Anatomia si fiziologia

tegumentului
Date generale
Cel mai important organ →
­ stratul exterior

Suprafata pielii variaza de la un individ la altul in functie de

inaltime si greutate: aprox. 1,6 – 2,2 mp (adult) si 0,2 – 0,3 mp
(nou-nascut)

Greutate: 8% din greutatea totala → 4-8 kg

Pielea are capacitatea de a se vindeca prin:

A. Regenerare → keratinizare (= migrarea spre suprafata a
keratinocitelor din stratul bazal) → 26-30 de zile
B. Cicatrizare
Functiile pielii
 Functia principala → protectiva
 De mediu
 De patogeni

 Alte functii
→termoreglare
→mediaza pierderile de apa
→izolare
→sensibilitate
→functie imunologica
→sinteza vitaminei D

 Grosime: 0,5 – 4 mm →cea mai subtire la pleoape

→ foarte groasa pe toracele posterior
Componenta pielii
Pielea este formata din:
 Epiderm
 Derm
 Hipoderm
 Glande
 Foliculi pilosi
Epidermul
Derivat din ectoderm  Membrana bazala
(neuroectoderm) separa epidermul de
Epidermul → stratul derm → structura
extern proteica produsa de
Subtire & Impermeabil keratinocitele bazale
Semitransparent Structura avasculara ce
Format predominant din se hraneste prin
imbibitie
keratinocite
Epiderm - straturi
Format din 5
straturi:
- Cornos
- Lucidum
- Granulos
- Spinos
- Germinativ (bazal)
Epiderm - straturi
 Stratul bazal Stratul spinos
Keratinocitele bazale: Keratinocitele nu
 Celule tinere prezinta mitoza activa
 Celule stem partial diferentiate
Intinderea
 Celule mitotice active
 Migreaza spre suprafata
desmozomilor confera
 Confera opacitate proliferativa
aspectul spinos al
si regenerativa epiteliului celulelor
 Asigura homeostazia Celulele produc
 Keratinocitele bazale produc keratohialina care se
tonofilamente precursoare de agrega, rezultand
keratina si se transforma in
granule →strat granulos
strat spinos
Stratul granulos Stratul lucidum
Urmatorul strat de Celulele isi pierd nucleul si
maturare se turtesc
Celulele prezinta Exista pe palme si plante
granule de keratohialina
Sinteza de keratina Stratul cornos
Celule moarte, bogate in
keratina
Rol de bariera impotriva
apei si microorganismelor
Se descuomeaza progresiv
Celule din epiderm
Alte tipuri celulare intalnite in Celulele Langerhans
epiderm  Rol in dermatita de contact
 Melanocite: aprox. 10% din celulele  Rol in rejetul alogrefelor
epidermului  In strat spinos
 Celule Langerhans → rol  Asemanatoare macrofagelor din
imunologic tesutul conjunctiv
 Celule Merkel → mecanoreceptor,
strat bazal, in palme, plante, pat  Structurile anexe ale pielii sunt
unghial, OGE, buze derivate epidermale ce se
invagineaza in derm
Melanocitele  Foliculi pilosi
 Dau culoarea pielii  Glandele sudoripare si sebacee
 Protejeaza impotriva radiatiilor UV  Baza pentru reepitelizarea dupa
preluarea grefelor despicate si in
arsurile superficiale (pana la II B)
Dermul
Dermul
Deriva din mezoderm
Strat fibros → confera
rezistenta mecanica a
pielii
Compus in principal
din:
 Colagen
 Glicozaminoglicani
 Elastina
Derm papilar
→ partea mai superficiala
 Contine vase de sange si
fibre nervoase
 Interfata cu membrana
bazala
Derm reticular
→ mai profund
 Fibre de colagen mai
groase → mai rezistent
Structuri dermice
Celule senzoriale: Foliculii pilosi:
 Corpusculi Paccini → sensibilitatea  Infundibul: de la intrarea
tactila grosiera + presiune foliculului pilos in piele pana la
glanda apocrina
 Corpusculi Meissner →  Istm: intre glanda apocrina si
sensibilitate tactila fina sebacee
 Radacina: intre glanda sebacee si
 Corpusculi Krause → rece baza muschiului erector
 Bulbul: partea cea mai profunda a
 Corpusculi Ruffini → cald foliculului pilos
 Contine papila si matricea foliculara
 Determina cresterea si regenerarea
 Terminatii nervoase libere → parului dupa o leziune
durere  Daca este lezata aceasta portiune a
firului de par nu isi va reveni ( nu se
va reface)
Glande
Structuri glandulare
 Glande exocrine → glande sudoripare
 Glande holocrine→ glande sebacee
 Glande apocrine → rol in atractia sexuala
(axila, OGE, conduct auditiv extern)
Glande sebacee
→ structuri saculare
→ distribuite in derm
→ mai frecvente in zonele cu derm gros
→ produc sebum bogat in lipide pe suprafata
pielii si la baza firelor de par
→ mari pe fata, trunchi, umeri, regiunile
genitale si perianala
→ prin distructie → chisturi sebacee
Glande sudoripare
 se impart in exocrine si apocrine
A. glandele exocrine ­
→ pe toata suprafata corpului cu exceptia:
 membranei timpanice
 buze
 pat unghial
 mameloane
 clitoris
→ excreta secretie lichidiana hipotona fara miros
→ secretia este stimulata in principal prin ↑
temperaturii corpului
→ in zone ca palme, fata, axile: stimul principal
– emotii
B. glande apocrine → exclusiv in axile, regiunea
perianala, periombilicala, areolara, preputiala,
scrotala, pubiana si valvulara
→ secretie groasa laptoasa, bogata in proteine cu
miros patrunzator dupa colonizarea bacteriana
Hipodermul
contine vase sanguine, dar este slab vascularizat
rol de amortizare si glisare
2 tipuri:
lamelar: pe fata dorsala a mainii
acinos: pe vata volara a mainii → adera prin travee la
tesuturile subiacente
Vascularizatia pielii
Vascularizatia pielii
Plex vascular superficial
→ imediat sub membrana bazala in dermul papilar
→ nutritia epidermului
→ plex papilar: retea capilara bogata la nivelul papilelor dermice

