CIRCUMSTANȚIALUL

CLASA a VI-a
prof. Diana Șfaițer
Școala Gimnazială „Elena Cuza”, Vaslui
 Circumstanțialul de loc
Tematica programei
Circumstanțialul de timp Circumstanțialul de mod
clasa a VI-a
- circumstanțialul de loc - circumstanțialul de timp - circumstanțialul de mod

- cazul acuzativ - cazul acuzativ - cazul acuzativ

-norme de punctuație (virgula) -norme de punctuație (virgula) -norme de punctuație (virgula)

-rolul circumstanțialului de loc într-un -rolul circumstanțialului de timp într- -rolul circumstanțialului de mod într-
text narativ un text narativ un text narativ
 Știu
- este o parte secundară de
propoziție
- determină un verb
- răspunde la mai multe întrebări,
deci este de mai multe feluri
- se exprimă prin substantiv și alte
părți de vorbire
Vreau să știu Am învățat
- cum deosebesc circumstanțialul de
alte părți de propoziție
- ce alte părți de vorbire mai poate
determina
- clasificarea circumstanțialelor
- în ce cazuri poate sta fiecare
circumstanțial
-prin ce alte părți de vorbire se mai poate
exprima

-locul circumstanțialelor este după - topica și punctuația circumstanțialelor

verbe
- utilizarea circumstanțialelor într-un -rolul fiecărui circumstanțial
text narativ într-un text narativ
 Cum pot deosebi circumstanțialele de celelalte
părți de propoziție?
Ca de fiecare dată, vom porni de la un exemplu concret.
Vă propun să observați cum puteți deosebi părțile de propoziție și cum
puteți identifica un circumstanțial.
Ex. În vacanță, copiii au citit cărți interesante.
Se identifică: -predicatul – Ce au făcut copiii?- au citit
- subiectul – Cine au citit?- copiii
- atributul – Ce fel de cărți?- interesante
- complementul – Ce au citit?- cărți
- circumstanțialul –Când au citit? - în vacanță
Observăm ce părți de vorbire determină cuvintele:
- „interesante” – determină substantivul „cărți”, deci este un ATRIBUT
- „cărți” – determină verbul „au citit”, deci este un COMPLEMENT
- „în vacanță”– determină tot verbul „au citit”, dar, de data aceasta
. este un CIRCUMSTANȚIAL
 Definiție
În urma rezolvării exercițiului, am aflat că, pe lângă funcția sintactică de COMPLEMENT, un verb mai poate fi
determinat și de o altă funcție sintactică: CIRCUMSTANȚIALUL, acesta având și el calitatea de adjunct al unui
verb-centru.
NOTĂ: această trăsătură comună a determinat specialiștii să introducă func ția sintactică de circumstan țial în categoria complementelor, cu
următoarea clasificare:complemente necircumstan țiale și complemente circumstan țiale, terminologie folosită încă în manualul de clasa a VI-a.
DEFINIȚIE:Circumstanțialul este partea secundară de propoziție care arată
circumstanța (împrejurarea) desfășurării unei acțiuni.
Spre deosebire de complemente, circumstanțialele sunt funcții sintactice suprimabile,
distinse după semantica lor.
Ex. Privesc spre ieșire.
OBS1. Din punct de vedere sintactic, circumstanțialul spre ieșire poate lipsi, fără ca enunțul să
devină negramatical: Ex. Privesc.
OBS2. În situația în care acesta nu poate lipsi, absența lui dând naștere unui enunț negramatical (*),
GABLR (p.495-497) vorbește despre funcția de complement circumstanțial de loc.
Ex. Privirea lor se îndreaptă spre ieșire. (nu se poate spune * Privirea lor se îndreaptă. )
NOTĂ:La nivelul gimnaziului, însă, vom folosi noțiunile: complement(direct, indirect,
prepozițional) și circumstanțial (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop)
 Părți de vorbire determinate de un circumstanțial
Circumstanțialul determină, de cele mai multe ori, un verb:
Ex. A plecat acasă.
-Unde a plecat? -„ acasă”
Observație: Asemenea complementului, circumstanțialul mai poate determina
și alte părți de vorbire:
- un adjectiv:
Ex. Cărțile erau așezate acolo.
- Unde așezate? - „acolo”
- un adverb, o interjecție (se va studia în clasele mai mari)
 Clasificare
Circumstanțialele studiate la nivelul clasei a VI-a sunt:

1. Circumstanțialul de loc:

Ex. Mihaela a plecat acasă.

