Dezvoltarea abilităţilor de

leadership la elevii şi tineri

Curs nr. 5
Lect. Dr. Adrian-Vicenţiu Labăr

1
Cuprins:
 1. Delimitări conceptuale

 2. Trăsături psihocomportamentale ale liderului

 3. Activităţi şi programe de formare destinate

dezvoltării abilităţilor de leadership la elevi şi tineri

 4. Rezultatele unor cercetări privind manifestarea

aptitudinilor de leadership la elevi

2
1. Delimitări conceptuale:
aptitudine, abilitate, lider,
leadership
 Fr. Gagné distinge între potenţial versus dobândire, aptitudine
versus realizare, promisiune versus împlinire şi consideră
aptitudinea un potenţial natural într-un domeniu particular şi
realizarea ca abilitate dezvoltată sistematic într-un domeniu
special.

 Aptitudinea se referă la potenţialul individului în

achiziţionarea unor deprinderi, iar capacitatea sau
abilitatea se referă la posedarea unor deprinderi care au fost
achiziţionate prin experienţă sau antrenament deliberat.

 Etimologic, termenii lider şi leadership provin de la verbul din

engleză „to lead”, „a conduce”, termenii fiind traduşi în
română prin „conducător” şi respectiv „conducere”.

3
Delimitări conceptuale: aptitudine,
abilitate, lider, leadership
 Definiţiile date termenului de lider sau conducător
pleacă toate de la faptul că acesta e persoana
centrală, cea mai influentă dintr-un grup şi cea care
conduce acel grup.

 Liderul este:
– „persoana care exercită puterea sau o mare influenţă în
cadrul unor grupuri sociale de diverse mărimi” (Zamfir &
Vlăsceanu, 1993, p. 332)

– „persoana care ocupă poziţia centrală în cadrul unui grup,

având influenţa cea mai mare în mobilizarea şi focalizarea
eforturilor membrilor grupului în direcţia realizării sarcinilor
comune” (Teleşpan & Merce, 2003, p. 14)
4
 Delimitări conceptuale: aptitudine,
abilitate, lider, leadership
 Pentru leadership sau conducere, definiţiile au ca punct central procesul
prin care un lider influenţează şi conduce un grup.

 Leadership-ul este un „proces de influenţă socială prin care un individ

conduce un grup la atingerea obiectivelor. Liderul trebuie să ştie mai ales
să suscite motivaţiile şi să-i antreneze pe cei care îl urmează, mai
degrabă decât să-i conducă într-un fel autoritar.” (Doron, 1999, p. 455).

 Conducerea este „procesul de organizare şi exercitare a influenţei

persoanei cu poziţie de lider asupra celorlalţi membri ai grupului, în
vederea realizării sarcinilor şi armonizării relaţiilor” (Vlăsceanu & Zamfir,
1993, p.276).

5
 2. Trăsături psihocomportamentale
ale liderului
 Primul studiu empiric solid asupra leadership-ului este realizat de
Terman (1904), care a studiat calităţile prin care diferă liderii de
non-lideri la copii.

 Calităţile găsite de Terman la tinerii lideri sunt: fluenţa verbală,

inteligenţa, controlul emoţional, curajul, aspectul fizic plăcut,
energia şi bunătatea.

 Mumford et al. (1993, 2000) propun cinci categorii de trăsături

psiho-comportamentale ale liderului:
– 1. abilităţi cognitive
– 2. personalitatea
– 3. motivaţia
– 4. abilităţi interpersonale şi de evaluare socială
– 5. expertiza liderului şi inteligenţa practică.
6
 2. Trăsături psihocomportamentale
ale liderului
 2.1. Abilităţile cognitive: inteligenţă generală, capacităţi de
gândire creativă, divergentă, abilităţi de gândire critică.

 Zaccaro et al. (1991), analizând abilităţile de leadership într-un

studiu longitudinal asupra unor studenţi, au găsit că raţionamentul
şi creativitatea (alături de motivaţia de realizare, abilităţile sociale,
adaptarea socială şi capacitatea de dominare) sunt printre cei mai
puternici şi stabili predictori ai leadership-ului studenţesc.

 Baehr (1992), în studii asupra managerilor din diferite arii

economice, au găsit că atingerea unor nivele organizaţionale ridicate
este asociată cu gândirea creativă, managerii de nivel înalt
manifestând un potenţial creativ mai înalt comparativ cu managerii
de nivel mediu sau scăzut.

