venit,
organul fiscal competent stabilește venitul contribuabilul stabilește venitul anual
anual prin însumarea veniturilor prin însumarea veniturilor corespunzătoare
corespunzătoare fiecărei activități. fiecărei activități.
În anul fiscal curent, pentru veniturile realizate de persoanele fizice individual sau
într-o formă de asociere, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene
meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca îngheț, grindină,
polei, ploaie abundentă, secetă și inundații, precum și a epizootiilor ce afectează peste 30%
din suprafețele destinate producției agricole vegetale/animalele deținute, norma de venit se
reduce proporțional cu pierderea respectivă.
În cazul acesta, contribuabilul are obligația să depună Declarația unică și să
recalculeze venitul anual și impozitul anual, în termen de 30 de zile de la constatarea
pagubelor, prin diminuarea normei de venit aferentă fiecărei categorii de produse
vegetale/categorii de animale, corespunzător cu procentul reprezentând gradul de afectare
stabilit potrivit procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

(1) Impozitul pe venitul din activități agricole (1) Impozitul pe venitul din activități agricole
se calculează de organul fiscal competent se calculează de către contribuabil prin
prin aplicarea unei cote de 10% asupra aplicarea unei cote de 10% asupra venitului
venitului anual din activități agricole stabilit anual din activități agricole stabilit pe baza
pe baza normei anuale de venit, impozitul normei anuale de venit, impozitul fiind final.
fiind final.
(2) Contribuabilul care desfășoară o (2) Contribuabilul care desfășoară o

activitate agricolă pentru care venitul se activitate agricolă pentru care venitul se
determină pe bază de normă de venit are determină pe bază de normă de venit are
obligația de a depune anual Declarația 221 la obligația de a depune anual, pentru veniturile
organul fiscal, până la data de 25 mai inclusiv anului în curs, Declarația unică 221 la
a anului fiscal, pentru anul în curs. organul fiscal, până la data de 15 martie
inclusiv a anului de realizare a venitului.
134
(6) Plata impozitului anual stabilit conform (7) Plata impozitului anual datorat se
deciziei de impunere anuale se efectuează în efectuează până la data de 15 martie
două rate egale, astfel: inclusiv a anului următor celui de realizare a
a) 50% din impozit până la data de 25 venitului.
octombrie inclusiv;
b) 50% din impozit până la data de 15
decembrie inclusiv.
5. Venituri din jocuri de noroc
Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reținere la sursă. Impozitul datorat se
determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui
venit brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de
noroc:
Tranșe de venit brut Impozit

- lei - - lei -
până la 66.750, inclusiv 1%
intre 66.750 - 445.000, inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depășește suma de 66.750
peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depășește suma de 445.000
Pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri

de noroc la distanță sau on-line, impozitul datorat se determină și se reține la sursă la fiecare
transfer din contul de pe platforma de joc în contul bancar sau similar.
O alta modificare consta in faptul ca persoanele care obțin venituri ca urmare a
participării la jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker nu mai au obligatia depunerii
Declarației 200 privind venitul realizat.
6. Venituri din alte surse
Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării

veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut
pentru veniturile prevăzute la art. 114 din Codul fiscal.
Contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile,
altele decât cele prevăzute la art. 115 alin. (1), precum și cele prevăzute la art. 114 alin. (2)
lit. l) din Codul fiscal au obligația de a depune Declarația unică la organul fiscal, pentru
fiecare an fiscal, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a
venitului.
Impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza Declarației
unice prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, în cazul veniturilor din alte surse
pentru care contribuabilii au obligația depunerii Declarației unice, altele decât cele
prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. l) din Codul fiscal.
135
Plata impozitului anual datorat se efectuează până la data de 15 martie inclusiv a
anului următor celui de realizare a venitului.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Vinerea Mare – O noua zi nelucratoare

In MOf nr 226 din 13 martie 2018 a fost publicata Legea 64/2018 pentru completarea
alin (1) al art 139 din Codul muncii prin care este declarata ca zi nelucratoare Vinerea Mare,
ultima zi de vineri inaintea Pastelui. Astfel, zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează
sunt:
- 1 şi 2 ianuarie;
- prima şi a doua zi de Paşti;
- 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române);
- Vinerea Mare, ultima zi de vineri inaintea Pastelui
- 1 mai;
- prima şi a doua zi de Rusalii;
- 1 iunie (Ziua copilului);
- 15 august (Adormirea Maicii Domnului);
- 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României);
- 1 decembrie;
- prima şi a doua zi de Crăciun;
În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază,
pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu
poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul
normal de lucru.
Conform Codului muncii, prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pot stabili şi
alte zile libere in afara celor de mai sus.
136

Noutati CF 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Noutati CF 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.

com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Noutăți fiscale 2019

Majorarea salariului minim pe economie – 1 ianuarie 2019!