- Unde a plecat? - „acasă”
Ex. Mihaela a plecat spre școală.
- Încotro a plecat? - „spre școală”
Definiție: Circumstanțialul de loc arată, în general, locul unde se desfășoară
acțiunea și răspunde la întrebările: unde?, de unde?, până unde?, încotro?.
 Părțile de vorbire prin care se exprimă
circumstanțialul de loc
parte de vorbire exemplu
adverb de loc Cătălin a venit aici.

substantiv Am ajuns la școală.

pronume personal A plecat de lângă mine.

pronume reflexiv Și-a așezat cărțile lângă sine.

numeral Cărțile erau lângă primul.

Circumstanțialele de loc din enunțurile de mai sus stau în cazul acuzativ,

fiind însoțite de prepoziții ale acestui caz.
 Clasificare
2. Circumstanțialul de timp:

Ex. Mihaela a plecat ieri.

- Când a plecat? - „ieri”
Ex. Mihaela a stat o săptămână.
- Cât timp a stat? - „o săptămână”
Definiție: Circumstanțialul de timp arată, în general, timpul când se
desfășoară acțiunea și răspunde la întrebările: când?, de când?, până când?,
cât timp?.
 Părțile de vorbire prin care se exprimă
circumstanțialul de timp
parte de vorbire exemplu
adverb de timp A sosit astăzi.

substantiv Vom merge la mare anul viitor.

pronume personal A ajuns la școală după mine.

numeral A ajuns la școală după primul.

Circumstanțialele de timp din enunțurile de mai sus stau în cazul acuzativ,

Fiind, uneori, însoțite de prepoziții ale acestui caz.
 Clasificare
3. Circumstanțialul de mod:

Ex. Mihaela a plecat repede.

- Cum a plecat? - „repede”

Definiție: Circumstanțialul de mod arată modul în care se desfășoară o

acțiune și răspunde la întrebările: cum?, în ce fel?, în ce mod?.
 Părțile de vorbire prin care se exprimă
circumstanțialul de mod
parte de vorbire exemplu
adverb de mod Vorbește repede.

substantiv Vorbește fără emoții.

pronume personal Andrei gândește ca mine.

numeral Andrei gândește ca primul.

Circumstanțialele de mod din enunțurile de mai sus stau în cazul acuzativ,

fiind însoțite de prepoziții ale acestui caz.
 CAPCANE IN IDENTIFICAREA
CIRCUMSTANȚIALULUI

1. CONFUZIA CIRCUMSTANȚIAL DE MOD-NUME

PREDICATIV
(ambele putând răspunde la întrebarea cum?.)
EX. Cosmin este frumos. (frumos este nume predicativ; însoțește
verbul a fi care, în acest enunț, este verb copulativ)
EX. Alin scrie frumos. (frumos este circumstanțial de mod)
însoțește verbul a scrie – verb predicativ
Obs. Pentru a nu cădea în capcana întrebării cum?, trebuie
să fiți foarte atenți la tipul verbului căruia îi puneți întrebarea.
 2. Multe probleme ridică și identificarea funcțiilor sintactice însoțite de
prepozițiile pe și la, prepoziții ale cazului acuzativ.
Prepoziția pe poate însoți:
-un complement direct:
ex. L-am văzut pe colegul meu.
-un complement prepozițional:
ex. Mă bazez pe colegul meu.
-un circumstanțial de loc:
ex. S-a așezat un fluture pe colegul meu.
 Prepoziția la poate însoți:

-un complement prepozițional:

ex. Mă gândesc la colegul meu.
-un complement indirect:
ex. Oferă cadouri la doi colegi.
-un circumstanțial de loc:
ex. Merg la colegul meu.
 Topica și punctuația circumstanțialelor
După cum ați observat, circumstanțialele au, în general, topică liberă.
Diferite situații:
a. circumstanțialul de loc:
– stă, cel mai frecvent, după regent și nu se desparte de acesta, prin virgulă (de obicei)
ex. Merg la școală.
-când stă înaintea regentului, de cele mai multe ori, se desparte de acesta, prin virgulă:ex. La școală,
copiii au găsit multă înțelegere. ( când există intenția de a evidenția circumstanțialul)
b. circumstanțialul de timp:
-poate sta înaintea regentului sau după acesta.
OBS. Oricare ar fi poziția lui față de regent, circumstanțialul de timp poate fi izolat sau nu prin
pauză, marcată grafic prin virgulă:
ex1. Mâine va fi mai bine.
ex2. Mâine, va fi mai bine. (focalizarea circumstanțialului este marcată prin pauză)
c. circumstanțialul de mod:
- stă, cel mai frecvent, după regent, dar poate sta și înaintea acestuia: ex. Învață bine. / Bine învață.,
focalizarea circumstanțialului permițând și separarea prin virgulă: ex. Învață, bine. / Bine, învață.
 Utilizarea circumstanțialelor
în redactarea unui text narativ
Într-un text narativ, circumstanțialele au următoarele roluri:
1.circumstanțialul de loc:
-indică locul desfășurării acțiunii
Ex. Luna trecută am călătorit mult în străinătate. Mai întâi am fost în Franța, apoi am trecut în Belgia. Aici
mi-am spart ochelarii. În cele din urmă, mi-am cumpărat alții. Acum sunt în România și am ochelari noi.
2.circumstanțialul de timp:
-dă informații despre coordonatele temporale ale desfășurării evenimentelor, asigurând cronologia faptelor și
continuitatea firului epic
Ex. Luna trecută am călătorit mult în străinătate. Mai întâi am fost în Franța, apoi am trecut în Belgia. Aici
mi-am spart ochelarii. În cele din urmă, mi-am cumpărat alții. Acum sunt în România și am ochelari noi.
3.circumstanțialul de mod:
-caracterizează evenimente, stări, acțiuni în care sunt implicate personajele
Acesta din urmă oferă expresivitate sporită textelor beletristice, mai ales prin prezența comparației („figură de
stil realizată prin alăturarea a două obiecte, persoane, acțiuni care au unele însușiri comune”)
22.11.2022
 CIRCUMSTANȚIALUL – FIȘĂ DE LUCRU
1. Subliniază toate circumstanțialele din enunțurile de mai jos și scrie partea de vorbire prin care se exprimă fiecare circumstanțial
identificat:
a) Nu știm dacă ne întoarcem în școala noastră repede.
b) Cursurile ajung acum în fiecare casă.
c) Acasă învățăm bine.
d) Ieri, a vrut să-și așeze caietele lângă sine.
e) Săptămâna viitoare vin la tine. 
Ex. în școala - circumstanțial de loc, exprimat prin substantiv

2. Alcătuiește enunțuri în care să existe:

a) un circumstanțial de timp exprimat prin pronume personal: 
___________________________________________________________________________
b) un circumstanțial de loc exprimat prin numeral ordinal: 
___________________________________________________________________________
c) un circumstanțial de mod exprimat prin substantiv, genul feminin: 
___________________________________________________________________________
d) un circumstanțial de mod exprimat prin adverb de mod:
___________________________________________________________________________
 CIRCUMSTANȚIALUL – FIȘĂ DE LUCRU-rezolvare
1. Marchează diferit tipurile de circumstanțiale din enunțurile de mai jos și scrie partea de vorbire prin care se exprimă
fiecare circumstanțial identificat:
a) Nu știm dacă ne întoarcem în școala noastră repede .
subst. adv. m
b) Cursurile ajung acum în fiecare casă. c) Acasă învățăm bine.
adv. t subst. adv. l adv. m
d) Ieri, a vrut să-și așeze caietele lângă sine. e) Săptămâna viitoare vin la tine. 
adv. t pron.reflexiv subst. pron. Pers

2. Alcătuiește enunțuri în care să existe:

a) un circumstanțial de timp exprimat prin pronume personal: 
_A ajuns după mine.
b) un circumstanțial de loc exprimat prin numeral ordinal: 
_M-am așezat lângă primul.
c) un circumstanțial de mod exprimat prin substantiv: 
_Vorbește ca un profesionist.
d) un circumstanțial de mod exprimat prin adverb de mod, la superlativ absolut, de superioritate:
- Colegul meu vorbește foarte frumos.
22.11.2022