Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC

Referat
La disciplina:Reglementarea juridică a obligațiilor
fiscale
Cu tema: Reglementarea juridica a impunerii
veniturilor persoanelor ce desfășoară activitatea de
antreprenoriat

Elaborat:Ionel Nicoleta
Studentă anul 1 master grupa 6
Coordonator: Sosna Alexandru
doctor în drept, conferenţiar universitar

Chișinău 2022
Cuprins
Introducere..........................................................................................3
1. Noțiunea de antreprenor și de antreprinoriat.............................4
2.Reglementarea impozitului pe venit aplicat persoanelor ce
practică activitatea de întreprinzător...............................................5
2.1 Etapele impunere a veniturilor antreprenorilor........................7
2.2 Deducerea chieltuelilor aferente activității de
întreprinzător....................................................................................10
Concluzia...........................................................................................13
Bibliografia........................................................................................14

2
Introducere:
Procesul de dezvoltare și reformare a Republicii Moldova implică
îmbunătățirea prioritară a domeniilor strategice: economic, social, politic. În
această triadă, un loc predominant îl deține sistemul financiar public, implicit
politica bugetar-fiscală, care constituie principalul instrument de influență și
control asupra proceselor economice interne. Prin intermediul politicii date,
statul își prezintă opțiunea în materie de impozite și taxe asupra subiecților
economici, gestionând astfel modul de formare a veniturilor la bugetul de stat,
dar și distribuirea cheltuielilor.
Situația dificilă actuală cu care se confruntă întreaga lume a repus în
lumină necesitatea resetării politicii bugetar-fiscale, în sensul susținerii
activității antreprenorului – unul dintre principalii generatori de venituri la
bugetul de stat. Totodată, s-a scos la iveală și mai mult actualitatea relației stat‒
agent economic prin prisma impunerii fiscale.

3
1.Noțiunea de antreprenor și de antreprinoriat.
Antreprinoriatul este în primul rând un mod de gândire. Pentru a înțelege mai exact
antreprinoriatul voi recapitula în primul rând definițile formulate până în prezent de de
experții interesați în studiul acestui domeniu.
În viziunea lui Mark Casson Antreprenoriatul se ocupă cu descoperirea și exploatarea
oportunităților profitabile și prezintă o legătură între două fenomene: prezența unor
oportunități profitabile și prezența unor indivizi cu spirit antreprenorial. Oportunitățile
antreprenoriale sunt acele situații în care noi bunuri, servicii, materii prime, metode
organizaționale pot fi introduse pe piață și vândute la un preț mai mare decât costul
producției.
Mary Coulter definește Antreprenoriatul, un prces prin care un individ sau un grup de
indivizi depun eforturi organizate pentru a găsi metode prin care pot urmări oportunitățile de
a crea valoare și profit, satisfăcând dorințe și nevoi prin inovație și unicitate, fără să se țină
seama de resursele controlate în prezent.
În continuare voi încerca sa mă expun privind noțiunea de antreprenor. Antreprenorul
îm sensul modern al economiei de piață, este un agent care adoptă un comportament activ și
inovator, și care acceptă deliberat riscuri financiare pentru a dezvolta proiecte noi.
Definiția legală a antreprenorului este orice persoană juridică sau fizică în conformitate
cu scopurile sale principale şi cu legislaţia.
În interiorul unei firme, ntreprenorii dețin toată responsabilitatea și controlul. Ei
dirijează producția și își asumă riscurile economice. Ei coordonează capitalul și forța de
muncă. Și sunt atât manageri cât și angajatori. Prin introducerea și implementarea unor idei
inovatoare la nivel de produse, procese de producție, piață sau organizații, antreprenorii
stimulează economia, generează creștere economică și noi locuri de muncă.

4
2.Reglementarea impozitului pe venit aplicat persoanelor ce practică
activitatea de întreprinzător
Pornind de la ideea că fiscalitatea este un sector strategic în orice țară, cu rol primordial
în edificarea unei economii dezvoltate, în care agentul economic este un factor-cheie, devine
imperativă analiza mecanismului de impozitare a veniturilor din activitatea antreprenorială,
pentru a lua cunoștință și a înțelege, în complexitate, relevanța sa, pe de o parte, și esența
antreprenoriatului, implicit a formelor sale juridico-organizatorice, pe de altă parte, pentru a
putea ulterior aprecia măsurile de ordin fiscal aplicate de autoritățile competente pentru a
susține acest gen de activitate.Ținem să conturăm ideea că statul transpune în viață politica
fiscală prin folosirea, în mod legal, unitar, autoritar, universal și în baza unei proceduri
prestabilite, a impozitelor și taxelor, în calitate de instrumente fiscale, asupra tuturor
subiecților impozabili, indiferent de regimul juridic – în cazul de față – antreprenorii.
În literatura de specialitate nu există o definiție unanim recunoscută a obiectului
impozabil al impozitului pe venit. Dicționarul explicativ al limbii române definește
venitul ca „ceea ce se obține din desfășurarea unei activități, din plasarea unei sume de
bani etc.; câștig, beneficiu”1. În Codul fiscal al Republicii Moldova2 noțiunea de venit
este definită astfel: „Venit impozabil – venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de
angajator, obţinut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia
deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform
legislaţiei fiscale”
Din această definiție reiese că impozitarea se calculează din toate veniturile obținute într-
o perioadă fiscală, cu excepția deducerilor și scutirilor reglementate de legislația în
vigoare. Trebuie să subliniem faptul că la determinarea sumei efective a impozitului pe
venit, care va fi transferată în bugetul de stat, contribuabilul sau persoana care efectuează
plata impozitelor din contul contribuabilului (de exemplu, prin rețineri din salariu) trebuie
să țină cont de venitul brut al acestuia.
Analizând definițiile doctrinare ale impozitului pe venit, considerăm oportun să
remarcăm faptul că acesta mai poate fi definit ca o plată, în formă pecuniară, care se
achită de către persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care acestea le obțin [8,

1
https://dexonline.ro/definitie/venit
2
Codul fiscal al Republicii Moldova, nr.1163 din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1997, nr.62, 522. Modificat LP40 din 17.02.22, MO60/01.03.22
art.84; în vigoare 01.05.22 
5
p.246]. Profesorii L.Lazari și R.Vieru subliniază că impozitul pe venit reprezintă o
categorie financiară a cărei apariție şi evoluție se află într-o legătură directă cu statul şi cu
relațiile băneşti. El joacă un rol decisiv în procesul de finanţare a activităților statului în
domenii cum sunt educația, apărarea, sănătatea, cultura, ordinea publică, arta, securitatea
şi protecţia socială, funcționarea organelor administraţiei publice, domeniile transportului,
energetic, comunicațiilor, cercetării, protecția mediului. Cerința intervențiilor sale prin
acţiuni adecvate asupra fluctuațiilor conjuncturale ale mediului economic a determinat
sporirea nevoilor sale financiare, precum şi o diversificare a surselor de finanţare.
Ceea ce privesște impozitul aferent veniturilo agenților economici este reglementată în
principal de Titlul II al Codului fiscal nr. 1163/2008 3
și de Hotărârea Guvernului nr.
693/2018 4. Ținem să menționăm că legislația europeană nu legiferează în mod exhaustiv
domeniul impozitării. Totuși, au fost aprobate o serie de directive și regulamente care
stabilesc cadrul comun și armonizarea legislațiilor privind impozitele pentru a asigura
funcționarea pieței unice și pentru a evita concurența (Regulamentul (UE) nr.549/2013,
Codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor etc.), relevante fiind și hotărârile
pe dimensiunea fiscală ale Curții Europene de Justiție. Astfel, Moldova are încheiate cu țările
europene un șir de tratate și convenții pe filiera asistenței fiscale reciproce, inclusiv pe
dimensiunea impozitului pe venit.

3
Codul fiscal nr.1163/1997. Republicat în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007.
4
Hotărârea Guvernului nr. 693/2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe
venit. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 295-308, art. 834.

6
2.1 Etapele impunere a veniturilor antreprenorilor
Subiectul al ipunerii in conformitate cu articolul 2 din legea 845/1992 cu privire la
antreprenoriat și întreprinder sunt orice cetăţean al Republicii Moldova care nu este
îngrădit  în drepturi, în modul stabilit de prezenta Lege şi de alte acte legislative;orice
cetăţean străin sau apatrid, în conformitate cu legislaţia în vigoare;un grup de cetăţeni sau de
apatrizi (un grup de parteneri) din care se constituie antreprenorul colectiv;orice persoană
juridică sau fizică în conformitate cu scopurile sale principale şi cu legislaţia.
Ținâd cont ca subiecții impunerii practică activitatea de antreprenoriat in scopul
obținerii de venit în urma fabricării producției, executarea lucrărilo, prestarea serviciilor,
coincidem ca obiectul impunerii este venitul din surse obținute sau aflate în țară, dar și în
afara țării, din toate sursele impozabile într-o anumită perioadă fiscală, cu excepția
deducerilor și scutirilor la care subiecții au dreptul.Să luăm în considerație prevederile
Codului fiscal al RM articolului 18 sursele venit impozabile care se includ în venitul brut al
întreprinzătorului sunt:venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea
profesională sau din alte activităţi similare;venitul de la activitatea societăţilor obţinut de
către membrii societăţilor şi venitul obţinut de către acţionarii/deţinătorii de unităţi (titluri)
emise de organismele de plasament colectiv în valori mobiliare;plăţile pentru munca
efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de angajator, onorariile,
comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;venitul din chirie (arendă);creşterea de capital
definită la art.40 alin.(7);venitul aferent provizioanelor neutilizate conform art.24 alin.
(16);suma diminuărilor reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale în
urma îmbunătăţirii calităţii acestora pe parcursul perioadei fiscale;suma diminuărilor
provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea
împrumuturilor, a ratelor de leasing şi a dobînzilor aferente în urma îmbunătăţirii calităţii
şi/sau rambursării acestora pe parcursul perioadei fiscale; venitul obţinut sub formă de
dobîndă;royalty (redevenţe); anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la
care Republica Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare primite în baza
contractelor de asigurare şi coasigurare şi neutilizate conform art.22. Excepţie fac cele
prevăzute la art.20 lit.a);venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic,
cu excepţia cazurilor cînd formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii
contribuabilului; dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile
în legile prin care se stabilesc aceste plăţi; veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a
aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a