Conform HG 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară

ATENTIE! In proiectul initial era prevazut ca salariul minim ar fi trebuit sa creasca la

Astfel, va sfatuim sa consultati Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR)

Precizam ca toate drepturile și obligațiile stabilite potrivit legii prin raportare la

Conform informatiilor disponibile pe site-ul Ministerului Muncii, in anul 2018,

Salariul minim in constructii

Facilitati fiscale acordate

DACA sunt îndeplinite următoarele condiții:

Prin derogare de la Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,

Contracte de munca part-time

TOTAL CONTRIBUTII datorate de angajat = 119 lei + 48 lei = 167 lei

Conform OUG 3/2018, începând cu obligațiile declarative aferente lunii ianuarie

CAS suportata de angajator

Nu se cuprind în baza lunară de calcul al CAS datorate de angajatorii care desfășoară

Alte modificari fiscale 2019:

Taxe speciale introduse prin OUG 114/2018

Pentru acordarea licențelor de utilizare a frecvențelor radio, entitatile din comunicații

Contribuția bănească percepută de la titularii de licențe în domeniul energiei

Tratamentul creanţelor incerte sau neîncasate – Art 25, 26

Dupa 1 ianuarie 2016

Conform Codului fiscal, aveţi dreptul la deducerea ajustărilor pentru deprecierea

- emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (13 martie 2017):

23.800 lei 4111 = 707 20.000 lei

- scoaterea din gestiune a stocului de mărfuri vândut (13 martie 2017):

14.000 lei 607 = 371 14.000 lei

- înregistrarea creanţei incerte (conform rationamentului profesional al fiecaruia:

23.800 lei 4118 = 4111 23.800 lei

7.140 lei 6814 = 491 7.140 lei

Astfel, la calculul impozitului pe profit aferent primului trimestru al anului 2018,

De la 1 ianuarie 2016, ca si in cazul conditiilor pentru deducerea ajustarilor pentru

Entitatea nu a încasat creanţa la data scadenţei. Ulterior, la data de 22 ianuarie

35.700 4111 = 702 30.000 lei

- scoaterea din gestiune a stocului de produse vândute (18 august 2017):

19.000 lei 711 = 341 19.000 lei

- înregistrarea creanţei incerte la data de 22 ianuarie 2018:

35.700 lei 4118 = 4111 35.700 lei

- înregistrarea ajustării pentru depreciere la data de 22 ianuarie 2018:

35.700 lei 6814 = 491 35.700 lei

35.700 lei 5121 = 4118 35.700 lei

- anularea ajustării pentru depreciere la data de 19 aprilie 2018:

35.700 lei 491 = 7814 35.700 lei

Având în vedere faptul că la înregistrarea iniţială a ajustării pentru depreciere

Retineti! Condiţiile prezentate anterior trebuie să fie îndeplinite cumulativ. Astfel,

ATENŢIE! HG 1/2016 – Normele de aplicare aduc o precizare importanta, pentru a nu

Vechiul Cod fiscal Legea 227/2015 – Noul cod fiscal

Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt luate în considerare la

Scoaterea din gestiune a unei creante neincasate

Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea

Atenţie!!! Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în

Ajustarea este permisă în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data

24.800 lei 4111 = 707 20.000 lei

- scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute (28 august 2015):

15.000 lei 607 = 371 15.000 lei

- înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa respectivă:

La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea din anul 2015,

- ajustarea TVA colectată aferentă creanţei neîncasate:

- anularea ajustării pentru depreciere:

La determinarea impozitului pe profit aferent celui de-al doilea trimestru al anului

În situaţia în care nu există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă de