Piramida Maslow

• Piramida nevoilor sau Piramida lui Maslow, piramida

dorinţelor, pe de altă parte, sunt componente ale unor teorii,
prima concepută de psihologul american Abraham Maslow, cea
de-a doua, de Gabriel Szapiro, specialist în marketing, şi care
stabilesc nişte ierarhii care ne condiţionează comportamentul şi
care ar putea oferi o cheie pentru echilibrul nostru interior şi
pentru motivaţia sau lipsa de motivaţie în alegerile pe care,
vrând-nevrând, le facem mereu sau atunci când întreprindem
sau abandonăm activităţi, planuri, proiecte de viaţă etc.
• În anii 1940, Abraham Maslow a reprezentat ierarhizarea
nevoilor umane, parte a teoriei sale despre motivaţie, formulată
în cartea “A Theory of Human Motivation”, sub forma unei
piramide – Piramida lui Maslow, pe această teorie fondându-se
principiile de construcţie şi afirmare a societăţii occidentale
moderne a secolului al XX-lea.
• În opinia psihologului american, există cinci niveluri ale
nevoilor umane. Odată satisfăcut un nivel sau când simte că aşa
ar fi, omul intră într-o fază temporară de relativ echilibru, după
care trece la următorul nivel de nevoi, parcursul fiind dinspre
baza piramidei spre vârf. Maslow explică faptul că nivelul
nesatisfăcut este cel care orientează comportamentul uman. Ar
fi inutilă, chiar imposibilă, tentativa de a împlini nişte nevoi din
partea superioară a piramidei, dacă cele de la bază nu sunt
satisfăcute.
Piramida nevoilor sau Piramida lui Maslow – care sunt nevoile
fiinţei umane?

• Piramida nevoilor întocmită de psihologul american Abraham

Maslow pune în evidenţă cinci niveluri de necesităţi, de la cele
primare, pe care le numeşte nevoi vitale sau psihologice,
trecând prin nevoile de securitate (mediu stabil şi previzibil,
locuinţă, serviciu etc.), prin cele de apartenenţă (iubire,
integrare într-un grup etc.), de stimă (încredere, respect de sine
şi aprecierea altora), până la nevoile de valorizare/realizare de
sine, care să dea un sens existenţei.
Primul nivel (baza piramidei): Nevoile vitale/psihologice
Uităm adesea că, în calitatea noastră de fiinţe umane, nu numai
pentru a fi fericiţi, dar pentru a exista, avem nevoie înainte de orice,
să respirăm, să ne hrănim (în sensul primar al termenului), să
dormim etc. aşadar, foamea, setea, somnul, sexualitatea, locuinţa –
acestea sunt nevoile vitale sau psihologice, care se află la baza
piramidei lui Maslow şi, numai după ce acestea sunt asigurate, omul
devine preocupat de cele din nivelul următor.
Al doilea nivel: Nevoile de securitate
Acest al doilea nivel al piramidei nevoilor sau piramida lui
Maslow, a stârnit unele polemici, punându-se întrebarea dacă nevoia
de securitate este una vitală sau este efectul organizării sociale în
interiorul căreia s-a creat o “iluzie a securităţii”. Printre nevoile de
securitate se numără securitatea afectivă – a avea o casă, un serviciu
– precum şi securitatea fizică – dreptul la proprietate privată, la
sănătate etc.
Al treilea nivel: nevoia de apartenenţă
Nivelul de apartenenţă vizează iubirea, prietenia, relaţia cu
familia, integrarea într-un grup, în funcţie de afinităţi, preocupări,
pasiuni etc.
Al patrulea nivel: Nevoia de stimă
Acest al patrulea nivel, penultimul din piramida nevoilor, spune
Maslow, se leagă de faptul că omul, odată ce îşi împlineşte nevoile
primare, îşi creează altele. Cine are un acoperiş deasupra capului, o
familie, prieteni şi un loc de muncă, va deveni interesat de succes, de
recunoaştere, în cadrul comunităţii căreia îi aparţine, preocupat fiind,
în acelaşi timp, şi de stima de sine.
Al cincilea nivel: Nevoile de autoimplinire şi valorizare de sine
Acest ultim nivel, din piramida nevoilor sau piramida lui Maslow,
cuprinde ceea ce dă sens existenţei, ceea ce face că omul să nu
rămână prizonier, inerţial, al unor nevoi primare, ci să se elibereze de
prejudecăţi, să se accepte pe sine, să-şi cultive stima de sine, să fie
inventiv şi liber, să-şi consolideze integritatea.
• Spre sfârşitul vieţii, Abraham Maslow a mai adăugat un nivel
piramidei nevoilor, pe care l-a numit self transcendence (auto-
transcendenţa) sau căruia i-am putea spune “depăşire a sinelui”.
Acesta ar presupune, după explicaţiile lui Maslow, situaţia în
care un individ s-ar dedica unui ideal, unei cauze înalte, precum
dreptatea socială, o credinţă religioasă, cercetarea ştiinţifică de
înalt nivel, o experienţă foarte intensă, care iese din sfera
obişnuitului. Mai trebuie subliniat, pe de altă parte, că
specificitatea fiecărei nevoi este condiţionată şi de alţi factori,
precum cultura căreia îi aparţine un individ, educaţia, mediul
social etc.