7
reţinerii arvunei sau restituirii arvunei;alte venituri care nu au fost specificate la literele
menţionate şi care nu sînt neimpozabile conform legislaţiei fiscale.
După ce am identificat subiectul impunerii și obiectul al impunerii, apare obligația de a
determina venitul impozabil, care se calculează însumând venitul din sursele de venit
impozabile și cheltuielile nedeductibile din care se scad, ulterior, venitul din sursele
neimpozabile și cheltuielile deductibile. Cele din urmă (veniturile neimpozabile și cheltuielile
deductibile) constituie deducerea și sunt reglementate de Codul fiscal la art.20 și, respectiv,
24-31. Să luăm în considerare prevederilor art. 20 din codul fiscla al Republicii Moldova
veniturile neimpozabile sunt anuităţile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din
bugetul asigurărilor sociale de stat şi drepturi de asistenţă socială achitate din bugetul de stat,
specificate de legislaţia în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care
Republica Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare, primite în baza
contractelor de asigurare şi coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a
proprietăţii conform art.22;b) despăgubirile şi indemnizaţiile unice primite, conform
legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori
de moştenitorii lor legali;c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de
boală, de traumatisme, sau în alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform
contractelor de asigurare de sănătate;d) compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de
îndeplinirea obligaţiilor de serviciu: pentru aparatul Preşedintelui Republicii Moldova,
Parlament şi aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în limitele şi în modul stabilite de
Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de Guvern. Compensarea
cheltuielilor salariaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, în
limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern. Compensarea
cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul depăşirii
limitelor de cazare stabilite de Guvern;
Totodată, la determinarea venitului impozabil se includ și facilitățile fiscale, conform
art.6 alin. (9) lit. g) Cod fiscal, Anexa nr.1 a HG nr. 693/2018 și Ordinului IFPS nr.
1080/2012 [5]. Suntem solidari cu ideea că facilitățile aplicate de stat sunt un stimulent
esențial pentru contribuabili de a-și dezvolta afacerile în mod transparent și legal.
Determinând venitul impozabil, asupra sumei obținute se aplică cota legală. Conform
reformei fiscale din 2018, s-a trecut de la cota procentuală progresivă la cea proporțională
pentru toate categoriile de contribuabili, cu excepțiile de la cap.7 și 71 CF ce stabilesc cote
speciale de impunere. În conformitate cu art 15 din codul fiscal al RM cota pe care
antreprenorul o achită este de 12 procente din venitul impozabi.

8
O altă etapă obligatorie este obligația contribuabiilor de evidență și raportarea fiscală
care constă în ținerea contabilității și întocmirea rapoartelor financiare, conform planurilor
contabile și standardelor naționale de contabilitate. Datele reflectate în rapoartele respective
sunt baza de întocmire a declarațiilor fiscale anuale, cu completarea Formei VEN12 sau
UNIF18.
Și ultima etapă este termenul de plată a impozitului pe venit echivalează cu stingerea
obligației fiscale de plată. Acesta implică fie o dată fixă, 25 martie, fie eșalonat, în patru rate,
cu excepțiile de rigoare
Enunțând elementele pe care trebuie să le cunoască fiecare contribuabil, ținem să
conturăm anumite idei de perfecționare a cadrului legal fiscal, și anume: abrogarea unor legi
care, după părerea noastră, și-au pierdut valoarea juridică fiind substituite de legile-cadru
modernizate, fiscală și civilă; fie limitarea rolului actelor fiscale subsecvente care, deși vin să
aplice politica fiscală, ele prevăd obligații și conduită ce depășesc prevederile legii fiscale, fie
emiterea lor, mai mult în scopul explicării și detalierii normelor dispozitive din legea-cadru,
pentru a nu crește incertitudinea pe care o invocă antreprenorii. Tot aici, ne rezervăm dreptul
de a enunța că modificările frecvente și amendamentele la legea-cadru, mai degrabă,
provoacă incertitudine decât produc racordarea la standardele europene. De aceea, propunem
ca termenul de intrare în vigoare, mai ales atunci când este mărită povara fiscală, să fie
prelungit, pentru a asigura stabilitate și predictibilitate.

