PSIHOPEDAGOGIE - anul II, sem.

I / 2015 - 2016

MULTIPLE CHOICE

1. Ce studiaza psihopedagogia?

a. fenomene educative

b. fenomene sociale

c. fenomene psihice aplicate în educaţie

2. Psihopedagogia rezolvă

a. probleme de formare și educație cu ajutorul pedagogiei practice și psihologiei sociale

b. problemele psihice ale oamenilor cu ajutorul psihoterapiei

c. problemele cognitive ale oamenilor, determinate ereditar

3. Psihopedagogia abordează psihologia în vederea realizării

a. unor scopuri psihologice, de ameliorare a stării psihice

b. unor scopuri pedagogice, educative, de formare şi dezvoltare a oamenilor

c. unor scopuri sociale, în funcţie de interesele politice

4. Dintre toate preocupările omului …… cele mai adânci rădăcini în istorie.

a. psihologia are

b. filozofia are

c. creşterea şi educarea tinerei generaţii au

5. În primele etape (până a fi organizată) experienţa educativă se transmitea

a. pe cale scrisa si viza studierea teologiei şi filozofiei

 b. pe cale orală de la o generaţie la alta

c. cu scopul de a servi clasa aristocraţiei şi a-i învăţa pe copiii funcţionarilor

6. Ioan Hrisostom considera că educaţia trebuie să

a. elibereze intelectul uman de influențele dăunătoare externe

b. contribuie la formarea conceptului de « bine » şi « frumos »

c. să poarte grija sufletului şi să modeleze inteligenţa

7. Comenius considera că educaţia trebuie să se axeze, în primul rând, pe…

a. formarea evlaviei, credinţei şi a bunelor moravuri

b. pragmatism şi confort

c. adaptarea omului la schimbările sociale

8. Educaţia

a. exercită o presiune coercitivă asupra educatului, accelerând astfel dezvoltarea psihică

b. nu exercită o presiune coercitivă asupra educatului, ci oferă condiţii stimulative, venind în

întâmpinarea nevoilor individului, accelerând dezvoltarea psihică

c. este un proces independent de trecere de la o etapă de formare la alta

9. Educaţia reprezintă procesul de

a. atingere a gradului de dezvoltare completă a unor funcţii ale organelor interne

b. armonizare în mod creator a potenţialului ereditar al fiecă rui individ cu mediu prielnic pentru
dezvoltarea lui
c. formare, însuşire şi restructurare continuă a unor seturi de procese

10. Mediul oferă condiţii şi oportunităţile pentru dezvoltare…

a. fiind decesiv în procesul dezvoltării psihice a individului

b. fiind necesar, dar nu decesiv în procesul dezvoltării psihice a individului

 c. dar nu este necesar pentru dezvoltarea psihică a individului

11. Ereditatea poate fi valorificată, având în vedere două condiţii majore: …

a. modelarea personalităţii în vederea transformării ei intr-o persoană individualistă şi pragmatică

b. modelarea personalităţii la momentul oportun şi într-un mediului educativ prielnic

c. transformarea individului intr-o persoana influentabilă de societate şi uşor adaptabilă

12. Viktor Frankl, părintele logoterapiei, consideră că principiul motivator fundamental al omului este

a. realizarea dorinţelor sale

b. adaptarea comportamentului său la cerinţele sociale

c. nevoia de a găsi şi a da sens vieţii sale

13. Psihologia existenţială

a. reduce experienţa personală la scheme generale

b. subliniază importanţa factorilor înnăscuţi

c. subliniază unicitatea omului şi imposibilitatea de a reduce experienţa personală la scheme generale

14. Psihologia umanistă consideră că personalitatea omului este un sistem unic şi integru, care are posibilitatea de
autodezvoltare (auto-actualizare)

a. caracteristică doar omului

b. caracteristică oamenilor şi animalelor

c. caracteristică doar pentru unii oameni

15. Maslow afirmă că ierarhia nevoilor

a. nu este fixă şi depinde de caracteristicile individuale ale fiecărei persoane

b. este fixă

c. nu depinde de caracteristicile individuale ale fiecărei persoane

16. Teoria ereditarista sustine ideea conform careia:

a. mediul are putere absoluta asupra individului uman

b. dezvoltarea psihica este un “dat” care se desfasoara conform programului ereditar

c. factorii ereditari si mediul duc la evolutia si educarea individului

17. Care dintre urmatoarele teorii referitoare la educabilitate a fost confirmată de cercetarile cele mai recente?

a. teoria ereditarista

b. teoria ambientalista

c. teoria dublei determinări (interactionistă)

18. Teoria ambientalistă

a. declară întâietatea rolului ereditar în dezvoltarea omului, promovând ideea determinismului biologic

b. susţine ideea că mediul are putere absolută asupra individului, avansând concepţia determinismului
social

c. afirmă importanţa interacţiunii între factorii ereditari şi cei socio-culturali

19. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?

a. diversitatea psihologica umana are o radacina ereditara, dar nu se reduce la aceasta

b. diversitatea psihologica umana tine in exclusivitate de mostenirea ereditara

c. diversitatea psihologica umana este determinata exclusiv de datele ambientale si educative

20. Cercetările asupra factorilor care influenţează dezvoltarea psihică a omului cuprind următoarele componente:

a. voinţa şi ambiţia

b. ereditatea, mediul şi educaţia

c. odihna şi hrana
21. Jean Piaget a considerat că

a. toţi copiii trec prin aceleaşi etape ale dezvoltării cognitive, în aceeaşi ordine

b. fiecare copil trece prin etape diferite ale dezvoltării cognitive

c. toţi copiii trec prin aceleaşi etape ale dezvoltării cognitive, dar în ordine diferită

22. In care dintre perioadele vietii este mai pregnant rolul ereditatii?

a. in perioada de mijloc a vietii

b. la inceputul si spre sfarsitul vietii

c. la inceputul vietii

23. Pentru a avea consecinte optime asupra individului, educatia trebuie sa fie:

a. stimulativa

b. corectiva (de constrangere)

c. suprasolicitantă

24. Jean Piaget în teoria sa denumită teoria operaţională, descrie etapele dezvoltării cunoaşterii umane

a. din copilărie şi până în perioada adultă

b. din adolescenţă şi până în perioada adultă

c. din copilărie şi până în perioada bătrâneţii

25. Cunoaşterea limbii

a. nu creează premisele dezvoltării gândirii

b. creează premisele dezvoltării gândirii

c. depinde de individ

26. Intre ce varste se desfasoara ciclul de crestere si dezvoltare, în care se dezvoltă toate capacită

ţile fizice şi psihice specifice speciei umane:

 a. 0-5 ani

b. 20-25 de ani

c. 0-25 de ani

27. Dezvoltarea emoţional-afectivă

a. este în strânsă legătură cu dezvoltarea psihică generală

b. nu depinde de dezvoltarea psihică generală

c. este un process absolut independent, legat de evoluţia emoţională

28. Afectivitatea a fost definită ca fiind o componentă a vieţii psihice care

a. exprimă rapotrul dintre starea interioară a omului şi evenimentele din plan extern

b. exprimă rapotrul dintre dezvoltarea fizică şi psihică

c. exprimă contradicţia dintre dezvoltarea cognitivă şi socială

29. Ce procese psihice se obiectivează în forma unei trăiri subiective cu o anumită polaritate, intensitate, durată,
conversiunie, referenţialitate şi ambivalenţă?
a. cognitive
b. emoţional-afective
c. socio-morale

30. Manifestările emoţionale cu caracter exploziv şi apariţie bruscă, de scurtă durată, cu desfăşurare unipolară

a. afecte

b. sentimente

c. pasiuni

31. Dispoziţiile organice, care se manifestă prin stări fiziologice specifice ca oboseală, boală etc.:

a. pot influenţa stările emoţionale

b. nu influenţează starea emoţională a omului

c. sunt stări fiziologice specifice fiecărui organism, fiind independente de sfera emoţională
32. Modelul dezvoltării cognitive elaborat de Jean Piaget include

a. 3 stadii de dezvoltare

b. 4 stadii de dezvoltare

c. 5 stadii de dezvoltare

33. Este important ca în procesul educativ

a. să se evite condiţionările negative şi să se creeze un climat emoţional sănătos atât în familie, cât şi
la şcoală

b. copilul să beneficieze de un suport material considerabil

c. copilul să fie supus unor influente educative prin intermediul televizorului si al calculatorului

34. Pentru dezvoltarea afectiva a copiilor este foarte importantă

a. satisfacerea dorinţelor copilului

b. restricţionarea accesului la informaţii învechite

c. relaţionarea afectivă pozitivă dintre mamă şi copil, iniţiată la o vârstă fragedă