Plex vascular profund → plex reticular

→ vase pentru tesuturile dermice profunde si tesutul subcutanat
→ organe anexe
→ inclusiv bulbul foliculului pilos

 plexurile venoase au aceeasi distributie ca cele arteriale

 in plexul dermal profund exista anastamoze arterio-venoase
→ in special la extremitati
→ functie de termoreglare si redistribuire a volumului intravascular
Vascularizatia pielii
 structuri limfatice → in derm → se conecteaza cu plexul reticular si vasele
mai mari din tesutul subcutanat
 → in aceasta regiune sunt mai mari, cu valve
 → dreneaza in limfatice mai profunde → colectare regionala

 plex vascular subdermic → trimite vase catre plexurile superficiale

(reticular si papilar)

 vasele pielii pot fi:

 directe → din hipoderm
 septofasciocutane → prin sept
 musculocutane → din muschi
Tipuri de artere cutanate
Vascularizatia pielii
 in hipoderm → retea hipodermica supraaponevrotica
 epidermul este total avascular
 hipodermul este mai sarac vascularizat
 in special rol de tranzitie pentru vasele sanguine

Artere cutanate directe

 rare
 in general sunt artere nutritive majore
 origine intr-un trunchi mare
 dupa ce penetreaza fascia profunda → arterele cutanate directe → traiect
destul de lung in tesutul subcutanat → derm
 dau arteriole ce formeaza plexul dermic profund
 insertie: de la 1-2 vene comitante
Vascularizatia pielii
Artere musculocutanate
 ramuri multiple perforante
 origine din vascularizatia muschiului subiacent
 perforeaza corpul muscular si fascia profunda
 ajung in tesutul subcutanat si iau parte la formarea plexului profund al pielii
 mai subtiri
 stau la baza lambourilor musculocutane

Artere fasciocutane
 din arterele principale ale membrelor
 ajung la suprafata trecand prin septurile intermusculare
 din perforante fasciocutane situate de-a lungul septurilor intermusculare
 perforeaza septul → se bifurca in perforante mai mici
 sunt cele mai importante vase ale pielii
 stau la baza lambourilor fasciocutane
Fiziologia procesului de imbatranire
Fiziologia procesului de imbatranire
Fiziologia procesului de imbatranire
Procesul de imbatranire tegumentara incepe la 20 ani

Sinteza fibroblastica de la nivelul dermului incepe sa

scada, piele devenind treptat mai subtire si mai
vulnerabila la radiatii (UVA, UVB si UVC), la injurie,
precum si predispusa la ptoza din cauza gravitatiei

Accelerarea procesului de imbatranire – expunere la

factori de poluare, droguri, dieta, fumat, diverse boli,
etc.
Elastina
 proteina non-colagenica care
ofera flexibilitate tesuturilor
 este formata din fibre elastice
galbene, ce pot fi observate la
nivelul pielii
 Colagenul ofera suport
structural pentru elastina,
aceasta combinatie conferind
tegumentului forta,
rezistenta si flexibilitate
pentru mobilitate maxima
 Colagen
 Cea mai abundenta proteina din corp
 Exsita cel putin 13 tipuri de colagen
 Este formata din fascicule de fibre albe,
non-elastice
 Pielea prezinta 80% Tip I si 20% Tip III.
 Tipurile IV si VII se gasesc in
membrana bazala de la nivelul
jonctiunii dermo-epidermice –
esentiale pentru suport structural si de
ancorare a epidermului la derm si la
tesutul conjunctiv subcutanat
 Asigura forta si structura la nivelul
tesutului conjunctiv
Modificari ale pielii
Pierderea tesutului celular subcutanat determina
scaderea cantitatii de elastina, colagen si grasimi
Aceasta determina mai departe subtierea tesuturilor,
cu efecte precum ptoza si aparitia ridurilor (efecte
accentuate de gravitatie)
Turn-overul colagenului scade, iar fibrele elastice isi
pierd din capacitatea de revenire la forma initiala
Expunerea la soare, frig, fumatul si lipsa unei ingrijiri
corespunzatoare a pielii duce la deteriorarea calitatii
acesteia
Aspecte pentru ingrijirea pielii
• Utilizarea cremelor cu SPF >50 – preventia CBC si CSC
• Hidratarea corecta si utilizarea cremelor pentru a
combate declinul tesutului epitelial de a oferi o
umiditate corespunzatoare si un sebuum protector
• Combaterea factorilor care accelereaza degradarea
celulara tisulara – alcoolul, fumatul, expunerea intensa
la frig sau la soare/solar
• Promovarea metodelor de ingrijire a pielii - masaj,
aport hidric adecvat, dieta echilibrata si exercitiu fizic
regulat
Tendinte Anti-ageing
Piata de miliarde de dolari
Skin-care&rejuvenare
Pastrarea frumusetii si
tineretii o perioada mai
lunga de timp
Multiple proceduri care
implica tegumentele:
Acid hialuronic PRP Mezoterapie Microneedling

Peeling Toxina botulinica Radiofrecventa

Biostimulatori de Celule stem

colagen