Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

REFERAT
Tema: Acordarea primului ajutor în situații de urgență

Student: Romanov Natalia

Finanțe și Bănci, An II

2020
 Cuprins

1. Noțiuni generale privind primul ajutor ..................................................................................... 3

2. Acordarea primului ajutor în Europa ........................................................................................ 4

3. Accidentele sportive – cauze și tipuri ....................................................................................... 6

4. Acordarea primului ajutor în caz de accident în sport ............................................................... 7

5. Sfaturi pentru prevenirea accidentărilor .................................................................................... 9

Concluzie ...................................................................................................................................... 11

Bibliografie ................................................................................................................................... 12

2
 1. Noțiuni generale privind primul ajutor

Societatea noastră modernă este expusă în creștere la factori care pun persoanele în situații
potențial periculoase. Acești factori sunt numiți pericole, și pot fi naturale (de ex., cutremurul de
pământ) sau tehnogene (de ex., un accident de fabrică/uzină cu produse chimice). Ambele pot
amenința sau aduce daune populației, dar pot avea și considerabile impacturi din punct de vedere
economic și pentru mediu.

Primul ajutor constă în totalitatea măsurilor care se aplică imediat în cazul unei urgențe
medicale până la sosirea serviciului de urgență sau până la intervenția unui medic.

În cazul accidentelor sportive este important de menționat ca acestea sunt cauzate de

suprasolicitare, impact direct sau aplicarea unei forte mai mari decat poate respectiva parte a corpului
sa suporte. Aceste accidente mai pot fi provocate de efectuarea anumitor sarcini intr-un mod greșit
care aduc daune, dar nu beneficii corpului uman.

Un prim-ajutor calificat poate fi acordat doar de către personal paramedical care a urmat
cursuri speciale de formare și care are în dotare echipamentele specifice acestui scop, inclusiv
defibrilatoare semiautomate, funcționând sub formă de echipe de prim ajutor într-un cadru
instituționaliza, înainte de intervenția medicilor. Până la sosirea unui echipaj medical specializat în
situaţii de urgenţă, noi înşine putem să oferim sprijin şi primul ajutor persoanelor aflate într-o situaţie
dificilă.

Tehnicile de prim-ajutor pot salva foarte multe vieţi. Acționarea imediată și aplicarea
tehnicilor adecvate fac o diferență în salvarea vieților. Cunoştinţele minime despre cum se poate
interveni în cazul unei situaţii-limită pot îndepărta pericolul. Există suficiente metode pe care oamenii
simpli, fără o pregătire medicală, le pot învăţa, stăpâni şi aplica în cazul unei situaţii de urgenţă.
Statisticile arată că astfel de intervenţii sunt foarte benefice atât pentru persoana aflată în pericol, cât
şi pentru medicii care vin să o salveze.

Lipsa cunoștințelor în primul ajutor poate spori riscurile asociate cu accidentele domestice.
Multe servicii de urgență raportează că părinții încă își aduc copiii suferind de arsuri fără să le
răcorească părțile corpului arse, sau că părinții au acționat în cazul unei otrăviri făcându-și copilul să
vomite. Sporind nivelul instruirii în primul ajutor al populației, fiecare va fi capabil să facă față la
cele mai obișnuite accidente fără panică, dar acționînd corect, înainte ca specialiștii să poată avea
grijă de victimă.

Salvatorul trebuie să nu iși depășească niciodată nivelul cunoștințelor, deoarece poate agrava
starea accidentatului. După cum se spune într-un un motto: “Dacă nu poți ajuta un accidentat să
3
trăiască, măcar nu-l ajuta să moară”. Obligația primară a salvatorului este să stabilizeze starea
accidentatului, astfel încât acesta să poată fi transportat cu riscuri minime catre punctul cel mai
apropiat unde poate primi asistență medicală de specialitate. Pe durata transportului starea
accidentatului trebuie supravegheată în permanență. Până în momentul în care acesta este preluat de
medicii specialiști responsabilitatea aparține salvatorului.

