EDITURA MARC

PARTEA ÎNTÎI

Sînt nevoit să-mi încep povestirea din ziua aceea de demult cînd am
întilnit pentru prima oară pe cavalerul des Grieux. Aceasta s-a întîmplat cu
vreo cinci sau şase luni înainte de plecarea mea în Spania. Trăiam într-o
singurătate de care ararepri mă smulgeam, totuşi, ca să o îndatorez pe fiica
mea, întreprindeam uneori mi!,::i călătorii, scurtîndu-le pe cit îmi sta în
putinţă.
Mă întorceam astfel într-o zi din Rouen, unde ea mă rugase să merg ca:
să solicit prin Parlamentul Normandiei recunoaşterea unor drepturi, şi anu
me asupra unor păminturi rămase mie moştenire de la bunicu-meu dinspre
mamă, drepturi pe care eu i le cedasem ei. Apucînd prin Evreux, unde am
mas noaptea clintii, am ajuns a doua zi pe la vremea prînzului în Pacy, cale
de cinci-şase leghe de acolo. Intrînd în orăşelul acesta, am fost cuprin, s de
mirare văzînd pe locuitori în stare de alarmă. Ieşeau alergînd de prin case şi
şe înghesuiau la poarta unui han de rînd unde staţionau două căruţe cu
covilLir, abia sosite, judepînd după caii lor încă nedeshămaţi, plini de spume
şi părînd rupţi de oboseală. M-am oprit o clipă ca să întreb din ce pricină se
iscase tărăboiul; dar nu m-am putut lămuri mai deloc; gloata aţiţ,ită nu lua
în seamă întrebările mele şi înainta mereu spre han, îmbrîlicîndu-se şi
îngrămădindu-se de-avalma. În sfirşit am văzut ivindu-se în poartă un
poteraş cu bandulieră pe piept, cu flinta pe umăr şi i-am făcut semn să se
apropie. L-am rugat să-mi spună pricina învălmăşelii.
- Ce să fie, domnule, nimica toată! mi-a răspuns el. Ia nişte femei
pierdute pe care'le ducem, eu şi tovarăşii mer, la Havre-de Grâce, de unde o
să le îmbarcăm spre America. Printre ţle sînt cîteva mai nurlii şi asta îi
aţîţă
pesemne pe oamenii ăşti_a. /
Mi-aş fi văzut îndată dedrum, după lămurirea poteraşului, dacănu m-
ar fi oprit tînguielile unei bătrîne care tocmai ieşea dinhan plesnindu-şi
LECTOR:TEODORSCARLAT palmele una de alta şi strigînd că ceea ce se pdtrece înăuntru e o adevărată
barbarie, eva care-ţi încrîncenă carnea de groază şi de milă.
, TEHNOREDACT . - Dar ce se petrece? am întrebat-o.
ION ANTONEsc goMPUTERIZATĂ -Alelei, domnule-mi-a râspubs ea -intră numai şi priveşte! Ţi se
ELECTRop OLABORARE CU rupe inima, zău aşa!
COLECTIV COOR S'. A. SECŢIA 1
. 0 E HORIA COCEI 7
I
 . Curi_0 21·tatea m-a făcut s d .
trat m han, străbătin a es c; Iăsînd calul în .. •
11, pr aznica, di care pricină sînt omul cel mai nenorocit de pe pămînt. Ce
m adevăr mişcăto d u uita greutate prin gl grtJa rmdaşului meu
n 1 11 tn<.;crcat, la Paris, ca să obţin eliberarea ei? Rugăminţi, uneltiri, forţă,
u legate de mi·loc areseînfăţişă ochilor D a ta adunată.O
t o, t · •- au dovedit zadarnice. M-am hotărît să merg după ea, fie şi pînă la
prive ţinută atît de pui!ase et e. şase , cu lanţuri; ri:= rezece
, a ,. l ul hunn.O să mă îmbarc pe corabie. Voi treceo dată cu ea în America.
femei tinere
I I cruzimea cea mai mare o dovedesc aceşti nemernici dep aznici care 11-
:- r pto femeie trivttea lo, încît în orice ;t; a aveao figură 11m i îngăduie nici să mă apropii de ea. îmi făcusem planul să-i atac făţiş1a
racammtea mîn"ic a mai bună condi. . upnrc J urare aş ·,t vale geh de Paris. Mă întovărăşisem cu patru oameni care mi-au făgaduit
fi ec t. Pecîtîimg·a d a _nl -o unţeau mai deloc· vedţte. Tnstetca
chipu.Iru ŞI.
_ wa anh,J • - , erea e·i ·
e V tă. ilinţa ce-şi dăd;;; °!1ara fată se silea să-şi iot:' msru-ă milă ., ju to în schimbul unei sume mari de bani.Dar m-autrădat, m-au lăsat
_şi singur m incăierare şi au fugti pe-aci încolo cu banii mei. Neputînd să
;voraşte dintr-o modesti . s se ascundă era atit de fi '\f ta, nu voia
Cei şase poter . _e lllllascută. ireasca mcît părea izbutesc prin
aşi care msoţe 'alni lorţă, am fsot silit să mă supun. Am propus poteraşilor să mă lase măcars ă
parte pe mai mareleI . . auJ ca ceată se atl . .
a frumoasă. Dar mare r ş1 t-am cerut cîteva lămu_:ş i c1 ci( olo; am merg
cerut cu ei, oferindu-le
să fie plătiţi ori deîncite
schimb o răsplată.
ori îmi vor facePofta de dea
hatirul ciştig mă
i-a înduplecat; au
lăsa să vorbesc
luat
- Ams ucru n-am aflat m cupr i vier la "' t
cos-o de la "HA . 1 . cu iubita puţină vreme punga mi s-a golit şi acum, cînd nu mai am un
1aa mea.nÎ
enent-general de o ..op 1t a"l - mi-a spus - . . . ban, barbarii mă resping mojiceşte cînd fac un pas spre ea. Chia. ra d ineau,ri
. Am cercetat p liţte. Nu prea pare să fir ordmul domnului
-o mereu pe dr 1sot m c his·· fiindcă am îndrăznit să mă apropii, cu toate ameninţările lor, au avuot br ăzni
i-am primit ordin um, dar se încăpăr -a p en t ru fapte
cia săr i di ce ţeava puştii asupra mea. Ca să le satur lăcomia şi să-mi pot
'fiindcă îmi pare: cruţ mai ult ca pe ce1e1alt;e sa tarn: Totuşi,
continua drumul, măcar pe jos, mă văd silit să vînd mîrţoaga pe care am
LI de colo? adăug- ceva mai cumsecade de ·t '_?>-a port nuu frumos venit
.- _ a poteraşul EIt CI cirdaşc.l · V.
t napasta pe ca ul fi . • e -ar putea lăm. . t•'· e21 pe
ue să fie frate-su sap ete1: Se ţine de ea din ;n.m t bi . c;1mine de călare p în ă a i .
V o rb e a cu destulă liniş e, totuşi, la sfirşit, cîteva lacrimi i-au
Mi-am întors .. u poate-1 drăguţul ei. ans ş1 plmgt· mtr-una.
d • pnvtrea spre coltul picurat din
. at mtr-o visare adî_n . . t camerei. Tmărul .
ochi. Aventura aceasta mi se păru foarte ciudată şi nespus de înduioşătoa.re
-Nu stărui să-mi dezvălui tainele dumitale-i-am spus- dar, dacă pot
s ă- ţi fiu de folos cu ceva, mă ofer să te servesc din toată inim. a
J. Era foarte sim· I • ca. Ntetodată n-am vazu-t ş.e dea Jo: şi părea - Ah!a oftat tinărul, nu mai văd mijind în faţa mea nicio zare de
, P u tm.b - • · o mai· ·
,pi ere aleasă îl cun ti' dinracat,msăpeomuldevit- b : 1?tru· h area speranţă. Trebuie să-mi îndur soarta, oricît de aspră ar fi. Plec în America,;
. . "" r . .
. pt
oş e toare · . . tr-oanmc-atură de ochtai no . , .. l .a pn m it
u
1a t·
m ialş t
trile chipului şi·!t, tpnvtndu-1 atunci în fata,~ d · M- apropiat de el· acolo cel puţin voi fi liber să trăiesc cu cine mi-e drag. Am scris unui
.• . m oate nuş·căril' • es cope ru• h.. ' prieten al meu şi voi găsi la Havre-de-Grâce ajutorul ce-mi trimite. Mă
)tm.ţtt fără voie înt . - . e sale atita delioen lu în
Nu vreau săt p s sa-1 fac bine. catete ş1 nol,lc(c incit întreb însă cumo să ajung pînă acolo şi cum să fac ca să uşurez cit de puţin
. e supar mult • pe drum traiul sărmanei fiinţe, a adăugat el privind cu tristeţe spre iubita
mJ curiozitatea· -' •·:mi·sp us aşezîndu-m~ • - lui.
doc făcută pentru';;;a
ăru1 J casa stştiu cine e tinăra aceea a Iînga
fr umel.F ,ii bun şi
·m mi-a spus ra r~ I :11" m care o văd? ' a sa care - Ei bine, aD:_l să te scap eu din încurcătură, i-am spus. Uite ceva bani,
nu te rog primeşte-i. Imi pare rău că nu-ţi pot fi de folos şi în alt chip.
iuncan
ezvăl w. e şi cine er aoco I-am dat patru ludovici de aur, ferindu-mă să nu bage de seamă
scut. ,
 1 • u putea să-mim- . paznicii; era uşor de închipuit că ştiindu-l cu atîţia bani la el i-ar vinde şi mai
a e„ tar el avea motive pute.mi eas:incera,
otsăv- . ce eadonsaramînă scump hatîrurile lor. Îmi veni în minte să mă învoiesc eu cu aceşti poteraşi,
"l - •a spun totuşi ceea ce n- astfel ca tînărul îndrăgostit să poată vorbi oricînd cu iubita lui pînă la Havre.
.., aratind spre poteraşi . . am putut să ascund nici. il Am făcut semn şefului lor să se apropie şi i-am spus ce vreau.Cu .toată trofia
- ŞI anume că o iubesc O . bensueş or ăstora
- • • lU CCUO patimă lui, mi-a răspuns încurcat:
- Nu, domnule, nu-i stăm împotrivă-să schimbeo vorbă, două, cu fata,
nchisoare de femei din pa. ns. numai că el ar pofti să nu se mai dezlipească de dînsa. Asta ne stinghereşte
şei drept să plătească pentru supărarea ce ne-o face.

9
 - Ia s.puen I-wn 1ntid,
, 1 11
f11l,111 lis ed ea ca sa_ nu î n care
dar am unecat, şi slăbiciunile
acelaşi timpmele celeplînge.
mai ruşinoase. Mă veţi osîndi,
u
:A supără? . . . ştiu, sînt sigur că în mă veţi
avut îndrazn0 1·h /\

,
- Darb
• ului adr:e!:
r . • ' '

u: \ ,•1
re ca să fac să fii pcd. '.'
" 1111

c, .
u·,u it
1111
,
d111 J1uf11

,..
, ,ci, ,v, ,,
1
11111;1
,

!-::: numaidecît.
ov ie şi s- tii ş alda; eu
mai sunp

după
Trebuie să înştiinţez pe cititori că am scri·s povestireatînărului îndată
c_e am
credincios auzit-o;
redată; pot fipînă
e exact siguri astfel
şi in că estecugetărilor
relatarea cit se poate
şi de exactă şi de pe
simţămintelor
,., las
T'm ăru1 1>•"'111 . aş ca am destulă
. 111
, nul.,,, ., I" I d . care tînărul aventurier mi le dezvăluia cu deplină bunăvoinţă. Iată aşadar
:enecunoscut
ţea cu care .
.nu-a mul1 · ' 1 1
u ovic· R povestirea lui, la care nu voi adăuga, pînă la sfirşit, nimic de la mine.
lă şi merita dărnicia L 1111 III ,,., "''" d,111111 fi. depi:; e-c unoştinţa Aveamşaptesprezece ani şi îmisfirşeam studiile de filozofie la Amiens,
şi ' mi-a răspun mea. ta 11l1 '.11, "" '"' . • ca era un om unde mă trimiseseră părinţii, cqboritoridintr-ofamilie din celemaide
de
seamă din P... Duceam oviaţă atît de cutninte şi regulată, incit profesorii
. ieşind de ac: u
CS li e a t11 d, d11i,,,, 11 \ ;: ; : ;ac VÎI_1te_i. bitei mă dădeau ca pildă în tot colegiul; nu doar că mă sileam peste măsură să
ţ lesei naturi femeie ti am pu1111 llp11 ,11 "" • uµ, t· În feldem_ c ta toare, merit lauda
Intors acsa a-, în ş. · _ · ŞI chip asupra lor, dar sînt din fire blajin şi liniştit. Mi-eradrag să învăţ, iar dezgustul firesc
.
area acestei aventur·Asmguratatea ni .
t ,1, " ,,,, "'" • d ·
ce-l arătam uneori pentru viciu îmi era socotit drept virtute. Numele bun al
:it ! cînd în1împlare u:f_ tr cut a1 1''."I" do,""'• ,vu; e - unde ă familie·i, studiile strălucite şi citeva daruri exterioare ce le am mă făcură
aflu peţiile. a at p,,1 ·10 / • i ,1/r, ," de- p o wtasem cunoscut şi preţuit de toţi oamenii cu vază din oraş.
Veneam dela Lo dr amanuntu1 toate Exerciţiilecare
publice
era demi le_.am
mi-aterminat cu o' aprobare atîteclesiastică,
de unanimă,.
1
i-mi d b. n a cu marchizul d . incit episcopul, faţă, propus să-mi aleg cariera
. a uc me aminte, la "Le l .,;, ,• I, vui"'' o. I ,a Cal .
m pe loc toată ziua şi noaptul de aur ' d,/, i 111 ' " i d ni nea:8' amili a5-? unde fără îndoială, spunea ei voi dobîndi mai multe onoruri decit în ordinul
pe stradă, mi se păru că -ea urmuto 111 M, ,µ1, 11cl , . aus t
sa
'a atşimultmaipalidlafaţă ;r esc pc linu,ul 111' 111' 11111 at pul după- Maltei pentru care mă destinau părinţii;ei, de pe-atunci mă făceau să port
crucea ordinului şi numele de cavaler des Grieux.
;"! oraş. Pr a-era însă frumbsl p e br o"' ,111 a \'1 , li, .,,:Îll:a_pri Venise vacanţa şi mă pregăteam să mă întorc acasă, la tata, care îmi
t
ca am tresaritvăzindu-1
·esc cu p casa nu po,,f, /1" ţi ia făgăduise să mă trimită în curind la Academie. Plecînd din Amiens aveam o
-Trebuie
b - 1 11110
scut mdată singură părere de rău, lăsam acolo un prieten de care fusesem totdeauna
vor
-Recunos sa
·d tîn- ul strîns legat. Era cu ciţiva ani mai în virstă ca mine; fuseserăm crescuţi
'
lit ar acela i-am
cm u-ma la rîndul său,b ' . spw, "' "' l1i111l11i
lar; decît orice vorbe. ucur1ac are-i in1,11ll1I•, /,i,u / fum . împreună. Dar familia lui avind prea puţină avere, el se văzu silit să intre în
. ' omnule - rosti 1 - . . ai tagma preoţească; trebuia să mai rămînă la Amiens ca să urmeze studiile ce
n mcă o datăr _e sarutmdu-nu mina se cereau în cariera aceasta. Prietenul meu era înzestrat cu mari calităţi.,Le
-am într b ecunoştmţa mea neclintită - ma bw III, · 11 pol să vă veţi cunoaşte pe cele mai deseamă în.cursul povestirii mele, veţi vedea cu cit
e at de unde v . ·
-de-Grâc · - . enea. MI-a răspun - . zelşigenerozitate îşi dovedea el prietenia, întrecînd cele mai celebre exemple
Pare-mi ŞI c abia de curînd se întorse s: s os si e _eu o ·orabie din din antichitate. Dacă i-aş fi ascultat atunci poveţele, aş fi rămas cuminte şi aş
t1 unde se ca nu prea stai bine cu ar . s . . fi trăit fericit. Măcar dacă m-ar fi convins mustrările lui, atunci cînd alune
AmenccJ.
r- _d am tras, la "Leul de aur". V' ?Intn, I-a.n:i s p us. Ştii ce'l Du-t casem în prăpastia patimii, tot aş fi salvat ceva din naufragiul norocului şi
- s _repede, într-adevăr m. ŞI eu numaidecît. e
crrile lw ŞI perip ţiil_ _ • Plin de nerăbdar - reputaţiei mele. Dar el n-a cules alt rod al zelului şi sforţărilor sale decît
,runcithan .ul - e_ atorieiînAmericaL e s a aflu amă nunţ durerea de a le vedea zadarnice şi uneori urit răsplătite de un prieten
it
ghes ca săg-imwi istsa a. iba griiă să nu-1. lipseas·că.-am l.uat cu vorbe bl " d
m e
 nerec oscător, care le lua drept ofense şi le găsea stînjenitoare.
>omnul-e mi onsească povestea vieţii sal nuruc. N-a mai aşte ptat
. . -a spus el - vă purt . e.
tţt1 ovat de
r llrISesc nuonum
josnică
. nerecunoaţitş mţa
u tîtadacă v faţă de mienm· ·tc1
nobleţe 1 Conferinţe cu discuţii pe care le susţineau în public elevii din·şcolile
. ai nenorocirile şi sm . -aş ascunde ceva. Am superioare (n.t. ).
. ermţele mele, dar şi păcatele

11
 c ,cperein \ ă ca să năSOOcesc dintr-o dată mijloacele dea o servi.m- ain
H' o Ca·r1sem ziua plecării din mărginit la asigurarea aceasta vetbală. care nu putea fi de mare ajutor nici
. .
i. Adinfioardaşusnpeea. tisnăd acasa~ ino· 1necen• . ţaAm!edae ce n-amulfix-tao cu o . zi mai
, cm m~ lim • a Jun zi1· pentruCelnad, nmicai ipvenetnriUspmrienen.oi şi t,ătriiorul ei Argus, toate
• sperantele mele
ge, am văzut că SOSCtşe ';i;]jg bam cu prietenul meu,e 1 cmd trebuia părea• gata să se ducă de ripă; a avut ea însă destulă iscUSintă ca să umple
ospătăria unde Ir ve . en(a din Arm şi ne-aml ucaaer • i lipsurile mintii mele. Am rărDaS ca o stană auzind-o că-mi •pune "vere" şi
sen
iglien ţ ă s- au da t ·1 .ag hiculele acestea· numai c. . t pe urme le ei
tinar-~ - osc 1teva femei car ' • unozitatea ne m'm· c it e defericită că m-aintîlnitla Amiens; larăsăpară deloctulburată, adăugă,
aa, ramas· • • ·• e s- au unp•r li • a. Jc faţă cu mSOţitorul ei, că amin• pe a doua ii intrarea în mănăstire, ca să
înso(itorul e se am curte, în timp ce una// :" mdat;ă una însă,
ceea msi- a ăr lll8?Jea să-i scoată lucrurile. b arba! bătrii,or caer
mă gîndesc Î.: : de f';nrmecătoare incit:e
e
:O ce!e
agaje.
a i bă plăcere• să ia roasa de seară cu mine. Am înJeles îndată rosturile
ş irete niei şi i-am propus să tragă la un anume ban- Ştiam că hangiul, stabilli
fată, eu, cel admir ;_ea. ntre sexe şi nici nu.m . rucro ata n-am la Amiens după cefusese multi ani vizitiu acilSă la noi, uni era devotat trup
,i-am pmo e nt.i • a e to pentru cuminţe ni. a ş is ufl.te Am condus-o euînsumi acolo,în timPcemoioegelulcambombănea.
Uitasem mail ung
ue afară de s foi înfl at deodatăpînă la extaz aAşpi e n tur cump ă t iar prietenul meu Tibetge, care nu pricepeao iotă dintot ce vedea, se luase
area
· s ş1 m a pi d • ve a m un după noiîară să scoatăo vorbă. Nu auzise convorbirea noastră; în timp ce
m-a opritd ' . • er eam uşor cu fir.e d •
cu ii cîntam de dragosteiu b it ei mele, el se pfunbase prin curte. Mă
cusu: rer am teineaID
?'ele. Deş i n: t .= :' •J'." păşil repede pînă pr:. astaddată
sfiiciuena
llltă. Am între ba t a ec1t mmc, mi-a răspuns 1p e ael cuce rtoi insă de judecata şiinţelepciunealnişim-amdescotorosit deelrugindu-lsă-mi
aera -o
us cun
ate • aivti - .o .aduce1
ce . a s ut-f a-r facă nu ştiu ce serviciu. Astfel ajungînd labat)am avut plăcerea să pot vorbi
t . ca au trt m.1s a A- m• ie•n• s şi dacă arec at • sa paăr
unşo.tm
cu,.se mintea, deşi abia d . i - :"""-
O pM1111• s ă se călu ăre •
,ama că planul păr. (il ef va clipe patrunsese e mDarg
. amvor bti astfel :. -or e,le; ?ădea o lovitură de munamea; mi-
or aş ots ea singurMcuă sstitănp\eînaaIDinailmtuimli, ue nlei. d· ădeatn seama că nu
am deSCbidea,
mai înfloreau
sini copil. într-insa
Jninta mi se simţirino plăceri de cate habar nu avusesem;
u _iăt eaexprei
pentru ş:i e năţ decît::
J:, d :(e lor • «s:. imt
'' ° o moleşeală dulce mi se răspîndea prin vine; căzui intr- un fel de extaz care

=t
e pesemen ca să : • Inţri o trimiteau la măn. t . ' caa a 1..escaut (a!ia uni
se arăta numai prinspusese că ocăci
ochii mei, cheamă) păreaamuJise-
graiul uni cit se poate de mulţumită
Domnişoara Manon
de
ise s-ocup rind~a . p a friu pofte i de pl a re lDlpotriva
vea
Şl carem ur • .. " care
Am
c.e S rdeilp-e . ci
combătut cruda hotărir ma:' pn_cmuil toate ncnoro.
efectul farmecelor sale. Desluşii că nu ero mai puţin tulburată decit mine.
Mi-a mărturisit că mă găsea simpatic şică ar fi încînttaă să-mi datoreze mie
ă' el nţa.::a".:'J ;c; ;:,: :ic argumcC: e: 1 libertatea. Voi să ştie cine sini şi cînd află, deveni şi mai afectuoasă; ea se
: familie de
limpedeaşa
e mnele
°i:to:C::
preve:"'
er e • capre(uitoare; imi spuse ;: pdoa
va fi nenorocită •tuslug
plt ăer det
a. Ea trnea dintr-o
adorator C3mine.Dar cumrindsăşibinein\eles era măgulită
putem fi unul·al că putuse
altuia? Ne-am cuceri
gindit felşichip,

°::.
călu'g.-
nu ' c ăcere
c1 voiado mnul · d armu- se d· că d ' fără să găsim altă cale decit fuga. Trebuia să înşelărD vigilenţa însoţitorului.
acestenuvorbe sau um ra de tristete ce.-i : rucoi p fa\a or t(iă de
e.astie mi-priviril
Dulcea(a u· . e abaUl,puterea destinul
eoarece nu-i lăs .unecasc
. ' • , cind upă cruţîndu-1 de răspundere, deşinu era decît un servitor. Am aranjat astfel:
ţiu gata peste noapteo trăsură depoştă şiînfaptul zorilor să măintorda ban,
să
ă ar voi să pună "f ".'' sa stau la gînduri nic:i:e'.1carem ă tr pînăa nuse treiibătrînul; să nesttecurărD binişor şisă pornim întinslaParis;
ăgea
ce mi-o inspira e_me1 pe cuvintul meu de onoc p Amas i guart- acoloo să ne cununăm îndată ce vom sosi. Aveam la mine vreo cincizeci de
o taleri 1de argiot (rodul economiilor mele), iar Manon avea aproape indoit.
Io şi săo fac f;ri':;:'iJ.une vi I• în joc ca să O-: : p ne( urita
allla îndrăznea'i . . - mrrat de mii de o.ri g _esu b tirarua Ca nişte capii fără experientă ce eram, ne-aDl inchipuit că atita bănet n-are
de minuni n- afş1 uş mtă în vorbire. Dar dam a de unde îmi
• 1_& • ar ace IllDleni din . . . • ca Amoru_l
l ll = o c a l e c uvin te• . . . e ol
s tă a tî t d e f r • un u eşeau d in g u r ă.
d iv u nta te C' . n ar fi 1 Un taler = trei franci(n. .t, .
F r u m . tlenu, - a msp us!
ninit-d . _ageda omul nu se a1-· . oasanecunoscută ştia-
mş·

,ae scapare • a, nn-a spusd his• ca

•. 13
ia(a. l-am reep a ':ca smt gmadtaatosăratfăaccătre. ruien ecsuccevacma daai sccăwvnăpd
1 dar nea. vmd destulă

once'
 ece niciodată şi ne b. . .
rom mai pune la cal lZUJam de asemenea că O săd .
" Am t la m.:ăcu. o 1 - ucem 1a bun capăt
tot nouă, vom merge împreună ca s-o cunoşti pe Manon - cred că va fi cu putinţă
- ca sa-Dll pun îna li p a cree necunoscută p· - . .
lllnd
- mă întorc P ca re plan ul M" m a atunci, • - şi ai să judeci singur dacă merită să fac pasul acesta pentru ea.
a s m-am- . i-a fost de t ul ap o i
lSportat CUÎaruj făr ~a a a doua zi, baga·e1e • s. de uşor, deoar ece Tiberge mă lăsă singur, după mii de asigurări de prietenie. Toată
e ga!a de po t la Dt eu tate şi am lă at v _erau !ă cute. Mi s-; noaptea m-am gindit la cele ce mai aveam de făcut, .iar la crăpatul zorilor,
. o piedică la care nu CI- ea ţa, oră1a c are se dr a <;a trasura de poştă cînd m-am dus la hanul unde trăsese Manon, am găsit-o aşteptîndu-mă.
Tiberge, deşin umaimaaş te p t fu cît pe-aci să e hid porţile Pîndise de la fereastra camerei, care dădea spre stradă, mă văzuse şi- veni
oraşului, să-mi deschidă. Am ieşit astfel fără să face zgomot. Ea nu avea alt bagaj
tea coaptă . cu tre i am mai în • _ s
. ce to tul.
• cu pur tări
ŞI VIrsta ca mine decît o boccea cu rufe pe care i-am luat-o s-o duc eu. Trăsura era gata de
lllnţ ele mele pe lin - te. Mă fobea ., er a un băiat cu plecare; în scurt timp ne-am depărtat de oraş.
e s_e m să o conduc1 g o f ta atît de fr umosa ă n e aipom enit de mult. Voi povesti mai tîrziu ce a făcut Tiberge cînd a văzut că îl înşelasem.
n IDdrăgostit.Nu · at an ş1 pe el să-1 depărte z, an n; ap o i grija Zelul său de salvator nu s-a potolit, dimpotrivă; veţi vedea pînă unde a mers
ce ăjignească d cu ezase să revină lah an dum co l ţ1seră bănuiala
- ' arseduses - - • , un emă1- ca şi cîte lacrimi a tre)>uit să vărs gindindu-mă care i-a fost răsplata.
oarcere, deşi se făcuse e sa ma aştepte1a locuiţna asa,se de teamă să Am zorit caii într-atît că, înainte de a se înnopta, eram la Saint-Denis.
je de seamă stîn· . ora zece seara. M-"'- . t . mea, unde l-am găsit Călărisem tot timpul alături de diligenţă, astfel că nu am putut vorbi cu
• . eD.Irea me · • ID nstat văzînd
Smt s1gur că plănuie . a ş1 Dll-a sp us U-1..1.1 fără ocoliş .. u-1; a băgat Manon decît în răstimpul cît se schimbau caii; dar cînd ne-am văzut la o
1.
I-am răspuns _.
şti ceva, ceva ce vr . - . uri. • distanţă atît de mică de t>aris, adică aproape în siguranţă, am hotărit să ne ,
ei sa-Dll asr n . . ... :
faţa te dă ~ Y. U L J , d ar
N cam r asttt că • . odihnim la han şi să mîncăm ceva, căci nu luasem nimic în gură de la plecarea
u.- a replicat d n s_mt d ator să-i daus -
e-l ţ mă încredere in ar ?J·at ţin ut totdeauna dre;ot:ala detot ce din Amiens. Oricît de nebuneşte eram îndrăgostit de Manon, ea a ştiut să mă
şsi tăruit apoia ttî fac. încredinţeze că nu mă iubea mai puţin. Nu ne sfiam de loc dezmierdîndu-nc,
d ': rtat te. - pn e ten şi pricte a
Ms1t tot focul din1DlD . . :lamult me sa-mial dau
. pe fat~ nu aveam răbdare să aşteptăm pînă vom fi singuri. Surugiii şi gazdele se uitau
a· -ad ascultat cu o b - , tnu n .a secr e t ul · . la noi cu admiraţie şi băgai de seamă că se cruceau văzînd că doi copii de
e n . . . teri . d - , IDC J(
fi -· ., ... . . .. raden ul Dl. • 1-am
camam că-i dezvăl · eto ata nu · -· .
em fumire care ni~ _- i t a mUJse m vîrsta noastră par a se iubi pînă la furie. Acolo, la Saint-Denis, planurile
:!prea bunpriet
• • · • eUJ!emp
n c a s ro s teşte planul
a nu • d fuga_făţesa trem ur mai
a M1 noastre de căsătorie au fost uitate; am încălcat drepturile bisericii şi ne-am
mt v J mi va or b i • . se1 Dlpotri veasca~ d in .- -a pomenit soţ şi soţie fără să ne gîndim.
'
spus făţ iş că
da' r dacă eu st?.. ,: .1Dl1. va aar toate mot1· rasput e · I fu Un lucru e sigur: aşa cum sînt eu, iubitor şi statornic, aş fi fost fericit
-t ve1 n a ga
a
• • · ID ticăl
U4 .... e cemea
m-ar '
siguranţă săm ă . . asa mea hotăr îre atun . p u t ea face să toată viaţa dacă Manon mi-ar fi rămas credincioasă. Pe măsură ce o cunoşte
de ceas, sfirşind din p1edice. Şi-mi . tinu un'log os mtreg ştire celor
va da de ... am mai bine, îi descopeream alte şi alte calităţi. Deşteptăciunea, bunătatea,
c. nou cu ,,.... ' = at·b ' m e de · drăgălăşenia şi frumuseţea ei alcătuiau un lanţ puternic în jurul meu şi atît de
p e cuvint de · U -1..l.le nmţarea ca~ enun ţ~d _ .
d . onoare că - _ - d
· ma
I 1?t la culme că ni- sa ma port CUminte . . a ca nu-i plin de farmec încît socoteam că ar fi unnoroc să nu mă mai liberez niciodată.
Dl1 deschisese mint dat de gol tocmai cînJ1cuJude ca ta. Eram Groaznică schimbare! Ceea ce m-a adus la deznădejde, a putut să-mi dea
ZVăluisem că avea':na : eled o uă-trei ceas ::uia_.E fericirea. Mă aflu azi cel mai nenorocit dintre oameni tocmai prin statornicia
dar mea, care ar fi trebuit să-mi facă dulce viaţa şisă-mi aducă o răsplată deplină
1 să-l înşel. sa gun a doua zi, pe temei u-1;111 seama
berg_e j...... zis· • _ acestui echivoc în dragoste.' ,
· - :- pma · La Paris am închiriat un apartament mobilat în strada V..., alături, spre
 marturisirea mea azi am avut deplină credin - - .
te iubesc, nu te-am. am avut _de scop să te unJ a ca Dll-eşti nefericirea mea, de casa domnului de B..., ilustrul fermier-general. Trei

mcercare. E
a noroc. Vino să mă iei
m ii n ;
care să te avînţi1 'lDŞelat, dar ID ce prieşt e fu g p • a

1?-tr:adevăr, nu-i
săptămîni se scurseră; trăiam atît de cufundat in pasiunea mea încît aproape

nu m-am mai gîndit la familie şi la mîhnirea ce-a trebuit s-o simtă tata din
dimineaţă la ora pricina dispariţiei mele. /
Totuşi, cum nu era cîtuşi de puţin desfrîu în purtarea mea, iar Manon
se purta şi ea cu multă modestie, liniştea în care trăi amîndoi m-a făcut
15
 i
să-mi aduc am·
-_ mte de îndat ..
sa ma împac cu tata lu . on r ile ce Ie aveam Amh - .
a r e_ să-i placă şi lui. ?zta_ ea era atît de d;- - ?t 1t , dacă se va ute
c1unea şi celel l ' daca voi izbuti să-l f. aguţa mc1t nu rnă ind _P a, care dădea în birou. Am rămas încremenit, tulburat la culme, încît nu m-am
- . a. te merite p ac s-o vadă ş• - . oiam că 1- imţit în stare să intru în casă. Pretextînd că mai am ceva treburi, i-am
r sa mă căsătoresc cu ea· afle, scu_:t, mă încîntam cu nă s 1 cu oască intelep-
nu era cu puf - .
înţeleagă că nu1: a.
a. ern intre timp - fă - eJ ea ca-mi vad
orbit cu Manon ci, ara consiruţămîntuJ lui 1: 01e
. poruncit slujnicei să-i spună stăpînei sale că mă întorc degrabă, dar să nu
eumva să se dea de gol că mi-a vorbit despre domnul de B...
nevoia de bani mai iubirea şi datorian . espre planul meu făcînd r I Într-atîta mă uluise vestea, încît lacri.nµ mari începură să-mi curgă din
c. 1 era un mot' d e imp unea u să fi -' -o sa ochi pe cînd coborrup. scara, fără să-nu pot da seama ce anume mă făcea să
ap ta. se ştirbise mul t . IV_ care trebuia săf Im a sătoriţi, dar şi
apnnut cu răceală r şi ne p1ense credinţa că av me_ s <:,an:ia; nticul nos tr u plîng. Am intrat în prima cafenea din drum şi acolo m-am aşezat la o masă1
eI izvorăsc n11~ .dP . opunerea mea. Tott1ş· . h a sa tma cit lumea K
· ...,uat Jn d 1, IOC tp uind ,•
„ cu capul sprijinit în mîini, ca să desfăşor în minte ceea ce mi se petrecea în
inimă. Dar abia indrăzneam să-mi amintesc vorbele ce le auzisem; am avut
• v1anon
pl ter d e , atunci cînd tat ragostea pentru mine şi din u-m că împotrivirile o nălucire, îmi ziceam, şi de două-trei ori m-am sculat, cu gîndul să mă întorc
a unir va afla und - teama că
ea noastră - . stam ascunşi _d . m-ar putea acasă, fără să arăt că aflasem ceva. Mi se părea atît de necrezut ca Manon
a să
ni ci
d_espre cr ud a lovitur· cea _mai nucă bănuialăn n-ar voi să cons imt mă fi înşelat, încît mă temeam că o batjocoresc bănuind-o. O adoram, nu
ă raspuns că tot ne-au : sepregătea. În pri:mt-a ful rat prin
minte t cî : încăpea îndoi ală, dar nu-i dădusem mai multe dovezi de dragoste decît
primisem eu de la ea. Atunci cum aş putea să o învinovăţesc că era mai
a_sta,
ea v? căpăta
ş1-a ea alţii
însoţit-o cu de. 1 am,as ru_şte destui
rudecadinsaprovincie
trăim a ne:o iarmi-a
d bani,
saJ:taI:nini, după
e, care nu trăi en atît de dulci şi atîtd . ' c e o m b e a u. Îrnpotri sinceră şi mai puţin statornică decît mine? Ce motiv ar fi avut să mă înşele?
smce.r,: tatea ei, am :o:ec1t pr4t ea şi nu mă inc as 1on te_, încît Abia cu trei ore înainte mă copleşise cu mîngiierile ei dulci şi prîmise într-un
bietul de extaz furtunos pe ale mele; nu-mi cunoşteam nici inima mea mai bine decît
. I1 lăsasem banii • at tot c sp unea şi hot . am cttuş1 de puţin d pe a ei.
case1 D - . . In se ama e1 . ara. "Nu, nu, repetam; nu e cu putinţă să mă fi înşelat Manon . Ştie doar că
. M. upa c1tva tunp ,.,,_ b ' precum ş,eloat" gr,·. d 1
iar an · · - , '4 .U .lo s er vat - '" ' 1a .
. eapă on iş1 f. acea roc h ii· . . ca masa noastr 1 de elt u1 numai pentru ea trăiesc, ştie bine că o ador. Ăsta nu-i un motiv ca să mă
f h
.I c e1ile
a bIa vreo d. noi ŞI scum Ş . . ' venea ma1Îillb 1ş
de ne-am gr :ţzi cedsianu c cispreze :·pi : t fin cit trebuia să n/fi urască."
:::ăs, Totuşi, vizita domnului de B... şi ieşirea lui clin casă pe ascuns mă
i N ţI-am
b.u ·
• u zrea mea era
mi
făgăduti-senm? E
Intr-o zi . . prea naivă ca să cad
a m-a rugat, rîzînd
-..a spus - că am să f., '
'nu-am arat•lf
să nu
-r, ; ,.mirarea: cum
I ac griji.
ac rost de bani'>
nelinişteau. Mi-am amintit că Manon făcuse oarecare cumpărături mai
presus de puterile noastre.·Puteai adulmeca dărnicia unui amant nou.Apoi
întirzi . ' Ieşmd din· casăd - . uşor la gînduri . încrederea ce-o arătase în nişte bani care trebuiau să-i ă de nu ştiu unde,
a m oraş utl upa prmz am . .. . . era îndreptăţită? Mă căzneam zadarnic să dau la toate aceste enigme o
mami
două-trei minutes, re a de obicei. La întoarcc1:: unţat e aoon căvo i
de aceeaşi vîrst p _ mirarea mea. SerVJ·t a trebuit sa a"leptI - explicaţie după dorinţa inimii. Pe de altă parte, aproape n-o pierdusem clin
. a cu no1 c- d . oarea noa t - .,, a uşa ochi pe Manon, de cînd eram la Paris. Eram pururi nedespărţiţi, la treburi,
ai venea. Mi-a răs . m mi-a deschis, în sfir .s ra rao fetişcană
cam, ·plimbări, distracţii; o, doamne! cea mai scurtă despărţire ne-ar fi îndurerat.
batusem decît o dat/uns 1:1curcată că nu mă au :1, - 1:1lr e b a t-o de ce Necontenit trebuia să ne spunem că ne iubim, am fi murit de îngrijorare
nu fără aceste asigurări. Nu puteam astfel nici să-mi imaginez cînd a putut
::- Dacă nu m-a•ia : ; as nedumerit. - se bai rnd. Deoarece nu găsi Manon o clipă ca să se ocupe de altcineva decît de mine. În cele clin
- : -am spus - cum de-ai urmă,
Intrebarea mea .- . crezui că am găsit cheia misterului. Domnul de B..., mi-am zis, face afaceri
ouno răspuns,
· începu saa·se snu zap cJJ-o;
or --nefund
· · destuld verut sa-Illl deschizi? ·
pn se să .- ca i e ş1 să-mi edeştea t' ca să ticlui asc- mari, e un om cu relaţii întinse,' poate că rudele iubitei mele s-au servit de
- P_a
J
deschidă spună
uşa pma ce nu va . .d ca nu era Vl11a ei cad a -- • IeşI omnu1 de B '
 oamna
mijlocirea lui ca să-i trimită bani. Poate că Manon a mai primit ajutoare prin
1 . . .. pe scara el şi azi a venit să-i mai aducă. Dar de ce nu w-a spus? Înadins, pesemne,
= . ceaJa Jc
zece franci a ca să-mi facă o surpriză plăcută. Poate că pînă acum mi-ar fi povestit
(n.t.). totul, dacă
16 aş fi intrat în casă, c;a oamenii, în loc să vin să-mi sparg capul aici; orişicum,
cind voi începe eu vorba, n-are să-mi mai ascundă nimic.

I I 17
 . Gîndul acest 1
nucşorat. M- a. e-a alungat pet
dragostea, ca:;"- lil or degrabăa oa _ celelalte din minte . .
Je aţă presup ;tcei. M-a primite:::• ;111 sărutat-o pe
nai mtemeiate d: e la care
l;. tristeţea mi s-a ,I , 111cc put mă zbăteam în întuneric; întuneric deplin; nici o luminiţă
, , 1 1 , 1 poala face drum unei presupuneri. Eram trădat, crud trădat. Dar de
ajunsesema _a fc;l. Mă ispitea gi.na;ulon _cu !oată , ,t 1 1 1111..:'l Tib ergc îmi veni în minte cel dintîi. "A, trădătorule! mi-am zis,
1

-
>ovestindu- . '
Ni s-a t
m-am stăpînit în _
se petrecus/ nade3dea că eaînsăşi
facăruia ·lllm.inăriima. -am aşezat lam - . .
: ;f
pe care din ce . sa-nu dau , , I11 it c u tine, dacă bănuiala mea se adevereşte. " Dar îndată mi-am dat
s coteam , 1111 1 ni el nu putea şti unde ne aflam, astfel că nu de la el ne aflase tata
uamainte,

.
11 I111 1111. Să învinuesc pe Manon, nu îndrăznea mima mea să se încarce cu un
mbră de tris PUse mtre · . asa silîndu-m - -
ăgaid teţe pe chipul_ş· mme ş1 Manon mi par
a_ căd ' .
sa vesel· dar la , 1 111r 1rn a păcat. Tristeţea de care o văzusem copleşită, lacrimile ei, sărutul
e seamă că . . . I l1l ochii ei p s-a Parut , 1111 1T mi-l dăduse trecînd în cealaltă cameră, îmi păreau, ce-i drept, că
ea obişnuită V:d Pl'IVIrile ei se Piro . e dată, m-am Întris e luşesc o , 1 11 ml ceva, dar mă simţeam îndemnat să iau totul ca o presimţire a
i înţeleg: d.r e eam bine cevad nea s pră-mi cuo - tat şi u. Mai
i Manona în gf ste era, sau milă? e ş_1 hn31tor în Ochii t expresie
decît ci să vorbirne lll ai uşor ce tur"tun - _P Ivit-o şi eu tot atîtdI, ar_nu
111 1111111
11111111,
'irii pe cale să ne lovească; eram desperat să mă văd smuls de lîngă
dar îmi închipuiam, naivul de mine, că ea era şi mai de plîns. Ca
puteam crimi -... nici sa mîn - a lIUI zgudui . . e adînc i
-Ahm,:incinoase lacrimi · Deodată Văzui căadin1:D"Da. !':fu ne maigk 111111 irc a meditărilor mele, m-am silit să cred că. mă zărise pe străzile
oate doamne . . ochii ei l',111sul ui cîne ştie ce cunoscut; acela desigur a înştiinţat pe tatăl meu.
fr . . eam Gîndul
-Jurerată şi nu -. am strigat -plin .M UIUoş1 picur.ă
, t< :s l a m-a mîngîiat; am socotit că voi scăpa cu cîteva dojeni, cu cîteva
I wclcpse aplicate de autoritatea părintească. Am hotărît să sufăr totul cu
.
Nu mi-ar--mi spui ş1· · gi anon, lin •
mie de ce? · P gi, SCllnJ ? . , ubdare, să făgăduiesc tot ce mi se va cere, şi astfel să uşUrez şi să-mi grăbesc
i; .. ;_tea A, asp?-Ds decît prm· •t· . po · Eşti atît
de eva mtoarcerea la Paris, ca să redau viaţă şi bucurie scumpei mele Manon.
• .1.vi-am ndj CJ S •
ocarea să-mid - cat de pe sca usp1ne care mi-au - . Am ajuns, în puţină vreme, la Saint-Denis. Fratele meu, mirat că nu
suflu o vorbă, îşi închipuia că am amuţit de frică. A încercat să mă liniştească,
!1ll mai mul ezvăluie Pricina la t emurînd; am im mant mai mult
m lce arăt.!nmort decît viu. Şi pe ':nlznilbobr; ştergi.ndu-i-1f lpo :t o cu toată asigurîndu-mă
partea că nu trebuie să mă aştept la o severitate prea mare din
· ce stăr
. n timp · . ar ar 1- ar fi lnduioşat
•
iuft .şi eu,
'"'lSeam
talii, cu condiţia ca şi eu să reintru de bunăvoie pe făgaşul datoriei şi să merit
1
pe scară u Utam astfel pe ling- . b" ennţa şi astfel dragostea lui. Am mas peste noapte la Saint-Denis, dar el luase măsura
d · rcau mai ul a 1u 1ta
at sărut i te persoane c mea, am auzit ca în camera mea să se culce şi cei·trei lachei. Şi altceva încă m-a îndurerat
un un
n . uşa după !a smMi gm u-se din bra.ţelllle:valea bătut uşor la uşzga_oMmot de cumplit: hanul în care trăsesem era acelaşi care ne oprisem, eu şi Manon,
tl"aJnii · -am mchi • ~e a într ·· anon în drumul nostru de la Amiens la Paris. l:langiul şiservitor ii m-au recunoscut
tsem nc.C:c băteau .la UŞă. !' t că nu ea să-şi ar/tet rteulpbede în birou şi au ghicit numaidecît ce mi se întîmplase. L-am auzit pe hangiu spunînd:
-v a m-am v.- mers s 1 urar fa
,ervitorii tatăl . azut înhăţat de tr . 1 -e deschid eu ins .ea ţă . - Ha! ăst -i domnişorul cel drăguţ care a trecut acum şase săptămîni
ţinea Ul meu. Nu mi · evi a.Jgani; i- · Ulni. Abia
u_de braţ, al treil .. .-au făcut vreun - am recunoscut înd -. cu o domnişoară de --care părea amorezat lulea! Ce mai puicuţă! ieţii
,eag, Slllgura - ea lIUI controlab rau, dar pe cînd . . ata, copilandri, ce se mai drăgosteau! Pe legea mea, mare păcat că i-au
despărţit!
1
e respect a ce-o aveam as UZUnarele, din car doi dintre Mă prefăceam că nu-l aud şi căutam să mă ascund vederii lor.
I tatălui ce-?-11 arătau. Îmsi upr mea. Mi-au cer e. a scos doar
al meu ş1 mă în„t·· PUsera fireşte_ ut iertare pentru Fratele meu lăsase la Saint-Denis o trăsurică de două locuri; am
ca se pur purces
: eaşcă E , - ,, , llllţară că fr . tau astfel din la
cu drum după dejun şi am ajuns acasă a doua zi seara. A vorbit el mai întîi
ram at î t d atele
meu, ·
iresc, fără să murm tulburat, incit . ce1 ai mare mă tatăl meu, ca să mi-l facă binevoitor, spunindu-i cit de uşor m-am lăsat dus,
e a leaşcă a aur1l-tde. el,
. iar . . ,', ur.meu
atele lntr-adevăr
.m - fr ara
m-sa mă astfel că şi tata m-a prîmit mai puţin aspru decît mă aşteptam. S-a mulţumit
iamJasat
ns das . fă - aş!epta
:ge ar J!lllă la Saint-Denis tiul, după cum i se p: aşteP_ta jos. M-au numai să-mi arunce cîteva mustrări în privinţa greşelii ce am făptuit-o plecînd
. or .a, astfel că am . ra tele meu.m-a . b _T?-Dcise, ne-a das . · · ragazsa.m- • "t!n
Ia a gmdesc
ea ce mi se întimpla avut .Pe tot drumul ra t cu draa
dar
fără să-i fi cerut voie. Despre iubita mea mi-a spus numai atit, cite mi-a spus n-am dat atenţie decît vorbelor care se potriveau cu
că mi se cădea ce am păţit, dacă m-am d t pe mina unei femei planurile mele; am mulţumit tatii că era atit de bun să mă ierte
necunoscute; că el avusese o părere mai bună de prudenţa mea, 19
dar trăgea nădejdea că mica mea aventură mă va cuminţi. Din
 f · 't să-mi înlesnească
. t a să te aduc. S-ao en .d . săşi iubita ta,
şi i-am făgăduit că am să am de-aci înainte o purtare mai supusă, mai corecta. 111\1 k la nu_m ai c for\ :l! rede guler; ăl uzit d _lĂşa :Cumfiimîndr
În fundul inimii însă, după cum mergeau lucrurile, eram sigur că voi putea s- ", I1l11,1n ·.k a, a tt ':tJlipa potri tă îndsulat ia:e;:de, cavalere, dar nu eştl
o şterg de-acasă chiar înainte de a se crăpa de ziuă. , ţ 1111 ul •,1 , 111\ rate.\ tale Ştii să înVlDgl dest e - • .
. Ne-am pus la masă. Toţi făceau haz de cucerirea mea din Amiens şi •" '1111 .,1a v1 t ne . c ceririle.. . tatii; fiecare vorba
de
fuga mea cu o amoreză atît de credincioasă. Primeam împunsăturile cu ,11 I i11 t· 1-\a- \1 pastrez erea să mai ascult uVlDtar făcut nici patru paşi.ca
linişte, eram aproape bucuros că pot vorbi de lucruri de care îmi era plină N am avut pMu s cu lat de la masa, darn t· ţ-a A1·utoare grabruc
mintea. Dar tata scăpă cîteva cuvinte care mă făcură să ciulesc urechile: vorbi
· · a -am
.11 ,,111np, ainlDl_·.
- r ăcunoş ID ·
căzut jos, ţeapan,. ar - - sun torent de lacrlll:", .
· · şi
despre perfidia omenească, şi despre aşa-zisul. serviciu ce-i făcuse domnul , u !Im caroera_şi " ..... deschis ochii ca sa ar . . Tata care m-a iubit
< în simţiri. ,,...,. · - t are tIDgurri. ' · ltaro
de B... Am încremenit auzind din gura tatii numele acesta şi l-am rugat smerit "' "" i ·11u _s ma.i alnice şi Dll cao. - . aline durerea. Il se . .
să mă lămurească. El întoarse mirat capul spre frate-meu:cum', nu-mi pove ,,111 ,, l'.tl sascot ce e ere; plin de duioşie: sa-Dll at frîngîndu-Dll e,
stise' nimic pe drum? Fratele meu adeveri că nu-mi vorbise, deoarece i1111li mtotdeauna,-am IDC arunca 't la
. picioarele
_ • lui,1-
• plînt rug 'alul în nemerrucul de
pumn
ii părusem atît de liniştit încît nu mai crezuse trebuincios şi leacul acesta I .11„i a-l au.d. M- . re la Paris ca sa-Dll im
ca să-mi vindece nebunia. Am băgat de seamă că tata stătea la îndoială ,, uw lase să ma IDtO . . . . a lui Manon; poata
dacă
trebuie sau nu să-mi spună tot. Am stăruit însă cu atîta hotărîre incît mi-a
făcut pe voie, sau mai bine zis m-a ucis fără milă cu groaznica lui istorisire.
I\
- Nu, nu- z
.
::cu
- n-a putut cucen l
farmece sau cu otra
i'! mînă, a silit-o s
ro.
anon mă iubeşte, sID

M-a întrebat mai întîi dacă tot timpul am avut naivitatea să cred că fata l•lr\at-o, P? teda :ii că a ameninţat-o_c 'i, PUIJlJ: i bită atît de fe:mecato;
aceea mă iubea. I-am răspuns' semeţ că sîot atîl de sigur de asta că nimic n- igu_:.F ăr i / -o fiîncercat ca _să-_?ll_ra e::elat Manon, să fi IDcetat e
ar putea să-mi clatine încrederea. paraseasca. ul , Ar fi cu putIDţa sa ma ...
- Ha-ha-ha! a izbucnit în rîs tata, minunat răspuns! Eşti un mare re? O, d roneze e. . - - . torc fără zăbavă la_P aris şi
a roă iubi? că trebuie sa ma ID - • exaltarea mea cu
găgăuţă şi-mi place să te văd aşa naiv. Ştii că ar fi păcat, cavalere, să intri în
• Fiindcă mer u s fo=casăplec, t ta înţeles C:r:la etaj, uµde
ordinul Maltei? Prea te arăţi înclinat să devii un soţ răbdător, un n-aude, n-a
vede. di
mereu mă sculam IDt p1 pri. M-a dus deci IDtr-o mă piardă din oc -
. a r pu ea . . - porunca sa - -
A mai adăugat o droaie de glume de soiul ăsta, lovind în ceea ce el vorbe nu D l _ mine• pru ru ser a . de vieţi ca sa ma
numea nătîngia şi naivitatea mea. În sfrrşit, fiindcă eu tăceam, şi-a urmat aflu ID
servitori au raro3:.s tulb area. Mi-aş fi dato D11ea însă că nu-mi va fi
vorba începută, spunîndu-mi că, după socoteala lui, Manon nu m-a iubit uşo Nu-mi puteam staplDl f rt de oră.Mi-am dat.searo Am măsurat din
decît douăsprezece zile de la plecarea noastră din Amiens. ochi
- Socoteşte şi tu - a adăugat el- ştiu că ai plecat din Amiens luna trecută Paris măcar pent!u un: ădusem pe faţă ce s ţ = căpare nusevădea p
în ziua de . acum ne aflăm după trecere de o lună, în 29; domnul de B... să ies din camera, p au ferestrele; nicoi purţale pese rvitori. M-am
mi-a scris acum unsprezece zile. Bănuiesc că i-au trebuit măcar opt zile să Jelgat înălţimea la care se . am încercat să-i iau c IDe . umai să
lege o cunoştinţă mai strînsă cu iubita ta, astfel, scoţînd unsprezece plus opt vrea să ro ase această cale. At ci - să-i îmbogăţesc IDtr·O zin,
din treizeci şi una de zile, cîte sînt de la 28 ale lunii trecute pînă astăzi, rămin oi cu ameninţări, dar
douăsprez€rce, poate ceva mai mult, poate ceva mai puţin. · mii de jurămlllte ca am_ hi .-am luat cu laude, ap_ . ădejde; m-am
: fug: Am t : :i:: ş ;;;.Mi-am p er:;t:;: ;;::sedecîot
dată toate IDCercar . am aruncat
pe pat, cu gin • i • •
Hohotele de rîs reîncepură. Ascultam cu inima încleştată de durere, hotărît să mor şi ro- ; •, asta. A doua zi Dl1
·ţa·
emindu-mă că nu voiputea să-mi ţin cumpătul pînă la sfrrşitul tristei
comedii. cu viaţa. . . .
- asIDpozi i
tea următoare am r _ ro.:
- d-·
ta a venit să ma va •
-Află deci- reluă tata - căci după cit văd habar n-ai, că domnul de dorinţa
B... a cucerit inima domniţei tale. El susţine că ţi-a luat-o împins numai de
 Toată ziua şi noap . imit. După·aDllaza, ta . blînde consolari, s-a adus de mîn a;e; n-ai: alina sufer ţ le cucel m-am supus
clezinteresată de a-mi face mie un serviciu, dar înţeleg atîta lucn1 că îşi rîde
ele mine. Tocmai de la unul ca el să mă aştept la simţămintele nobile; mai
avut
apoibDl.1-a
ătatea
porsac c:;:dehotărît
ro C::'J
Autrecut astfel citevzile,1:it
J cesta n-am l at
nu înceta să-Dll
ales că nici nu mă cunoaşte! A aflat că eşti fiul meu şi ca să se descotorească
de prezenţa ta mi-a scris unde stai şi în ce neorînduială trăieşti, dîndu-mi
ceva ID gura e • ,
.
aduca respe t pen ::it defaţă cu tata, ca sa-1 ase .
cit21
,

să
20
 mereu altear
dis gtllnente ca să mă ·
- preţ pentru necredin . tntoarcă pe calea bunul . . .
sa stim · c1oasa M ·. Ul-simţ · - ..
im . e21 .pe cea mai schimb- anon: Bmeinţeles că n-o 1s -mi
insufle
ginea e1, trăsăturile ei linatoare ş1 cea mai viclean - c!I:iai stimam; cum 1: uria mea l-a făcut pe tata să rîdă şi să ia apoi măsuri ca să fiu mai
me e; le simţeam bine că .P e de farmec le purtam•a - • tre fiinţe? Dar 1 l1 oapcpăzit în închisoarea mea. Am stat acolo şase luni întregi. În prima
,1p1

. - Pot să mo-r .. Stnt acolo. mea m fundul inimii 11111, 1111 s- a schimbat nimic în starea mea. Ură şi dragoste, speranţă şi
rnştne şi durere, dar spun am tatii - ba chiar ar . 111 111,1dejde; mă clătinam între aceste sentimente după cum şi imagînea
Manon. e o mie de ori dacă aşm . trebw să.mor după art M 111onci mi se înfiripa în creier. Aci vedeam în ea cea mai·dră guţă şi mai

. Tata se mira că_ .' uri, tot n-a _ 1a

ş .putea sa O uit pe l,1111,dintre toate fetele şi mă topeam .de dorul ei; aci o priveam ca pe o
J:i::ipiile el asup::::c::c atît d zdrobit; pe de altă 111111111 :1 laşă, vicleană, şi mă legam cu jurăminte să n-o caut decît ca s-o
a. dec1t dispreţ· dar . . ş1 u se tndoia căt -d arte p1 , k pscsc. ·
cunoştea f;ovemtă dintr-o af;meier 1-a tnchip t că statorni;t area e1 U-
mi poate
M.i s-au dat cărţi de citit şi cărţile mi-au mai liniştit sufletul. Am recitit
e o . S-a agăţat atît de tar:xagerata, nu numaidecît c::eao mdărătnicie
I11• I oti autorii mei preferaţi, am dobîndit cunoştinţe noi şi iarăşi m-a cuprîns
p aţa, urmmd imbolduld . depresupunerea lui . • . dragoste pentru
- Cavalere - mi- . . U1oase1 iubiri ce mi-o - ' tnc1t ş1-a dat-o într-o zi w rhca mea dragoste pentru studiu. Veţi vedea cît mi-a folosit asta niai apoi.
dar văd că · . al • Zis el- plănuise _ .pastra. A1,c uţimea de gmdire pe care o datoram amorului m-a ajutat să fac lumină
- _ te mclin - · m sa porţi cr . u, multe pasaje din Horaţiu şi Virgil, care mai înainte mi se păruseră
cautamai una pe plac B" ar . Te atrag femeile frumoucea rdinului de Malta
asta. . metnţeles, spune-mim .• !!se; stnt de părere să-ţ! obscure. Am scris un Comentariu asupra amornlui citind cartea a patra din
I a1 tntu ce cr . • . t Eneida am de gînd să-l publicodată; mă legăn în iluzia că cititorii îl vor
- .am spus că niciu e21 tU tn privinţa
nenorocirea ce ma~1 . n fel de femei nu-mi . . preţui.Scriam
şi mă gîndeam oftînd:""Ah! o inimă ca a mea i-ar fi trebuit credincio:- sei
- Am ovise le ur mai smt pe 1 •
anon d să-ţi caut un' pe toate /a fel. P ŞI că după
M ac Didona". '
- a - starw c
' ar sa fie mai credin . - u un Zîmbet tata- -
si - Ah,_tată, dacă vrei să 1 asa. . care sa semene cu
guri aga tată, că Mano un cu mtne - i-ams u - . Într-o zi a venit să mă vadă în închisoarea mea Tiberge. M-a îmbrăţişat
cruda ş1 de laşă T1c" ă1 1 n nu m-a trădat nu . . p s - da-m1-o pe ea r Fu·· cu atîta căld:ură, că am rămas uimit. Încă nu-mi dăduse dovezi de marea
pe A · osu de B . ' - 1 tn stare d f ·
dragoste ce-mi purta, astfel că nu vede am~ în afecţiunea lui <lecit o
. ea. , de-ai şti ce fată dr- - ... ne_-a _tnşelat, şi pe du e o _aptă atît de simplă
ai cuno aşte- o ai iubi-or agastoasa ş1 sincerăe M mn e ta, ş1 pe mine prietenie, aşa cum se încheagă adesea între doi tineri de aproape aceeaşi
şi c . • ş
.- opil ce eşti, sus in - anonr 1 d
·
,
umneata, dacă vîrstă. Mi s-a părut atît de schimbat după cele cinci sau şase luni de cînd nu-l
" _t1-am povestit? Chi P a tata. Cum poţi săm . . mai văzusem, atit de matur, şi figura lui, şi tonul cu care cuvînta îmi inspirau
.
,a i-1 uiţi. Judecă mai e te-a_dat pe mina fratel:; ati _de orb după respect. Mi-a vorbit mai mult ca un sfătuitor cu judecată decît ca un prieten
cele
. Recunoşteam pr 7te ş! profită de bunătat au. 1 numele ar trebui tle şcoală; deplîngea rătăcirea în care căzusem şi se bucura de vindecarea
iu partea necr . e me ca are dre ta - ea ce ţi-o arăt. mea pe care o socotea înaintată; la sfirşit, m-a îndetnnat să mă folosesc de
eznădăjduit: edmc1oasei mele. ntpăteo. Parai_ :7oie insă,eram pornit - această greşeală de tinereţe ca să-mi deschid ochii asupra deşertăciunii
r- . c ipa de t - sa plăcerilor. L-am privit cu uimire şi el a băgat de seamă.
Vai, da! Nu-i decît acer , am oftat
a. urmai, şi-mi curge;u1 pr a devărat că sint victim . ,
le-a fost greu să-mi înacr e denecaz,Văd bine cele mai laşe trădări. - Scumpul meu cavaler - mi-a zis - nu-ţi spun nimic care să nu fie
-bun. şele tncrederea D . ca nu smt decît un co întemeiat pe adevăr, nimic de care să nu fiu încredinţat după o cercetare
il
T . . ar ştiu ce amd t~ P. .
ata voia să ştie ce 1 e acut ca să mă adîncă. Am fost tot atît de aplecat spre voluptate ca şi tine, dar cerul mi-a
•.
- Mă duc Ja Paris '.311ur1tmi făceam. dăruit totodată şi înclinarea spre virtute. Mintea mi-a slujit să judec şi să
cu · · - -1 am spu d
mtncmoasa de Mano s- au foc casei luiB • compar roadele uneia şi ale celeilalte şi n-am întîrziat să descopăr deosebi
n cu tot. ··· ş1 am să-1 ard de rile. Ajutorul cerului s-a adăugat la cugetările mele; am căpătat pentru
toate cele h,uneşti un dispreţ fără pereche. Ai putea să ghiceşti ce anume
mă opreşte, ce mă împiedică să-mi caut un refugiu îh singurătate? Numai şi
23
 n ai dulcea prieteni -
Junu.nată ai; nu există : c e ma leagă de tine. Ştiu ce . . -
te-a.depărtat de drumu) c bun ?e care să nu fiica, a bună, ce
11 , l.111gi1m un schimb de scrişori cu vreun prieten care s-ar afla la Paris
minte
1 1 11 u co munica noutăţi, nu atît pentru a-mi mulţumi curiozitatea, cît mai
- a d erat atît dem uJ u. e pierdere pentr; virt: ţ Otrava plăcerilor ii I" 111 ru a-mi face o distracţie din nebuneştile zvînturări ale semenilor.
Judeca
Mi- smgur d upa. -dem ers
mc1_t de laatunci
urile care .n-amm ai. avut o· clipă
?ga ta
dedm
multAmines
.
iubita me: fav mstitălapoi că îndată cea în: ursce:ar1ea mea m-a silit. . 11 '111 li o are fericit? mă întrebam; nu-mi vor fi îndestulate astfel toate
umue-: I 1 11(( Ic? 11 Sigur este că planul meu îmi măgulea la culme înclinările dar, la
- ' c ecat cal 1 a -am msel t ·
sa mă ajungă deo u eu ca să 11, dupămea
ce orînduisem cu cev
atîtaa;înţelepciune
ca să nu maitoate
aibăamanuntele, am simţit
avemă amurmăreas - d ca' , aş1rcănufugisem I 111111111;1 aştepta îm;:ă nimic de dorit în acea
lui· t · '
cu ' •otuş1 , sos ise a . rece 1-a C • -
cu pu tinţă l aS . . vreo patru sau . .
me d amt-Denis . c mc1ore de c,sr
dr . .
a e acolo şi fiind. - ;unm ai cu jumăt t d um Inamtea I f, H aloare singurătate, trebuia să fiu acolo cu Manon. '
dar în zadar m-a căus 1 r ca m-am oprit la Paris aa/ e c as după ( 'u m Tiberge venea des pe la mine şi stăruia şi el mereu asupra planului
plecarea
inspirase, am prins o clipă potrivită ca să-l dezvălui şi tatălui meu. Mi-a
pot afla, şi în sfirs1·t _tat, seduce a prin toate Ioc ril amads ş! şase săptămîni
11 1111
, 1 ,p11ns că totdeauna a dorit să lase copiilor libertate în alegerea carierei şi
e 1Dl• b , mtr-osear~ 1" eun e1ş1m L
ra - răcată atîtd e 1 uxos cu a, da C medie"a' r e c unoscut C.w.pu1a că mă'
•
, " 1t t: aş vrea să devin, el îşi păstra numai dreptul de a- mă ajuta cu sfaturi,
e datacă datora bel /- po oabe atît de sclip "t • pe. iu b.ita mea· MI a dat multe, pline de înţelepciune, tinzînd nu să mă dezguste de proiectul
ş1 a aflat de la un ş gu asta unui amant nou· . I o 'mc1t şi-a
închipuit 1111 11, ci să mă facă să-mi dau bine seama încotro merg..Începutul noului an
servitor că , . . , 1-a urm ar t tr ~ . • .,rn lar se apropia; ip-am înţeles cu Tiberge să intrăm împreună în
- mulţ . era treţ1nuta darniculuid as ura Ptnă acasă
sa aflu din on.-a . t cu atit, urmă el II K • omn de B... seminarul Saint-S ulpice, el ca să-şi termine studiile teologice, iar eu să le
• b... eI ce te-ai f- . 4v1-am dus din
odaie, astfel că a trebuit -a ,t dar cînd am pom Qn.ti d _nou a doua zi ca , încep. Meritele
at ce ţi se Întimpl a a mtorc în provincie t.~ - ale t e,eaaieşit din lui erau bine cunoscute de eeiscopul diocezei care îi acordă, înainte de
1
pmă nu m-amas i cn, ..a. se 1 Cit de crunt ai suferit d, ara te_lamuriri. Aici am plecarea noastră, un beneficiu însemnat.
o ...... at ca tem,,: li • . , ar n-am m
. -A, tu ai văzut- o . _ ui mştiseşi. cercat să te văd Tata, socotindu-mă pe deplin vindecat de pasiunea mea, nu mi-a
mai fericit decît mine 'e v?zut- peManon, i-am răs u . . împiedicat în nici un fel plecarea. Am ajuns la Paris. Haina bisericească a
Tiberge m-ad ? • smt osmdit să n-o tnai văd. P_ s, susplll.Înd. A! Eş t i înlocuit
de cavaler.crucea
M-amMaltei; mă pe•
aşternut numeam de atîta
c arte cu aici înainte abatele
sîrguinţă, încît,des Grieux,luni,
în puţine în loc
am
slăbiciune pent . OJerut pentru suspinelem ·1 n 1c 1odată.
caracterului şi ru ea. S-a · c e, care do ved eau un rest de
lu · · · - înclin·a ilr orp mel rice p· ut apoi săma ~ . . fătut progrese fără seamăn de mari. Stăteam să învăţ pînă în miez de noapte,
·
I V IZ 1t a, o . e, mc1 t a incinte cu I d iar ziua nu pierdeam nici o clipă. Am dobîndit un renume atît de strălucit,
mared făcut sa~s au e asupra
· -. ormţă· - - li enască · · ·
ŞI sa Intru în rînduril 's psesc, ca şi el det m n :rn e, de la pr ima încît primeam felicitări şi pentru demnităţi viitoare, pe care toţi erau siguri
Atît de bun - pre_otimu. ' oate placerilc secolu lu că le voi cuceri; apoi, deşi nu cerusem nimic, mi-am văzut numele trecut pe
i a nu-a parut "d foaia de beneficii. Nici evlavia nu-mi era mai prejos, acelaşi zel depuneam
nu m-am
care şi e.l mai gmdit1
. - a altceva. lmi . eea
! aminte asta încît
' de înd ata- ce am rămas sin , pentru îndeplinirea oricărei datorii religioase. Tiberge era încîntat, privind
viitorului m1:, : e ce aşi sfat, prec: r t e f pisc?pului din totul drept opera lui, şi de cîteva ori l-am prins vărsînd lacrimi de bucurie
Ami::;•
:Ie evlavie. "Voi duc:nu0 o alege cariera eclesiast·e _e MluI_p e vcstiri asupr; pentru ceea ce numea el convertirea mea.
>cu . Viata cumint • . · ica. a sunţ
pa numai cu stud' 1 . . e ..... inu ziceam . eam cuprins Niciodată nu m-a mirat că hotărîrile omeneşti sînt supuse schimbării;
• SI CU li · ·
>enculoasele 1 - .IU . re gi a, care nu- -
a Ot VI- creşt
vo· in ă; mă o pasiune le face să se nasca, o altă patimă le poate nimici. Dar cînd mă
. a.
. d p acen ale amor 1 . nu vor da pass - - . I
- rm e a hti at·slD]t · - • . u UJ. Voi dispreţui· 1 . a ma gîndesc la sfinţenia acelor hotărîri care m-au mînat la Saint-Sulpice şi la
.giudesc -la , ca I D lDla ucruri led -
VOI avea şi dorinti f . mea nu va dori upa care omul bucuria lăuntrică ce o simţeam îndeplinindu-le, mă îngrozesc de uşurinţa cu
decîct
Mi-am făurit fuJa ăme ŞI puţine griji". eea ce poate stima, astfel care am putut să le calc. Dacă era adevărat că ajutoarele cereşti au în orice
tra? în acest vis o casă 'r ;/c st temei, un sistem de viaă .- .
trgmea unei gr ăd in·i . a a, cu o pădurice şi un . ţ p aş ruca , solitară. ,
eteni virtuoşi si cub _bibliotecă alcătuită din c-n eţ deapă dulce la 1 Pînă la 1789, episcopii acordau eclesiasticilor devotaţi uzufructul
. n SlDlţ; o masă bine serv1·t- d arţi alese; o mină de unor bunuri bisericeşti, sub denumirea de beneficiu (n.t.).
· a ar uşo - · ·
' ara ş i cum pătată.

I 25
 -d · · fără să-m i
::lipă o putere egală cu aceea a patimilor împotriva cărora luptă, atllllci 1- • d să treaca o 1 aru .

' i,,,,, lt oV •disem m s

. ·c '
= -:- b prea aspru a sin
·
despre soarta e1, şi mă
d deam încă mai rău m
b- Nu potd escn· e
ove
xplicaţi-mi prin ce funestă înriurire te trezeşti deodată aruncat departe de ' I :11" I l\nc ala ă _anu_cde ace stare se află şi nu-i spuno vor a.
:latoriile tale, fără să fii în stare de cea mai mică împotrivire şi mai mult încă, I • f· \a caci ova ID ultam •t
fără să.simţi cea mai mică remuşcare. Mă credeam cu desăvîrşire dezbărat I I II ele în timp ce o ase . ul e jumătate 1ll ors,
Y-
I ,I . ' . ••
I1111 111mu\ ,nunum ămas în picioare, cu corp pund dar n-am
ie slăbiciunile dragostei; mi se părea că aş prefera lectura unei pagini . , , aşezat. E amc faţă. De cîteva ori dfirat ta : o ma:e sforţare,
din
;fintul Augustin sau un sfert de oră petrecut în meditaţii creştine, oricăror , I .. ,,1 ,nind s -o pnves · t întreg. ln s şi, .
1 '' -
iesfătări ale simţurilor, fără să fac excepţie pentru cele ce mi le-ar fi I t
,111 · n a sa ros c măcar un cuvm
dăruit .
\fanon. Şi, totuşi, o singură clipă nefericită mi-a fost de ajuns ca să mă "" I . lin de durere: .1 , Vicleano!
prăbuşesc din nou şi de astă dată căderea mi-a fost fără întoarcere; trezin ,
"'' I' ,gapt . . l t Manon! Ah, vic eano. t - darea şi că nu vrea
Cum m-ai mş a .' . tare că îşi recunoaşte ra
fa-mă din nou în prăpastie, la aceeaşi adincime din care abia ieşisem, am Mi-a repetat plingmd mai ' ,
fost
:îrît în alte nelegiuiri care m-au împins tot mai adînc, tot mai in fundul hăului. . lczvinovăţească. . . f- - de
Stătusem un an la Paris fără măcar să încerc să aflu ceva despre , l t "? am întrebat-o. .d . din nou uuma ta, ara
Manon. - Dar ce vrei. - - - dacă nu-mi ai
La început mă duruse înfrîngerea aceasta, dar poveţele ce-mi dădea V să mor - a raspuns . . .
neobosit
riberge,
de ca şi propriile mele cugetări, m-au ridicat asupra patimii. Lunile - . reau tin ă să mai trăies . . , us i m-au podidit ş1 pe
a sfrrşitul anului s-au scurs într-o linişte deplină; mă credeam astfel pe cale t ·" i.: mi-e peste_ p un i viaţa, necredmc1?aso\ am .s aţ!atît mi-a mai rămas
- Cere-mi.a . . team opn. Cere-mi
;ă uit pentru totdeauna făptura.aceea frumoasă şi _ , , : • nu mile mai pu . • d - - fie a ta. -
vicleană.
Sosi vremea să susţin un exerciţiu public la Şcoala de teologie. Am mine lacrlllllle,_ . . . a n-a încetat ruc10 a a sa • tăs re mine să ma
rugat sa-\i jertfesc, ca_c1 . tele din urmă ş1 e s_e p îmi dădea toate
;îteva persoane de vază să mă onoreze cu prezenţa lor; numele meu s-a Abia rostisem cu cu sărutări şi roînguen_pat aş tele cele mai
·ăspîndit astfel prin toate cartierele Parisului şi a ajuns şi la urechile imbrăţişe7;e. M- co :ceşte amorul ca să e nmeds: ce săritură de la
necre
lincioasei mele. Alăturat la titlul de abate, ca nu 1-a recunoscut cu numele pe - n undeam încă molatic. Intr-ula eul înfl'ăcărat pe care-l
deplină
• la turo t . t
;iguranţă, dar un gram de curiozitate sau poate de remuşcare că mă înşelase
rasp
. .
dulc i ş1 m-
,,, vu 11
·
mi O cuceri sem, , . îndteafli noap ea
o-am putut niciodată să desluşesc care din aceste două simţăminte) i-a starea linişte pe care - T uram ca atunci c .-
- . d Măînspăimînta. rem alt' t; ;. - . m te cuprinde o gro
leşteptat interes pentru un nume atît de asemănător cu al meu şi a venit la de
· ţ am renascm · te crezi• azvir-
· lit pe un
= , . . ... ·
:orbona cu alte cîteva prietene. A fost de faţă cînd mi-am ţinut conferinţa sune . d ărtat: . . t îndelung împreJur unile ş1
într-un ţm t ep . ·· decît dupa ce ai privi
şi
ără îndoială că nu i-a fost greu să mă recunoască. · ălucitoare de frumuseţe ca oricînd. Mergea peoptsprezece ani, farmecele
Eu însă habar nu aveam de prezenţa ei. Se ştie că în asemenea săli se împlinite nici nu s-ar putea descrie. Era atît de fmă, atît de dulce, galeşă... a
flă un cafas anume rînduit pentru femei, unde ele stau ascunse după Amorul însuşi. Chipul şi toată făptura ei îmi păreau o plăsmuire de basm. Am
gratii. 1-am întors la Saint-Sulpice acoperit de glorie şi încărcat de laude. rămas buimăcit văzînd-o; n-am putut să-mi fac pe loc o părere
Aproape îndată după întoarcerea mea.- era ceasul şase seara - am fost :spre scopul vizitei ei, astfel că aşteptam, cu ochii în jos şi tremurînd, să mă
1ştiinţat că o doamnă vrea să mă vadă; m-am dus repede în ,vorbitor şi...
1umnezeule! ce-mi văzură ochii! Manon! Ea era, dar mai drăgălaşă şi mai
. - din care nu-ţ1 revu , 1 ..
tairuca roîinile într- inşe o - . l - i să te asculte.Spune- - . leşte multe irum1 ca
ale me e. fericireerasa_-ţ1p_a aJe supusă. Nu, nu, natur nu z uie să cred despre
le-'ai recunoscut. t alături unullingă celălalt. I-
\u:tcu tristeţe - tot atît de dmo aş . gretat-o vreodată? Şi ce t alini" Văd prea bine
nu m-am Cel putm ai re • ră i ca sa o ·
a mea. ,, .. iarăşi să o reverşi as p- 1 tuturor suferinţe 1or _ce
Ne-am aşeza . , spus şi ochii mei o pr v ab. Ţi-a fost bunătatea pe care areca oricînd, dar' m numee . îmi vei fi mai
uşor să Ah Manon - 1-am '· · - plătit credin- că eşti mai fermecao
m rrea. . - - cu . f oasă Manon,
a căreispune-
, uădare care mi-ai ras - inimă smgura tDil,
1şteptat la nel'lgra domneai ca o suverana, od - . mai •d t pentru tme, rum -
găsitvreuna li inimă peste care miacum le-am ID ura . ăinta ce-o arata
nurească ea. Dar Manon a stat la început tot atît de încurcată ca şi mine, -?
cioasa • . _ cu vorbe atît de m ID oasă încît mă cutre-
• d ·oşătoa re p rm c . .
oi, văzînd că tac mereu, şi-a dus o mină la ochi ca să-şi ascundă lacrimile Ea îm1 raspunse . li . . ăminte că va fi ere c1 . ' d iii
1 început a vorbi cu multă sfială: recunoştea că prin necredinţa ei-a , si-mi făcu atîtea făgădU1e ş13ur
meritat o urăsc, dar, dacă e adevărat că am simţit vreodată puţină ·muram, de mişcat ce e,ram. 27
dragoste pentru
 . - Scumpă Manon. . .

simt inima p::d-

amoroase şi teolo.

libertatea voinţe·
- 1-am sp
.
·
:C
us, mtr-un amest
eşti rea încîntătoare pentru /!rof deexpresii I 1, 1, 11 111111 mu r la tot cc voia ea. S-a urcat în caretă spunîndu-mi că mă va
e ?esfatarea învingătorulw' T aptura omenească· t, 11111111 1 olţul străzii. O clipă în urmă am şters-o şi eu, ferindu-mă de ochii
_
Prevad totul, îmi 1,voicare. ru se epeta -mereu Ia Saint-Sul · oate . cuvînt. e el d esp rc I" ,11 1111l11i M- am urcat lingă ea. Am trecut mai întîi pe la un telal, unde am
soarta în ochii tăi ' &un:'1 de ş1 norocul, şi reputaţia e:ice, _smt !1ă cociri. 11111 ,1 11 11 j 1r o haină cu ceaprazuri şi spadă. Manon a plătit tot, deoarece eu

Bogăţie? Nu vreau să oJ1, dar de care pierderi nu m-f: .tru..tme. Inu citesc 11 ,, v 11111 nk ,i un ban la mine; de teamă ca nu cumva ă întîmpîn o piedică la
viaţă cucernică? Înch/. ?e ea.Gloria? Nu-i decît furn7a dragostea ta! 11 111 11 d111 Saint-Sulpice, mă oprise să mă mai urc în camera mea ca să-mi
cele pe care le-.... do Uin nebuneşti. Pe scurt toateb. urile mele de , "' I 1111iu Cine ştie ce comoară nu aveam, iar pe Manon o îmlfogăţise destul