7
 2. Trăsături psihocomportamentale
ale liderului

 2.2. Personalitatea:
– extroversiune, conştiinciozitate, stabilitate
emoţională,
– activism, dinamism, optimism, spirit de
iniţiativă, încredere în sine,
– toleranţă la frustrare şi stres,
– integritate, onestitate, demnitate, fermitate,
hotărâre,
– entuziasm, autocontrol, stăpânire de sine,
perseverenţă. 8
 2. Trăsături psihocomportamentale
ale liderului
 2.3. Motivaţie şi nevoi:
– nevoile de putere, de dominare, de realizare, de responsabilitate, de autoactualizare,
– motivaţia intrinsecă, persistenţă, implicarea în sarcină, orientarea spre scop.

 Barbuto, Fritz & Marx (2002) au arătat că liderii motivaţi intrinsec au cea mai mare
influenţă asupra subordonaţilor.

 Smith & Foti (1998) găsesc că nevoia de dominare – alături de inteligenţă şi

autoeficienţa generală – este asociată pozitiv cu emergenţa liderului.

 Zaccaro, White et al. (1997) au arătat că motivaţiile de realizare şi dominare prezic

poziţiile organizaţionale ridicate.

 Gottfried et al. (2011), într-un studiu longitudinal, au analizat măsura în care

motivaţia din copilărie până în adolescenţă este asociată cu motivaţia de a
conduce la maturitate. Rezultatele au evidenţiat că indivizii care resimt bucuria
interioară de a conduce şi care sunt motivaţi să conducă fără a urmări consecinţe
externe au fost semnificativ mai motivaţi intrinsec în copilărie şi adolescenţă.
9 9
 2. Trăsături psihocomportamentale
ale liderului
 2.4. Abilităţi sociale (interpersonale) şi emoţionale
(intrapersonale):
– inteligenţă socială, inteligenţă emoţională, inteligenţa intrapersonală,
empatie,
– adaptare socială, automonitorizare, senzitivitate socială,
– abilităţi de comunicare interpersonală, abilitatea de a-i motiva pe ceilalţi,
capacitate de persuasiune, abilităţi dramatice.

 Ferentino (1996) arată că inteligenţa socială prezice apariţia şi

manifestarea comportamentelor de leadership chiar şi atunci când
controlăm inteligenţa generală.

 Bass (1990) afirmă că liderii performanţi sunt acei indivizi care sunt
capabili să-şi înţeleagă subordonaţii şi să interacţioneze cu ei, arătând
empatie şi înţelegere faţă de nevoile lor şi acordând atenţie atitudinilor,
motivaţiei şi satisfacţiei subordonaţilor.
10
 2. Trăsături psihocomportamentale
ale liderului

 2.5. Expertiza liderului şi inteligenţa

practică:
– experienţă profesională, expertiză, competenţă
în domeniu,
– inteligenţă practică, luarea deciziilor,
– abilităţi de rezolvare de probleme sociale,
selecţia şi implementarea ideilor, înţelepciune.

11
3. Activităţi şi programe de formare
destinate dezvoltării abilităţilor de
leadership la elevi şi tineri
 Dezvoltarea acestor abilităţi la elevii şi studenţii
talentaţi - două direcţii, în funcţie de gradul de
complexitate şi profunzime a acestora:

1. activităţi destinate dezvoltării abilităţilor de leadership;

2. programe de training pentru dezvoltarea abilităţilor de

leadership.

12
3.1. Activităţi destinate dezvoltării
abilităţilor de leadership la elevi şi
studenţi
 Mai mulţi specialişti evidenţiază o serie de posibilităţi de
cultivare a aptitudinilor de leadership la elevi şi tineri pe trei
direcţii:

– în cadrul mediului familial,

– prin infuzarea/ introducerea unor concepte şi abilităţi de

leadership în curriculum,

– în cadrul unor activităţi extraşcolare.

 Cum pot fi dezvoltate abilităţile de leadership în familie?

13
Dezvoltarea abilităţilor de
leadership în mediul familial
 Familia poate fi un mediu stimulativ care să ofere oportunităţi
copiilor pentru descoperirea şi cristalizarea unor interese şi
dezvoltarea stimei de sine.

 Familiile pot oferi un mediu natural şi consistent pentru

dezvoltarea abilităţilor de leadership, conceptele şi abilităţile
dezvoltate în familie putând fi generalizate în alte situaţii în
care leadership-ul poate fi demonstrat de către elevi.

 Părinţii trebuie să le ofere copiilor oportunitatea de a participa

într-o varietate de activităţi atât acasă, în familie, cât şi în
comunitate.

14
 Dezvoltarea abilităţilor de leadership în
mediul familial
 Încă de la vârste fragede, copiii trebuie încurajaţi să se implice în alegerea, planificarea,
realizarea şi evaluarea unor activităţi în familie care să-i implice pe toţi membrii
acesteia, pornind de la organizarea unei zi de picnic, o zi de naştere şi până la o
excursie sau o vacanţă de câteva zile.

 Oferirea unor responsabilităţi apropiate vârstei în cadrul mediului familial, creşterea

acestora în număr şi complexitate pe măsură ce copilul creşte, oferirea unor
oportunităţi de a lua decizii încă de la vârste fragede contribuie la dezvoltarea spiritului
de responsabilitate, a abilităţilor de planificare și rezolvare de probleme necesare
pentru un lider eficient.
– Chiar dacă uneori aceste decizii nu vor fi cele mai potrivite, copilul va învăţa din
greşeli analizând consecinţele acestora iar acest lucru îi va întări abilităţile de luare
a deciziei pe viitor.

 Este recomandat ca părinţii:

– să citească şi discute cu copilul despre lideri şi caracteristicile acestora,
– să-i furnizeze copilului oportunităţi de interacţiune cu persoane de toate vârstele şi
interesele,
– să-l încurajeze pe copil să participe la activităţile de leadership organizate în şcoală
sau comunitate şi să discute ulterior despre acestea.

15
 Dezvoltarea abilităţilor de leadership în
mediul familial
 Odată cu creşterea acestora, tinerii trebuie încurajaţi să iniţieze, planifice şi
realizeze activităţi mult mai complexe atât în cadrul unor proiecte individuale
în domenii de interes cât şi la nivelul activităţilor familiale.

 Discuţiile, dezbaterile părinţilor cu tinerii pe diferite evenimente cotidiene sau

alte subiecte generale prin solicitarea unor perspective/ opinii personale pot
ajuta la dezvoltarea abilităţilor de leadership.
– Pot fi discutate şi comparate ideile şi acţiunile liderilor comunităţii, a liderilor
naţionali şi internaţionali.

 Părinţii care ascultă activ, fără a se aştepta ca tinerii să le îmbrăţişeze

opiniile lor politice, economice, sociale sau religioase, discutând pe tema
unor astfel de subiecte vor încuraja dezvoltarea unor caracteristici de
leadership la aceştia.

 Un mediu familial caracterizat prin respect reciproc, obiectivitate, empatie şi

înţelegere este absolut necesar pentru copiii, aceştia având nevoie de un loc
securizant în care să-şi expună şi testeze ideile personale, propriile filozofii
de viaţă.

16
 Dezvoltarea abilităţilor de
leadership în mediul familial
 Tinerii trebuie să fie încurajaţi să citească despre:
– evenimentele curente prin intermediul Internetului, a ziarelor cotidiene şi
săptămânale sau lunare,
– biografii şi autobiografii ale liderilor.

 Aceste lecturi pot fi completate şi extinse prin excursii şi ieşiri cu familia în

locuri şi la evenimente sociale, culturale, politice şi intelectuale.

 Aceste activităţi ar trebui urmate de dezbateri care să încurajeze diferite

puncte de vedere precum şi exprimarea unor sentimente cu privire la lideri,
caracteristicile şi stilurile acestora de leadership, ideologii şi impactul social,
economic şi istoric.

 Care sunt materiile şcolare prin intermediul cărora se pot dezvolta mai mult
abilităţile de leadership?

17
 Infuzarea conceptelor şi abilităţilor
de leadership în curriculum
 În cadrul diferitelor discipline, unele unităţi tematice sau liste de
lectură ar trebui să conţină şi biografiile sau autobiografiile unor
lideri.

 Elevii trebuie încurajaţi să analizeze şi aprecieze motivaţia,

contribuţiile şi influenţele fiecărui lider, chiar şi evenimentele-cheie
din viaţa acestuia sau care i-au favorizat emergenţa/ impunerea ca
lider şi de asemenea să evalueze stilurile de leadership ale acestora.

 Evenimentele majore, familia şi alte influenţe importante din viaţa

liderului pot fi analizate şi discutate.

18
 Infuzarea conceptelor şi abilităţilor
de leadership în curriculum
 În cadrul ariei curriculare matematică şi ştiinţe, elevii au oportunitatea de a
realiza proiecte prin intermediul cărora pot fi dezvoltate abilităţi de iniţiere,
planificare, rezolvare creativă de probleme şi luarea deciziilor.

 În cadrul ariei curriculare limbă şi comunicare, elevii îşi pot dezvolta

abilităţile de comunicare scrisă şi orală, învaţă cum să-şi prezinte ideile în
mod clar şi convingător.

 În cadrul unor activităţi/ proiecte de grup, elevii şi studenţii învaţă:

– cum să-i ajute pe ceilalţi colegi să se simtă valorizaţi şi importanţi;
– să înţeleagă şi accepte punctele de vedere diferite;
– să le dezvolte colegilor abilităţile de leadership astfel încât în fiecare etapă a
proiectului alt membru al proiectului să prezinte rezultatele obţinute.

 Cum pot fi dezvoltate abilităţile de leadership în cadrul unor activităţi

extraşcolare?

19
 Dezvoltarea abilităţilor de leadership în
cadrul unor activităţi extraşcolare

 Activităţile extraşcolare sunt un teren propice pentru dezvoltarea

abilităţilor de leadership la elevi şi studenţi.

 Participarea în cadrul unor grupuri:

– oferă oportunităţi tinerilor de a-şi exersa diferite stiluri de leadership;
– tinerii învaţă:
 cum să-i încurajeze pe alţii, cum să creeze un spirit de grup,
 cum să rezolve diferite conflicte în grup,
 cum să interacţioneze eficient cu o diversitate de persoane şi să lucreze
împreună pentru un obiectiv comun.

20
 Dezvoltarea abilităţilor de leadership în
cadrul unor activităţi extraşcolare

 Individual sau în grup, tinerii pot planifica diferite proiecte stabilind

scopuri, obiective, termene limită şi activităţi pentru îmbunătăţirea
unui aspect din cadrul şcolii sau comunităţii, realizarea unor
evenimente şcolare sau participarea la diferite concursuri.

 Se dezvoltă astfel abilităţi precum:

– căutare a informaţiilor relevante pentru tema respectivă;
– definirea unor sarcini de grup şi monitorizarea acestora;
– elaborarea unui plan de acţiune;
– evaluarea rezultatelor finale.

21
Dezvoltarea abilităţilor de leadership în
cadrul unor activităţi extraşcolare

 Alte modalităţi de dezvoltare a abilităţilor de

leadership la elevi şi studenţi:
– pregătirea şi prezentarea unor discursuri,
– ascultarea şi prezentarea unor puncte de vedere critice,
– pregătirea şi implicarea în diferite dezbateri,
– coordonarea unor conferinţe sau întâlniri publice de
discutare a unor idei,
– participarea în cadrul unor campanii electorale şcolare
(alegerea șefului clasei, a reprezentanților în consiliu etc.).

22
3.2. Programe de training pentru
dezvoltarea abilităţilor leadership
 Programul de training în leadership creativ (Creative
Leadership Training Program – CLTP) pentru elevi
(Chan, 2000).

 CLTP încorporează trei componente cruciale ale predării

leadership-ului:
– (1) predarea caracteristicilor de ladership,
– (2) predarea abilităţilor de leadership şi
– (3) asumarea rolurilor de leadership prin în exerciţii de simulare.

 Durata CLTP este de 4 sesiuni a câte 4 ore. În timpul

trainingului se pune accent pe creativitate, gândire creativă şi
rezolvare de probleme, precum şi pe o gândire orientată spre
viitor, futuristă.

23
 3.2. Programe de training pentru
dezvoltarea abilităţilor leadership
 (1) Predarea caracteristicilor de leadership
– Elevii învaţă întâi să definească leadership-ul şi se informează cu
privire la rolul de modelele a liderilor lumii şi a liderilor contemporani
şi istorici din Hong Kong şi China.

– Elevii conştientizează că liderii îşi pot exercita influenţa direct asupra

oamenilor sau indirect prin intermediul ideilor şi realizarea în domenii
specifice, elevii devenind de asemenea conştienţi că liderii au
caracteristici şi atitudini comune.

– Prin trasarea sarcinii elevilor de a citi biografii şi informaţii despre

lideri la libera lor alegere, de a examina vieţile şi munca acestor
lideri şi de a face o prezentare de grup a unui lider într-o sesiune de
prezentări, elevii sunt motivaţi să aspire să devină lideri şi de a
dobândi abilităţile de leadership asociate.
24
 3.2. Programe de training pentru
dezvoltarea abilităţilor leadership

 (2) Predarea abilităţilor de leadership

– Elevilor le sunt dezvoltate abilităţi de construire a unei echipe,

abilităţi de comunicare interpersonală, de planificare, de rezolvare de
probleme şi de luare a deciziilor în grupuri mici.

– Prin intermediul unor exerciţii de grup, elevii învaţă să coordoneze

un grup, lucrul efectiv în echipă, rezolvarea conflictului, negocierea,
dezbaterea şi discuţia.

– Prezentarea de grup a liderilor lumii permite de asemenea elevilor

să-şi exerseze abilităţile de lucru în echipă şi vorbirea în public.

25
 3.2. Programe de training pentru
dezvoltarea abilităţilor leadership
 (3) Asumarea/ simularea rolurilor de leadership

– Rând pe rând, elevii îşi asumă roluri de leadership în exerciţii de grup

pentru a integra şi experimenta componenta abilităţilor de leadership
într-un mediu suportiv şi neameninţător alături de colegii lor.

– De exemplu, într-un exerciţiu de simulare, elevilor li se cere să-şi

asume un număr de roluri de expert (de ex., psiholog, atlet de elită,
muzician, astronaut, desenator, elev dotat, părinte, electrician,
bucătar, biolog) pentru a organiza un viitor program adresat elevilor,
sau să-şi asume rolurile unor înalţi oficiali guvernamentali pentru a
căuta să formeze un guvern şi a aborda problemele curente şi a
anticipa problemele anului următor.

26
3.2. Programe de training pentru
dezvoltarea abilităţilor leadership

 Modelul training-ului în leadership (Leadership

Training Model) elaborat de Parker & Begnaud
(2004) este un program de dezvoltare a leadership-
ului structurat pe 4 mari componente: cunoaştere,
rezolvare de probleme, comunicare interpersonală şi
luarea deciziei.

 În pregătirea pentru activităţile sugerate în cadrul

acestui program cu 4 componente, Parker şi
Begnaud (2004) antrenează indivizii în două categorii
de deprinderi de leadership: leadership cognitiv şi
leadership afectiv.
27
 3.2. Programe de training pentru
dezvoltarea abilităţilor leadership
 Abilităţile de ledership cognitiv includ:
– abţinerea de la judecăţi, flexibilitatea, ingeniozitatea, plăcere în asumarea
riscului şi rezolvarea de probleme,
– gândirea orientată spre viitor şi abilităţile de explorare, cercetare.

 Abilităţile de leadership-ul afectiv, includ:

– conştientizarea atributelor personale (entuziasm, onestitate,
independenţa, demnitate, încredere în sine, asertivitate,
dinamismul şi dorinţa de a excela),
– abilităţile de comunicare interpersonală (empatia, abilitatea de a
delega responsabilităţi, abilitatea de a asculta, respecta şi încuraja,
abilitatea de a gestiona timpul şi lucrul celorlalţi şi de a facilita
munca în echipă),
– deprinderi de luare a deciziilor (acceptarea responsabilităţilor,
abilitatea de a evalua, curajul propriilor convingeri şi standarde
ridicate morale/ etice).

28
 3.2. Programe de training pentru
dezvoltarea abilităţilor leadership
 Programul de Dezvoltare al Leadership-ului elaborat de Karnes
şi Chauvin (2000).

 Programul are 9 componente:

– (1) fundamente ale leadership-ului,
– (2) abilităţi de comunicare scrisă,
– (3) abilităţi de comunicare în public,
– (4) abilităţi de întărire a caracterului,
– (5) abilităţi de luare a deciziei,
– (6) abilităţi de dinamică a grupului,
– (7) abilităţi de rezolvare a problemelor,
– (8) abilităţi personale,
– (9) abilităţi de explorare.

29
 3.2. Programe de training pentru
dezvoltarea abilităţilor leadership
 Programul Team Lead (Milligan, 2004) se desfăşoară pe parcursul a 36 de week-end-
uri.
 În primele 9 week-end-uri, elevii li se propune lecturarea unor cărţi relevante şi discuţii
ulterioare pe tema acestora. Cărţile sunt mai întâi centrate pe încrederea în sine şi
autoînţelegere prin intermediul gândirii pozitive, apoi pe influenţarea celorlalţi şi ulterior
pe realizarea abilităţilor de ladership de bază.
 La sfârşitul fiecărei săptămâni, elevii se întâlneau să discute fiecare dintre aceste cărţi.
Elevilor li se cerea:
– (a) să descrie esenţa cărţii;
– (b) să descrie impactul cărţii în general, per ansamblu;
– (c) să descrie orice parte a cărții care i-a influenţat sau le-a schimbat modul de a
gândi;
– (d) să descrie modul în care textul ar putea fi aplicat în evenimentele de zi cu zi.