2. Acordarea primului ajutor în Europa

Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FICR) consideră că

primul ajutor nu trebuie doar să fie accesibil tuturor, inclusiv celor mai vulnerabile persoane, dar să
fie și o parte integrantă a unei metode de dezvoltare mai extinse. Această metodă se axează pe
prevenire, pentru a construi comunități mai sigure și mai flexibile.

Statistica cu privire la primul ajutor în Europa evidențiază o accesibilitate diferită la primul ajutor
printre țări aparte. Țările din Europa de nord de obicei au un procentaj mai înalt al populației instruite
în primul ajutor:

 95% în Norvegia;
 80% în Germania;
 80% în Austria;
 75% în Islanda.

Totuși, situația este mult mai îngrijorătoare în restul țărilor de pe continent, deoarece multe din ele au
doar între 5 și 10% din populație instruită în primul ajutor.

Fig. 1 Instituirea populației în acordarea primului

ajutor
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Norvegia Germania Austria Islanda Altele

4
 Paradoxal, se pare că nu există nicio legătură directă între nivelul de risc al țării și nivelul de
instruire în primul ajutor. Norvegia și Suedia dețin cel mai mare procentaj al populației instruite în
primul ajutor. Însă, riscul lor la nivel natural sau tehnogen este cu mult mai mic decât în alte țări.
Diferența poate fi explicată prin faptul că multe țări au legi care fac instruirea în primul ajutor să fie
obligatorie la școală, la locul de muncă sau la obținerea permisului de conducere auto. Instruirea
obligatorie ajută la construirea comunităților mai puțin vulnerabile și mai flexibile la diferite riscuri
la care sunt expuse. Dezvoltarea instruirii în primul ajutor este o modalitate excelentă de a face
oamenii să fie conștienți că propriile lor capacități și comportamente fac o diferență în sănătate și
securitate. Primul ajutor nu înseamnă doar tehnici. Este un act de umanitate și de aceea, este o
responsabilitate principală a cetățenilor din toată lumea.

Toate traumatismele trebuie să fie tratate cît mai curînd posibil, altfel rezultatul ar putea fi
letal. Probabilitatea de supraviețuire sau deces al unei persoane rănite depinde de întreprinderea la
timp a unor acțiuni de salvare a vieții. Șansele de supraviețuire pot crește simțitor dacă martorii la
incident încep să aplice primul ajutor în mod prompt. O reducere în timp înseamnă de asemenea o
reducere a severității traumatismelor la sosirea în spital.

Deoarece crește conștientizarea întâmplărilor ce cauzează accidentele casnice, la serviciu și

în stradă, primul ajutor este de asemenea un important instrument de prevenire. Conform Statisticii
Europene pentru Accidente la locul de muncă, în fiecare an, circa 5 milioane de lucrători sunt victime
ale accidentelor la locul de muncă. Circa 5,000 de lucrători sunt omorâți în fiecare an în accidente la
locul de muncă.

Cele mai multe accidente se produc în locurile unde oamenii se simt în siguranță – în special
acasă. Asemenea accidente includ stopul cardiac sau căderile, accidentele în timpul activităților de
odihnă, tăierea, arsurile sau sufocarea. Statistica arată că spitalele din Uniunea Europeană în fiecare
an tratrează aproximativ 20.2 milioane de accidente produse acasă sau în timpul odihnei.

Noile obiceiuri sociale al consumului de alcool și mâncare sunt de asemenea un motiv de

îngrijorare. Obezitatea crește constant în țările europene ale căror guverne știu că consecințele vor fi
mari pentru sistemele de sănătate europene în următoarele decenii, în urma creșterii maladiilor
cardiologice, diabetului și colesterolului în sînge. Instruirea în primul ajutor nu ajută doar în
accidente, dar de asemenea promovează un mod de viață sănătos.

