PROCEDURA Ediţia: 1

de contenționare și/sau izolare a Nr.de ex.: 1

pacienților agresivi
Revizia: 1
Nr.de ex. : 0
SC THEO S MEDICAL CLINIC
SRL
Pagina 1 din 5
Cod: PO.15

1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea si aprobarea editiei sau dupa caz, a

reviziei in cadrul editiei procedurii operationale

Elemente privind
responsabilii/ Numele si Functia Data Semnatura
operatiunea prenumele

1 2 3 4 5
1.1. Elaborat Leureanu Adina Director medical 18.12.2019
1.2. Verificat Șaia Mirela Consiliu medical 18.02.2022
1.3 Aprobat Leonatu Simona Administrator 18.02.2022

2. Situatia editiilor si a reviziilor in cadrul editiilor procedurii operationale

Data de la care se
Componenta revizuita
Editia/ revizia in Modalitatea reviziei aplica prevederile
cadrul editiei editiei sau reviziei
editiei
1 2 3 4
2.1. Editia 1
2.2. Revizia 1 Schimbarea directorului Analiza anuala 18.02.2022
medical
2.3 Revizia 2

3. Lista cuprizand persoanele la care se difuzeaza editia sau, dupa caz, revizia din cadrul
editiei procedurii operationale

Exem Compar-
Nr. Scopul
plar timent Functia Nume si prenume Data primirii Semnatura
Crt difuzarii
nr.
1 2 3 4 5 6 7
1 Informare 1 Medical Asistent sef Tărăță Iulia 18.02.2022

4. SCOP: Prezenta procedura are drept scop managementul pacientilor ce pot prezenta pericol
public ( cu boli psihice sau aflati sub influenta unor substante psihoactive) si care au
manifestari agresive.

Riscuri: Expunerea fizică/morală a personalului medical si a celolalți pacienti la

comportamentele agresive fizice/verbale a pacientilor care prezinta manifestari
agresive/lipsiti de libertate

1
 5. DOMENIU DE APLICARE : Procedura se aplică la nivelul compartimentului spitalizare
de zi si ambulatoriu.

6. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ:

Ordin nr. 446 /2017 pentru aprobarea Standardelor, procedurii şi metodologiei de evaluare şi
acreditare a spitalelor

Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii

Ordin nr. 488/ 2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei
persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002

7. RESPONSABILITĂŢI:

Responsabil de proces = medicul de serviciu

Echipa de proces = director medical + medic coordonator SPZ + medicul de serviciu +
. asistent medical

8. DESCRIEREA PROCEDURII:

Tipuri de pacienti ce pot prezenta pericol public

A. Pacienti cu boli psihice
B. Pacienti care prezinta agitatie psihomotorie accentuata

A. Atitudinea fata de pacientii care prezinta boli psihice:

- In cazul pacientilor agresivi(declarativ) se va solicita insotirea acestora de un apartinator

familiar.
- Consultatia in ambulatoriu se face in prezenta apartinatorului legal
- Internarea se va face in salonul destinat acestor tipuri de pacienti, sub supravegherea stricta
a personalului medical.
- In cazul deteriorarii starii de agresivitate a pacientului se recomanda transferul pacientului
la o unitate pentru asistenta medicala specializata(psihiatric)- solicitare la serviciul
integrat 112

B. Atitudinea fata de pacientul care prezinta agitatie psihomotorie accentuata

Agitatia psiho-motorie este un conglomerat de comportamente dezordonate, zgomotoase, variabile

ca intensitate la acelasi bolnav, cat si de la o afectiune psihica la alta.

Agitatia psiho-motorie poate fi prezenta in:

 intoxicatii cu monoxid de carbon, eter, betadona, droguri, medicamente (amfetamine,
antidepresive triciclice, hidrazida), alcool sau in delirium tremens
 infectii (delirul din starile toxico - infectioase, in encefalite, meningo-encefalite, abces
cerebral, tromboflebita sinusului cavernos)
 epilepsie
 accesul maniacal
 stari dementiale
 PGP
 schizofrenie
2
  deliruri cornice