 În următoarele nouă week-end-uri elevii erau implicaţi în activităţi de consolidare a

încrederii şi de rezolvare a problemelor prin intermediul unor exerciţii de grup.

 În ultimele 18 week-end-uri, elevii participau într-o varietate de activităţi din Programul

de dezvoltare al leadership-ului (Karnes & Chauvin, 2000).

30
4. Rezultatele unor cercetări
privind manifestarea aptitudinilor
de leadership la elevi
 Într-un studiu pe studenţi din 1939, Hunter & Jordan,
comparând un grup de lideri (selectat atât pe baza
nominalizărilor cât şi printr-un test) cu un altul de non-lideri,
arătau că liderii:
– sunt mult mai inteligenţi decât non-liderii,
– au rezultate şcolare net mai bune,
– sunt mai maturi în interese, mai autosuficienţi, mai dominanţi în
situaţiile faţă în faţă,
– au atitudini mai liberale faţă de negri, război, problemele
economice sau convenţiile sociale,
– sunt mai pacifişti, mai precis informaţi, citesc mai atent şi sunt
mai rezistenţi la sugestii.

31
4. Rezultatele unor cercetări
privind manifestarea aptitudinilor
de leadership la elevi
 Un posibil profil al elevului lider cu rezultate peste medie sau
superioare la testele de performanţă şcolară sau la cele de
inteligenţă rezultat în urma corelaţiilor dintre scalele LSI şi HSPQ ar
arăta că liderii sunt:
– maturi emoţional, stabili, calmi şi constanţi în interese
– conştiincioşi, persistenţi, morali, perseverenţi, determinaţi şi responsabili
– neinhibaţi, aventuroşi, cu înclinare spre risc, activi, înţelegători, prietenoşi
– nu sunt persoane temătoare, neîncrezătoare, care se autoblamează,
înclinaţi spre învinovăţire, nesiguri sau anxioşi
– manifestă responsabilitate socială şi control asupra propriului
comportament
– tind să nu se angajeze în comportamente autodistructive
– au abilitatea de a menţine un rol de lider sau de autoritate centrală într-o
situaţie de grup
– au abilitatea de a se adapta la cerinţele cerute de sarcină sau job şi de a
continua să şi le îmbunătăţească atunci când noi deprinderi sunt necesare
(Karnes & D’Ilio, 1990).

32
4. Rezultatele unor cercetări
privind manifestarea aptitudinilor
de leadership la elevi
 Într-un studiu asupra unui eşantion de studenţi care au ocupat sau ocupă poziţii de
leadership şi care au participat în diferite programe de leadership, Wisner (2011) a
analizat eficienţa unor variabile psihologice precum încrederea (perseverarea spre
atingerea scopurilor iar, când este nevoie, redirecţionarea căilor spre scopuri
pentru a avea succes), optimismul (capacitatea de a face atribuiri pozitive cu
privire la succesul prezent şi viitor) şi autoeficienţa (a avea încrederea că poţi
depune eforturile necesare pentru a avea succes în sarcini provocatoare) în
predicţia abilităţilor de leadership. Rezultatele au arătat că cel mai puternic
predictor al leadership-ului a fost încrederea, urmat de autoeficienţă şi optimism.

 Alte rezultate ale studiului arată că tinerii trebuie să fie încurajaţi să citească pe
larg în domenii precum evenimentele curente prin intermediul ziarelor cotidiene şi
săptămânale sau lunare, biografii şi autobiografii ale liderilor şi alte materiale
centrate pe perspective istorice. Aceste lecturi pot fi completate şi extinse prin
excursii şi ieşiri optime cu familia în locuri şi la evenimente sociale, culturale,
politice şi intelectuale.

 Aceste activităţi ar trebui urmate de dezbateri care să încurajeze diferite puncte de

vedere precum şi exprimarea unor sentimente cu privire la lideri, caracteristicile şi
stilurile acestora de leadership, ideologii şi impactul social, economic şi istoric.

33
 Vă multumesc!

34