Conform statisticii din 40 de țări europene, 6.2 milioane de persoane instruite în primul ajutor
în fiecare an, 56% (3.5 milioane) sunt instruite de Societățile Naționale de Cruce Roșie și Semilună
Roșie, iar 44% sunt instruite de alte organizații.

5
 Instruirea cetățenilor în primul ajutor presupune cheltuieli. Totuși, numeroasele beneficii
compensează chiar și cele mai exagerate costuri. Aceasta este adevărat în special dacă analizăm
consecințele economice ale traumatismelor. Beneficiile financiare și sociale de reducere a deceselor
premature și minimalizarea disabilității în urma traumatismelor sunt enorme. Costul socio-economic
al traumatismelor fatale, serioase sau minore este estimat la aproximativ 2% din PIB-ul (Produsul
Intern Brut) al țărilor europene (aproximativ 180 bilioane de Euro). Acordarea unui prim ajutor mai
prompt și mai eficient este o modalitate de a reduce nota de plată financiară și umană.

3. Accidentele sportive – cauze și tipuri

Majoritatea leziunilor care apar în timpul activităților sportive apar în urma suprasolicitărilor
oaselor, mușchilor sau altor țesuturi. Un alergător începător care fuge 8 km în prima zi va avea
înțepături și dureri nedorite dimineața următoare. Atleții peste 40 de ani care s-au retras și care revin
ca parteneri pentru softball sunt cei mai buni candidați la entorse și luxații.

Accidentele sportive sunt cel mai frecvent cauzate de:

 stilul precar de antrenament;

 anomalii structurale;
 slăbiciune a mușchilor, tendoanelor, ligamentelor;
 medii și suprafețe nesigure de practicare a sportului.

Cea mai frecventă cauză a accidentărilor este pregătirea precară. De exemplu, mușchii au nevoie
de 48 de ore să se recupereze după un antrenament. Dacă sporiți intensitatea exercițiilor prea mult și
nu vă opriți atunci când apare durerea în timpul exercițiilor, vă puteți accidenta destul de serios.

Tipuri de
accidentări
sportive:

acute cronice

Fig.2 Graficul tipurilor de accidentări sportive

6
 O entorsă de gleznă provocată de o aterizare incomodă este cunoscută ca o accidentare acută, iar
leziunile cronice sunt cauzate de suprasolicitarea grupurilor musculare sau a articulațiilor. Tehnica
slabă și anomaliile corporale pot contribui, de asemenea, la apariția accidentărilor cronice.

Printre cele mai frecvente accidente sportive se numără:

 Entorsa la gleznă – simptomele includ dureri, umflături și rigiditate.

 Vanătăile – hematoame mici formate sub piele în urma unor lovituri.
 Comoție – leziune ușoară și reversibilă a creierului cauzată de o lovitură la cap. În timpul unei
comoții persoana accidentată iși poate pierde cunoștința. Printre simptome se numără
cefaleea, amețeli și pierderea memoriei pe termen scurt.
 Tăieturi și julituri – apar, de obicei, în urma unor căzături. Genunchii și mâinile sunt cele mai
predispuse la astfel de accidente.
 Deshidratarea – pierderea lichidelor poate duce la supraîncălzire sau chiar leșin.
 Leziuni dentare – o lovitură în maxilar poate duce la spargerea, distrugerea sau dislocarea
dinților.
 Întindere inghinală – acest tip de accidentare sportivă are ca simptome durere și inflamație.
 Întindere de tendon – simptomele includ durere, umflături și vânătăi.
 Leziuni ale articulațiilor genunchiului – simptomele includ dureri, umflături și rigiditate.
Ligamentele, tendoanele sau cartilajul pot fi afectate.
 Contuzii nazale – o lovitură directă poate provoca fie sângerare la nivelul nasului, fie o
fractură.
 Fracturi de stres – apar în special la membrele inferioare. Impactul dat de săriturile repetate
sau de alergăriile pe suprafețe dure poate provoca stres și fracturarea oaselor.