; :: -ar
n .unpreun - · · ' unurile · af d 111111 • 1 lui B... ca să dispreţuiască puţinul ce mă făcea să-l pierd. Ne-am
- • uiu
clipă . . .
sa înfrunte nici o a, im1 par de dispreţuit d ' ID ară de
totuşi·F gaflăduindu-i să: : % : I II 1111 < ltiar acolo, în dugheana negustorului, asupra celor ce aveam de făcut.
ttsa_r g ur ă privire;0 p u tea
sa u cum 1 - u peste gre li1 . , 1111d 1,a-mi par ă şi mai mare sacrificiul ce-l făcea părăsîndu-1 pe B... pentru

fer::: :
de Ia fereastr s-_a sat ademenită de B Mi şe .e e1 trecute, am voit 111111,, 1,1.: hotăr îs e să nu-l cruţe de loc. '
în stil de 1 1
• num aidecît se înd ăg : iis: t . a%nci că el o zărise Mob ilele i le las- mi-a spus ea - sînt ale lui; dar am să iau, cume şi
:
porţională cu favoruriler, aratîndu-i printr-oscr is ar i-a_ acuot , 11, pi, bijuLeriile şi banii, cam vreo şaizeci de mii de franci pe care i-am scos
declaraţie d .? smulge de la elo :uac rda e; ea capitulase la încep :t C:- P!:a 1lt lu d în doi ani. Nu i-am dat nici o putere asupra mea, astfel că vom rămîne
va fi pro gnJl, dar Ia urmă a mru mar e, cu care să u . ' a. t scop decît I I l'aris fără teamă; vom închiria o locuinţă bună unde vom trăi fericiţi.
lăsat înduplecată.'a reţ1t-o cu făgăduieli atît d/ t m tr'.11 c1tva timp fără Am făcut-o să vadă că dacă nu era vreun pericol pentru ea, mă pîndea
d_urerea ce nu şi-aşut putus - r'1u seama totuş : ţe mcî rep at, s-a 111M1 pc mine unul foarte mare, căci mai curînd sau mai tîrziu voifi recunoscut
ciuda huzurului înp use tap IDziua plecării mel . muşcarile e1, \Îi voi trăi mereu cu teama unei noi răpiri. Ea mi-a dat să înţeleg că i-ar părea
după fericire cu el, nun caro m tre ţmu se de B...' can- ·e, nu-a s u apoi că, , a II să plece din Paris. Atît de mult mă temeam să n-o mîhnesc, încît n-aş·mai
în
purtările mele plăci:ru:;ntru_ că lui îi lips ea dcilca r :ta t Dl Io :cli ă li 1inut seama de nici o primejdie ca să-i fiu pe plac:, Am găsit totuşi o cale
tc; de
procura neîncetat, ea 'purtam:: alsfdupnee t u că în mijlocul ;fă:eeilsunţrr i d · mijloc; să închiriem o ca ă într-un sat apropiat de Paris, de unde ne-ar
remuşcarea necredin . . . ul 111Unii anuntir „ r _Qr ce I le
fi losl uşor să venim în oraş la nevoie, sau pentru distracţii. Am ales
pricinuise vizita lui ţe1 e1. M1-a vorbit apoi de Tibcr ca_ r ago ste1 mele şi
-O . -. . gc ş, de tu lburarea ce-i Chaillot,
. . .unpunsatură de sabie . . . _ · ·are nu-i departe. Manoii s-a întors numaidecît acasă; eu am mers s-o
puţ smgele. I-am întors ID lDlJll-a adăugă ea - mi- . r . aştept 111 grădîna Tuileries la poarta cea mică. O oră mai tîrziu a venit într-o
Mano . pa tele, n-am putut - . d ar 11 rascolit mai
despre sc :u-a pov st1t_ apoi cum a aflats ID ur vederea lui nici o clipă. trăsură de stradă, cu o servitoare şi cu cîteva cufere în care băgase toate
.
îmbrăcămin Lea şi toate lucrurile de preţ ce le-avea.
Am ajuns curînd la Chaillot. În prima noapte am tras la han, ca să ne
M -a as igurat area car1ere1 m 1 •d espre şederea mc l p .
că în tim ul di e - ş1 espre exerciţiile mel d a a ar1s, putem căuta în voie o casă sau un apartament comod. Am şi găsit unul pe
nespus de greu să-i p s:uţiilor s-a simţit atît dez e_- e .la or gustul nostru, a doua zi. ·
bona . care nu de pu ineş _opreasc nu numai lacrimiled ?11dwta, mc1t i-a
fu
ieşit din sală c a r fus sera at săizbucnească. i e e le_le şi
fost
La început am fost sigur că văd aşternîndu-se înaintea mea o fericire
lungă, de nezdruncinat. Manon era întruchiparea blindeţii şi a supunerii;
găsea pentru· n:µne atenţii atît de delicate, încît mă socoteam pe deplin
ţipetele numai imboldului . . a, _ca s - 1 ascundă tulburare despăgubit de toate suferinţele. Fiindcă ne alesesem amîndoi cu oarecare
rrş1 , 1-a spus că a hotărîtă să moar~d şi ne1 dorinţelor
experienţă, am stat să chibzuim asupra trăiniciei averii noastre. Şaizeci de
ei a,_a oi'. dmd ascultare Ai putea gă:i :anu ma induplecam
mii de franci, temeiul bogăţiilor ce posedam, nu era o sumă care să se
săo i r verut mtms la seminar, poată
de duio asaş1VIe?-Incemă
- · • • om, un. barbar chi ar,pecaresănu-1 · . ·-
Manon toatee · priveşte, am simţit în li nuşte O camţă atît . mai me· mi - re at-o cum· d nemtîrziat
orînduim viaţap1sc pba_tele lumii creştine. Am mc·t pba aceea că aş jertfi din semin . ' -a raspuns că deocamd - eree ea să pe
8 . ar ŞI vom vorbi despre ast . t ata . trebuie să iesim
pentru
.. . am r-unlocs1gur M " " ' întinde pe toată lungimea vieţii unui om. Dar nici nu eram înclinaţi să ne
. · -. .. ., ,, restrîngem prea mult cheltuielile. Însuşirea de frunte a Manonei· nu era
s upus
economia, şi nici a mea. Iată ce plan de viaţă am propus:
- Cu şaizeci de mii de franci putem trăi zece ani, draga mea. Două mii
de taleri pe an ne ajung dacă rămînem la Chaillot. Vom duce o viaţă
29
 1, ,, i n m
bună înţelegere. Deşi informaţia aceasta, dobîndită printr-un
s· .
r
uviincioasă, dar sim plă
, 1 ., lun, n,; ,-ap ărltl• să ascundă ceva ciudat şi jignitor, totuŞi i-am primit
LDtreţinerea unei care .. mgura cheltuială mai mareo , »mp lnn •n te le cu toată politeţea. Credeam că fac astfel plăqre
place opera: vom me e, pen".u spectacole. O. să ânduu:m.face pe , " I' nuc incintatăvăzindu-1 pornit să ,e Ullpace. L-am oprit la cină.ManOnei;
Peste
mărgini să pierdem e
îţi
doua on pe săptămină La1··0ul dn01 ta. Ţie
.d ,
I '"' •"' deve ni atît de prietenos, inciţ auzind că ne pregătim să ne întoarcem
. oar cite do' · li · c e carţi
. ne vom
< 'h ,i\lot, tinu să ne intovărăşească; cerea să-i dăm un \oc-in carotă. Din
::,;,01
zece am să nu se înf 1 . i pisto . E peste putinţ- .
,I IUlpe o schimbare in famili a ca ID timpul dipă ne-a înrobit lui; şi-a făcut obicei să vină mereu să ne vadă şi găsea
;ă - . . ., 1 1 ,
ăstor
: ;:
R" .
;
lua atunci partea de moşte ;::: ătfara
nu în s- putea
sa ne mai
,",1 ,,1acere, incit in curind soeoti casa noastră ca fiind şai lui,se purta ca şi
0
, ""' " fifost stăpin şi el peste tot ce era al nostr>L îmi ,icea frate şi în numele
fost şimdwala asta
destul de n-ar fi ost
cumint. f ea ai. mare nebunie din viaţ d- hhnta\ii frăţeŞ!Î. ne aduse in cru,a din Chailloto droaie de prieteni, ca să-i
lună nu n-e am ţ'mutd ti ca sa nu-i incălcam- ma.rg.inile Da m· e·a, - n• ,,ateze pe soeoteala noastră. Şi-a făcut haine scumpe tot cu banii noştri,
aca am0
Manon.N =::r
. ea. Manon era im ăf ._ mct macar ,,,I , ne-a data înţelege să-i plătim şi datorii.le Îi induram tirania, ca să n-o
eram ata- .
păra rău pe
se care
iveauean?,i
n ns,pea
J?rilejuriuneorif'
dţ a ;:- uJ;pjaceri,
' ' eparte eu
de a-mi , up ar pe Manon şi incbideam ochii pină a mă preface că nu văd cumo
1mnuleşte storcindu-i mari sume de bani.E adevărat că atunci cind aripa
. g sa-1aduc tot ce credeam •. _ f ru:a socoteală, eu, cel dinC norocului ii atingea. căci era mare jucător de cărţi, avea bunătatea să-i
cwnţ a noastră de la Chaillotn o cai ace placere. Nu trecu mult şi· mtoarcăo parte dinbanii primiti, totuşi, averea noastră era prea modestă ca
1 m.11!
u rn e a se î n t - m ai lţum i s
ln e lu ă m d i n orceaa1 oraş, satele din j ur r ămin . e. , a poată sustîne mult timp chOltuieli atit de fără măsu.ră Mă pregăteam să
c i
apropia iarna; toat ă
voie i- nou casă la Paris; n-am consllll _eau pustll.!"""on propuse amo explicaţie cu omul ăsta şi să-l hotărăsC să ne dea paceo dată, cînd un

: i: ::t;;:, =:
să '.

:=:i:::
spus ca am putea închir' ţ1t, dar, ca sa-i fac intrucîtv accident nenorocit mă scuti de supărarea asta, pricinuindu-neo alta care
atunet etnd întîrziam ia un apartament mobil- a pe
ori pe să - - • seara prea mult pân locuri] at unde sa dormim
1 oe-a pRrăăvmăălisteîsnepmrăîpnatrs-toien. oapte la Paris, cum ni se
fut=C:pa tr;. întîmpla destul de des. servitoarea, care in asemenea iIDprejurări răminea
raf derordinii in. te,uIoraş; alta la tar/s him a. Ne-am luat dis-de-dimineaţă
singură mă înştiinţeze că izbucnise un foc în casă peste noapte
la ChaiUot,săveni
ne adMucă ruin. a care tratam, dind naştere
p şi că numai cu multă greutate \-au stins. Am intr batdacă mobilele suferiseră
la două
rart_acraeraeaasvta stricăciuni; mi-a răspuns că in harababura ce se.iscase, cu liota de străini

aeaupusăs
p. s-a nnoinmaevrietaa ufni fpreatae eofiţ r de g dă. Din nefericire, veniţi in ajutor, nu mai ştia bine ce s-a intîmplai. Tremuram de teamă, cu
locuin . . gindul la baniinoştripe care-itîneam inchişiintr-o casetă- Am plecat,epede
,azmd-o la fereas-t . . "f strada cua noastră-. • ţa hn
din >căr.• ! . • ao parte din aventurile. . . cameraManoneiinjurind
::,m brutal şifără pr:; .-do dimineaţă şi numaidecît a Ji :: cuno cut
sora
iu draci- cun ,pn e onoare. A dat buznain s ID casa. Era
tuf
laCbaillot. Grabă de pris<>S: caseta pierise. Am sim\it atuncică fără
incit să fiiavar. că-mi
credeam paguba pierde îmi
voiaceasta străpungea
minţile. sufletulnumaidecit
Am înţeles cuo durerela atit de vie
ce alte
poţiiubibanii

:r m
i şi mvmwn Eu nu ei şi i-a aruncat în f. - năpaste trebuie să mă aştept; cea clintii, lipsa de bani. era cea mai mică.O
fost fără acasă, ieşisem cu citeva clipe "! o ploaie de
;a-1rabd insultele L • encue pen_tru e sau pentru min .."' 1Damte, cunoşteam însăacum peManon;ştiambinecăoricit de credincioasă şiataşată
ceea de mine era· in răstimpurile noroeoase, nu puteai să te bizui pe ea
;e intimplase cev -. a oai:cere, tnstetea Manonei m- • cac,_ n-_aş fi
putut
oind
tale alefrat:;: rM"'.'-a ovestit ce_păţise, repe«:: :::t cădeam mmizerie.Iubea preamult belşugul şiplăcerile casă mile jertfească.
"Am s-o pierd, îmi ziceam. Nefericitule cavaler, ai să pierzi încăo dată
banui."":că tot ce iubeşti!" Gîndul acesta m-a aruncat într-o tulburare rară margini; preţ
nar azbun,da că . am infunat aht de tare că e ş, emntan
lDlÎDd i de . ea nu m-ar fi oprit cu lacrimil' . r gata sa alerg şi
să s pr e mtî mpl tim
:ameră
e făr ă - - area asta, ofiterul s-a e1n i. p ce vorbeam de cîteva minute am stat în cumpănă: oare n-aş face mai bine să-mi curm
in t . .
• . ' macar sa se anunţe Eun . or. s şia m tra t din nou m· ,uferiniele prinmoarte? Păstram totuŞi atîta judecată limpede ca să am mai
i ii pm. at cu poli teţea mea obişnu· ită D-eam ş•tiut ·cme este, altef l nu l-aş fi
ntim intii doânta să examinez starea de lucruri şi să mă incredin\ez că nu-mi
. ce iertare Manonei pentru • : a ta dată veneacu surîsul peb
>U1Seca duce un traid. d - mm10asa izbucnire dea din . . . rămînea• în adevăr nicio cale de scăpare. Cerul făcu să-mi vină în te o
uez 31
lin servitorii noş.t afle ezmaţ, de aceea se înfuriase d ea . i Iş i închi-
n, ase despre mine am- • ' ar cre cetm d pe unul
10 . anunte atit de plăcute incit dorea
 idee care îmi _ d
. - - curma esperarea· • -
neputinţa sa ascund . . am mceput sa cred - .
meşteşug bine nă 1erderea anilor faţă de Mano . _ca nu- v , l'I rul · veni vorba de Manon - a zis- el ·- ce te ţine în loc? Cu ea,
ficu t •11 • h 1 111,1 poti s pui capăt oricăror temeri, oricîndveivrea. O fată ca Manon
întreţin muţl to : cit •. sa? printr-o întîmplare norm_urm
printr-un
"Am . , unp1edicmd-o sa- sun·t- li asa, vo1 putea s-o , "' 1111 ( ne întreţină pe cîteşitrei, pe dumneata, pe a şfpe mine.
mii socotit - 1!1"
• · a psa. ·
de taleri ne voar spuneam să-mi adorm mîhnirea- - - . punsul cuvenit acestei obrămicii mi l-a tăiat tot el, spunîndu-mi că
U
şi nici una clin schiml e zece aru. Să presupunem că cezi ca d_ouazeci 1111 11111 pîna-n seară o mie de taleri de împărţit între noi, dacă-i urmez

de aş lua? Prea bînen .e ce aşteptam în familie nu s-a înru:ce aru.s-au I 1111, ,nume: cunoştea unboier mare; foarte darnic la capitolul plăcerilor;
scurs , lv.ur · acela ar da uşor o mie de taleri dacă o fată ca Manon s-ar lăsa
fac atunci? Cîţi băr şt d dai: ce_ mă împiedică să fac azi plat. Ce hotărire 111, I 11 I. L-am oprit să urmeze.
calităţi ca al a,.. e aci, clin Paris, care nu . . . cee,a ce ar tr eb ui I >omnule, aveam o părere mai bună despre dumneata; mi-am închi
să p11 ,1 mi acorzi prietenia în virtutea altor simţăminte cu totul opuse celor
l e au? Provi:;:; : eugs':ică totuşi în viaţă dat : :;:i!: tamea,
nici
c1-arînduit . eu, cugetînd asupr difi . or, aşa cum
:lin oare 1ucrurile citse poated . 1 a entelor stări ale vie ţii ,. I d ipcfaţăacum. _
tre oamenii
:unoaşte cit de de
citsus
I ' saub ogaţi,. smt
. e nişte
mte proşti
epţeşte? Iată, cea mai
lucrusl • mai:e parte- Mi-a mărturis-it fără ruşine că totdeauna a cugetat astfel; d-e vreme ce
ninunate· da - a. Daîn,asta se vede dr are mo_ c hi 111 u a călcat legile sexului, deşiînhatîrul bărbatului celui mai scumpinimii
I11• r:I nu se împăcase cu Manon decit în nădejdea că va trage foloase din
oricui I"1111 ta ei purtare. Mi-a fost uşor să înţeleg, cam tîrziu, e drept, că pînă
ot fericiţi iarC:;: o a:::r s-ar adăuga şi deştept::e::0 atunci 1111 fusesem decît paiaţele lui.
rînduieli ului au fost dăruit prea Cu toată tulburarea ce-mi pricinuiau asemel!ea vorbe, aveam prea
, 1
amărîţi. Calităţile . . prea de
:ire şi sărăcie. U :st r? urmă ca mijloace pen::?.ul clinş_1a,les
ufle năgulind 'la ceia . e1 tşt trag pe spuza loro art ..teş1
nenoro
lţii îislujesc Ium'7: d plăceri şi făcîndu-i as turta bogăţiei ,n re nevoie de omul ăsta şii-am răspuns rizînd că-i păstrez sfatul ca o ultimă
doft a I e_Ie
acă
iţele =
.
i:::
. u- e nuntea prin studi . di _ s a J_o;ţce cum vor ei,
: ::t:;rtbointuJd drtept, rare:ri :b:: ;:::::păuldudii s
, r ursă pentru ziua cînd vom fi la aman. L-am rugat să-mi deschidă deocam
dat altă cale. Mi-a propus să profit de tinereţea meaşi de figura atrăgătoare
s

c; • es e ca ei sr. ul . vtne1 c.·u care m-adăruit natura, ca să intru în relaţiicu o doamnă învîrstă şi darnică;
>r lor nici soluţia aceasta DU mi-era pe plac, căci i-aş fi fost necredincios
llghi s:e dea trăi pe spatele celor pea eonc rod ul
eţii, n Ucrul, prostia bogaţilor i eu_ mstrwesc. Şi, ori din mele. I-am vorbit despre j
iubitei de cărţi, ca fiind mijlocul cel mai lesnicios şi
ce
p1tal aducător de bune \-1eru'turiş_sus-puşilor este, pentru măruntu·· mai potrivit în situaţia în care mă aflam. Mi-a răspuns că da, adevărat, jocul
F raDllmtînd • d . . •
. de. cărţi
. ejoacă,
un bun mijloc, numai că se impune o lămurire: dacă te apuci să joci
► t ărîr - -
ea sa ma sfătuiesc mai m·.:: d m_ ai verut muna la loc AmI
gin urile acestea, mi-a cum . se trăgînd nădejde numai în noroc, cuni fac cei mai multi, apoi
noştea p · ul LU cu omnw Le · uat
cea mai degete ş_i avusese prea destuJesp t,.frt e:e_I anonei. EI asta e cea maisigură cale spre prăpastie; dacă te foloseşti de micije tertipuri
• . . a Parte clin venituri! sal . eJllrl sa-mi dau seama care ajută unui om dibaci să cîrmească pe drumul său roata norocului, dar
> n , WCJ clin solda regelui Îmi e. _ _e nu şi-o scotea nici te încumeţi la asemenea joc, singur, fără să fiisusţinut de nimeni, atunci
clin
lţi clin fericire în bUZUnaruI. mai ramaseseră abia douăzecid a ere
:aîntîm l - • . meu. I-am arătat . e PIStoli, îndeletnicirea devine periculoasă; mai este însă şi a treia cale, aceea a
Lle p ?!a ş1 temerile mele, apoi l-am . tr P a, povestindu-i nenoro- asociaţiei, însă tinereţea mea îl face să se teamă că don:µili confederaţi vor
s numai intre a muri de foame ia . m e at dacă aveam într-adevăr socoti că nu am toate calităţile cerute de ligă. Totuşi mi-a făgăduit că va
:s <;ă umai proştii îşi răpun Jaţ : ura creierii de desperare? Mi-a mijloci pentru mine şi, lucru la carenum-aş fi aşteptat dinpartea lui,s-a oferit
 tef rue oameni deştepţi n-au ald cale :spre moartea prin foame, să-mi împrumute bani cînd nevoia, mă va strimtora. I-am cerut să-mi facă.
da, e lorm; ce mă priveşte eu .d numai atîta bin deocamdată: sănu sufle o vorbă către Manon desprepaguba
nu vor
>artea lui, m- · să-şi pună
• ' la băt .
singur trebwe să văd fi . ate
V b a asigura ca-mi va da sfaturi . . ce aş m stare suferită şi despre ceea ce vorbisem împreună. ·
săfac· Am ieşit din casa lui şi mai puţin mulţumit decît intrasem. Mă căiam
_or e vagi, domnule Lesca . ŞI aJutor Ia orice aş între rind '
ru clipa de faţă. Altfe cesă-i sp -b t spMus. Nevoile mele cer ::O lea: mai ales că am fost atît de neprevăzător să-i încredintez taina mea. Tot ce
1e e1 anon?
făcuse sau avea să facă pentru mine, puteam să capăt fără nici o
introducere; o groază de moarte mă chinuia: să nu calce cumva făgăduiala
ce-mi dăduse
33
 11111\t timp şi-mi simţiiobrazul ud de lacrimile sale.l-am spus că vin cu ruşine
•de nu dezvălui nimic Manone•t·. D·e a• semenea - dr· · 1,1 nlt>I\ lui., că inima mi-e plină de simţă.mîntul nerecunoştinţei mele, că-l
da-
Ş1 e altceva: potrivit ideilor sale put b er m eptăţiţ să mă tera
111, mai înainte de toat.e, să-mi răspundă dacă pot să-l mai numesc t1m\
V •

,
. folo ase de pe urma soră si, aşa ' ea sa-şi agem cap gindul 4ea 1,1
trage ,, ,
1 meu, după ce meritasem cuvîrf şi îndesat să pierd stima şi afecţîu l11i
Mi-a răspuns cu toată duioşia în g,las că nimic nu l-ar putea face să
e sfătuind-o măcar să părăse spusesc, fie r d-o din braţele 1
mele, "1
Ş1 mai n rocos. ÎnJ"urul acestei· tem n a.sealip1deunamantmaibogat
- • . e n nu s-au vîntu r t •
u n şi toate n-au dus la altce d e cî_t . a . m. cap fel 1 11110\• la calitatea de prieten, că tocmai nenorociriel mele, sau, dacă-i dau
gm
d de fel de
vorbească fără ocol, tocmai greşelile mele şi viaţa dezordonată ceo·
-
nou desperarea de dimineaţa~ Mi
- •
. ' :8
: au c hin wt Şl m i-
-avem t m mi n te d • •
1
mărit
lU în aceeaşicumăsură dragostea pentrum in e,pentruo
dar că dragostea
ta era amestecată ovie durere, aşacumo simţi fiinţă scumpă
au st îrnit din
că, !.
sa ma· refac, ca întîia oară, că m-am schimb . e- Citeva on să scriu tatii,
• un aJutor bănesc. Mi-am amintit însă ma - pun, ca să capăt de la
s •e totuşi la popreală şase
dţiinncau•m
lum," • tr-0 celnlla •mimă
atu
cum era, tata mă t
p
reo vezi că se pierde şi nu poţi să.,,o ajuţi.
Ne-am aşezat o ·ban că. Oftînd din ad.incul inimii, i-am spus:
tii greşeală; acum, după scandalul cu fug au.u., Ş1n.
Ah, scumpulemeu Tiberge, mila iubitoare ceo
. fusesem la cea
că se va purta mine mult .....; a mDe.a e la Samt-Sulpice, - ai pentru ruine trebuie
- d .
sigur cu a s p r u. m ălmăş- eram
gm ° :" ales în sfirşit unul care î m i li n iş t i ,cne asem uti de mare, de vreme ce mă asiguri căa crescut pe măsura
L IUL L
da !11v
eala;aceasta de
nu-nu vemse mai curind, · - - pe ta cugeţul; m-am mirat că 11lcrinţelor mele. Mi-e ruşine să mi le dau pe fa,ţă căci, mărturisesc, pricina
/ - şi anume sa ma adr 1· Tibe lt,, nue cîtuşi dep u ţ in glorioasă; dar urmările sînt nespus de triste, încît te-ar
care er .sigur_să-l găsesc totdeauna insufleţi zw i rge, prietenul pe
Ntm.1c nu-1 mai de admirat şi nu dă . e n de a-nu fi folositor. uuluioşa şi fară să mă iubeşti atît de mult. ·
Mi-a cerut cao dovadă de prietenie să-ipovestsec, fără să ascund nimic,
rea cu care baţi la nAarta · • .. mat m t pret virtut:ii decît încrede--
. . . _ r~ trum11 unor oamem al căr . tol ce mi s-a întîmplat de la pl .area din Saint-Supl i ce. I-am fcău t pe
cunoşti. Sunµ ca nu te paşte nici • • • _ • or caracter smcer îl voie ş departe dea îmbrobodi adevărul sau de a căuta să-mi micşorez
O
te aj te, eşti sigur cel putin că vei = ·Daca une ri einuauputinţa să
greşelile ca i; le fac mai lesne de iertat, i-am vorbit despreiu b iera mea
aceşti prieteni, inima ta, închisă cu ;jă p;°" bunat te şi milă. Fată de
cu.tot focul ce-l
. aşa cum îşi desface petalele floarea, înb -t or ţi o?IDem, se deschide larg,
,prinsese patima în mine. I-am înfăţişat-o ca o amarnicălo vti ură a sorţiia,
Socoteam că cerul mă ocrote
Tiberge tocmi la timp şi m-am
:t ,_ a aia soarelw, sub blîndul lui îndemn
d; vr me ce mi-a îndreptat gîndul spr
unei sorţi crude care tabără să doboare un nevolvnic şai cărei îndîrjire, nici
înţelepciunii nu-i este cu putinţă să o prevadă, nici virtuţii să se apere de ea.
l-am zugrăvit UD tablou viu al zbaterilor şi temerilorm e,l,e al despe r ă rii de
neap at în ziuaa ceea '. M-am înto da :!::a: .chip e ca ă-1 v d
care!1fixam un loc potrivit să vorbim I- ş I am sens un bilet prm care am fost cuprins cu două ceasuri înainte de a-l vedea şi în care mă 1voi
spuru ndu - i că-mi făcea prin asta un · . 3 ? 1 rdin m anda tăcere cufunda din nou dacă şi prietenii mă părăseau tot atît de nemilos ca şi soarta;
- af1 s ervt C I U m<u c ele în sfirşit, l-am înduioşat aşacit
deeram
multeu
pede
bunul Tibergemele.
incit părea totobosea
atît de
şi ediscreţie
ma am. Bucuria ce · · · uf1a
• • • '
.... manm, îndurerat de mila mea pe suferinţele Nu mai
ca r situaţia" m· -n u ms speranta- 1 ·
ş t e rs de pe fată urmele ca- edea pe Tiberge mi-a
mîhniri•i•' vovi
ruma , "d •
L '.°""' vorbit cu ea despre
pe care altfel fi·
ar observat-o
îmbrăţişîndu-mă şiîndemnîndu-măsă-mifaccuraşj is ă mămîngîi, dar,fiindcă
stăruia în părerea lui că trebuie să mă despart de Manon, l-am făcut să
M
i:on. nenorociread
ucru de mnuc, un fleac de care nu trebui -
W:.) . Chaillot ca despre
luiTib rge care făgăduia că vin:la c s: .C:
am primit răspunsul
un pen_tru Manon locul cel mai plăcut se neliniştească;şi, Parisul fiind
a du-mă căgăsesc nimerit să rămîne ume,.n a fost deloc supărată de r dare.Masimţeam totuşi puţin ina al rgat acolo, plin a
carw smg1.1ţă prezenţă avea să fi . ruş t sa ma arat ochilor \mui prieten
;:n_
nucile stricăciuni pricinuite de ince dimrlocpmacevorreparalaChaillot
nat; dar bunătatea de inimă ce i-o putare adusă U:aiului meu dezordo cţat
PÎ!lteni îndrăznelii mele. oş eam, p ecum şi gîndul la Manon, au inţeleagă c.ă tocmai despărţirea aceasta o priveam drept cea mai mare
ll rug m săvină în grădina de la Palais- . • . - nenorocire ce mi se putea intîmpla şi că eram gatasă suîar orice, nu numai
Cum m-a zant,a venit repede să mă îmbrăţişe R?y S?sISe m t a cea mai criocenă sărăcie, dar şi moartea în chinuri, decît să masupun · unui
mea. 34 · . ze,m a ţinut stnnsm
braţe . leac mai greu de indurat decît toate relele la UD loc.
- I.,ămureşte--mă atunci, mi-a spus el; ce fel de ajutor aş putea să-ţi dau,
dacă la toate sfaţurile mele te răzvrăteşti?
Nu îndrăzneam să-i mărturisesc că aveam nevoie de punga lui.A înţeles
singur în cele din urmă ş după ce mi-a măl'turisit că mă înţelege,a rămas
îngîndurat cîtva timp, ca un om care se •află într-o mare înd9ială. Apoi s-a
grăbit să-mi spună: · 35
 . - Să nu crezi că am stat e. d.. : . . . 1 1 1 r11,i, dar nu mă îndoiam deloc că mă va părăsi pentru un altB ... de îndată
p ietenia. Dar dă-ţi seama înpce P mi s-ar fi răcit zeluşl i , 1 nu- i voi mai putea oferi decît statornicia mea şi credinţa. M-am h6tărit
aJutor ce vrei să primeşti, oris ă- . Jana ma_ pw: on sănu- ţi dau sîngurul , 1,1 r s ă- mi restrîng cheltuielile inele proprii ca să pot face faţă la ale ei
oare să mă fac părtaş la vi t mi -c datona dacă ţi-l dau. Nu înse - şi
Tot- el dupăo de cat_dacă ': •i _să pe calea"":; 111111h in c s ă mă lipsesc eu de toate cele necesare decît să tai din prisosul ei.
zbuciumm carete- a ' ar uncat s ~ e . M, mult ca orice mă înspăimînta întreţinerea caretein; u-ve de am cum voi

!
po! sa-mi mchipui că starea de 'calea_ cea mai bună; numai c:: cr_a n - I" ' ' " " tine cai şi viziti.u. Am dezvăluit domnului Lescaut ce mă supăra. Nu
ţi lasa des libertate ca să ale. 1 1111 ascuns că am primito sută de pistoli de.la un prieten; mi-a repetat că,
• MW- să-li fac decevate_ _cng_et "!' cumintenia
:0·
rost m preţu; 1s t ărusi ă- mi.încrec norocul la joc, avea oarecare speranţe să fiu admis
eada:'1gel br ă ţ işîndu- m ă- s ă- ţi Da:1?-v1 oie m_să, sc pe cavaler- 1 \111
11,1I gi a cavalerilor de industrie, cu recomandaţia lui, dar va trebui să jertfesc

ta şi ma e1 lăsa cel puţin să mă s ăduicondiţie, numai una;imivei da 1,111t•ur o sută de franci ca să dau o masă asociaţilor. Oricît mi-era de scîrbă
adresa mş cl pe cineva, m-am lăsat tîrit de cruda nevoie.
asta tuo mbeşti, te-a depărtatd esc_a e aduce pe calea virtuţii· calea Domnul Lescaut m-a prezentat, chiar în acea seară, drepot rudăa sa;·
M-am învoit din . ll. -l lme ea numai
a la tot violenţa
ce d patimii.
· 1 '
• rmpreună cu mîne drăc e a sc a - t or ? şi -am rugat să 1a d ăug a t că eram cu atît mai dornic de a izbuti, cu cit aveam nevoie de cele
deplingă
sfaturie ma i mari favoruri ale norocului. Totuşi, ca să arate că sărăcia mea nu eraa
un. w p. ne'ten atît de virratu ateMa m- aeiace -sa unui om de nimic, le-a spus căină pregăteam să le dau un supeu. Invitaţiaa
l sorţii caer nesocotesc'
c _oşt_ea, acesta mi-a împrumutat s ut;d:° dus_ la un acnher pe fu ti; p rimti.ă l-am ospătat măreţ. Au vorbito bucată de vreme
care-l caci T1berge nu prea stătea bin • b . istoli cu poliţa pe numele despre dr ăg ălăşenia chipului meu şi despre bunele mele înclinări; erau de
lui spus; beneficiul cei se dădus edm am p_eşm. Bogat nu era, cum am m"l părere că
· • e a u ceaormedetal · !CI poate aştepta mult de la mine, pentru că avînd în fizionomie ceva care mă
an· nu p nrm se încă venitul · • · • e n anual, dar era arăta drept unom cinstit, nimeni nuvabănui măcar că umblu cu meşteşuguri.
I şie primu...l.
avea încasat m.".'.U:-l ,. '1ml imprumuta astfel banii în um. ei La sfirşita, u adus mulţumiri domnului Lescaut căa p r oc urat ordinului un
de• u. contusl ce
Cită generozitate îmi dovedea' M . . . novice atît demer itu os şi au însărcinat pe un cavaler de-ai lor să mi dea, timP
?1ceput să deplîng orbirea fatalul : -am simţit mişcat pînă într-atît ca am
de cîteva zile, instrucţiunile necesare. Principalul teatru al strălucitelor mele
?1?atoririle. Timp de cîteva clipe: :car ă făcea să-mi încalc toate
isprăvi avea să fie hotelul "Transilvania"; acolo se juca într-o sală faraonul,
dllllma
e I um
mea
· m-împotriva
a,nm\u-am
patimii 'ca
- r e .a
mg?sit
a robputerea
ise dea
ş i se răzvră.ti
1 · • iar în galeriidiferite
printului joc!lfÎ de atunci
deR ... carelocuia eărţi şizaruri.
la Clagny şi mai toti
Academia aceastalucra
ofiţerii dinînfolosul
regimentul
mtr-o străfulger are văzut întrea a r u i n . • . ' . ce pu ţin
a fost sla?ă ia durat puţin; în er ciee- f
JO rrea l ţurilor mel . Dar
lupta Manon_ei; cmd m-am aflat din nou lîriş _1 ost, aş fi sai:it pe pămînt la lui făceau parte din societatea noastră. Să mărturisesc, spre ruşinea mea,
veder a că mi-a trebuit puţin timp ca să-mi însuşesc ştiinţa profesorului meu?
Căpăta
putut sa cred ruşinoasă fie . 8? ea, m-am mirat nespus cum de am sem mai ales multă dibăcie în schimbarea şi filarea cărţilor; le făceatn să
şni·
- umai o clipa,~ 0 dr .
ta căto ar·e c,a · agoste aut de firească pentru
e · dispară atît de uşor sub perechea mea de manşete late, încît luam ochii şi
1 erme ea.
0 fiin
Manon avea o fire ciudată :i-.:r . . celor mai atenţi; am ruin.at astfel îară să-mi peseo droaie de jucători cinstiţi.
ea; dar nu putea să-şi afle lini t. ici femeie n-a mbit banii mai puţin Deosebita mea dibăcie a dat pinteni norocului;incîteva săptămîni am adunat
ca necontenit plăceri şi petreceri \;:c a:te tţii1 ?1ea că-i vor lipsi. Îitre b sume foarte mari, în afară de cele pe care le împărţeam cinstit cu asociaţii
uia·u
n ar ice
fi costat •m•
e. •nu• s-ar fi atins de baru·. Ni.•ci macar nu• mtrrabc nim , a ei
mei. Nu m-am mai temut atunci să-i dezvălui Manonei pierderea de la
şi cit ne-a mai rămas totul er _ . e a cit am cheltuit din banii
noştri· Chaillot şi, ca săo consolez de supărătoarea veste, am închiriato casă
- · ' a s a - ş i p etrea c ~ 1 - · mobilată unde n -am stabilit cu ifose de bogătaşi care tr esc în huzur şi
pa timaşă de joc de că rţi, nici o rb i t ă d f u al p a cut zma;
astfel, nefiind nici
nu era mai uşor decît s-o mulţ e. as! .celor care cheltuiesc mult nimic
tul· · • · ur neşti c autin_ d · · fi . siguranţă. -
guş e1 . Ii era ne apărat trebuin . - fi u i m ecare zi Tiberge nu pregetase în acest timp să vină adesea pe la mine. Nu mai
. •
petre ceri pe / sfişr ea făcîndu-mi morală; mereu şi mereu îmi arăta că greşesc fată de
uteai să-i prevezi toanele şi în i:-s e oc pat! u distrJc ţi; i fără asta conştiinţa, de onoarea, de viitorul nieu. Ascultam sfaturile lui cu răbdare de
nu smguryl, după cum re;uno tea a,re. Deşi ma mbea din inimă şi prieten şi cu toate că nici gînd n-aveam· să le urmez, îi eram recunoscător

saracie. Dacă aş fi avut

,f
eram "'." ruJID, eram aproape ' e o puteam face e din plindulceaa
?Tag ste ei va slabi în faţa temerilor de 37
ave;en,u
36 . . · cme ştie cit de mare, m-ar fi preferat lumi·i
. , .
 !ru rivna ce depunea· ş tiind b' . . . -
1. • • ' me care-1 era IZVorul U .
ila Ul, ş1 cmd Manon era de faţă· îl. d . neon glumeam pe 111 i I 11 după credinţa lor. Şi-au făcut un plan şi l-au îndeplinit întocmai, un
t a ţi alţi preoţi şi episcopi car, m. emnam să n? fie mai scrupulos l'I 111 ,1111 de nefericit pentru noi încît ne-a aruncat într-o stare de plins din
:fic m eclesiastic cuo amant~ e se pncepeau de nunune să 1 11, 11 am mai putut să ne ridicăm niciodată.
p .tin
împace a lntr-o seară, cînd domnul Lescaut ne dăduse un supeu, ne-am întors
- . n eşte-îi ziceam, arătîndu -i ochii. . . . 11 ,, , după miezul nopţii. Am strigat pevalet, a strigat.şi Manon pe cameristă;
- exista vreo greşeală pe care n-ar în 1ub t 1mele-pnveşteşispune-mi 1111 , , ivit nici unul, nici altul. Ni s-a spus că n-au fost văzuţi acasă de pe la
El se înarma
. cu răbdareAs· t ~ . drule taţ1-o eun scop· atît- de
ta vrem · frumos ·
creşte, ş1 că nu numai - . arw t . , apoi va z md că belşug ul
m .

iriat o altă'casă şi mi-am: i _:f 111 ii opt cînd încărcaseră într-o birjă cîteva cufere şi plecaseră spunînd ·
fu.?1 ceio sută de pistoli, dar , .1 1111lcplinesc o poruncă dată de mine. 'Am presimţit pe dată o parte din
1 1,

am c oate, în viaţa de plăceri. i-a se ie . • ca să ă afund din nou, mai 1111 var, dar bănuielile mi-au fost întrecute de ceea ce mi-a fost dat să văd
nţrrea mea şi m-a ameninţJr cut ru;ubaşt 1 tonul ş1 p urtarea. S-a plîns
de rre din nenorocirile care n-au
- E peste putinţă _ •
m:I: pe epsele :erului, prevestindu-mi
_ZI t sa se abata asupră-mi.
1111, 111d în cat;nere. Broasca de la birou fusese forţată, banii toţi luaţi, precum
1 li.11ncle. Pe cînd mă gîndeam, încremelll1:, la cele ce s-au intim.plat, Manon
. .. mi-a spus - sa-t1 fi venit cal . , 111 I uga să mă înştiinţe că şi în camerele ei au dat iama hoţii. Năpasta ce

pedepsi Dumnezeu şi maiş .J:.

lţlmtreţii dezmăţul. I-ai cî ti at t e o e cmstită banii cu
dr:pt ş1 t t ast_fel îţi vor fi răpiţi.
111 c:,dea pe cap îmi păru atit de crudă încît numai printr-o dîrză sforţare de
pukcată m-am putut opri să nu încep să plîng şi să ţip. Teama de a
transmite
Toate sfaturile mele -a ada- t le aca_te-ar lasa sa te bucuri de ei în M ,nonei desperarea mea m-a făcut să iau o înfăţişare liniştită. I-am spus
. d uga e - nu ţi au f, 1.
ir le vei găsi supărătoare Adiod - ?sit; prevăd perfect că lumind că mă voi răzbuna eu pe vreun prost la hotelul "Transilvania". Dar
,rile tale vinovate să se destr e ca ţ, s ş1 mgrat prieten. Fie ca 1 ., uni păru atit de lovită de nenorocirea întîmplată, incit mai multă putere a
fără întoarcere! iar tu să rămîi . um :a· ie ca belşugul şi banii tăi să
?
ril r care te-au ameţit nebuneşt= igo ca_ s s p deşertăciunea
,1V11l tristeţea ei să mă îndurereze şi pe mine, <lecit bucuria mea prefăcută, să
,,line mîhnirea ei.
ş1 să te servesc· dar astăzi . . ma vei gas1 din nou gata să te - Sîntem pierduţi! suspină ea, cu ochii plini de lacrimi.
o duci - ' rup once legătură cu tine· uras~ · t
. ' c În zadăr m-am silit să-! potolesc durerea C{! mîngîieri; îmi curgeau şi
Această predic-ă apostolică mi- . . mie lacrimile, trădîndu-mi desperarea şi spaima. lntr-adevăr, eram cu totul
•a~
>n. Cînd s-a d sculat
. să plece, am vrauµnt:1tl-o
sa- reţ mcamera dar M mea, de faţă cu . ruinaţi, nu mai aveam nici o cămaşă. În cele din urmă, am trimis după domnul
nu era ec1 t un nebun· - 11 - . - , anon m-a opn t· a
r ·· . , sa- as sa 1asa. , I.,cscaut:El m-a sfătuit să mă duc chiar aţunci la locotenentul de poliţie şi la
tuş_1, vorbele lw m-au tulburat Îmi. . prim-magistratul militar al Parisului. M-am dus, dar a fost spre cea mai mare
simţit pornirea unei întoar : ms_emne astfel clipele cînd nenorocire a mea; pe lingă că demersul meu şi cele făcute în urmă de cei doi
inima
tt mai tîrziu tăria mea m· . cer si:r bme, fundcă acelor clipe le-am ofiţeri de justiţie n-au dat roadele dorite, în lipsa mea, Lţscaut a avut timp
· · impre1urarile cel ·
ir ile iubitei mele mi-au . . 't e. mai nenorocite ale vieţii să steaoe vorbă. cu.soră-sa şi să-i insufle o hotărîre scîmavă. I- vorbit despre
.
- _ ns1p1 mtr-o clipă -a._!_ . . . •
scena. Ne-am dus înaintet 'ul . uuuwrea pncmwtă de domnul de G... M... , un crai bătrîn care-ş; plătea plăcerile cu dărnicie; i-a
• C - rai nostru mtocmit ..
,n. reşterea bogăţiei ne ali ea im . ' . numai din dragoste jucat atît de viu pe dinaintea ochilor toate foloasele ce le-ar trage dacă s-ar
n-au avut prozeliţi mai ptnî f,ai t ms1:1-Dul de celălalt; Venus şi
J_um a un sălaş al durerilor cînd\/ crre ş or. ?, zei! de ce
lăsa în mina lui, încît ameţită cum ra de ghinionul nostru, s-a potrivit uşor
la tot ce se străduia elsă-i bage în cap.Acest onorabil tîrg s-a încheiat
să
înaintea
n. Partea lor slabă este căt . amd pop sa guşti cele mai dulci întoarcerii mele; executarea fusese fixată pe a doua zi, după ce Lescaut ar fi
ţi-ai mai dori alte fericiri/ c :ai, rr :repede. Dacă ar putea înştiinţat pe domnul de G... M... Pe Lescaut l-am găsit însă acasă, mă aştepta,
dura durat puţin şi au fost urm t d vu ş1 _e ?astre soarta dar Manon se culcase în camera ei şi poruncise lacheului să-mi spună că are
obişnuită
. a e e o ara cam ţ~ a . '
sume ah t de mari încît mă • d . a. işti gasem la-jocu nevoie de odihnă şi mă roagă s-o las singură în noaptea aceea. Lescaut s-a
am l
_
_norocoşi fusesem, cu deo :::a plasezo I?arte. S rvitorii are vorbea fără teama~ Cam . etul meu ş1 camerista Manonei ostise de
noştri
. · ensta era O fef -f .
ea; aveau de- i - . . . tşcana rumuş1că; valetul dus, după ce mi-a oferit cîţiva pistoli; i-am luat. .
a ace cu stapiru tineri şi înga~d ·t . · Se făcuse aproape ceasul patru cînd m-am pus în pat; şi, stînd să vîntur
w on, usor de
în minte felurite mijloace de a-mi reface averea, am adormit atît de tîrziu incit
n-am putut să mă trezesc a doua zi decît pe la amiază. M-am sculat repede
39
 casă aflu ewn sesimteManon; mise dădurăspunsul căa ieşit cuo oră
înainte, împreună cu fratele ei care• venise să o în într-o caretă de
stradă. Deşi plimbarea aceasta, în tOVărăşia lui Lescaut, mi s-a părut că Văi- elile mele mi-au fost întrerupte de o. a la care nu mă aşte.p
ascunde ceva, y
V lZl
m-a m silit să-mi finîn frîub ănuielile: Am lăsat să treacă astfel mai multe 111111
• · car·l Le caut . • - undee Manon? Ce-ai
ore
; vJZ1taw 1 · mg·t scoţînd sabia din teaca-
pe care le-am petrecut citind. În cele din urmă, nemaiputînd să-mi stăpînesc - Călăul-e - am s a - ·
neliniştea, am început să mă.sor odăile cu paşi mari. În camera Manonei
am zăripe masăo scrisoare pecetluită. Era pe adresa mea şi scrisul, de I I ul cu a? 1 • păimîntat. Mi-a-rasp cu
mina ei Am deschis-o cu un tremur de moarte. Iată cam ce cuprindea: blîndemţearceăsderavciaciaus,ţcf el Funa mea -a ms . .•
ună căIDl-a făcut un . .
mai
• "Îţi jur, SCU,npul meu <tlVafer, cii tu qo idolu/ inunii mel că numai mese eu pe omul care vine sa- s lfacă, atunci se retrag şt nu-mI va
pe 1
I". 1 • ·u e care putea sa ID1 - • am încwat-o.
suflet lumea întn,agă te pot iubi aşacum te iubesc. Dar nu vezi şitu, bkt
âne în 1 111 mare semet _P . . data~ Am alergat la uşa şt ca~ am să fiu
· · ul în casa meto · • d mă spree -
scump, ce prostească virtute este fidelitatea în starea de plilts în care pune p1et r . . hip_ui i-am. spus întorcm u- 1
ti Apără-ţi viata sau
negăsim? -
o.z;că te mai poţi drăgosti cind îţi lipseştepîinea? Foamea mi-ar juca
într-,, ·=
1 x 1: 0 "Sual dnuumM -ţiitamlecŞ.l a_l. sa_ma mai• duci de nas cu poveş·
. • Îti ducvestea
rzi un renghi fata/; mi-a,putea da ultima sufla,,crezind că scot un SUspin <k
•
te.Teador, bizuie-te pe asta, dar lasă-mi mie diva timp grija dea n, lu mă - 't i ri : " . .1 : e ş :, ;. " ; ,. .s e e 1. oarc a f
;, :
"[ace. Nenoroc;,., celui care-n,; va cădea în plasă/ Pentru as&,măzbat, ca să- . . . . ca re n i ci n u ţ i- a r tr e ce p
l
:C":·vei ecunoaşte
fac bogat şi fericit pe cavaleruJ meu. Fratek îţi va da de ţtin, desp,, uo.e, enan. i mie c;;,.._ . ..Manon, OCJ>Utind îndura
Manona
ta; îţi va spune cit a pli'ns că e nevoită să tePăriiseastă." . - nudatorezi ş~ fiu lămurit pe loc. Mi-a p vestit ca- • dul_civa fi nevoită
Amcerut sa • . mtzenş
· i ma, cu
• Am rămas, după citirea scrisorii, într-o stare greu de descris, căci - va cădea din noum . 't e seama
domnului e
gm deG ...M ... car
lllci
pînă azi nu-mi dau seama ce SÎnlfăminte mi-au răscolit atunci inima. M-am ·8ăteaemal_icpase careta,~ îl rugdaasme si ao Şipreretuzml s-a &1en·t sa~-mi
as-cade spună că sfatul
ilflat în una din acele stări u.nice, fără a.semănare cu tot ce ai simţit altădată. s un bărbat foart . c. .. al căile spre acel om.. •
-ai putea.să explici aceste stări altor oameni, pentru că ei n-au habar trece_• • el însuşi pregătise surorJJ e , ; E un om de pr ava;
de
>le; tusingur abia le descilceşt;; fiind u.nice în felul lor, nuseleagă în memorie !, oo':ui:. 0
la el azi dimine_at =!:ă·ca să-i ţină
to v ărăşie
1 5

altele şi nu Pot fi lllci alăturate de lllci un alt simfămint cunoscut. Totuş . - • • tat în totul de Manon ş1a . dintr-o ochire folosul care
orice ••tură ar fi fost starea mea; desigur că în ea se cuprindea durere, a ram.as mcm - - Lescaut - am cupnns · dibăcie i-
am
işiLudra
udltăgoste,
ă,cgaelba rziidenşdi !ruşineB, ine. ar fi fost dacă n-ar fi cuprins
oomai cîteva zile. Eu- addaqga ta din cunoştinţa asta şi cu oarecardee mari- m-am
. ·- · pentru umnea · be nespus '
poate_ICŞI b. trinului că M'!"on sufe?"" \"'&" dr t început, două sute
r

"Mă iubeşte, bine, cred- îmi ziceam - dar ce? n-ar trebui să fie un Pdata mtel_el!"•a . d bine dărnicia, inat a Ş1scos, ep dar că în viitor,
onstru ca să mă urască? Ce drepturi pot să existe asupra unei inimi pe care ricpeu t sa-1aţit dar frumos pentru p ezent, • • - unia
atit_e
să nu le fi dobîndit? Ce-mi mai rămăsese să fac pentru ea, după toate . li;• spus cae un . - • • · luasem sarcma r,-•J
de 1Smteoa·v::bui să facă faţă la m nevseot,peca:p: pămoarteapărinţilor
·lfeJe mele? Totuşi m,a părăsit şi nerecunoscătoarea se crede apărată de sora- • · e ne ramase l ă sufere
putările mele spunîndu-mi că nu încetează dea mă iubi. Se teme că va unui frate alnostrumairmc, car cinică" de stima lui, n-ar s- ase _sB mul
_ ede pe Manon vre . -t te din fiinţa e1. as
eri defoam. e Dunuiezeul0 mare! ce grosolane simţiri!Şi ce urit răspunde şPi, dacab?tcurl copil pe care ea îl privea o Jhiri azeao casă comodă
pentru
lelicatef ea mea! Nu m-am temut eu,_ care de bunăvoie mă expun en tr1ua • d · să·mc e fă -d ·t
foamei, diea
meu- t gata. Şi-a luatm ato ea t, ti" b1"etul frăţior orfan.A aga w.
indu-mă de avere şi de dulceaţa traiului din casa tatălui meu; eu, care - "d eatamsu eş - ,• d li man
am
Mă suprimat şi cele necesare ca să-i satisfac ei cpa rci ieil şito anele. dumneataşiManon,caet · - înfiecarelunăpatrusute _e vre,.
ră, zice ea. Dacă m-ai adora, îngrato, ştUbine cui i-ai fi cerut sfaturi, să vă mobileze l>ine casa Ş1 sba_va d:a: patru mii opt sute la sfirş1tul unwia:-ă
sau .
>uţin nu m-ai fi părăsit fără să-ţi iei rămas bun. Pe mine să mă întrebi ş1 late, care, dacă
l socotesc
la tara,~ me, . .mtend n.tului să
a dat ordin . caute casaş pe
. dumneata
ce
lă
fi d'utere poţi simţi cînd te desparp de fiinţa adorată. Ar trebui să-mi • · t de a peca 1 • Atunetais-ovezişt .
:Iut minţile ca să fac pasul ăsta mpraemg_eateas-ca totu•l pî- ori în locul ei şi să te asigur
deb. unăvo ie.
năcilnaaîtnstăoatercseărreuat dweo. rm. ede
Manon care m-amsar • •d „ 1 Mă
că te iubeşte mai mult ca pn : d la bizara întorsăturăa sorţii e e. ţă M-
am aşezat pe scaun VISm. . . ca urmare, într-o nesiguran
aflam .pnns• mtre ·sunttăminte potrivmce ŞI, 41
 111 11111\al <.le îndatădespre întoarcerea ei pe Lescua,t aces t a m- ia a du s ves tea
·•căr· eia era greu-s a-·i pun c_apat; am stat astfel I 1 1 1111I,1 l său şi împreună ne-am dussă o vedem. Ba b alicul îndrăg os t it p leca s e.
m -I
nume
L.e lamtre b ăr eilcu care ma~ p' u tad vreme, fărăs ă r ăs pu n (i e,·ui toată resemnarea cu care mă supusesem voinţ e în clipar eve der ii

ş ·1 ·vntu: tea m- au s tr ăp usn curisa

emu ş scaut i.
c ări D' ·
acee a, ono aera s,:me căter Amei ns, către casa ărin ş °'.:
i:I
· n u, c p a
ţu 1111 111 ,, 1 putut stăpîni zvîcnetul inimii. I-am păruttr itsş i lîcne d. Bucuria că
'"' s-au înderp ta t cu v,1d ou putea birui îndu rerarea că mă înşelase ea, dimpotrivăp, lu tea de
:n.
J
rile usesem un tr ai nevinovat. sp a : .:'f:" S am-t _S ul"'.ce ştioa te Jocu
,, , 1
I, 1 e
H l i că mă vede. M-am ustrat pentru răceala mea; nu m-am putut opri să
en 1ta ! ? mavie de ama b ia mijind de ens mades aţrea de viaţaac numesc perfidă, necredincioasă, şi-mi înosţe amvor be le cuo ft a tu r i
eea
o 11 11

donnţ ş1p ăer r i de r ău, d ar prea I i;--arte, a 11\11111. A încercat mai înt îi să glumească, făcîndu- m ă p r os,t darv ăzînd c ă
br a_c are măa tr ăg ea cu
ap ro, 1a.. a a cas a- m.t aţ1ţe şts froţ aera dea I" 1v i1 i le mi se aţintesccu aceeaşi.tristeţe asuprae i şi înţe le gînd greutatea cu
mă 1 11t 'm dur am ·os c himb are atît de potrivnică firii şidor inţe lormelea trecut
.· Pnn ce fatalitate - um· ··ziceam - am dev 't- 111 ·ame ra ei de alături.M -ain dus după ea oc lpi ă în/ umr ă. Amg. ăs it-
o pa s i unene vinvoa t ă· c um de- t.:- b e ruun rau fă c ă tor ! Amo o
ruln ee
n o 'rco·m· ·ş1ne c Cine s a a. tp ru r·ome· mtr-un izovr tel
isnte ? m
cuiu fi s.cww. en t
virtutb ita mea ? De ce nne- -. ar t rmp 1e ?1ca t sătr ăisec în linisteş i 1l da t ă înlacr imi; am întrebato- din cepr ic ină p l in g e.
,1

T t ăl am cununat mamte d -1 . . . e - Nuţ i- ar fi geru să înţe legî, mi-a răspuns ea; cum vresi ă tr ăisec
- DeJu, carem ă iu bea cua t ît a d . . ea neas a lil voiador inţe lo r ?
asatonmdac ă -l aş fi îipnre s t t ioş_ ie, n-ar ficon imţ it dac ă. Vl't kr ea meanu- ţ i maia duc e pe faţă decîtd urree şi înrc
o ares ă. ne m dră gt-io ş i el pe Manon ura cus t arumţe le m eledr unt a.re Nu m- ai d 1·. 1mier da t ele loc deo oră de cînd eşti aici; în
. . ' ca pe o copil.ă . t- . .
ep te ? Alta ta ar fi schimb, ai primit mîngîierile
m elc cu măreţia unw sultan înh arme .
soţia fiuwl s ău ; aş tr ăiastăzifre icit cm a to ae,r p rea vrednic ă dea - Asc utl,ă Manon- -i am spus îmbrăţişînd-o - nu pots ă- ţ i as cun d că
fi
at uimeu, şi stima oamenilor' ş; 1 r a ?os tea aonne, i ş i aefc in im a mi-e îndurerată de moarte. Nu mai stau să vorbesc acum de neliniştea
ţ iunea ·c mi-a iscat-o fuga ta, nici de cruzimea ce ai avut-o să mă părăseşti fără un
?aca t.Nen o rcoit ă soartă! Ce rolmîrţ, 1 ş_ 1 bm e facre iel aver , ii ş i cu vnî t de mîngîiere-,dup ă ce ţi-ai petrecut noaptea singură în pat.
cugetul s a part cu... Dar mai pot sta în şv s p rpo uen ac ums ă Farmecul fini ţe i tale m-ar face să uit şi mai mult. Dar crezi tu că pot să
jo c! Cum? dacanuDmă îvno ies c, o pierd? _c ump an, a cmd mă gîndesc fără
Manona ho t ărî t astfel, şi
d - - omnule Lescaut - am rostit închizînd . susp ineş i fără lacrim-i vărsai chiar atunci cîtev-a la trista, la nenorocita
f
ei1"""de mine dureroasele cugetări d • s· tn r eoa pele, ca v ia ţ ă pe care vrei săo duc în•e asa asta? Să lăsăm deoparte originea şi
pentrua aci binep, r imşete mqlţumîrile mel-e . aca scop_ d onoarea mea ; atît des la be mo t ive nu se pot lua la întrecree cuo
talea fost să-mi dragoste ca aceea
d ar trrgul s-a încheiat, nu-i aşa? Să nu Ai fi1:m ut a alegoi c ael maci isnt ce ţi-o port. Dar însăşi dragostea aceasta, nu ţi-o închipui oare cum geme,
it ă
cum să îndeplinim planul.
şi
· e mai gIDdimde ctî l'a foloasele lui
cum suferă că e atît de rău răsplătită, tratată cu atîta ruzime, deo amantă
. Lescaut, după furia mea de 1. . . - aspră şi nerecunoscătoare.? ..
Manon m-a întrerupt:
ştia ce să creadă şai fost încîntat v ': :ţ• urmat del g a tăcere, nu mai
7e. pesemne setem ea, Căci degeaba făceau; alta _hotanre deci! aceea ş1 aI sa vezi că vom trage mami . t1:am facut un straşnic serviciu
de epline despre asta m tirziu. a e pe vtei az,ul am avut Am stat apoi să chib . :u-1o oase decit te aştepţi. '
dovezi I-ai: cuprinde cine ştie cu= ::o:en -am put:a feri de bănuielile care
. . -:_- Da! da - se grăbi el să-mi răs undă -. - mai mare şi mai în vîrstă decît şi-l. hi . '"-M' ... cmd va yedea un "frăţior"
t 1:
 - Uite ' ce vreau să-ţi spun, cavalere, nu mă mai chinui degeab;i
cu învinuiri care îmi străpung inima cînd vin de la tîne. Vădce · te jigneşte.
Sperasem că vei încuviinţa planyl prin care am fi putust ă n' e restabilim
puţin averea; şitocmai ca să te cruţ am pornit la îndeplinirea luifără să te fac
:;'"'.'puno '."utră prostuţă de pro,: :'i găsit t"'.'va d6cit să-mi
. e mtrarem tagma bisericească . - ' - ac sa creada ca mă pregătesc
preună am hotărît să mă îmbr:: _?1 uc Ia_ colegiu în fiecare zi. Tot sa-
lsalut.G..M. ...s-aîntorsînora saracac os prtma oară înd voi fi admis
pe Manon în casa pe care intend! e trei-patru e şai condus-o el însuşi
. pînă la întoarcerea în Paris. E adevărat că mi-a sărutat roîinile mai niult de
avusese gnJa s-o pregătească. Ea a
42 .
părtaş;
dar renunţ la acest plan dacă tu nu-l aprobi.
A adăugat că nu cerea decît puţînă bunăvoinţă pentru restul zilei
aceleia, că primişe de la bătrînul ei adorator două sute de pistoli, dar aştepta
să-i niru. aducă seara un colier de perle împreună cu alte gîuvaere, precum şi
o jumătate clin pensiunea anuală ce-i făgăduise.
- Lasă-mi numai atîta vreme cit să-mi primest darurilea, spus ea; îţi
jur că n"4 poate să se laude cu nici o favoare din parte-mi, căci1 am tot amînat
43
 "
',11, '" t) 111 u pnn
. ·
.. .
de tineru smt uşor tm p
· ·t, s re desfriu. Lescaut
• · - mă fac
Pans, un. d............,nte că nu vorbeam dectt s
un milion de ori; e drept aşadar să plătească plăcerea asta şi nu va fi 1 'I din fire attt e c b' · ţe
prea
scump plătită cu cinci sau şase mii de franci dacă proporţionezi preţul cu I ,' I ,11 11, ra:e plăcere a mea era să eul,şteresc . is;;:ă debărbie.
bogăţiile lui şi cu vîrsta ce-o are.
I Ir Manona mai spus bătrm apucm ,
(HU wmI
, ,• ă ca un nerod:
ununa cu . . d . ._d oap e· d-aia
Hotărîrea Manonei de a-l părăsi pe G... M... mi-a făcut mai multă A III raspuns, Uttm u: doar carnea mea şi a eise a apr '
plăcere decit nădejdea în cele cinci inii de lire. Am putut să recunosc I' i da, domnule, ca . cum am fi aceeaşi fiinţa. b-. tul
atunci
că în sufletul meu nu se pierduse de tot simţul onoarei, deoarece eram atît '' I - ea Manon, ca şt Ar va în cap aia ·
,11l1· sc pc sroa-m b -t · . ul către Lescaut. e ce ,
de mulţumit să ies dîn mocirla acestei ticăloşii. Dar eram născut pentru
,1- a 1. uzit? a spus a nn .. .
bucurii scurte şi dureri de lungă dăînuire. Soarta nu mă izbăvea de căderea a . mai ml,Jlt cu oamenu. . - amvăzUt destUI
I' ',,1 l, nu s-a freca ·-amdateuînaintecuvor a.P cand - şi la Paris oi
într-o prăpastie deci.t ca să mă arunce în alta. După ce am arătat
·Da'
l noice, do • ba şt. ai proşti decît mme, şt ere
la biserica, . ca .
Manonei, ,111111
1
prin mii de dezmierdări, cît mă simţeam de fericit de schimbarea planului
ei,
i-am spus că trebuie sa-1 înştiinţăm şi pe domnul Lescaut şi să ne luăm
111,a . _ . . . _ -· din provincie e
împreună măsurile. Acesta a cîrtit la început, dar cele patru sau cînci mii de I'' , lllUl\i din_a!tta. . t bătrînul, ştii că pentru un flacaiaş
la te Utta! s-a mira · ul
livre în bani peşin l-au făcut să intre vesel în vederile noastre. Am hotărît că ? • trună în tot ttmp
u1111unat ce spune. b' noastră a mers pe aceeaş_is t sădea drumul
toţi vom lua masa de seară cu domnul de G... M... şi asta dîn două Toată convor irea - alnică de felul ei, a f9st gaa • d un
pricini: l ·D îteva ori Manon, şag b pe cînd mmcam. e
întîia, pentru plăcerea unei scene nostime, în care eu voi avea rolul unui
şcolar,
de frate cu Manon, cealaltă, ca să împiedicăm pe berbantul bătrînel upcu Ul. e c rîs i să strice tot. Am a us v_o a, ria lui oveste, preve-
unor boh te de_d ş. lat şiastfeli-amistor1S1tprop • pascultîndu-mă,
a-şi lua prea tare vmt faţă cu jubita mea, în virtutea dreptului pe care I> trîn ă!tt, crai :e :ine ţa.Lescaui şi ano tr::a:la; eraîntocmai
credea
că şi l-a cucerit plătind înainte cu atîta voie bună. Trebuia să ne retragem, Ii du-1şt o:ta început să descriu şi c aratba clicat să se recunoască
eucu Lescaut, în clipa cînd el va voi să treacă în dormitor, unde socotea să-şi
şi
petreacă noaptea, dar Manon mi-a.făgăduit că o va petrece cu mine,
ieşind ;;t e e1°1e: = '!f -1:°
i;;u_a :: ::! :: !
dîn casă în loc să meargă cu el. Lescaut se însărcinase să ţie gata la poartă şi, la firş1t C:e- aghios. Veţi vedea îndata ca nu ara . .
o
caretă. La ceasul hotărit pentru supeu, domnul de G... M... nu s-a lăsat însuşi l-a gast car . • l ! d dr aste şt
mult
aşteptat. Lescaut şisoră-salau primit în sufragerie. Cel dîntîi compliment . stet scene ndico e. - .. l oment ceva e ag
al
bătrînului a fost să ofere frumoasei lui un colier, brăţări şicercei de mărgări asuprInace . fiindcă venise ora •culcaru,e
sfirştt Le caut ppeb-atrm
. 1-a ·condusîn camera
. ·t
' tras atunci, eu ş t s ' xtînd o nevoie, a ieş t
tare, podoabe care preţuiau cel puţi•n o mie de taleri. După asta, i-a numărat nerăbd31:e. Ne-am.; r în timpul acesta, Mano11;, prete care tepta cu trei
suma de două mii ..patru · sute de livre în ludovici de aur: jumătate dîn
pensiunea pe un an. Şi-a presărat darul cu citeva floricele galante în stilul :::: :' :ia p tă de e°J: :::e;ăr :: tierul acela într-o
. . a înaintat sa ne ta. .
vechi <Je curte. Manon n-a putut să-i refuză cîteva sărutări; socotea că prin p tr case maiJOS, . • .. i cao adevărată şarlatanie, nu
asta îşi cucereşte mai vîrtos dreptul asupra banilor ce i se în.minau. Stam la
uşă şi ciuleam urechea, aşteptînd ca Lescaut să mă cheme înăuntru. După clipa.Deşifapta aceasta îmi apăreaID; o :: ă·mai mult mă mustra c ge
ce
Manon şi-a strîns giuvaerurile şi banii, Lescaut m-a luat de mină şi . roam, totuşi, ca fiind ce ofitat i.ot atît de pu m
ducindu
mani
mă pînă în faţa domnului de G... M... mi-a porJncit să fac o reverenţă. tnl-::Pba!u ce-i ciştigase la l c ar a:Jouăfaptereleafost aiaspru
Am =îndouă,şitocmai cea maiMuşo : înt;::r să-şi dea seama că-l tr sese
făcut două sau trei, ploconindu-mă.pînă la pămint. ' '
· - Scuzaţi, domnule - i-a spus Lescaut - nu-i decît un copil neştiutor. • - Domnul de G •ă vreun demers cas
n.
După cum vedeţi, n-a căpătat nici pe departe deprinderi pariziene, dar pede s1 . tiu dacă a făcut, chiar în cea e ă timp bătînd pe la uşi, iar

;t;;:
:r em nădejde să-l dăm pe brazdă. Şi întorcîndu-se spre mine a .adăugat: sf_?ara.că·a avut destulă ecere ca n;p :întîndţrţa Paris ui şi pe
vei avea onoarea să-l întîlneşti deseori. aici pe domnul, încearcă să-l iei de : es;ulă nechib ţă ca :Oumai că el a fost c d inf r=:
nodeI. · depărtarea cartierulUI nos t· diva- -ulat şi cine e.ram eu,viaţap
Bătrînul craidon părea că se iută la mine cu plăcere. M-a: mîngîiat pe
)braji cu două-trei pălmuţe, spunîndu-mi că sînt băiat frumos, dar să umblu .
undelocuiam şi ce făceamm prezen ' . 45

'4
 0 dusesem la p •
într-un cu . ans, vec hea legăt urăa M .
vmat aflat toate părt:i anon eI cu B... şi cum i1 • 1 M I pofliL să mă urc într-o cameră de sus; l-am urmat fără cîrtire .
Ca ur mar e h_ . i-eu scandaloase al • . . tnşe ase ea
atît ca niştecr - a .o t _ ar t1 să facă totul ca să fi; ;eţu _noastre. ' , 1, 1 11 . u 111· uu înso ţit pînăla uşă; stareţul a intra t cu mine şi lor le-a făcut
semn
. Eram încă ifi ;! t ep t ce i mai mari desfrîn:taţ1 la arest şi trataţ i 1111 11
nu < ' u 111 văd, sînt prizonierul dumneavoastr ă, i-am zis. Ei bine, părinte,
c o Jumă tate de duzină d uns u ?ofiţer de poliţiea mir .
b me-zis pe ai luiG M e guar21. Au pus mina . . . tm c amera noastră , v ti d · gînd cu mine?

f:.
d 1 ... ne a ili' mru mtu pe b „
us a po ar tă undeg ă ,·" : - u s t apoi să ne sculăm . anu noştr mai ' a declar at încintat că mă vede vorb ind cu judecată, .mi-a spus că
M anon, răpită mei două carete; într-una din m a;e grabă şi ne- 111111111 1 lui e ra .să- mi insufle dragoste de virtut e şi religie, iar a mea să dau
au
c a r e tă la SaintL- <>'7 .,_ 1Nrcu 1 o explicaţie, iar pe o st urcată , , 1111 11 ' sfaturilor şi îndemnurilor lui; numai să vreau să-i întorc cît de cit
.....: · e· e a = e .biata
·
ne m ,
şti m ce d e sp er ar e te
um ·d 1 -;u
....... t1rtt cu ealaltă ,11 11( u k cc le va avea pentru mine şi voi găsi destulă plăcere în singurătatea
- ru a_ ă ai trecut prin astti
p e M anon, nici să-i sp un a. Asp ru guarzi nu-mi dăd t : ă _e ne or oc u i, 1111 ,I , . .
poţi d us-o. A fost maid - eov orbă. Multă vrem vo 1e mei să o A! plăcere! am suspinat. Nu ştiţi, părinte, că mie un singur lucru mai
sărut atît de groaznică grabo fre cire că n-am ştiu t n j'":? p u tu t I'", 1t· s ă-mi facă plăcere.
afla unde au Ba ştiu, a răspuns eL Dar trag nădejde că înclinarea dumitale se va
Nefe ri c ita m1:a fi fcau t a-mi pierd minţilepeo m e u t; o 1 liun ba.
catastrofă oe ascuns pe car . anon lll.1-a fost răpităas •ee l d' a e ş 1 Vorbele acestea m-au făcut să înţeleg că îmi cunoştea aventu rile şi poate
VIafa:- • 1 numele. L-am rµgat să -ină lămurească. Mi-a spus că bineînţeles era
, e lll.1- e gr - - u i e s ub o hi ·d
de fermecătoare c ăr . . oazasa -I n umesc.Ce soare c ŞI usă într-un 111format
Pentrudespre
mine,toate.
aceasta a fost cea mai aspră dintre toate pedepsele. M-
oamenii ar fi priVI''t- e 1a l s- fi c uvenit cel dint·· a pe tru o făptură am
atit cu a,
. atic(atît dînsarodacufosoet J.U.J· mhi.ei- ş1
i.:: .. ar fi avu.t mtma
u. tronmea din N1ume acă toţi
s ălb
m uncească
citside hot· mc) s a singură într-o ceJw - : s- au li purtat
hrana; şi ce hranăd ara a' ceasta fiind o co di . a ş1co ndamnată să pqrnit pe plins; am vărsat un rîu de lacrimi, dind toate semnele celei mai
în urmă, după ce euz gust to are/ N- am aflat acei ţz csaă- şi po ată c·ump lit desperări. Nu izbuteam să mă mingii de umilinţa că voi ajunge de
căpăat batjocura tuturor celor ca·re mă cunoşteau, şi ruşinea familiei. Am tr t opt
p d eapsă. Deoarecems .ams ufer it mai mulet 1: an unt _d cît !31ult zile în cea mai cumplită descurajar e, făr ă să po t să ascult pe nim ni, nici să
timp lll.1-am cunoscuts o arfa1ar:-u n au nUmit nici locul und as!' a ŞpI
lictisitoare
?e abă moartea înace aa a md aj uns la Saint-L ma uceau pe mine, ma gîndesc la altceva decît la ocara abătută pe capul meu. Nici gîndul la
llll.l făcusem par~ clipa, dec1t leşinul în car _ e. Aş fi ales mai
O er e gr o azni -d e ma simţe Manon nu-mi mai putea spdri o durere atît de mare; păstram amintirea ei
a1 poartă, Paznicii _ _ ca . espre acea casă S . gata să cad.
_ani
nu mi-a rămas m au autat tncă o dată ;.,b . Palma mi s-a mărit cînd în minte, dar numai ca un simtămînt care precedase această nouă
• vreo arma s ...,, UZUnare c - . , suferinţă; slăpînă peste sufletul meu era acum ruşinea, o ruşine care-mi
m d at ă; era înştiinţatd . au vreun alt mijloc deap ~ ' a sa se
asigure că p- . e sosuea mea · arare. Stareţul .. zăpăcea minţile.
îmi da-:_ mte- i-am sp us - fără -tnsal tat cu multă blîndeţe s-a Puţine persoane cunosc forţa acestor porniri ale inimii. Îndeobşt e
IVIt u VIaţa dţ o mie de ori
-s fi - Nu, nu domnul
I. ec1t să sufăro tm1ilir . : . oamenii sînt supuşi numai la patru sau cinci pasiuni, în cercul cărora îşi trăiesc
: e, mru bine viaţa, şi la care sereduc toate frămîntările lor. Luaţi-le amorul şi ura,
plăcerea
a lill ' e - mi-a-r
mulţUmiţi unul de altul aspuns el - poartă-te şi dumn b' . şi durerea, speranţa şi teama, şi ei nu mai simt nimic. Dar caracterele mai
. eata me ş1 o nobile pot fi mişcate în mii de feluri. S-ar părea că au mai mult de cinci
simţuri, că pot primi idei şi senzaţii care depăşesc marginile obişnuite ale
naturii; şi fiindcă au conştiinţa grandorii care-i înaltă deasupra a tot ce-i
1 din p
(Închisoare
n.t.).
. · vulgar, de nimic altceva nu sînt mai mîndri. Iată pricina pentru care oamenii
aris, pe atunci -d · aceştia îndură atît degreudispreţulşibatjocura, iată de ce ruşinea este pentru
 casa e corecţie co d -
. - n usa de călugări ei una din pasiunile cele mai violente. · .
Sufeream de această tristă superioritate,laSaint-Laz.are.Tristeţea
46 mea i-a părut stareţului atît de copleşitoare, incit, temîndu-se de urmări, a
crezut de datoria lui să-mi arate multă blindeţe şi.îngăduinţă. Mă vizita de
două şi
47

I\
 · tul aene-
- a. mă arestase locotenen -o
de trei ori pe zi; mă lua adesea_c1f el să dăm o raită prin grădină; mereu M după cererea căfUl
plin 111 ,1111111111\l l . .o. ·:·• ţi să mi se redea libertat_ea.
- ceste două luni
de rel îmi dădea îndemnuri şi sfaturi spre binele meu. Le primeam cu o • I I , puii\ , vacons . u-i am unnat încetişor-_caa ?
supunere blindă, îi arătam recunoştinţă, iar el trăgea nădejde că mă va 1•1111,11 rc săm- t chip ăreao ispăşire îndestulatoare. ru at stărUitor
converti. · I i k 1m îndura vorp - dacă aşa doream. l-:atn g
fgâ ă duit sa-i vorbeasca, - •mştiinţat ca G ... M..a.. o
„
st atît
.-
- Eşti din fire atît de blajin şi de binevoitor - mi-a spus el într-o zi- încît M l . D uă zile în unna m-a .e încît nu num.ai
nu p_ot înţelege dezordinile de care eşti învinuit. Două lucruri mă miră: întîi, •11 1111: \ acset e.b;e celeauzise de la el desyre tnlllul ă dorinţă să mă
cum înrestraţ cu· _ a tît de frumoase calităţi te-ai putut deda desfriului, ,lt 111 t:111 de vor ee_ - lase la lumina zilei, dar arat et_rI:ro·rochisoarea mea.
şi celălalt, care mă uimeşte şi mai mult, cum poţi asculta cu atîta voie bună · \inat sa ma - · f că oVIZl a
'' p i• a inc. dea roapeşi se gîndea sa-a - rimitvesteaca unsemn
sfaturile şi învăţăturile mele, după ce ai trăit mai mulţi ani cu deprinderi de , 111111 t c· mai pl . puteasă-mifieplacuta,atnP .
dezmăţ: Da că e pocăinţă, atun ·eşti un luminos exemplu de puterea mi . derea wnu . .
I )cş1ve calea libertăţii. . ărllt maiimpunător şim
losîrdiei cereşti, dacăe bunătate firească, atunci fondul c;aracterului dumitale 111lrasem pe d_ laSaint-Lazare.Mis-ap tîl asupra proastei
e minunat şi mă face să sper că nq,va mai fi'nevoie să te ţinem mult aici, pînă Avenit, într--a elvarM,anon Mi-a ţinut un logos cu u11w· dezmăţ, că
să te putem aduce pe făgaşul 1:Jllei vieµ cinstite şi regulate. casa a · • · tifice propn
pu\in pros!':3-.:_ adăugat, pesemne ca -şi_1
are
Am fost încîntat văzînd că o părere atît de bună despre mine. M-am I c purtan. . . . că ieste mgădwt sa-şi P
rocureuneleplăceripecar
toi oroul are slăbdic1UD1_şipo;logăriile şi nunciun tn)Şel
111 . 1ni ul- •mi·
nu merită decit
nu·mă arătai
hotărit să i-o întăresc şi mai mult printr-o purtare care să-l mulţumească
pe
deplin, încredinţat fiind că era mijlocul cel mai sigur ca să-mi scurtez
timpul
trupulel
pcd ap_s -
I :
re
C? '
ar ca -
cu O mutră supusa car
parua- m t-•
am.a frăţiei me1e cu
citeva glume batjocontf.: :::fi meşterit în numă:

=
. de arest. I-am cerut cărţi; m-a lăsat să aleg ce voiam şi a rămas mirat văzînd
că mă hotărăsc pentru autori serioşi. M-am prefăcut că-i studiez cu cea jignti roci- anon şi a bisericuţelor p care tr t:;,lăcere în pioasa îndele :
mai mare rîvnă; în felul acesta dădeam staretului, cu orice prilej, dovezi de L,cscaut şi . e de vreme ce gaseama . . ea lui şi a mea, ca şi
schimbar ea mea, aşa cum o dorea el. are laSaint- i- scăpat din gură, spre nefen: la"Hopital". Cu oate
Ţotuşi, schimbare nu era decît părelnică. Trebuie să mărturisesc că c1re. Dar tot -fifăcut bisericuţe de astea frumUŞt de groază, am mai avut
am jucat la Saint-Lazare rolul unui ipocrit. În loc să studiez, cînd Manon trebwe s . bi . de femei m-ă cutremur_a -- Hei da - a
stei roc son - ă lamureasca. ' ..
l
că nume e_ ace blindeţepe G... M... sa . . colo la "Hopital''' şt-1
rămîneam singur, îmi treceam vremea gemînd şi tînguindu-mă de
vrăjmăşia sorţii; blestemam închisoarea şi tirania care mă ţinea acolo. puterea sa-1 r:gd :ă luni învaţă regulile c ţf e t-Lazare.
răspuns e-l d t t au·ta folos ca dumneata aici . - au chiar cu moartea de
Cind se intîmpla să
scutur puţin deznădejdea în care mă azvîrlise ruşinea, cădeam iarăşi în
. bis a pe v iaţa s
gheara suferinţelor de dragoste. Lipsa Manonei, nesiguranţa de soarta .ei,
doresc sa- fi tras ninţat cu roc oare . . uzulîngroz.ttoarei• veş.u·
o
teama că poate n-o voi mai vedea niciodată, numai aceste gînduri mi se
învîr.tejau atuncijn creier. Mi-o îmagînam în bratele lui G... M... (gîndul
1? - fost:;u roi-aş fi putut stăpînt a 1 anu-am sleit dintr-o dată
s-ar fi ivit ma.iote- , lui cu turbare de neb roc1tult- să-l răstorn şi să-l
acesta l-am avut de la început), căci departe de abănui că a supus-o la uncat asupra . - însa des a ca . t
aceeaşi pedeapsă ca şi pe mine, eram încredinţat că m-a dat în lături - ar din
. Putere. Tot mi-a mai ram.as -caderii şiciteva ţipete pe stareţ
l umatate fi , tU1·t daca zgomotul • cameră
numai ca să o tă L-aş 0
poată iubi el netulburat. Astfel Î1llÎ treceam zilele şi nopµle; îmi păreau că apuc deberega · o- • ul, ar fi atras ro ·-
abia le-a dat drum n- E • umi pierdusem
durează o eternitate; nu speram să scap astfel decît prin prefăcătorie; cărora stfînSoarea ea - t din mîinile mele. u ros
. . . căl 'ări. Ei l-au scapa .
observam cu grijă faţa stareţului în timp ce cuvinta, ca să înţeleg ce gîndea şi ciţtva . b îmi mai trăgeam sufletul. . . dreptate cerească! mai pot
despre mine; din d,orinţa de a-i plăc:ea îmi făcusem o materie de studiu, ca forţele şi a ia ul g,-em eam printre susproe,
dumneze e. _.
faţă de cel care avea puterea să-mi hotărască soarta. Mi-a fost uşor să - -
O•
_ nea mirşavie'? arul • care-lDl. daduseo
_

