Samoilă Mârza fotograful Marii Unirii de la

1 Decembrie 1918

Samoilă Mârzea – Fotograful Unirii

Samoilă Mârza a rămas în istorie ca singurul fotograf al evenimentelor de la 1 Decembrie
1918, aparatul fiind cumpărat după ce tatăl lui a vândut o pereche de boi. Proaspăt întors din
război, el a parcurs 11 kilometri cu bicicleta şi a ajuns din întâmplare ”fotograful Unirii”.
Samoilă Mârza, singurul fotograf al evenimentelor de la 1 Decembrie 1918 / Povestea
“fotografului Unirii”: tatăl său a vândut doi boi pentru a-i cumpăra aparatul foto
Dintre fotografiile realizate de Samoilă Mârza la 1 Decembrie 1918, şase au fost făcute la
Alba Iulia, cu scene de masă şi oameni la tribune oficiale.
Trei fotografii au fost obţinute în dimineaţa de 1 Decembrie, cu delegaţia sa, în satul Galtiu.
Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, locul în care s-a hotărât şi semnat actul Marii
Uniri, astfel că din acest loc nu există nicio fotografie.

Nici după aproape 100 de ani nu există explicaţii clare cum de singurele fotografii de la cel
mai mare act de voinţă al tuturor românilor au fost făcute de un tânăr de 32 de ani, venit dintr-
un sat de lângă Alba Iulia. Cert este că nici Samoilă Mârza nu ştia că el urma să fie singurul
”fotograf al Unirii”.
Pe de o parte, unele surse istorice susţin că fotograful oficial al oraşului, Arthur Bach, angajat
de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, ar fi boicotat evenimentul,
însă altele arată că el nu a fost contactat deoarece nimeni nu s-a gândit la acest aspect.
Istoricul Muzeului Naţional al Unirii, Tudor Roşu, a declarat că potrivit unei nepoate a lui
Samoilă Mârza, tatăl acestuia a vândut doi boi pentru a-i cumpăra aparatul de fotografiat.
”Cu aparatul respectiv a făcut poze toată viaţa şi a venit cu delegaţia din satul lui, Galtiu,
la Marea Unire, fără să conştientizeze la momentul respectiv că nu este alt om cu aparat de
fotografiat. Ulterior află treaba asta şi, sigur, după aceea, fotografiile lui primesc o valoare
deosebită, fiind singurele de la eveniment”, a spus Tudor Roşu.

Aparatul lui Samoila Mârza

La 20 de ani după Marea Unire, Samoilă Mârza a primit un certificat de singur fotograf al
Unirii.
”După cum se demonstrează ulterior, nu sunt numai cinci fotografii, sunt mai mult de
cinci. E numărul de clişee pe care muzeul le-a achiziţionat în anii 1960, direct de la
Samoilă Mârza. Celelalte existente probabil s-au distrus (…) Sunt trei fotografii cu scene
de masă, unde se vede mulţimea şi trei de la tribunele oficiale. Mai sunt încă trei, se pare,
cu delegaţia din satul Galtiu, în Galtiu, chiar în dimineaţa venirii spre Alba Iulia. la 1
decembrie. Samoilă Mârza mai are cu sfinţirea steagului de la Viena, în 14 noiembrie şi
imediat după Unire are cu intrarea Armatei Române la Alba Iulia în 18 decembrie”, a spus
Tudor Roşu.

Fotografie Samoila Mârza

Potrivit lui Roşu, o parte din fotografii, Samoilă Mârza le-a donat mai multor personalităţi din
politică, între care Iuliu Maniu, Ion I. C. Brătianu sau Regele Ferdinand.
Fotograful Unirii a imortalizat, după 1 decembrie 1918, mai multe evenimente majore din
perioada interbelică, între care şantierul unde s-a construit Catedrala Încoronării, vizita
Regelui Ferdinand din anul 1919 la Alba Iulia, încoronarea Regelui Ferdinand cu Regina
Maria sau manifestările organizate pentru marcarea a 10 ani de la Marea Unire.
În timpul Primului Război Mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic
al Armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.
Samoilă Mârza s-a născut la 18 septembrie 1886, în satul Galtiu, comuna Sîntimbru, judeţul
Alba, într-o familie de ţărani. La împlinirea vârstei de 7 ani, în anul 1893, este înscris în clasa
I a şcolii greco-catolice din parohia Sîntimbru-Galtiu, protopopiatul Alba Iulia, absolvind şase
clase primare, după care urmează cursurile a şase clase de liceu la Alba Iulia.

Fotografie Samoila Mârza

Înainte cu patru zile de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu, iar
în dimineaţa de 1 Decembrie a pornit şi el spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu
săteni care mergeau la Marea Adunare Naţională.
Fotograful şi-a cărat aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă, pe distanţa
de aproape 11 kilometri dintre Galtiu şi Alba Iulia.
În ultimii ani ai vieţii, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit, în anumite momente, să-
şi vândă chiar şi clişeele pe care imortalizase evenimente istorice importante.
Muzeul Naţional al Unirii a reuşit să cumpere, în 1967, de la Samoilă Mârza aparatul folosit
pentru a imortaliza evenimentele din 1 Decembrie 1918, dar şi clişeele cu fotografiile de la
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

Fotografie de la Unirea de la 1918

În pofida importanţei istorice a muncii sale, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape
de sărăcie, dovadă fiind şi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto
vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918.
Samoilă Mârza este înmormântat în Cimitirul Maieri din Alba Iulia, iar la căpătâiul său este
pusă una dintre fotografiile Unirii.
În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei
1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale şi veniţi de pe întreg cuprinsul pământului
transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.
Fotografie de la Unirea de la 1918
Episcopul Iuliu Hossu dă citire Rezoluției de la Alba Iulia

În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu
şi avansat program de reforme democratice care urmau să stea la temelia noului stat.
Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe
întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat
totodată sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.
Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a
fost votată.
Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României.