4. Acordarea primului ajutor în caz de accident în sport

A. Primul ajutor în caz de entorse, întinderi și traumatisme ale articulațiilor

Pentru a trata imediat entorsele, întinderile și leziunile articulațiilor și pentru a preveni alte
accidentări mai grave, trebuie să :

 Faceți repaus – țineți în suspensie zona lezată și evitați utilizarea ei timp de 48-72 de ore;
 Aplicați gheață – aplicați gheață în zona afectată timp de 20 de minute la fiecare două ore în
primele 48-72 ore;

7
  Aplicați o fasă – aplicați un bandaj elastic rigid pe zona afectată. Fasa trebuie să se extindă
deasupra și sub locul dureros;
 Tineți ridicată zona lezată – țineți tot timpul ridicată zona afectată deasupra nivelului inimii;
 Consultați un medic cât mai curând posibil;
 Nu aplicați comprese calde – căldura va spori sângerarea;
 Nu consumați alcool – alcoolul sporește hemoragia și inflamația;
 Nu alergați – alergarea sau exercițiile fizice cresc fluxul sanguin, întârziind vindecarea;
 Nu masați locul afectat – masajul sporește umflăturile și sângerarea, întârziind vindecarea.

B. Primul ajutor în caz de sângerări nazale

Este recomandat să urmați aceste sfaturi în caz de sângerare nazală:

 Încetați orice tip de activitate;

 Stați cu capul înainte;
 Strângeți nările, lipindu-le și respirați pe gură;
 Rămâneți așa cel puțin 10 minute;
 Dacă sângerarea nu se oprește după 30 de minute, solicitați ajutorul medicului.

C. Primul ajutor în caz de lovituri dentare

 Există posibilitatea să salvați un dinte care a fost smuls prin intermediul unui tratament dentar
prompt. Clătiți dintele cu apă sau lapte și consultați medicul stomatolog imediat.

D. Primul ajutor în caz de leșin

Leșinul este o pierdere bruscă, de scurtă durată, a conștienței. Apare când creierul nu primește
suficient sânge și, implicit, nici oxigenul pe care îl transportă sângele. Se recomandă în așa situație
să:

 Dacă este posibil, ajutați persoana care a leșinat să se așeze în poziție orizontală fără să se
lovească;
 Încercați să o ajutați să iși recapete cunoștința. Puteți încerca să o strigați sau chiar să o
zdruncinați;
 Chemați de urgență ambulanța dacă nu dă semne că și-ar reveni;
 După ce iși revine, încurajați-o să stea întinsă până la sosirea personalului medical;
8
  Chiar dacă considerați că motivul leșinului este unul minor, este bine ca pacientul să stea
întins 15-20 de minute după episodul de leșin;
 Întrebați-o dacă are alte simptome persistente, precum dureri de cap, spate, dureri în piept,
abdominale, dificultăți de respirație, slăbiciune, deoarece acestea pot indica o cauză mai gravă
a leșinului.

E. Primul ajutor în caz de infarct miocardic

Atacul de cord apare atunci când un vas de sânge este blocat, iar sângele nu mai poate ajunge la
inimă. Primul ajutor în caz de infarct se acordă astfel :

 Sunați la 112 sau serviciul de urgenţă. Nu ignorați aceste semne şi nici nu aşteptați ca
simptomele să se amelioreze;
 Dacă persoana în cauză nu este alergică la aspirină, administrați o pastilă;
 Bineînţeles, nitroglicerina se administrează doar cu prescripţie, dar dacă ştiți că i-a fost
prescrisă de medic acordați-o;
 Dacă pacientul este inconştient trebuie început masajul cardiac. În cazul în care nu ştiți cum
să procedeți, ați putea cere explicaţii seriviciilor medicale de urgenţă până când acestea ajung
la destinaţie;
 Niciodată nu lăsați pacientul nesupravegheat după un infarct miocardic.