Printre manifestarile agitatiei psiho-motorii se numara:

 vivacitate crescuta
 nerabdare
 ton ridicat al vocii
 debit verbal crescut
 surescitare ideativa
 exacerbarea memoriei si a ideatiei
 mobilitatea afectelor
 miscari, mimica, gesturi bruste, necontrolate
Recomandari generale:
-creati un mediu sigur pentru pacient, personalul medical si ceilalti pacienti
-nu va expuneti pericolului de a putea fi atacat sau prins de pacient intr-o camera
inchisa
-evitati ca pacientul sa fie confruntat cu situatii suprastimulante
- se recomanda transferul pacientului la o unitate pentru asistenta medicala
specializata(psihiatric)- solicitare la serviciul integrat 112
-evitati escaladarea comportamentului agresiv
-avand un comportament si gesturi calme
-evitand apropierea fizica
-evitand comportamentele amenintatoare( ex. strangerea pumnului)
-pastrand o atitudine si un ton calm

Prevederi referitoare la identificarea semnelor clinice ale sevrajului / intoxicării sau

utilizării substanțelor generatoare de adicție:

Sevrajul este un sindrom de abstinență, manifestat printr-o puternică suferință fizică și psihică,
specifică perioadei de încetare, de către persoana aflată în această stare, a consumului de substanțe
care i-au indus starea de dependență

Sevrajul reprezintă răspunsul organismului la absența drogului cu care este obișnuit. Natura
simptomelor și intensitatea acestora depinde de drogul consumat, putându-se materializa prin
tremurături, dureri musculare și articulare, simptome specifice gripei etc.

Se cunosc mai multe tipuri de sevraj:

 Sevrajul alcoolic, denumit și sevraj etilic sau sevraj etanolic, se manifestă la persoane care
suferă de alcoolism și încetează ori reduc consumul de alcool, după 10-15 ani de excese. În
3-6 ore de la oprirea consumului, apar tremurături ale mâinilor, limbii și ochilor, greață și
vomă, slăbiciune, tahicardie, transpirație abundentă, tensiune crescută, stări de anxietate,
irascibilitate sau deprimare, hipotensiune artostatică. Spre deosebire de sevrajul la droguri
(heroină, cocaină), sevrajul la alcool pune viața în pericol. Fără tratament, 20% din pacienți
evoluează spre deces.
 Sevrajul tabacic, denumit și sevraj nicotinic, se instalează la întreruperea fumatului. Când
încearcă sa renunțe la fumat, dependentul trece prin diferite stări, fizice și psihice: accese de
furie, iritabilitate, slabă capacitate de concentrare, depresie, frustrare, creșterea apetitului sau
insomnie. În unele cazuri, sevrajul se poate manifesta și prin diaree sau constipație.
Simptomele fizice ale sevrajului nicotinic încep cu durerile de cap. Pentru că nicotina este
vasoconstrictoare, lipsa acesteia produce dilatația vaselor de sânge de la nivelul sistemului
nervos central. Această vasodilatație de la nivelul creierului provoacă dureri de cap care pot

3
 dura doar câteva zile. Aceeași dilatație a vaselor de sânge este cauza unor amețeli scurte, în
jur de o secundă, care trec dupa câteva zile de la renunțarea la fumat dar care și pot speria
persoana ce încearcă sa se lase de fumat. Dependența psihică apare la fumătorii care nu au
depășit niciodată un pachet de țigări pe zi. De la acest număr în sus și cu vechime mai mare
de 10 ani se consideră că respectivul fumător este și dependent fizic. Sevrajul nicotinic este
calificat de medici drept o boală, care are numele de cod: DSM-IV
 Sevrajul cofeinic, apare la oprirea bruscă a ingestiei de cofeină (din cafea) și se asociază cu
cefalee (durere de cap), vertij (amețeală), slăbiciune marcată, incapacitate de concentrare,
scăderea randamentului fizic și intelectual, efecte care sunt de scurtă durată (câteva zile) și
de intensitate mică spre moderată. Cafeina nu creează fenomene de sevraj atât de severe sau
dăunatoare precum sevrajul la droguri sau alcool.
 Sevrajul la tranchilizante. După 24 de ore fără drog, pot apărea simptome precum anxietatea
si agitația. Sevrajul va dura între două și opt zile, cauzând pierderea apetitului, greață, vomă,
crampe abdominale, creșterea frecvenței cardiace și transpirații excesive. Alte simptome
severe ale sevrajului sunt delirul, convulsiile și uneori moartea.
 Sevrajul la opiacee apare atunci când consumatorul dependent renunță la dozele lui
obișnuite de stupefiante. Dacă dependența este puternică, sevrajul se poate manifesta în
forme foarte violente. Senzațiile pe care consumatorii le experimentează atunci când sunt în
sevraj, sunt exact opusul acelora pe care le simt când sunt sub efectul opiaceelor. În timpul
sevrajului, la consumatorul de opiacee pot apărea anxietate, iritabilitate, lăcrimare
abundentă, secreții nazale abundente, tremur muscular, senzația de "piele de găină".Un caz
special de sevraj la opioide este observat la nou-născuții pasiv dependenți din mame ce
abuzează de droguri în timpul sarcinii. Anumite niveluri de dependență se dezvoltă la 50-
90% din copiii din mame dependente de heroină. Copiii născuți din mame care se droghează
sunt și ei dependenți de drog și intră în sevraj la câteva ore după ce vin pe lume în lipsa
administrării drogului, fapt care le poate pune în pericol viața.

