Test sumativ 1( Ce este prietenia)

Se dă textul:
Sofie pornise de la gândul că cel care scrisese acele scrisori anonime avea să mai dea
singur de ştire. Hotărî ca pentru moment să nu pomenească nimănui despre aceste scrisori. La
şcoală îi venea greu să se concentreze la ce spunea profesorul. Sofie constată deodată că el
vorbea doar despre nişte lucruri fără importanţă. De ce nu le spunea mai bine ce anume este o
fiinţă omenească - sau ce este lumea şi cum s-a putut naşte ea?
Când sună după ultima oră de curs, ea o luă atât de repede la fugă din curtea şcolii, încât
Jorunn trebui să dea zor din toate puterile ca s-o ajungă. După o vreme, Jorunn o întrebă:
- Facem o partidă de cărţi în seara asta? Sofie ridică din umeri.
- Am impresia că nu mă mai interesează aşa de tare să joc cărţi.
Jorunn se uita la ea ca picată din nori.
- Nu ? Atunci mai bine să ne jucăm cu mingea cu pene?
Sofie era cu ochii în pavaj şi apoi se întoarse spre prietena ei. Sofie simţea în glasul
Jorunnei o undă de amărăciune.
- Dar poate că ai să vrei să-mi explici ce anume a devenit aşa dintr-odată atât de
important pentru tine?
Sofie clătină din cap.
- Asta ... este o taină.
- Phui ! Atunci, sigur, te-ai îndrăgostit.
Amândouă merseră mai departe multă vreme împreună fără să mai spună nimic.
Sofie nu se simţea în apele ei, dându-şi seama că o jignise fără rost pe Jorunn. Dar ce i-ar
fi putut răspunde? Că era dintr-o dată atât de preocupată de întrebarea cine era ea şi de unde se
născuse lumea, încât nu mai avea timp să se joace cu mingea cu pene? Prietena ei ar fi înţeles
asta ?Simţea că-i bate inima mai repede când deschise cutia de scrisori. La prima privire
descoperi doar note de plată şi câteva plicuri mari, galbene pentru mama ei. Uf ! Sofie sperase
atât de mult să mai vină o nouă scrisoare de la acel necunoscut.
Sofie alergă într-un suflet pe aleea de pietriş şi-şi lăsă ghiozdanul pe treptele de la uşa
bucătăriei. Împinse celelalte plicuri sub preşul de la intrare, alergă în grădina din spatele casei şi-
şi căută adăpostul din peşteră. Plicul acesta mare trebuia deschis acolo. Sofie începu să citească.
Ce este filosofia?
Dragă Sofie! Mulţi oameni au tot felul de hobby-uri. Unii colecţionează monede vechi
sau timbre, alţii se ocupă de bricolaje şi meşteşugărie, alţii îşi consacră tot timpul liber vreunui
sport. Multora le place să citească. Dar lecturile noastre sunt foarte diferite. (Lumea
Sofiei, de Jostein Gaarder)

1.Rezumă textul dat!

2.Identificați trei structuri textuale diferite!
3.Numește tipul de narator!Transcrie un exemplu pt a-ți justifica răspunsul.
4.Exprimă-ți opinia despre necesitatea încrederii în relațiile de prietenie, folosindu-te de
textul dat, dar și de experiența culturală.
5.Alcătuiește 2 enunțuri cu omonimele cuvintelor pene și note.
6.Cuvintele unde și treaptă sunt polisemantice. Precizează alt sens al acestora, diferit de
cel din text.
7.Grupați cuvintele extrase din text, în funcție de mijlocul intern de formare: acel, știre,
deodată, importanţă, omenească, toate, pavaj, întrebarea, filosofia, meşteşugărie.
 Test sumativ 2( Ce este prietenia)
Se dă textul:
Cele două prietene se strecurară în casă ca nişte spărgători adevăraţi. Înăuntru era frig şi
întuneric.
- Nu se vede nimic, spuse Jorunn. Dar Sofie se gândise la asta. Scoase din buzunar o cutie
de chibrituri şi aprinse un băţ.
- Nu e ciudat că o lumânare atât de mică poate să lumineze o întunecime atât de adâncă?
întrebă Sofie. Prietena ei dădu din cap.
- Dar undeva lumina asta se pierde în întuneric, continuă Sofie. La drept vorbind,
întunericul în sine nici nu există. El este doar lipsa luminii.
- Doamne, ce lucruri nostime spui ! Să mergem ...
- Întâi să ne uităm în oglindă. Sofie arătă spre oglinda înrămată care atârna, ca şi înainte,
deasupra comodei.
Dar acum Jorunn descoperi ceva care se afla pe duşumea, într-un colţ al camerei. Era o
cutiuţă. Jorunn o ridică.
- Nişte cărţi poştale ilustrate, spuse ea.
Sofiei i se tăie răsuflarea.
- Nu pune mâna pe ele! Auzi, nu cumva să pui mâna pe ele!
Jorunn se trase speriată îndărăt. Lăsă cutia să cadă la pământ ca şi când i-ar fi ars
degetele. Ilustratele se risipiră pe jos.
- Dar nu sunt decât nişte ilustrate obişnuite. Jorunn se aşeză pe jos şi strânse laolaltă
pozele risipite. Sofie se aplecă şi ea.
- Liban ... Liban ... Liban ...
- Toate ilustratele astea au fost expediate din Liban, constată Jorunn.
- Asta ştiu. Sofie se înecă aproape spunând aceste cuvinte.
- Tu ai mai fost pe aici?
Sofiei i se părea că totul ar fi fost mai simplu dacă avea să recunoască pur şi simplu că
mai fusese o dată aici. N-avea ce să strice dacă o lăsa pe prietena ei să arunce o privire asupra
numeroaselor întâmplări tainice din ultimele câteva zile.
(Lumea Sofiei, de Jostein Gaarder)
1.Rezumă textul dat!
2.Identificați trei structuri textuale diferite!
3.Numește tipul de narator!Transcrie un exemplu pt a-ți justifica răspunsul.
4.Exprimă-ți opinia despre necesitatea încrederii în relațiile de prietenie, folosindu-te de
textul dat, dar și de experiența culturală.
5.Alcătuiește 2 enunțuri cu omonimele cuvintelor colț și cap.
6.Cuvintele băț, adâncă, mână și a cădea sunt polisemantice. Precizează alt sens al
acestora, diferit de cel din text.
7.Grupați cuvintele extrase din text, în funcție de mijlocul intern de formare: niște,
întunecime, adâncă, înrămată, deasupra, ceva, ilustrate, răsuflarea, speriată, laolaltă, totul,
privire, câteva.