5. Sfaturi pentru prevenirea accidentărilor

Puteți să vă așteptați să nu apară leziuni de-a lungul vieții. Totuși, există câteva reguli de bază
care vă vor ajuta să evitați accidentele neplăcute, dureroase, costisitoare și, uneori, mutilante.
I. Incalziți-vă mai intâi.

Înainte de efort, încălziți-vă musculatura, înainte de a începe alergarea de exemplu, mergeți sau
alergați pe loc 5 minute, apoi faceți exerciții de întindere a mușchilor pentru încă 5 minute. Nu vă
întindeți musculatura înainte de încălzire. Creșterea fluxului sangvin reduce tensiunea din mușchi,
îmbunătățește gradul lor de mobilitate și flexibilitate și vă poate chiar crește nivelul performanțelor.
Aceasta reduce riscul întinderilor musculare și a altor accidente.

9
 II. Ulterior relaxați-vă.

Este la fel de important să vă relaxați musculatura după efort cum este și încălzirea înaintea
activității. Muschii pe care ii utilizați în timpul antrenamentului se contractă, iar activitățile repetate
pot duce la scurtarea lor.

III. Reglați-vă ritmul.

Forțarea bruscă și neobișnuită crește riscul accidentărilor. Dacă vreți să vă îmbunătățiți

performanțele, făceți-o într-un anumit ritm. Nu creșteți distanța sau durata exercițiilor cu mai mult de
10% pe saptămână. Stabiliți-vă un program care să permită organismului să se adapteze treptat
provocărilor la care îl supuneți.

IV. Alegeți o activitate corespunzătoare.

Dacă aveți o durere de spate sau o durere permanentă de genunchi, efortul de alergare nu este
ceea ce vă trebuie. Trebuie să încercați înotul sau exercițiile pe o bicicletă medicinală. Orice activitate
alegeți, asigurați-vă că tehnica pe care o folosiți este cât mai bună. Luați lecții și folosiți un expert
care să vă urmărească în timpul activității. Tehnica necorespunzătoare și suprasolicitarea duc de
obicei la accidentare.

V. Creați-vă un obicei.

Dacă o dată pe saptămână nu exersați, indiferent de intensitatea activității, veți eșua în atingerea
capacității maxime și a beneficiilor ulterioare și veți risca să vă accidentați. Încercați să vă stabiliți un
program de cel puțin 30 minute de activitate în majoritatea zilelor saptămânii. Țineți minte următorul
sfat: nu practicați sportul pentru a fi în formă. Fiți în formă pentru a practica sportul.

VI. Acordați atenție accidentărilor.

Dacă suferiți o luxație de gleznă, pumn sau genunchi, cereți sfatul medicului. Secretul recuperării
este ceea ce doctorii numesc puterea timpului de a rezolva. Permiteți vindecarea leziunii înaintea
suprasolicitării părții bolnave. Asigurați-vă că sunteți recuperat corespunzător după accidentare și că
puteți să suportați efortul sportiv sau al altor activități.

10
 Concluzie

Situația existentă privind nivelul pregatirii populației în acordarea primului ajutorului

sugerează ideea ca trebuie să se îmbunătățească calitatea și practicile existente ale instruirii. Este
nevoie ca oamenii să frecventeze cursurile de împrospătare a cunoștințelor. Toate capacitățile trebuie
să fie practicate și actualizate. Cursurile de împrospătare a cunoștințelor vor aduce performanța celor
mai mulți intervenienți pentru un nivel mai înalt decît cel obținut în urma trainingului inițial.

11
 Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_ajutor

https://www.preferatele.com/docs/medicina/2/primul-ajutor-2.php

http://www.redcross.md/ro/ce-facem/primul-ajutor/pentru-viitor-mai-sigur

https://sfaturimedicale.ro/accidentele-sportive/

https://www.csid.ro/health/sanatate/primul-ajutor-in-caz-de-infarct-miocardic-ce-trebuie-sa-faci-in-
primele-minute-18672985

https://www.medlife.ro/articole-medicale/lesinul-cauze-prim-ajutor-si-metode-de-prevenire.html

12