Sevrajul etanolic poate fi clasificat în 4 categorii, în funcție de severitatea simptomelor și momentul

apariției lor:

 1. Sevrajul etanolic minor (tremur) care apare în 6-12 ore de la ultima băutură și care se
manifestă prin tremor, anxietate, grețuri, vărsături și insomnie.
 2. Sevrajul etanolic major (halucinații) care apare în 10-72 ore de la ultima băutură și care
se manifestă prin halucinații tactile, auditive și vizuale, tremor al întregului corp, vărsături,
diaforeză și hipertensiune. Prezența halucinațiilor este un factor predictor de apariție a
Delirium tremens.
 3. Convulsiile care apar în 6-48 ore la pacienți care în mod normal nu au convulsii, prezinta
EEG normal și care se caracterizează prin crize tonico-clonice generalizate cu perioadă
postictus scurtă. Aproximativ 40% din pacienții cu sevraj etanolic au crize izolate, doar 3%
din pacienți evolează spre status epilepticus. Circa 33% din pacientii cu sevraj și convulsii
evolează spre Delirium tremens.
 4. Delirium tremens (DT) este cea mai severă complicație a sevrajului etanolic și se
manifestă în general la 48-96 ore de la întreruperea consumului de alcool. Majoritatea
semnelor clinice care apar în DT sunt similare celor din sevrajul necomplicat, dar diferă ca
severitate: tremor, instabilitate vegetativă (hipertensiune arterială și tahicardie), agitație
psihomotorie, stare confuzională, halucinații, febră.

Prevederi referitoare la contenționarea și/sau izolarea pacienților agresivi:

Prin contenţionare se înţelege restricţionarea libertăţii de mişcare a unei persoane prin folosirea
unor mijloace adecvate pentru a preveni mişcarea liberă a unuia dintre braţe, a ambelor braţe, a unei
4
gambe sau a ambelor gambe sau pentru a-l imobiliza total pe pacient, prin mijloace specifice
protejate, care nu produc vătămări corporale.
Contenţionarea poate fi utilizată doar atunci când este necesară apărarea pacientului de propriile
acţiuni care l-ar putea răni pe el sau pe ceilalţi. Poate fi folosită doar dacă aplicarea celor mai puţin
restrictive tehnici a fost neadecvată sau insuficientă pentru a preveni orice lovire ori vătămare.

În aplicarea măsurii de restricţionare a libertăţii de mişcare a pacientului trebuie depuse toate

eforturile pentru evitarea durerii.

Contenţionarea trebuie efectuată numai in caz de urgenta atat pentru pacientul in sine cat si pentru
ceilalti pacienti/ apartinatori/angajati si în baza dispoziţiei scrise a medicului. Dispoziţia medicului
trebuie să detalieze factorii care au condus la contenţionare şi să specifice natura contenţionării. În
dispoziţie trebuie precizată ora la care măsura de contenţionare a fost luată. Contenţionarea se face
pana la sosirea echipajului 112 pentru preluarea pacientului
Măsura contenţionării va fi menţionată în foaia de observaţie a pacientului.
Pe tot timpul contenţionării, pacientul trebuie să fie monitorizat pentru a observa dacă nevoile sale
fizice, de confort şi siguranţă sunt îndeplinite

Identificarea vizuala a pacientilor potential agresivi si / sau agresivi se realizeaza prin intermediul
unei bratari de identificare de culoare distincta, aplicata pe incheietura mainii pacientului.

9. INDICATORI DE MONITORIZARE:

9.1 Numar pacienti cu risc de agresivitate internati /an din total pacienti internati
9.2 Numar transferuri la psihiatrie/an
9.3 Numar contentionari/an.