35. Afectivitatea reprezinta totalitatea fenomenelor psihice care reflecta relatiile dintre subiect si lumea sa sub forma
de:

a. impulsuri

b. trairi

c. concepte

36. Procesele afective complexe sunt caracterizate prin:

a. caracter elementar si spontan

b. restructurare valorica

c. grad mare de constientizare si intelectualizare

37. Cum se numesc trairile afective de lunga durata, intense si relativ stabile?

a. emotii

b. sentimente

c. idei

38. Funcţiile proceselor afective

a. susţin energetic activitatea

b. reglează şi organizează conduita, având o funcţie adaptativă.

c. ambele variante

39. Psihologia care s-a centrat exclusiv pe studierea comportamentului pe baza schemei cauzalității „stimul →
reacție” este cunoscută sub denumirea de

a. behaviorism

b. cognitivism

c. psihanaliza

40. Conditionarile negative in copilaria timpurie pot duce la:

a. autodisciplina

b. timiditate si izolare

c. echilibru afectiv

41. Dispoziţiile de moment, induse situaţional

a. depind de temperament

b. nu au legătură cu starea dispoziţiei de fond

c. sunt diminuate de starea dispoziţiei de fond

 42. Pentru dezvoltarea afectiva a copilului este important ca:

a. sa se limiteze experientele prea variate

b. sa fie diversificat repertoriul emotional al copilului

c. sa se antreneze rabdarea

43. Stadiul egocentric impersonal al afectivităţii (0- 4/5 ani) este caracterizat prin

a. dorinţa copilului de a căuta plăcerea şi de a evita durerea

b. stări de frică, bucurie, supărare şi oportunism

c. influenţa anturajului şi investiţia afectivă în prieteni

44. Stadiul heteronom al afectivităţii (4/5ani –6/7ani) este caracterizat prin

a. dorinţa copilului de a căuta plăcerea şi de a evita durerea

b. stări puternice de frică, bucurie, supărare şi oportunism

c. influenţa anturajului şi investiţia afectivă în prieteni

45. Stadiul interpersonal al afectivităţii (7/8ani -14/15 ani) este caracterizat prin

a. dorinţa copilului de a căuta plăcerea şi de a evita durerea

b. stări de frică, bucurie, supărare şi oportunism

c. influenţa anturajului şi investiţia afectivă în prieteni

46. Stadiul psihologic personal privind afectivitatea (14/15 ani - sfârşitul adolescenţei) este caracterizat prin

a. acomodare la realitate şi pendulare între conflict şi echilibru afectiv

b. implicarea responsabilităţii pentru anumite standarde

c. investiţia în sfera idealurilor şi a valorilor

47. Stadiul autonom privind afectivitatea (atins de relativ puţini tineri) este caracterizat prin

a. acomodare la realitate şi pendulare între conflict şi echilibru afectiv

b. implicarea responsabilităţii pentru anumite standarde

c. investiţia în sfera idealurilor şi a valorilor

48. Stadiul integrităţii afective este caracterizat prin

a. acomodare la realitate şi pendulare între conflict şi echilibru afectiv

b. implicarea responsabilităţii pentru anumite standarde

c. investiţia în sfera idealurilor şi a valorilor

49. In cadrul nivelului premoral

a. comportamentul se orientează în funcţie de recompense

b. comportamentul este orientat spre obţinerea aprobării din partea celorlalţi evitând dezaprobarea

c. se acceptă ca norma să poată fi schimbată pe considerente raţionale, în funcţie de utilitatea ei

50. In cadrul nivelului moralei convenţionale

a. comportamentul se orientează în funcţie de recompense

b. comportamentul este orientat spre obţinerea aprobării din partea celorlalţi evitând dezaprobarea

c. se acceptă ca norma să poată fi schimbată pe considerente raţionale, în funcţie de utilitatea ei

51. In cadrul nivelului moralei postconvenţionale

a. comportamentul se orientează în funcţie de recompense

b. comportamentul este orientat spre obţinerea aprobării din partea celorlalţi evitând dezaprobarea

c. se acceptă ca norma să poată fi schimbată pe considerente raţionale, în funcţie de utilitatea ei