recunosc că-mi era perfect binevoitor şi nu m-am mai îndoit că va fi bucuros de el. Mi-a răspuns că stăpîn absolut nu era, dar avea nădejde că, pe mărturia
să mă servească.
Într-o zi, mi-am luat îndrăzneala să-l întreb dacă eliberarea mea atîrna
trăi oaredupa as me_ arunc din nou asupabarb Ulea mea tipetele şi lovitura 1 treceau oricev-aţi putea. . p mele, se priveau UI11l
Am vrut sa ma ·1 Desperar , tA
. - de moarte. Cei de faţă -au ot hi ui Mă zbăteam ca un neo ! plinsete e ede lllf ţ- care nu cunoşteau pnCllla tur 49
încit toţi cei ea a,
bării
48
 p alţii cu tot atîta groază cît .- .
acest timp peruca . 1 nurare. Domnul deG M ..•
staretulw· sa- ma- fină
_şi cravata
· dinŞI de ciudă ca- fu··················lŞI
sese maltr t t f, mdrepta în ,, I 11 1 1111 v ik; sc familia, de vreme ce ea n-a fost părtaşă la închiderea
mea.
făcuseră faima cas .S ai scurt şi să-mi aplicet a a ast el, porunci rhspuns mulţumitor la.a ceastă întrebare căutînd cîteva motive
111 1 1 .11 1111
- N d. e1 amt-Lazare. oate pedepsele care
u, omnule - l-a înf lt11, , < ,1 c mă temeam să i-o pricinuiesc tatii şi în ruşinea ce aş fi resimţit
cesta cu tinerii de f..,,-:1: rduntat atunci stareţul - nune t- • 11 11 11111i. I n cele din urmă mi-a fă găduit să se ducă chiar atunci la locote
sup . <UUJ.Ue ca omnul ca al M • pur am m felul ,,,111 g\'llcral de poliţie, chiar dacă ar fi fost numai ca să preîntîmpinăm
îndrep:ţit: roape nu-mi vine să cred\ eă: s f ts d ob i e d 1 111,1 111 mcă mai. mare din partea domnului G... M... care ieşise de aici în
R. a ta1e fara 111,1111, de şi era destul de puternic ca să se facă temut.
pncmi
. . spunsul I-a scos cu totul din • . . ro aşteptat întoarcerea stareţului cu zbuciumul unui nenorocit în
anuninţmd pe stareţ - l ţiţini pe domnul deG 111111111 sent inţei. Pentru mine era un chin de nedescris să mi-o închipui pe
toţi care ar îndrăzni va 1:une cu botul pe labe ş' ·:·M ... A plecat
Stareţu 1- s a- 1 tea impotrivă. - ' I pe e 1 ' ş1 pe mine_, şi t.111on la "H o pita1·'' În afară de mîrşava faimă a.acestei puşcării nu ştiam cum
pe
C . al 1
s arwtor să-i asat pe călugări -
istorisesc n'UJnaid s - conu că şi el a rămas cu min M 1 1, 1 Ir atată; îmi aminteam unele amănunte auzite despre casa aceea agroazei,
- Ah ' părm'te- .-am spus ecit lince· se mtîmplase· · e. -a rugat , i care îmi răscoleau furiile. Eram atît de hotărît să-i sar în ajutor, cu orice
11 111
· 1
crazunea cea mai c li • • ' P gmd mereu ca un c il . . , i prin orice mijloc incit aş fi dat foc stăreţiei dacă altfel n-aş fi putut ieşi.
1 ,
e fapta pe care nem':111? :,dmchipuieşte-ti barbaria ceaop .-: mc:'tipuieşte-ţi 1\111 stat aşadar să chibzuiesc pe ce cale să apuc dacă se va întîmpla să mai
străpuns uuma·. N . r c e G... Al••· a a vut Jaş1·ta te _mai1osruca, aceasta 1111 (inut închis, împotriva voinţei mele. Mi-am pus mintea la încercare; am
• -amsa-mi · • fire niciodată... Vreau ·c Ah .
a sa o-ţco· mi h111t la rînd toate posibilităţile, dar n-am găsit •nimic care să-mi asigure o
am adăugat hohotindm a. ! liu-a
-I · . . e_ r ':
e uum Plîns. Eşti . .ş a- 1 povestesc tot 1 vaqare fără primejdii şi m-am temut că, după o încercare neizbutită, mă vor
de Manam i tons1t pe scurt povestea dragount _om b Iţi va fi milă de mine '
on 1-am de · . . s e1 vechi şi d • . · I inc la carceră. Aveam cîţiva prieteni de la care aş fi putut nădăjdui un ajutor
de puiaţi de pro rJcns s1!11at1 înfloritoare in care ne :;:em':Ds.ce mă lega , dar prin ce mijloc să le aduc la cunoştinţă situaţia mea? În cele din urmă m-
de G ... M... iubit m oştn servitori, i-am vorbit de re am m te de a fi am oprit asupra unui plan pe care-l crezui destul de dibaci înjghebat ca liâ
drept că am înfăţi e, c1!111 s-a încheiat tîrgul şi fel . propunerile făcute izbutească; l-am lăsat deoparte deocamdată, ca să-l întocmesc mai
- Iac şat totul m felul cel mai favo bil care a fost rupt. E amănunţit după întoarcerea staretului, dacă va mai fi nevoie, adică în cazul;
M .. a- am urmat - de unde ra noua.
. chipurile pentru conve . se trage rîvna depusă de do că demersul acestuia va fi fost zadarnic. Stareţul s-a întors urînd. Nu i-am
putut închide aici dint .rtirea mea. Cu treceread mnul de G... zărit însă pe faţă semnele de bucurie care însoţesc o veste bună.
dar asta nu-i tota· ridi r- s p1ă d0rinţă de răzbunar:.cre s bucur .m-a - I-am vorbit domnului locotenenet-general de poliţie - mi-a spus el -
da, a avut cr ŞI pe ea, cea mai scum - . - aş terta, parmte, dar am ajuns prea tîrziu. Domnul G... M..., cum a plecat de aici s-a dus
glonţ
cato.
avut neruşinarea :ă :f:•I-a făcut ru_şinea să o înckd:: . t ţe_i de poliţie va con:ee:care1 tenţ1ona să-1facă domnul! ! Şl nu se tndoia
mele, 1
că
O cerule M · ea vestea el msuşi, adin . • Op ital. , ŞI a mai _ Ul a eliberarea mea M • ocotenent-genera1
pi;al" ca c a m on,_ fer ecătoarea mea iubită d =·La "Hopital", părinte! 50 · - -a mtrebat apoi de ce num-am
mor de ruşîn . dnurşava femeie pierdută! Und , - ţ? mea, băgată la "Ho-
- e ŞI ·e durere!
vaztndu-mă e aş gasI destulă tărie ca -
sa nu
aline M. m aşa hal de suferinţă b .
. . I-a spus că avent . ' . unul stareţ s-a str -d . - . •
povestisem eu· în ad - 1!1'a ea o cunoaşte sub alt- _a lllt sa mi-o
că domnuld 'a . evar , ştia ca duc o viaţa- dez d _a faţa d e
e M . or onata d •. .
cuni i-ouutUta
pentru mea·
f..,,-:1: ···
toate 1- ··· se mteresase de min . . ' ar IŞt mchipuise
.. e numai din sf - . .
ceea ce afla -acum deI _amunr e ce-i dăduse băteau . ima ş1
pnetenie raportul amănun .a e sc-?imba
lucrurile cu to struna.asta; dar
la el şi i-a înşirat atîtea vorbe rele despre dumneata incit se pregătea să-mi
trimită noi ordine ca să te ţin mai strîns. Îndată însă ce l-am făcut să afle
cum stau lucrurile, mi-/\ părut mult mai îmblînzit; a rîs puţind neînfrînarea
acelui moşulică de G... M... mi-a spus totuşi că e nevoit şă-i dea o satisfacţie,-
stfel că şase luni tot trebuie să stai aici, mai ales că, a adăugat el, şederea la
noi nu poate decît să-ţi folosească. Mi-a dat în grijă să fii bine tratat şi te
âsigur că din partea mea n-ai să ai de ce să te plîngi,
Istorisirea blajinului stareţ a fost destul de lungă ca să-mi lase timp să
mă gîndesc. Mi-am dat seama că-mi pu_n în primejdie tot planul dacă mă
dovedesc prea grăbit să-mi capăt libertatea. I-am spus, dimpotrivi;i, că deoa
rece trebuie să mai rămîn, simt o dulce mîngîiere avînd măcar stima lui.
Păstrîndu-mi cumpătul I-ani rugat apoi să-mi facă un serviciu, fără
însemnătate pentru nimeni, dar care m-ar linişti mult, şi anume, să înştiinţeze
pe un prieten al meu, un sfint preot care locuia la Saint-Sulpice, că mă aflu
51
 -
-. · li · · 1 r tiranilor? A i să
ifi - ilor sup c u o fl
. - . închisorilor, cruc icar , . f ricire pentru su et.?
la Saint-Lazare, şi să-mi permită să primesc vizita lui din cînd în cînd . ,I , ,11111. 1 d 1 t nc t ce chinuieşte trup eVllleo e e mi-o tot arăţi
Favoarea aceasta mi-a fost acordată fără zăbavă. Era vorba cle amicul meu
este " I ' \1, ca rm ttcu, c<1. to dox fără noimă. Fencire_a pe dre t
Tiberge; nu doar că aşteptam de la el ajutorul trebuincios eliberării mele, nu-i decît o I ,,,I ud razme, n par desuferinţe,
dar sau, vorbm? at - pis' re fericire.
avea să pună şi ei umărul, fără măcar să-şi dea seama ce face. Într-un cuvînt, "· " ' tr ac t ă deci cu: rin fi ele căreia t s eştt_sa tr:r 1înkseşi relele
iată care ţ:r planul meu; voiam să-i scriu lui Lescaut şi să-l însărcinez pe el \ 1 ,111rn de nenoroc .p rrinaţiei te face sa gaseştpl lac f . . ·t de ce vezi la
· d· - terea unae- . l capăt enc1 ,
şi pe prieteJ;J.ii noştri comuni să-mi dea drumul. Primul hop de trecut era să .· 11111l'1, aca J?U - • să a1•ungi prm elea un - . - ? O iubesc pe
ajungă scrisoarea în mina lui Lescaut; serviciul acesta trebuia să mi-l facă ., dat fimd ca spen . . lin e asemanatoare · al
', I a, .. . nebunie într-o mc ar . . . lini tit lingă ea. C ea
"
Tiberge. Dar fiindcă el ştia că acesta era fratele iubitei mele, m-am temut , 111m· con r icer suferinţe tind să trăie c fen itikan iroprăştie durere :
că nu va voi să ia asupră-şi acest comision. Atunci iată ,c,e m-am gîndit: să M,, non, şpirm .: ată dar speranţa de a a3 n?e . bita mea mă voi
închid plicul către Lescaut într-alt plic adresat unui alt prieten al meu de socoti I'' n1re merget . ur s gură clipă petrecuta linga:u Totul mi se pare
încredere , . află că umat cuo ărările prih care trec ca sao am.că-i vorba de vreo
pe care să-l rog să-l ducă repede pe cel dintîi la adresă; trebuia neapărat să h, ,păgub1tde toate sup t a ta si dinspre a mea, sau, da eu· o caut
dau ochii cu Lescaut, pentru a pune împreună la cale măsurile de luat; îi l
e I ,,dar la f e Ş l · dinspre p •
ar .
e , - • f ·
• •• ul meu ca c t en c tr
· ea pe care .
scriam astfel să vină laSaînt-Lazare şi să ceară voie să mă vadă dîndu-se atură cu
i,, • i ea vine m spnJID ' ea e de aceeaşi n
drept fratele"meu mai mare, anume sosit la Paris ca să ia cunoştinţă de d ·ose ir:, apo . d cealaltă e tare deparr_e.A mal -e deo natură necuno- .
faptele mele. ,propiata, pe c,nu ·ţi·ş·i trupul, iar ceal ta .
. di - poate s . . - .
Am lăsat deci să mă înţeleg cu el asupra mijloacelor ce ne vor părea mai 11u fcrmţele, a cao . terea credinţei o mcheag .d . dărăt cu paşi
repezi şi mai sigure.Stareţul, din partea lui, a înştiinţat pe Tiberge că scută, e care n :t auzind cum raţionez. D":1 ::;:sebunul-simţ d.U:
doream să-i vorbesc. Credinciosul meu prieten nu mă pierduse cu totul Tibe ge s-adu-se că vorbele mele, nu_n at ; adăugat: "să compari ini-
din vedere, a spus mcruntitm d nelegiuire şi necredinţa_-.ş1 t idee din cele mai
.aflâse despre aventura mea, ştia că eram laSaînt-Lazare şi poate că n11-i părea alcătuiau un so tsm e , ela propus de religie ese o
rău de năpasta care mă lovise, crezînd-o în stare să mă aducă pe calea
datoriei. A venit numaidecît la mine.
Convorbirea noastră a fost cît se poate de prietenoasa. Tiberge ţinea uf.
m:: t
ţ lor tale cu ac .
capătul rme. ruoase". d ba ă de seamă că
să-mi cunoască gîndurile; i-am deschis larg inima, tăinuindu-i numai s j
i-am spus - că nu e fără cusur'm:it explic ceea

fugii mele. · ce
- În ochii tăi, scumpul meu prieten, nu vreau să par ce nu sînt, i-am - Mar!ur1 e a tă raţionamentul meu. Am ur or nefericit, şi
spus. Dacă nădăjduiai să găseşti aci un amic înţelepţit şi cu dorinţele cred nu asupra e1se mdre , tar-uinţa
mea pentru
. un -
. ca conftrazicereînlături
ms în adevăr este una, tu n-at-putea
potolite, tu pnveştl t - dacă . ~ tat sacă
o lucrurile
un uşuratic trezit de pedepsele cerului, într-un cuvînt, o injmă eliberată din - Tiberge! i-am spus, ce uşor poţi să învingi cînd atacurile rămîn fără
lanţurile dragostei, sătulă de farmecele Manonei, îţi făceai" o prea bună împotrivire. Lasă-mă să raţionez la rîndul meu. Poţi pret.inde că ceea. ce
părere despre mîne. Mă găseşti tot aşa cum m-ai lăsat acum patru huii: tot numeşti tu fericire în virtute dăinuie fără suferinţe, fără predici şi nelinişte?
atît de îndrăgostit şi la fel de nefericit din. pricina acestui amor fatal în care
52
îmi caut fericirea vieţii fără să ostenesc.
Mi-a răspuns că mărturi.;, re a aceasta mă face de neiertat, că şi alţii
păcătuiau, amăgiţi şi îmbătaţi de faţsa fericire a viciului, pînă într-atît că-l
preferau sus şi tare virtuţii, dar' pe ei, cel puţin, îi tîrau nălucirile fericirii
dorite, erau victimele aparenţei, în timp ce mie femeia iubită nu-mi aduce
decît păcat şi năpaste, 4eci, dacă alunec cu voinţă în prăpastia nenorocirii
şi a crimei, el ve"dea în asta o contrazicere de idei şi de purtări care nu
face cinste judecăţii mele.
că am dovedit _per ec ca_, din unghiul acesta e ed_er am arad. are că
scopul
· ult nune Numat · Inu vei raspune O • mat -
i ărerea aceasta mi-o s ţm. stei? Cine ar spune că nu-1 se
aseam_ana,.? P infinit superior celui al drago · şi una şi alta de
a
final al virtuţu estet e vorba? Sau despre puterea ceo : după urmări.
Cîţi
aşaf? D ădfud: erinţele. Să judec !r :rdepuţini pe a
ela ne ce . .. _ e tărîmul severei _
"' . . e calea bine1Ul,
dezertori poţi ara pd . ~aşi că dacă exista suf r?1ţe şi P. . tă tirani
şi
rul ·? Poţi raspun e tar - astaz1 nu mat exis · . amo
. înlăturat şi nici ne e?are, viaţă bună şi
liniştită. lţ ele u s d ne denie de oamem
virtu şt duco i iată şi altă diferenţa
crucificart, ca s e,t i amoruri paşnice ş1 orocoaseş, i te înşeală
adesea, voispune atunc stnş ... ul meu, anume ca amor , deş, d
ligia pretinde care vine cu tănem s nJtnd ·t satisfacţii şi bucuru, pe Clll/
re
. nu-ţi îagăduieşte ec1
cel puţin . umilit are . 0
practici triste şi. _ •

./
 . l . .i am dat destule
· · de venire a Ul şi - d t ·
ătise m îna mte d v înt şi a pre a -o ,
' Nu te înspăimînta, am adăugat, văzîndu-1 că se întunecă de mîhnire i, ducă scrisoareao; pr_eg cestei misive. S-a ţinut e_c un,..ru adr.esat lui.
l\ . - nevoia a li ulbăgat ma , ' l ·
,111ii ive ca s ::ei aprimit şi Lesca tJf-c - greutate sub numele fr_ate
, Sîngurul lucru pe care vreau să-l scot în lumină e acesta: ca să dezguşti o Ul "' ,inte des ş . \s - mă vadă, trecm ara- t intrînd în camera mea.
inimă omenească de dragoste, cea mai proastă metodă este să-i defăimezi A doua Zl. a ş1bverourie nespusa- cînd l-am vazu ·.
plăcerile şi să-i făgăduieşti mai multă fericire pe calea virtuţii. Aşa cum sîntem Am simţit o uc . . Manon ş1
111cu. _. hid uşa cu cheia. .d - -mi noutăţi despre -
făcuţi noi, oamenii, un lucrl.l e sigur: fericirea noastră stă în plăcere; desfid
M -aro dus sa roc . . O clipă ' i-am spus,
- Să nu p·ierdem_mei ·f ,ng lanţurile.
a
. ul zil · . care am f ost
pe oricine să-şi facă altă idee.Iar inima nu are nevoie să se întrebe mult ca să
simtă ă dintre toate plăcerile, cele mai dulci sînt acele ale dragostei. Inima f b ca sa- i-a
011mai
r........văZUt din .a1un e1........ alergătura-. ş1
îşi dă curînd .seama că e înşelată cînd i se făgăduiesc altele, mai pline de tla-mi
so_ra şi uns at un - d ă multă
farmec, şi pe urmă nu se mai încrede nici în cele mai sigure promisiuni. M-a asigurat ca nuş arta ei şi a mea dec1t up_ . dar nu i s-a dat
Pr edicatori,voi care vreţi să mă cîrmiţi pe calea virtuţii; spun eţi-mi că his· că n-a aflat de pre„Hso 'tal" de două sau de trei on,
,ne ' . - dus şi la opt ,
această ccrcetăn; ca s-a _ · .. . - _ · lăteşti scump a ta. .
I I cale e neapărat necesară, dar să riu-mi ascundeţi cît e de severă şi voie să- vorbeas_c G M...- am stnga-t ai sa reaba asta e ro pu
anevoioasă. Vă îngădui să stabiliţL_că desfătările amorului sînt trecătoare, că - en r c1t ;b ;ării tale - a urmat L:scau ă cu doi prieteni mei
sînt oprite, că vor fi urmate de suferinţe veşnice şi, ceea ce mă va impresiona - ln pnVUlţe - am stat cîteva ore, llllpreun ama că dat fiind ca
mai mult, că renunţarea la ele va fi cu atît mai măreţ răsplătită cu cît acele uşoară decît crezi. Aseara dinafară şi ne-am_ d se cum roi-ai scris, ar
bucurii jertfite vor fi fost mai dulci şi mai pline de farmec, dar mărturisiţi în ca să cercetăm ca a : ac:e înconjurat de lad : ş treilea şi nu pute
acelaşi timp că aşa cum e plămădită inima noastră, numai ele ne dăruiesc aci ferestrele tale au mta.tem de acolo. Ş-ap 1eşti1 p in urmare nici chip
pe pămînt fericirea desăvîrşită. fi greu de tot sat co. . scări nici frîngbii• Nu va ceva aici, în casa.
Partea din urmă a cuvîntării mele l-a înviorat pe Tjberge. S-a învoit că să introd ce1:11 att1 ţrebui să găseşti un mara e es de'cînd arestul m u
era ceva adevărat în gîndurile mele. Singura obiecţie pe care a adăugat-o a de scăparea al · un-s am examinat tot,_roaia camerei nu-mi mat sta
fost să mă întrebe de ce nu-mi urmez propriile principii, jertfindu-mi drago - Nu - i-am rasp bunăvoinţa stareţulm. ş al iile călugărilor. Dar
stea în nădejdea acelei răsplăţi, despre care îmi făceam o idee atit de înaltă. mai puţin aspru,tri:ertatea să mă plim P:111în hi::cu cheia zişi
- O, dragul meu! i-am răspuns. Ăsta-i punctul meu slab. Recunosc, vai, noapte;
că ar fi de datoria mea să-mi croiesc fapta după vorbă, dar stă oare asta în
putinţa mea? De cîte ajutoare din afară n-aş avea nevoie ca să-uit farmecele în:t:!in : : \lp te_cu uşi :c;::ia e -A_, stai!:ae:=:;;
se puu.iţasa scapn lui cac1 011 se P
iubitei mele! astfel că t>- peste . d i întîrziind puţin 3:supra ' - . . , ?
- Dumnezeu să mă iede, mi-a răspuns Tiberge. Mi se pare că ai
devenit străbătut de u gîfl,.ş· istol? vrei să ucizi pe c ev -.
1 ai putea să-011 ad -1un! răspuns Lescaut :- dar ce dul de omor, înc1t mei
jansenist . - imic ·mat auşo
- Nu ştiu ce am devenit şi nu văd tocmai' limpede ,ce ;ir trebui să t ca a td it de parte
e de mme lul era gin 1
L-am as igur . _ f i înc ărcat pisto . _ _ afli negreşit, seara
devîn, dcţr de simţit, simt prea bine cît adevăr e în doctrina aceea. ev01 e sa ie
Convorbirea
prietenului noastră a avut totuşi o urmare, a reînviat mil adăugatnu- era °:
măcar . . _ am · auta sa t e ' · · tero
- u d oi sau tre i pn e
meu pentru mine. El a înţeles că în viaţa mea dezordonată se află mai multă Adu-011-l mune lădiru llllpreunac
- drum de poartac '. b
·slăbiciune decît porniri rele. Prietenia lui s-a simţit îmboldită, în urmă, să-mi unsprezece, pest -d . dea să pot veni la voi. . ult dar i-a fost degea

=
vînă mai nimic
pomenit mult în ajutor;
despre f'ară el
planul e aş fi pierit,
fugă fără îndoială.
din Saint-Lazare. Totuşi,
L-am rugatnunumai
i-am de-ai noştri. a e} întrebări ca să afle mat ro , . se înfiripa mie în gind,
M-a napadit cu - ·ispravă ca asta, aşa c L011n""' rugat să-şi scurtez
osteneala. I-ams Pus ca o
A;
· butit -Q..LU- t;na
. t decît după ce a lZ • imit cu tot atît de pu
nu_ poate ăreat :ai uşor a dou zi. 1;.avă, încît nimeni nu ş1-ar
1 Jansenism, doctrina lui Jansenius, teolog olandez (1585-1638), prin vizita ca sa poa, - - 1·nfa-ţiş·area lUl eraa 1
care nu se recunoştea omului liberul- arbitru, aşa cum profesează · · tuaoara.
greutate şi_in . om de onoare.
catolicii (n.t.). fi închipU1t ca nu-1_ un i:;5
54
 -bda~tor N-am de
cnnd să te
- uns nera · e,--
• ·

Cînd mi-am văzut în mîini unealta libertăţii mele, aproape că nu m-am I .i, nu-i vorb -de _asta, t ::--:uşa şi-ţi rătnîn cel mai b J,r;:: e
' n1111 t\. \ vrei să aieşti. o:sLe-amluatşil-amrugatpest eţ ace înaintam
îndoit de izbînda planului. Era îndrăzneţ, nebunesc, dar de ce n-aş fi fost în "''Iritcheile pe m s. ilit să se hotărească. Pe masura
z omot S-a vazuts
stare cu motivele ce mă însufleţeau? Observasem, din ziua de cînd mi se I " , fuc . ă re eta cu un oftat:
îngăduia să ies din cameră şi să mă plimb prin galerii, că portarul aducea ,Ir rhidca fiul
citeo uş .'. p fi crezut una ca asta!
ah cme-ar
fi
a de ecare
dată
·
zilnic stareţului, seara, cheile de la toate uşile şi după aceea se lăsa o
Ah,-z o;, părinte, repetam e partea :.:rudea drumul către uşa
tăcere adîncă în toată casa, semn că toţi s-au retras în chiliile lor. Puteam Făr g . l din urmă la bariera care - d hidă şi eu stăteam
fără piedică să trec, printr-o galerie de comunicaţie, din camera mea Am a1uns tn cee . stareţul se grăbea sao. esc - tindu-mă
în·aceea a stareţului. Hotărîsem să-i iau cheile, înspăimîntîndu-1 cu pistolul 111 ,.r dinspr stradă..P: : tr-o mină şi cu a_rma în ::ă:ca ă,
dacă se împotrivea şi să mă servesc de el ca să ies în stradă. Am aşteptat auzind
cu nerăbdare clipa potrivită. Portarul a venit, ca de obice pelaceasurile 111 palele 111;1, :u 1 servitor care dormea mt -oc ţul l-a crezut în stare
nouă. Am lăsat
să mai treacă o oră, ca să fiu sigur că toţi călugării şi servitorii au adormit.
Şi
1
l: ;:! :,; s ă; :!!i a :x:s !:;:evede;;•ă
, pună mma p . mme! 1- os care s-a aruncat asupra -e
s:;!:0
am plecat, cu arma într-o mină şi cu luminarea aprinsă în cealaltă. Am ,jotor. Era vl Jg:nc: :- i-am trimis un glo t tnp e. i-am spus cu
bătut încetişor la uşa stareţului ca să-l trezesc îară gălăgie. La a doua lI' n- : s :t /a tîm l;t dlîn p ric :ă ::\s;;ă eşte c ai început! Şi
bătaie m-a auzit şi închipuindu-şi desigur că batevreun călugăr care se . e călăuzei me e.0 ar
simţea rău şi avea nevoie să fie ajutorat, s-a sculat din pat să deschidă. A avut oarecare _semeţi din urmă. . . . - - uflînd u ·.rat. La
totuşi prevederea să întrebe prin uşă cine este şice vrea. Am fost nevoit să-mi \-am îm.ptnS spre şa- hidă. Am ieşit tn strada as - f- ă,:.ui
spun numele, dar mi-am luat un ton plîngăreţ ca să-l fac să creadă că mă N-a îndrăzntt sa nu desc - ştepta cu doi prietem, dupac_dum -
ag,..,,;.,e
simt rău. . . • 1 Lescaut ma a ' - u într-a evar a=
- Ha, dumneata eşti, fiule, mi-a spus deschizînd uşa. Ce te aduce la patru paşt mat mc o t întrebă dacă i paruse sa
se. Ne-am îndepărtat. Lescau
mine atît de tîrziu?
Am intrat înăuntru, l-am tras în colţul cel mai îndepărtat de uşă şi i-
am . d · ~arcat?
spus
e răspicat că mi-e peste putinţă să mai stau la Saint-Lazare, că noaptea t d p isto1 · l · a us mc · · • fi
un pocne e. : al i-am spus. De ce mt -at f- ă de care aş mat t
prielnică pentru a ieşi fără să fiu văzut şi că mă încredeam în prietenia lui, -E vma dumtt e, "t căa avut prevederea asta, ar . un birt unde
nădăjduind că va consimţii să-mi deschidă uşa sau să-mi d·ea cheile ca să o Totuşi i-am mulţ_um1 Ne-am petrecut noaptea mtr- .l ni Dar

J: :::c:=
deschid eu. stat multă vreme la _Samt: L: incare fusesem tin:ut p roape :e1u
Încrederea ce o arătam îllua pe nepregătite. A rămas cîtva timp cu animai prins puten dupap - . ere· sufeream cumplit fara an .. am dorit
ochii aţintiţi asupra mea, fără să-mi răspundă. Cum n-aveam vreme de 0

am început nu m- :: : s ă t : r e- sp % : : ii priveşte,
arătase, dardin
că nou vorba; fiind
libertatea i-am spus că sînt
cel mai de foarte mişcattoate
preţ dintre de bunătatea
bunurile,ce-mi
mai . decît în acest scop. Cu a3uto . .
ales pentru mine căruia îi fusese răpită pe nedrept, eram hotărit să mi-o libertatea . . . . ta . . înfăţişă lucrurile
capăt chiar în acea noapte, cu orice preţ, şi de teamă să nu-i vină pofta să îmi voi punem J C t :: ilipseau judecata şi rev_edere , t pas să strîngem
ridice glasul ca să cheme pe cineva, i-am jucat în lumină vrednicul temei de Lescaut: arm:aba asta, spuse el, treb a sa -pon uan ce s- întîmplat la
tăcere- pe aşa cum erau, tn tr laS aint-L azare ş1 n onr oc rre de oliţie va
Uncare-l ţineam
pistol? sub haina
a tresărit meafiule,
el. Cum, strînsă pe să-mi
vrei corp. ridici viaţa?· Aşa mă
hăt rile; evadarae mea def - - ·mdoială· locotenentul-genera.l - pmă
I'
expun
. - f - zgomot, ara . ' . d că nu vreau sa
i
ieşire uu::c:işi;,ţele lui sînt lungi.I·; r / lu c ru era să st au asc ns,
ins=_
răsplăteşti pentru stima şi consideraţia ce ţi-am arătat?, multă judecată ca să mă faci să ajung acolo, dar înţelege, vreau să fiu liber şi
- Ferească dumnezeu, părinte, i-am răspuns. Eşti preadeştept şi ai sînt atît de hotărît să ie·s de ai incit dacă planul meu se năruie· din pricina
prea
p ne sa . - . Saint-Lazare, ce mat . -bu fnirea de fun nevoie ca n tot astfel era şi omul acoperit_, maca: - tingă Era un sfat
ea la ceva _mart a_u d : : va zile, atît cît' va .fi mţelept, dar .o tr vi e au deloc cu
duşmanilor mei sa ses I: :...eala si cruţarea nu se dor_;,..d
dumitale, s-a isprăvit atunci şi cu dumneata. . -•
care trebuia sa-1 ur
rneze nceuu ' - · 1 petrece
· _ . •t să făgăduiesc ca-mt vo
=
- Dar, fiule dragă- abîguit el speriat şi galben ca ceara - ce ţi-am înfălc ăr ar ea mea; m-am margtnt 57
făcut eu? din ce pricină îmi doreşti moartea?
56
 ziuaurm ă toa·re. Lescaut m-a încuiat în camera lui şi am rămas acolop ină .
t,
b1 1· 1 dca oua- culmi neputînd fi egalate decî1
despre
seara. 1111111 1 \l' m e ee _ . a văzut-o niciodată pe Manon,