9
2.2Deducerea chieltuelilor aferente activității de întreprinzător
Potrivit Capitolului 3 din Codul Fiscal al Republicii Moldva , se permite deducerea
cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei
fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. În cazul în care cheltuielile suportate de
contribuabil includ cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător şi cheltuielile personale,
deducerea se permite numai atunci când cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător le
depăşesc pe cele personale şi numai pentru acea parte a cheltuielilor care se referă nemijlocit
la desfăşurarea activităţii de întreprinzător. Potrivit Codului Fiscal, se permite deducerea
cheltuielilor ordinare şi necesare suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale,
neconfirmate documentar, în mărime de 0,2% din venitul impozabil. De asemenea, se permite
deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de
taxe de aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor. Se permite deducerea
cheltuielilor efectuate de către contribuabili în decursul perioadei fiscale, prevăzute în planul
de afaceri sau în devizul de cheltuieli, în scopurile stabilite în contractul colectiv de muncă.
Societăţilor de audit şi auditorilor - întreprinzători individuali li se permite deducerea
cheltuielilor, în mărime de 15% din venitul vânzărilor în perioada fiscală de gestiune aferente
auditului situaţiilor financiare anuale şi situaţiilor financiare anuale consolidate.
În conformitate cu prevederile capitolului 3 din Codul fiscal al RM se permite deducerea
cheltuielilor anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă
medicală ale angajatului în mărime de pînă la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală calculată în sumă fixă.
Deducerea cheltuielilor aferente dobânzilor suportate în baza contractului de împrumut
de către agenţii economici în folosul persoanelor fizice şi juridice se acceptă în limita ratei
medii ponderate a dobânzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe
termen de până la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină.
Deducerea cheltuielilor legate de extracţia resurselor naturale irecuperabile se permite
în conformitate cu art.24 alin.(1) a Codului fiscal. Mărimea deducerii cheltuielilor legate de
extracţia resurselor naturale se determină prin înmulţirea bazei valorice a resurselor naturale
cu rezultatul obţinut de la împărţirea volumului extracţiei pe parcursul perioadei fiscale la
volumul prognozat total al extracţiei pentru zăcămîntul dat. Nu se permite deducerea
impozitului pe venit, instituit în prezentul titlu, a penalităţilor şi a amenzilor aferente lui,
precum şi a amenzilor şi penalităţilor aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la buget,

10
a amenzilor şi penalităţilor aplicate pentru încălcarea actelor normative. Nu se permite
deducerea impozitelor achitate în numele unei persoane, alta decât contribuabilul.
Ceea ce priveste Organizaţiile de microfinanţare, li se permite deducerea provizioanelor destinate
acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobânzilor aferente, al căror
volum se determină conform regulamentelor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare cu privire la
clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi,
condiţionate de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente. 

11
Concluzia
În concluzie pot sa spun ca este nevoie de a fi revizuite competențele organelor de control fiscal,
în vederea eliminării abuzurilor, precum și implementarea conceptului de autocontrol al antreprenorului,
care ar reduce semnificativ implicația excesivă a statului în activitatea acestuia.
Și propun reglementarea situațiilor de facilitare a accesului agentului economic la
sursele de finanțare – împrumuturi fără dobândă pentru scopuri bine stabilite, perioade de
grație, rate reduse ale dobânzilor; scutire de la plata impozitului pe un termen de trei ani
pentru cei care inițiază afaceri în sectoare strategice; revenirea la cota graduală de impunere,
ca garanție pentru micii antreprenori; lărgirea sectoarelor care să beneficieze de impozitare
preferențială; taxă vamală specială la importul mărfurilor, echipamentelor investite direct în
modernizarea afacerii etc. Cred că aceste măsuri ar veni să stimuleze mediul antreprenorial ce
activează legal și transparent, să ridice presiunea fiscală, care afectează direct producerea și
circulația liberă a produselor și a capitalului pe piață.

12
Bibliografia
Codul fiscal nr.1163/1997. Republicat în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007.
Hotărârea Guvernului nr. 693/2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente
impozitului pe venit. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 295-308, art. 834.
Legea nr. 845 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. În: Monitorul Parlamentului, 1994,
nr.2, art.33.
Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 1080 cu privire la aprobarea
Nomenclatorului codurilor aferent facilităților fiscale la impozitul pe venit. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2012, nr. 216- 220, art. 1231.

13

S-ar putea să vă placă și