52. Care este consecinta unui mediu dezorganizat asupra dezvoltarii socio-morale la copii?

a. regulile morale se contureaza mai slab

 b. regulile morale se contureaza clar si sunt bine definite

c. mediul dezorganizat nu are relevanta asupra conturarii regulilor morale

53. Pentru invatarea morala, rolurile sociale trebuie formate si exersate astfel incat:

a. sa fie cat mai limitate

b. sa fie cat mai variate

c. rolurile sociale nu au relevanta pentru invatara morala

54. Trasaturile de personalitate dispun de plasticitate in sensul ca:

a. nu sunt modificate în funcţie de influentele mediului

b. sunt foarte usor modelabile in functie de factorii de mediu

c. se pot restructura, mai mult sau mai putin, sub impactul conditiilor de mediu

55. Cine a identificat trei trei niveluri de evoluţie a judecăţilor morale?

a. Lawrence Kohlberg

b. René Descartes

c. Jean Piaget

56. Profesorii care neglijează educaţia morală în goana după parcurgerea materiei generează

a. persoane cu diplome, dar stăpânite de lăcomie, minciună, egoism şi fără autocontrol moral

b. specialişti cu cunoştinţe aprofundate într-un domeniu bine definit

c. un nou tip de elită

57. Învăţământul actual trebuie

a. să încurajeze dezvoltarea sentimentelor nobile şi să cultive caractere

b. să promoveze modele cognitive, afective şi moral-comportamentale

 c. ambele variante

58. Dezvoltarea socio-morală implică transformarea moralei obiective, formate sub influenţa mediului social, într-un
sistem axiologic

a. Comun

b. General

c. individual, subiectiv

59. Adolescenţa produce transformări psihologice

a. Superficiale

b. Nesemnificative

c. Majore

60. Adolescenţii petrec tot mai mult timp cu

a. persoane de aceeași vârstă

b. părinţii

c. rudele

61. Adolescenţii sunt atraşi de experimentarea limitelor şi posibilităţilor proprii

a. adesea riscând

b. fiind precauţi în luarea deciziilor

c. sfătuindu-se cu persoanele adulte

62. Adolescenţii exprima interes pentru viaţa socială

a. dar nu sunt preocupaţi de problemele generale ale omenirii

b. preocupându-se de problemele generale ale omenirii

c. fiind totodată inactivi social

63. Adolescentul este preocupat de

a. analiza perioadei de copilărie

b. cu ce se va ocupa la bătrâneţe

c. dezvoltarea conştiinţei de sine

64. Adolescenţii învaţă să interacţioneze cu cei din jur într-o manieră

a. subiectivă şi agresivă

b. autoritară şi rigidă

c. similară cu cea a adulţilor

65. Dezvoltarea adolescentului este marcată de

a. diferenţe semnificative privind ritmul şi specificul dezvoltării individuale

b. lipsa diferenţierii semnificative

c. supunerea indiscutabilă faţă de normele sociale

66. Maturizarea fizică şi modificările biologice a adolescentului

a. nu implică reajustări la nivel relaţional

b. nu implică reajustări la nivel cognitiv şi emoţional

c. au impact major asupra întregii personalităţi

67. La adolescenţi aspectul subiectivităţii în percepţia propriului corp se manifestă, de multe ori

a. prin manifestarea de către adolescent al simţului umorului

b. sub forma exploatării corpului

c. prin indiferenţă şi negligarea propriului corp

68. Transformările fizice ale adolescenţilor

a. au consecinţe în planul dezvoltării cognitive

 b. nu au consecinţe în planul relaţiilor interpersonale

c. au consecinţe în planul relaţiilor interpersonale

69. Dezvoltarea cognitivă a adolescentului este marcată de

a. trecerea de la gândirea convergentă la cea divergentă

b. trecerea de la gândirea abstractă la cea concretă

c. trecerea de la gândirea concretă la cea abstractă

70. Dezechilibrul şi încordarea emoţională la adolescenţi reflectă

a. claritate în definirea identităţii sale

b. instabilitatea şi lipsa de claritate în definirea identităţii sale

c. claritate în definirea identităţii sale şi a celor din jur

71. Dezvoltarea sentimentului identităţii implică

a. experimentarea unei diversităţi de comportamente

b. experimentarea unui anumit tip de comportament

c. evitarea de a experimenta comportamente noi

72. Conform teoriei lui Vîgotski, interacţiunile sociale care fac parte din viaţa omului

a. nu influenţează gândirea individului în procesul de dezvoltare

b. influenţează gândirea individului în procesul de dezvoltare

c. influenţează temperamentul individual

73. Fiecare adolescent

a. are traiectoria sa de definire a identităţii, care este unică şi irepetabilă

b. traversează o traiectorie comună tuturor adolescenţilor

c. aşteaptă să fie ghidat de adulţi, conform unui tipar comun vârstei

74. Inducerea unei stări de teamă

a. poate dezvolta simţul responsabilităţii

b. poate bloca total capacitatea individului de a se adapta, putând duce le reacţii de evitare sau
respingerea a mesajului educaţional
c. poate provoca dorinta de recompensă

75. Dezvoltarea socială a adolescentului

a. este marcată de dependenţă lui faţă de părerile adulţilor

b. este marcată de independenţă şi autonomie

c. este marcată de dependenţă lui faţă de normele sociale

76. Educația în familie îşi menţine importanţa pentru adolescent prin faptul că ea se bazează pe

a. afectivitatea naturală care leagă copilul de părinți şi de frații lui

b. obişnuinţă

c. influenţa recompenselor şi constrângerilor (S-R)

77. Adolescenţii petrec tot mai mult timp cu

a. părinţii şi familia

b. persoane de aceeași vârstă

c. cu adulţii şi profesorii

78. În adolescenţă are loc un proces de schimbare

a. a gusturilor muzicale

b. a stilului alimentar

c. a imaginii de sine
79. Conform unor studii de specialitate, perioada de adolescenţă este mereu însoţită de crize şi conflicte adaptative
majore şi dramatice

a. adevărat

b. fals

80. Termenul pubertate desemnează

a. perioada vieţii între copilărie şi vârstă adultă

b. perioada în care se desfăşoară transformările psihoorganice legate de maturizare, care fac trecerea
de la copilărie la adolescenţă
c. nici una din cele două perioade menţionate

81. În perioada adolescenţei transformările corporale şi atingerea maturităţii fizice au un impact neînsemnat asupra
dezvoltării emoţionale

a. adevărat

b. fals

82. Prin afirmarea opiniilor sale asupra unor detalii în aparenţă banale adolescenţii

a. doresc să intre în conflict cu părinţii săi

b. doresc să demonstreze părinţilor superioritatea sa

c. supun părinţii unui test de rezistenţă, evaluându-le limitele răbdării

83. Complexele de inferioritate se dezvoltă pornind de la un defect fizic sau de la o infirmitate reală

a. da, întotdeauna

b. nu, niciodată

c. nu neapărat; uneori da, alteori nu

84. Acţiunea de contrabalansare a unei deficienţe (reale sau imaginare) printr-un comportament secundar, uneori
bine adaptat la realitate se numeşte

a. compensare
 b. sentiment de inferioritate

c. supracompensare

85. Care dintre următoarele stiluri parentale este asociat cu cea mai mare incidenţa a devierilor comportamentale în
adolescenţă

a. Permisiv

b. Autoritar

86. Efectul Romeo şi Julieta apare ca o consecinţă a

a. acordării unei libertăţi complete în ceea ce priveşte alegerea de către adolescent(ă) a soţiei/soţului

b. refuzul părinţilor de a accepta alegerea din partea adolescentului(ei) a(l) viitorului(oarei) soţ/soţii

87. Conflictele care apar între adolescenţi şi părinţi/adulţi sunt

a. conflictele de idei, afective şi de autoritate

b. conflictele afective şi materiale

c. conflicte filozofice şi culturale

88. Care dintre adolescenţi va avea un nivel mai bun de încredere în sine şi un statut mai înalt în relaţiile cu copiii de
aceeași vârstă

a. Mihai, care s-a maturizat foarte devreme

b. Ştefan, care s-a maturizat într-un ritm mai lent

89. Conformarea la norma de grup este un proces prin care persoana

a. încearcă să se detaşeze de grup

b. încearcă să devină asemănător grupului

90. Depresia adolescentului este caracterizată

 a. printr-un nivel ridicat al stimei de sine

b. trăirea constantă a sentimentului de tristeţe şi deprimare

c. un puternic sentiment de încredere în sine şi propriile forţe

91. Imunizarea sinelui înseamnă în primul rând un process de

a. culpabilizare

b. ajustarea imaginii de sine astfel încât acesta sa rămână pozitivă

c. consum de alcool sau drog

92. Conform teoriei lui Erikson, persoana care la vârsta adultă nu se dedică iubirii şi grijii faţă de alte persoane, cel
mai probabil

a. îşi va investi energia în următoarea generaţie

b. va deveni singur şi izolat

c stagnează şi devine neproductiv

d. îşi va transfera potenţuialul în dragostea pentru profesie

93. Principala sarcină a dezvoltării în adolescenţă este

a. dezvoltarea relaţiei cu parintii

b. crearea unei identiăţi stabile

c. acceptarea modului în care arată

94. Sarcina centrală a adolescenților este

a. găsirea unui loc de munca

b. definirea propriei identități

c. promovarea individualismului şi binelui personal

95. Adolescenţii care au părinţi democratici

a. au o apreciere de sine înaltă, sunt independenţi şi încrezători în sine

 b. pot avea o evoluţie spre intoleranţă şi pasivitate, cu un slab control emoţional şi o slabă toleranţă la
frustrare

c. nu dispun de criterii precise de autoevaluare, sunt mai puţin independenţi şi nu au încredere în sine

96. În adolescenţă individul

a. se centrează pe dezvoltarea calităţilor extrasenzoriale

b. caută să îşi definească rolul şi statutul său în societate

c. învaţă să stabilească relaţii profitabile

97. În adolescenţă, centrul de greutate al comunicării se deplasează de la nivelul exclusiv al familiei la nivelul

a. visurilor şi idealurilor

b. dialogului interior

c. grupului de colegi şi prieteni

98. Criza din perioada adolescenţei poartă denumirea de

a. criză de identitate

b. criză morală

c. criză socială

99. În ciuda conflictelelor care apar în relaţia sa cu adultul, adolescentul

a. nu constientizeaza situatia si trateaza superficial cauza conflictului

b. doreste sa mentina starea de dusmanie ca sa perpetueze situatia contraversata

c. nu doreşte să rupă relaţia ci să stabilească un contact cu celălalt

100. Progresul intelectual în adolescenţă este susţinut de

a. creşterea volumului informaţional

b. memorarea şi reproducerea informatiilor acumulate

c. trecerea de la memorarea mecanică la memorarea logică

101. În procesul de instruire cu adolescenţii se recomandă să fie aplicate metodele

a. activ-participative

b. verbal-auditive si vizuale

c. toate

102. Adolescenţa este vârsta de perfecţionare a

a. memoriei si atentiei

b. abilitatilor verbale

c. percepţiei senzoriale şi a criteriilor de observare

103. Sarcina majoră a adolescenţei este

a. casatoria

b. stabilirea unui sentiment clar al identităţii

c. imbunatatirea aspectului fizic

104. Unul dintre primii psihologi care a încercat să privească întreaga dezvoltare umană prin prisma unei abordări
stadiale, văzând vârsta adultă ca domeniu de studiu în sine este

a. Erikson

b. Edison

c. Euclid

105. Factorii cei mai importanţi pentru calitatea vieţii ale persoanelor vârstnice sunt

a. mâncarea sănătoasă si multa distractie

b. integrarea într-o reţea socială puternică şi o stare bună de sănătate

c. liniste şi odihna suficientă

106. Definirea ciclurilor şi sezoanelor vieţii adulte îi aparţine lui

 a. Levinson

b. Pavlov

c. Freud

107. Teoria andragogică diferenţieză modalitatea prin care

a. învaţă copiii

b. învaţă adulţii

c. învaţă profesorii

108. Metodele andragogice sunt centrate pe

a. profesor

b. educabil

c. societate

109. Convergent, divergent, asimilator şi acomodator sunt

a. stiluri personale de instruire a adulţilor

b. stiluri de instruire a adolescenţilor

c. tipuri de temperament

110. O instruire ideală/un training ideal pentru adulţi trebuie să includă

a. toate modalităţile de percepere şi prelucrare a informaţiilor

b. prelegeri şi discursuri logice

c. activitate independenta

111. Adulţii au o vastă experienţă de viaţă acumulată de-a lungul anilor care în procesul de instruire trebuie

a. suprimata

b. „exploatată”

c. „neutralizata”
112. În opinia lui Levinson, pentru a înţelege structura vieţii unui adult, trebuie să analizăm

a. raporturile lui cu persoanele, pe care el le consideră a fi semnificative

b. avantajele materiale pe care le poate obține prin promovarea lui la servici

c. persoana cu care s-a căsătorit

113. Conform teoriei lui Levinson, la majoitatea oamenilor în structura vieţii locul central îl ocupă

a. familia şi ocupaţia

b. munca şi distracţia

c. banii

114. Adulţii, implicându-se în procesul de instruire, au o motivaţie

a. extrinseca şi sunt orientaţi spre recompense

b. intrinsecă şi sunt orientaţi spre un scop bine definit

d. intrinsecă, dar nu au un scop bine definit

115. Procesul de dezvoltare a identităţii

a. este similar atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor

b. diferă la cele două sexe

116. Structura unui anumit ciclu al vieţii diferă întotdeauna

a. la indivizii care provin din clase sociale diferite

b. la persoane care practică profesii diferite

c. în nici unul dintre aceste cazuri

117. Persoanele vârstnice se simt satisfăcute de viaţa lor când au un sentiment puternic de

a. dreptate
b. control

c. optimism

118. Adaptarea la procesul de îmbătrânire este întotdeauna independentă de percepţia asupra propriei persoane

a. adevărat
b. fals

119. O persoană în vârstă care îi acuză permanent pe ceilalţi pentru propriul eşec sau a cărei neputinţă este orientată
împotriva propriei persoane are un stil de personalitate

a. constructivă

b. ostilă

c. dependentă

120. O persoană în vârstă care acceptă pierderile pe care le aduce vârsta bătrâneţii şi continuă să interacţioneze
pozitiv cu ceilalţi are un stil de personalitate

a. constructivă

b. dependentă

c. defensivă

121. O persoană în vârstă care priveşte bătrâneţea ca pe o vârstă a odihnei, bazându-se pe alţii care îi oferă asistenţă
are un stil de personalitate

a. constructivă

b. dependentă

c. defensivă

122. O persoană în vârstă care încearcă să rămână foarte activă, ca şi cum bătrâneţea nu ar fi sosit, are un stil de
personalitate

a. constructivă
b. dependentă

c. defensivă

123. Stadiul în care individul luptă pentru depăşirea confuziei de rol şi pentru a-şi dezvolta un sentiment clar al identităţii
personale este

a. adolescenţa (13–19 ani)

b. tinereţea sau perioada adultă timpurie (20–30 ani)

c. vârsta adultă mijlocie (30–60 ani)

124. Stadiul în care cei mai mulţi indivizi se angajează într-o relaţie stabilă, bazată pe dragoste şi intimitate, în
timp ce alte persoane dezvoltă mai degrabă sentimente de izolare.

a. adolescenţa (13–19 ani)

b. tinereţea sau perioada adultă timpurie (20–30 ani)

c. vârsta adultă mijlocie (30–60 ani)

125. Stadiul în care majoritatea indivizilor se angajează într-o activitate productivă, valorizată şi utilă din punct de
vedere social (incluzând aici grija pentru proprii copii şi preocuparea pentru alţi membri ai societăţii); în cazul unei
rezolvări negative ale acestei crize, persoana stagnează şi devine centrată pe sine

a. adolescenţa (13–19 ani)

b. tinereţea sau perioada adultă timpurie (20–30 ani)

c. vârsta adultă mijlocie (30–60 ani)

126. Stadiul la care adultul încearcă să înţeleagă sensul propriei vieţi şi câştigă mai multă înţelepciune; dacă nu,
atunci trăieşte cu intensitate sentimentul disperării.

a. tinereţea sau perioada adultă timpurie (20–30 ani)

b. vârsta adultă mijlocie (30–60 ani)

c. bătrâneţea (peste 60 de ani)

127. Conform teoriei lui D.Levinson, structura vieţii este definită de mediul social şi fizic şi implică mai multe elemente:
mediul profesional, familia, confesiunea religioasă, statusul economic, apartenenţa unei rase etc.

a. adevărat

b. fals

128. Conform teoriei lui D.Levinson, perioada caracterizată de ritmul cel mai rapid al dezvoltării este
a. copilăria şi adolescenţa (0–22 ani)

b. perioada adultă timpurie (17– 45 ani)

c. vârsta adultă mijlocie (40–65 ani)

d. perioada vârstei adulte târzii (60–? ani)

129. Conform teoriei lui D.Levinson, perioada caracterizată prin energie maximă, dar şi stres şi contradicţii puternice
este

a. copilăria şi adolescenţa (0–22 ani)

b. perioada adultă timpurie (17– 45 ani)

c. vârsta adultă mijlocie (40–65 ani)

d. perioada vârstei adulte târzii (60–? ani)

130. Conform teoriei lui D.Levinson, perioada care începe cu tranziţie, după care individul îşi dezvoltă un stil de viaţă
stabil, legat de angajamentele faţă de familie, carieră profesională, prieteni sau faţa de interese speciale

a. copilăria şi adolescenţa (0–22 ani)

b. perioada adultă timpurie (17– 45 ani)

c. vârsta adultă mijlocie (40–65 ani)

d. perioada vârstei adulte târzii (60–? ani)

131. Conform teoriei lui D.Levinson, perioada începe odată cu etapa de tranziţie şi continuă cu o perioadă de ajustări
legate de schimbarea statutului social şi declinului stării de sănătate

a. copilăria şi adolescenţa (0–22 ani)

b. perioada adultă timpurie (17– 45 ani)

c. vârsta adultă mijlocie (40–65 ani)

d. perioada vârstei adulte târzii (60–? ani)

132. Studiile realizate de Levinson arată că pentru bărbaţi, visele personale tind să fie organizate în jurul

a. carierei

b. familiei

c. obiectivelor interpersonale

133. Studiile realizate de Levinson arată că pentru femei, visele personale tind să fie organizate în jurul

a. obiectivelor personale (cariera)

b. obiectivelor interpersonale

c. sunt mai complexe, incluzând cariera, familia, obiective personale şi interpersonale

134. Persoanele care reuşesc să rămână active cât mai mult timp sunt şi cele care trăiesc o stare emoţională pozitivă,
sunt mai mulţumite şi împlinite

a. adevărat

b. fals

c. nu este relevant

135. Este important ca persoanele vârstnice să continue să fie cât mai active cu putinţă.

a. adevărat

b. fals

c. nu este relevant

136. Studiile arată că persoanele caracterizate prin extraversie şi sociabilitate înaltă trăiesc mai multe emoţii plăcute
decât introverţii, iar cei cu un înalt nivel de nevrotism trăiesc mai puţine emoţii pozitive

a. adevărat

b. fals
c. nu este relevant

137. Studiile arată că oamenii fericiţi sunt aceia care trăiesc mai multe stări emoţionale plăcute şi mai puţine emoţii
negative

a. adevărat

b. fals

c. nu este relevant

138. Adolescenţii sunt persoane cu o mare fragilitate emoţională şi relaţională.

a. adevărat

b. fals

139. În sec.XVII-XVIII educaţia adulţilor în România se realiza prin lectura cărţilor cu caracter educativ, cum ar fi cărţile
poporane şi cele religioase: „Învăţăturile lui Neagoe Basarab”, „Diregătoriile bunei creşteri”, „Povestea vorbei” şi
tezaurul proverbelor populare.

a. adevărat

b. fals

140. Cercetări realizate asupra dependenţei arată că există o predispoziţie genetică pentru consumul de alcool şi
droguri

a. adevărat

b. fals

141. De obicei, o tentativă de suicid anterioară are o mare probabilitate de a conduce la o alta

a. adevărat

b. fals

142. Abilitatea de a dezvolta relaţii de prietenie normale, sănătoase, depinde în mare măsură de stima de sine a
persoanei şi este condiţionată de o identitate bine conturată
a. adevărat

b. fals

c. nu este relevant

143. Conform Teoriei comparării sociale (Leon Festinger), oamenii se compară cu alţi oameni pentru a vedea
dacă opiniile şi atitudinile lor sunt corecte, având tendinţa de a se asocia

a. cu cei ce diferă de ei
b. cu cei asemănători lor

c. cu oricine

144. Nevoia adolescentului de a contesta totul reflectă

a. rebeliunea adolescentului faţă de adulţi

b. efortul intelectual pe care acesta îl face pentru a regândi totul în mod independent, pentru a nu accepta nici o idee
înainte de a o trece prin filtrul raţionamentului personal

c. o anumită imoralitate sub impulsul instinctelor şi a condiţiilor favorabile de mediu

145. Stilul relaţional caracterizat de un control exagerat, cerinţe mari din partea părinţilor, dar cu căldură afectivă redusă
este

a. stilul dictatorial

b. stilul democratic autoritar

c. stilul neglijent

d. stilul permisiv

146. Stilul parental în care părinţii manifestă cerinţe înalte în paralel cu o atenţie şi implicare afectivă crescută este

a. stilul dictatorial

b. stilul democratic autoritar

c. stilul neglijent

d. stilul permisiv
147. Stilul parental în care părinţii manifestă puţină căldură şi control, iar ca urmare a dezinteresului şi neimplicării
părinţilor educaţia prezintă valenţe scăzute este

a. stilul dictatorial

b. stilul democratic autoritar

c. stilul neglijent

d. stilul permisiv

148. Stilul în care căldura afectivă este accentuată dar, în schimb, controlul parental este foarte scăzut şi slab resimţit
de către adolescent este

a. stilul dictatorial

b. stilul democratic autoritar

c. stilul neglijent

d. stilul permisiv

149. Dezvoltarea identităţii este un proces care

a. se extinde dincolo de perioada adolescenţei (cel puţin până în perioada adultă tânără)

b. se limitează la perioada adolescenţei

c. nu există informaţii referitor la acest aspect

150. Dezvoltarea identităţii adolescentului

a. nu depinde de interacţiunile dintre adolescent şi contextul social în care acesta trăieşte

b. depinde într-o mare măsură de interacţiunile dintre adolescent şi contextul social în care acesta trăieşte

c. nu există informaţii referitor la acest aspect