;
, I l,,l , 1. tt a. Mi-a raspun_s _ca, ţş1;u ceea carea fost iubita batrînului
O parte din timpul acesta l-am petrecut întocmind planuri şi născocind
1 11 , 11I 1iudu-c e ea_, d ca-i :; a despre partea cc-o avuses m u
felurite mijloace ca să vin în ajutor Manonei. Eram bine încredinţat că în
' I\ Nu m-am mdo1l ca_era. _o .. ult adăucrindu-mi un ment prm
închisoarea ei se putea pătrunde şi mai greu, decît la Saint-Lazare. Numa i
putea fi vorbă de forţă şi violenţă, trebuia găsit un tertip ; dar nicize iţ a
i,
-.
1,1 aventura ş1, cas -
. -
, I , cc-1 aratam, 1-am
1 . , povestit
.
.
tot i
a l iştlg mat m '
ce. ru se
e,---
,
• •
. ·mtunplai)e Manonet ş1mie.
.
. inima mea c. pun acum 10
născocirilor n-ar fi ştiut de unde să înceapă. Nu vedeam nici o zare del
umin,ă astfel că am amînat să examinez mai bine lucrurile după ce voi luac ît l,tla, domnule: am _cont_1: :t 1 :{ !1sc um p ·. u m-am ferit s
eva informaţii asupra mtocmirii n 11111 dumital .Ammdou_a de cn ros. ap01, fiinde, ..1,em cam.aceeaşi
La căderea nopţii, care-mi interioare a "Hâpital"-ului.
reda libertatea, l-am rugat pe Lescaut să mă , I 1l', pentru ca am afl t it eş . . gş· •m m· c linările noastre. • d A
- ·d · - exista potnvtre 1 . d. de s11 l.:cn ale şt can oare.
" t,, nada J m ese ca -d
în. o(ească pînă acolo. Am legat vorbă cu unul dintre portari care mi-a părul · t de ceasta ova a •
/\ părut foartt:d rru ca .. ţ-im;ne frum1 J.SC pe care OU lll
mai cu bun-simţ M-am dat drept un străin care auzise chipurile laude mari '
, , 1 un · ca un om e lum, e I.Il1, e · trat cu 1m .....,..._...•. M -<1 -,pus că v.i.zita mea o
despre închisoare. despre ordinea în care era ţinută. I-am cerut cele mai • d ţ1 ade e,1 a 1e p1er z1. .d
mici 1111m poţi să le capeţi, arpo .f . . ca· pr etenia• ,-) arăt o a con·1
era
amănunte şi, din una m alta, am ajuns să întreb despre administratori, . . ul - - lărilor lui enc1 e, - . . vi
punem nnd 10t1mp . -d , sa'-"' merite pnn l ,tul cucare ma va se :
rugindu-.l a-mi pună numele lor şi cc atribuţii aveau. Răspunsul său la
ultima mtrcbare m,-a zanrn,lit m creier un gînd îmbucurător pe care l-am şi d1L'f>l un bun preţ1 ::; ş1 se va strau deoarecea :,pu . el, avea prea puţrna
Nu a fagăduit să llll-O redc;a p1.; I\-1anon,- f ·t' :- -mi t.nksnească plăcerea
pus la lucru. Am rnt rebat, ca fii n J ceva neapărat trebuitor în scopurile . . . . d aceea. dar ::, a o en Sd - •
III eccre şi nu era igur ruc1 e . , tinta ·a l,a mi-o readuca lll braţe.
mele, dacă domnii acua au cupiî Pamicul mi-a răspuns că informaţii
sigure nu da; ştia numai câ domnul de T..., unul din principalii administra
mi-ar putea ele a o vedea şi să încerce tot e-t v s a mip_u 'dU1d1lor lui <lecit aş fi fost faţă
d ·
tori, avea un fiu în \.În,t dL m urătoarc; 11 văzuse venind adeseori cu tatăl • ul 't de nehotanrea aga toa c :am m
său Am rămaş m?-1 m.
la "Hâpital". Ştirea ac- asta îmi era de ajuns. Am curmat îndată vorba şi \unu
de o prea \'1e as1gurar ca nu
. va ind 1h,u donnţel_e. Ve
l , · i , care mă încmta. Intr-un
moderaţia ofertelors a l d v da <le ::,in<. nuu; .
înlorcîndu-mă acasă u Lescaut, i-am împarlaşit planul care-mi încolţise în oe
ult. e din o_ d
b 11 . ( hlar ,'-1 numai făgăduiala ca- ,ţ o voi
minte. cuvînt, speramm lll - aJutoru flLo.., , ntt 1 d j
-, am aratat ce sun eam,
- Îmi închipui - i-am zis- câ domnul de T..., fiul , fiind bogat şi de vedea pe Manon m- fi facut s sar mal , cr1.,J alui. nici eu nu er om
bună
fa1nilie, trebuie să fie dedat plăc1;ntor ca mai toţi tinerii de Vt rst a lui. Nu numai în parte, dar mtr-un m? are ne tm1 i m pentru ca eram
se lenie- rău Ne-am îmbrăţişat cu toata ag o ::;u:a. iubitor şi gf!neros
poate să fie un duşman al· femeilor, nici atît de ridicol 10c1l sa nu deao mină • . . . _ - a} u.11ui
·linarea hrc· mca
. d ·
de ajutor într-o avenl.ura de dragoste. Mi-am pus în minte să-l fac părtaş la amîndoi buru la uuma,
· pnn llll,;
:- ă d l' ::,L'un" ""',.,, ffi.l dădea le-a m, ş· 1
Dovezi1t;
liberarea Manonei. Da â \a fi fiind un om cumsecade şi cu simţire, ne va către un alt om care-1 seaman. . I" ·1 e ,. , tuund seama ca, abia ieşit
· ajuta din generozitate. Dac,\ nu e minat de acest sim .-m1int, tot va face el ceva mai departe; chibzuind asupr_a ummp 11 > m.i.; llleril punga lui stăruind sa
pcn.truo fatăd răgut ă, macar în năde jdea că se va înfrupta din darurile de la Saint-Lazare,
• eram
· d desam
0 iau: N-am pn nu t, ar
gurţmut sa-1m,
str':111 •
spun • d · al
_ l un"lat-, f>Î prieter ua c
ei.
Trebuie să-l văd; nu mai amm dccît pîna mîine. Mă simt atît de îmbărbătat ul d ul •u Da1..a p, LO 1 ,.,. '1 • UID Jl
de planul meu, încît văd în asta un cmn bun. -E pream t, omn mi;.: amin ' 1P'a t loata viaţa. Iard aca-
Lescaut a recunoscut şi el că c ra ceva adevărat în ideea mea şi că aveam
oarecare :orti de izbîn<lă pe calea asla. Noaptea am petrecut-o în mai puţină
triMcte. mă faci să o revăd pe iubita mea Manon, it1r i ·a/ inJu-mi swgele ca să
A doua zi dimineaţa, m-am 1mbrăcat mai curătel, pe cit mi-a fost cu .m. n v. ei da-O libe,iă pe fiin.ţa ac.eat sta scump· ' 11 ;
te servesc nu mă voi s c U; ttad ă ct aru fr<at ,ira i locul unde să
ne Nu
• ne-am
• d desparµt.
- ec aP_. d'm buna al, numa am.mat pe a doua
za acee ·,
revedem chi arm upa -am.ia , . ' . _, la. ora patru, apm
, I am
putinţa în halul de sărăcie în care mă aflam, şi m-am dus cu o birjă la locuinţa · afenea undi; a em1 ,.. · · ·
zi. L-am aştept t 10tr-o eul "Hopital l ra\cr::;md curtea închisoru im.1
domnului deT ... L-a mirai vizita unui necunoscut. Fizionomia acestui tînăr pornit împreuna pe drnm spre .
şi politeţea cu care m-a primit mi-au părut semne bune. I-am spus lămurit ce tremurau genunchii.
vreau; ca să-i îmboldesc ·imţă mintele fireşti, i-am vorbit de pasiunea meaş i
58 59
 L • .

· mele uterea
·-· drago
. s ( el.111Uzice
.1 • • • ,, :... ,
.
' pncma atitor J • • . • • vi •c:uca ac -
a1ung să o Văd pe ura rlllUf._ Şl nelinişti. CeruleI ţ" w:n, ata,peidolul ini ...
;:
, ma a cu · • me-ma 1n • - - t rn rc se găsea ea şi despre aceea dincare eu abia scăpasem. Domnul
11 11 111
Domnul de T a v - . mme ce vrei, o altă fav: v:iaţa măcar pînă I, I ne t consolat prin noi făgăduieli că se va pune în mişcare cu tot sufletul
mulţumească
· • ofienn.-·d·
' rb1t cu
u-ş1se portarul
· u·1 • şi cîţ1·"ap· • o:11:eazm crmai
nu-ţ1 t ţ cer!
· " - 1 nr curme chinurile. Ne'-a sfăţuit să nu lungim prea mult convorbirea ca
ar ipa m care s e afl rv: ic em măsuraîn . ' 0 i segra
beau săl-
a 1 • a ce1ula Man . care atirnau d . .I , mai uşor să ne înlesnească altele. Cu foarte multă greutate ne-a făcui
. cea m grija căr U·J one1, ne-a condus 1 e e1. I s-a arăta t
mgr • a era ea d t - . aco o un g di , 1n imim sfatul. Manon mai ales nu se putea hotărî să mă vadă plecînd.
• hi?Ziloare,
mc soare. Mi-a cheia celule.i.-L -am
răspuns a mtrebat
• ş1 care cum ţinea
îşit în . mîn 3:D, tocmai
a -o arche1e uriaşă I >,• 1 ·ută de ori m-am sculat şi ea m-a apăsat înapoi pe scaun, sau mă trăgea
uncat vreo vorbă . - c-ae de o blîndeţe în rec-e vre!Dea Manon fu ii, h tine şi de miini. . ,
saptămîni de 1a v . mai aspra; că a plîns făr- gere ca! niciodată nu i - Vai! unde mă laşi? Cine mă poate asigura că o să te mai văd?
cu mai mult cur . enire,_ dar de cîtăva vreme a c9n tenire m cele dintii a Domnul de T... îi făgădui că o să vină cît de des să o vadă, împreună cu
d • a.J, e mai răbd- pare ca-şi · şase
e c1teva ceasuri pe l atoare şi coase de dimin n eşte nenorocirea min e, şi adăugă glumeţ:
a fost ţinută c11ar t . aree petrece citind.-L am .. e ţa pmă seara înafar ~ - Unde te lăsăm? Păi locul ăsta nu trebuie Să-l mai numim "Hâpital", e
nu i-a lipsit ni . d ' - a dat toate asigurăriJ· -m ai mtrebat pe gardiand Vc rsailles,·do amnă, de cînd în cuprinsul lui sălăşluieşte o fiinţă care merită
c10 ata. , e ca tot ce ear n - aca
. . Ne apropiasemd . eaparat trebuitor domnească peste toate inimile.
nulUJ de T . e uşa e1. Inima ;n-,;b t- - leşind de acolo, am dat un bacşiş bun gardianului ca să-l oblig să aibă
··· · a eaneb
- Intră sin . unşete. I-am spus dom- Krijă de Manon cu mai mult îndemn. Omul avea un suflet mai puţin josnic şi
mult, Văz indu- ş1 vesteşte-o că am veni . 111pru decît f'artatii lui. Fusese de faţă la întrevederea noastră, duioasa
Uşane a pen ea ştep tate. t. Mate m să nu se tulbur scenă petrecută i-a mişcat inima. Ludovicul de aur pe care i l-am întins în
. -a 10st deschi - e prea dar mi 1-a aJ!.pit şi mai mult; pe cînd coborau în curte m-a tras la o parte. .
vorbea D sa. Eu am rămas . .
că era unul din. . o _ul deT...îi spuneaca ~ !°g , ţ dar auzeam tot ce
măuntur - .Do mnule - mi-a spus - dacă aţi binevoi să mă luaţi în serviciul
c u cea·mai vie grpnetenu -b. m e1ş1
· • .tmea mult la feVine . .sa -1ad uca- puţmă. mîngiie se
dumn avoastră, sau măcar să-mi daţi o recompensă cuviincioasă ca să fiu
mă aducă 1a pici;arrre, d că va afla, în fine :1crrea noa tră. Ea 1-a înter b : •; despăgubit de pierderea slujbei ce o am, cred că mi-ar fi uşor s-o scot de
putea ea dori. ele e1 tot atît de iubit rt amt evenit. El i-a făgăduit aici pe domnişoara Manon.·
: ' Am ciulit urechea la propunerea lui şi cu toate că eram lefter, i-am
• . ' o aht de credin . sa
- Cmd? a întrebatM . c1os pe cit ar făgăduit marea cu sarea, depăşindu-i cu.mult nădejdile. În sinea mea soco
- Şi astăzi . - anon. . . team că voi fi o dată în stare să răsplătesc un om de condiţia lui.
-e . , 1-a raspun 1
sas ască p l c,dacă aş:
- anon a mfeles că
uşa. Ne-am · b_ .
ş . .
eram acolo A -
p:
e aceasta fericită nu va înf ..
·
rrzia, ar putea
- Fii bine încredinţat, dragul meu, că voi face pentru tine tot ce
veidori;
norocul tău va merge mină în mină cu al meu.
•
j _ . Im raţ1şat cu înfJ_- - • ruu Intra t tocm · · , Am voit să ştiu de ce mijloace plănuia să se folosească.
-
esp ţu-e de trei Junoi carare, cu acea vă . ai cmd a ?ăvălea spre
'usp ă, jumătăţi de ex!;:a de- ulce simţită d:::n:Jt dUJoş e pe care - De nici un altul decît să-i deschidse' ara uşa celulei şi să o însoţesc pînă
o
alcatUit timp de un fi aţu, mu de nume de dr e lor Indrăgostiţi la poarta din stradă, unde dumneavoastră trebuie să staţi gata să o primiţi.
'... s ert de ceas o scena~ 1 goste Wcărcate ded . L-am întrebat dacă nu era primejdie să fie recunoscută pe cî_nd trecea
. - .Te Pizmuie - . care -a md • or,
UoJş a i'. p e domnul de prin ganguri şi curţi. A recunoscut că oarecare primejdie putea fi, dar ca să
onos viitor i . se mi-a spus, silindu - - faci ceva, trebuie să încerci. Deşi îmi creştea inima văzîndu-1 atît de hotărît,
. - D a, aş dispreţuit o iubită
- prefera • -ma sa stau jos - chiar . am chemat şi pe domnul de T... să-i comunic planul şi singurul motiv care-l
. a tti de frumoasă şi . . - celUI mai
gurTfericirea dea c.· • b?ate unpărăţille din 111...... p s1onat . făcea îndo1elnic pentru mine. El i-a găsit mai multe cusururi. A fost de părere
otdrestul
atît 11 iu It ........e - i-am că Manon putea să scap·e în felul acesta, dar, dacă va fi recunoscută, a
ded . spus - ca să-mi urmat
,apo e. .
. . ea. el, dacă va fi arestată fugind, s-ar putea să fie pierdută pentru totdeauna.·
vestit mtîmplărileonte1conv:
ei ş.
b" .
or tn a fost nespu'sd ed . . .
I eu pe ale mele. Am 11n Uios. Biata Manon - Şi altminteri va fi greu, ne-a prevenit el. Va trebui să plecaţi
p s amar vorbindd imediat din Paris; aici, niciodată nu veţi fi la adăpost dţ cercetări. Iar
espre urmărirea se va face cu mu1tă străşnicie acum, atît în ce te priveşte pe
dumneata, cît şi pe
.,
 ea. Un bărbat se poate strecura uşor cînd e singur, dar îi este cu neputinţă să . . -, . ul elcan-avea chef să- ş1
·mc h isoare
I, rămînă necunoscut cînd e insoţit de o femeie frumoasă. ,I Ma nonc ra o Făcea
111 ""' fată răpită din
pe delicatul, tt ăl?s.
şi
;.i" casă sămă nufac&fiusa-i
- ·
silit
' 111111 ,ll- drugul m u. prea aproape de Hopit
Oricît temei mi se părea că are acest raţionament, n-a putut apăsapr ea III li , 1111 Il . ,ur sa · şi eram
greu, în mintea mea, asupra nădejdii atît de apropiată dea o vedea liberă • · d · deaur.
pe h 1111ş o rul ._, .
li ' " us - ai de cîştigat 1 o c N -am îndreptat
ii I .,ci din gur-a i- sfip a1·utat să dau foc mchisoulrud. Te ne-a părăsit

:c=.
li Manon. I-am spus asta domnului de T... şi l-am rugat să îngăduie amorului
puţină imprudenţă şi îndr ăzneală. Am adăugat că am în adevăr de gînd să sta nu-ar · · domn e ···
li părăsesc Parisul şi să mă sta bilesc, cum mai făcusem, într-un sat vecin. Ne- b
I vora a ·a Lescaut. Fiind ttrzm_, . ul rămas cu noi.
am
>11pI
înţeles aşadar cu gardianul să nu amînăm planul mai mult de ziua următoare. I",, .11I al'r l t d c:.ă sănevadă do a- fucît amînd i u

I
.
Şi ca să asigurăm evadarea, pe cit ne sta în putinţă, am stabilit să aducem şi 111 ii,"'",f ag,,dum M on atît de strms lipita . îi simţeam lacrimile
pentru Manon haine bărbăteşti, ca să nu bată la ochi ieşirea unei femei. Nu o \incam pe . Ea plingea ·de buc ne, • ca să intrăm la
prea era uşor să intri cu hainele, îns ă darul născocitor nu-mi lipsea. Am t' dec1t un loc. b ·t sa cobonm,
,11 up,,mm carea "ii mei. Dar cînd a tre -· ă cu urmări funeste.
rugat
numai atît pe domnul de T... : să se îmbrace a doua .zi cu două vesteuş o ar, I",hngm du- s e . p t :: mine şi birjar o nouă cior_o;:! căeraprea mare
e una peste alta; cit pentru rest, mă însărcinam eu. I, M ,n l, s-a :t?' -duisem un ludov <:, nu num udovicul. L-am c em t p
M, ca1am ca-1 aga - pentru '-a nu aveam b • ce încurcatura ma
Ne-am întorsa doua zi dimineaţa Ia "Hopital". Aduceam pentru Manon ·. d ai cu seama la uree e m . . t
lenjerie, ciorapi lungi; pe deasupra tunicii mele strînse pe corp, împius ese m I i.ir 1şul, ar ro borît pină la uşă. I-am.p s ·t săcruţe pebir1ar1, Lescau
. I c:-.a<.u: t carea co_ de felul lU1 şi nu prea o?1şnw
o mantie largă sub care nu se vedea cît de umflate erau buzunarele. N-am
,,tlam. Cam repezit urată bătaie de JOC. anului!
rămas decîto clipă în celulă. Domnul de T... i-a lăsat Manonei una din cele
două veste, iar eu i-am dat tunica, rundu-mi destul mant ia. Credeam că mia răspuns că st::Hab,Douăzeci de eţ\ n: dăm de gol. M -
_ Unludovic _ . arăt pnn semne ca O _ b"· ar
are tot ce-i trebuie, cind colo văzui că am uitat de pantaloni. 1 Uitarea unui
obiect atît de necesar ne-ar fi făcut să pufnim de rîs,. dacă n-ar fi fost atît de Acestuia1 Degeaba in:ă :_:np: : r cînd u-sc
: dă au in
1
':1"eas : : : :: / al:
mare încurcătura în care ne punea. Eram desperat că un fleac ca acela era în
smuls bastonul din e să cadii i.n u,u e un_ . d - a fost înşelat, dar ca
stare să ne împ ie d ice. M-am hotărît atunci să ies din celulă fără
se mai intim.plase !'e:â ică adatb1C1 ca or str1 ..cJar degeaba. Fug
pantaloni. I-am
l_m unumi uşche t a,r cac beroat: tat! Opreşte. - . ştiinteze
lăsat lui Manon pe ai mei. Mantia era lungă, îmi venea pînă la genunchi; i-am poliţia. .
mai prins poalele cu citeva ace, ca să pot păşi cuviincios pragul porţii · de el L-amc . căs-adussam •
închisorii. o să m linişte cumplită. Er sigur L dumneata acasă nu mai
mi-apncmu1tone . - i am spus lw Lescaut. a .. numaidecit
Restul zilei mi-a părut nesfirşit de lung, de nesuferit. În cele din urmă
- M ă dai de -n p a ,b.- să ne înde pă rtam. d e a i
s-a lăsat noaptea; ne-am dus la "Hopital" cu o caretă pe care am oprit-o mai • .
e1·dioasa .
stradă. ţa T s1guran.
sîntemm r e u1e . . braţul. şi dam
e ieşit
d in
la vale dep o art .ă N-am aşteptat mult şi s-a ivit Manon cu călăuzul ei. p run _
repe . videnţa întirnplăn1e. Am dat Man_? e E de
Portiera era deschisă; s-au urcat amindoi într-o clipă. Am primit-o în braţe mirare cum înlănţme prot a carui fata n-am
pe iubita Lescaut ne-a_întova a rsau şase minute, cînd un bar :;ă îndoială tl uta,
mea care tremura ca o frunză. Birjarul a întrebat unde să meargă. Mergeama b .de cu;, - l-a recunoscut pe Lescaut. are l-a pus în aplicar .
1a_
- Mergi la marginea pămîntului - i-ain spus - du-mă într-un loc unde putut-o vedeam rir;,ile casei cu ticălosul_ scop pe_c d scărcat pistolul 1D
să nu pot fi despărţit niciodată de Manon.
pîndind prin îropreJU t'a sp tresărind şiloi-a
Elanul acesta pe cam nu mi 1-arn putut stăpîni era să mă bage într-o
mare încurcătură. Pe birjar l-au pus pe gînduri vorbele mele şi cînd i-am
s-a făcut nevăzUt. Les tgun ă ajutorezi un cad vr
piept.Ha! sda-ş\ t
- Uite-l _!)e- sc :- eară supeul cu îngeru! - se jos şi nu mai dădea
numit, ceva mai în urmă, strada und e trebuia să ne ducă, m- ia răspuns că Indata up_ writ•o pe Manon sa '. care nu va intîrna sa
r·uci· un semn de viaţa. Ama
e teme să nu-l bag în vreun bucluc; sărea în ochi doar că tinree l ul acela . · ă temeams - nu ne . al tul pe Ouli .c10
aresteze straJa, ară cca
, .djntî1
•
frumos
e de prisos
- ş1Am apuc,at ·unpreună cu ea şi vde e spaima,
apomi , . abiao susţineam
b .· Inul
se iveas ca. d Manon tremura t dar cînd i rJar
1 Culota scurtă pînă la genunchi de und·e incepeau cior.apii (n.t.). . ·şa cu -stra a. . b" ·- Ne-am urca' .
care se mcruc1 -tul străduţei o trJa. d- t de care să fiu sigur'
sfirşit, am zări la capa_ am rămas fistîcit. Un a apos 63
62 întreba- unde sa ne duca,
 . ult de tot'? am întrebat-o.
un prieten d·e toată încrederea, la care să îndrăznesc să alerg, nu aveam; mă 111tr 11 , adar m .
aflam apoi şi fără bani, îmi rămăsese în pungă ceva mai mult de jumătate ,1111\l dec,•· t. părăseşti
ot să-ţi spun.
niciodată'? . deverit-o cu atîtea
de
pistol. Frica şi oboseala o zguduiseră atît de tare pe Manon, că şedea ,1 ,1 maip . - uns şi asigurarea şi-a a. dată .
lîngă u,\
11 . îmi părea peste putmţa sa .
,, c od _ată' ·. nu-a ră· dîn ce pricma
mine aproape leşinată. Mie îmi vuia capul gîndindu-mă la asasinarea lui rasp . - - ie uite vreo · _.

:::ai
NIi,
Lescaut, şi nici teama de strajă nu-mi trecuse. Ce hotărîre să iau? Din
mi-am amintit de hanul din Chaillot unde stătusem cu Manon cîteva zile, ,,1 111 , ,I Jttr mnte:S 1 credîntat c Manon degrabă u.era
I 1 ,1.ii, una .a'!1într-atît'? Dar era şi fluşt all du-seîntr-un rastllllP
r!
atunci cînd alesesem acest sat ca loc de şedere. Nădăjduiam nu numai să fim , I 111 ,•I •u l p1 a - inusemairecunoşt aCllld, -· uînbelşug.Măgăseam
acolo în sigurantă, dar şi să trăim cîtva timP. fără să ne zorească nimeni cu • ' 11_11 un d; ea _msaş înfaţaochilorfemeicaretraia ele-adepăşitpetoat
plata. 1li ,, 11 ,c ş1 nevoi, a e a ...-. de felul acesta, un car_ tură întîmplata
- Du-ne la Chaillot, am spus birjarului. • ul unei mcer---• · placuta aven
1111 11m1m a) undin mi s-a tras cea mai ne.
verea ce mi se cuvenea
N-a vrut să meargă aşa de.Parte decît dacă-i plătesc un pistol: alt motiv I t.,llc ş1
1 1
care .
0
f--:'·e caa meaşicua
de
îmiîncurcătură pentru mine. În sfirşit, ne-am înv it cu şase franci, atîta cit • b - bat dîntr- au.uu ·
mai rămăsese în pungă. i nelată unui ar . -b't - merg chiar a doua zi
. . -am gra 1 sa . • i
Pe drum am încercat să astîmpăr durerea Manonei, dar mie, despera 111i. • d . 1-b iciunea amîndoi de albitunş
l aceastam,
unoscm u-si a telui ei şi nevoia ce av am ebuiască să născocesc

_?in:
rea îmi rodea sufletul în acest timp. Mi-aş fi căutat moartea prin o mie de " Paris. oartea fraotive îndestulătoare, .sa nu_ ui căvreau să toc sc
chipuri, dacă n-aş fi tinut în brate singurul bun care mă lega de viată. Numai mbrăcăJJUilte e unind Manonei şi hangt . . luat-ola picior
acest gînd îmi dădea putere să trăiesc. "O am măcar pe ea - îmi ziceam - mă t i tltele. Aµl ieşit :ai Eramsilit să merg pe JOS ş Cîteva clipe
iubeşte, e a inea. Zică Tiberge ce-o voi, eu nu am lîngă mine o fantomă a
fericirii. Aş putea să privesc năruindu-se lumea, fără să mă doară. De ce?
o caretă, dar mă lau . n de. plănuisem să fac
nă la Cours-la Re_m , unh . neapărat,casă-nuorm Ul
o . se gîndurile şi să
Pentru că nu-mi r e un pic de dragoste pentru altceva". \l' - . ,:..,.,teumtre uiau
Purtam în adevăr în mine acest simtămint, totuşi, în timp ce ioguratate şi 1llll9 • . - • şiargumente
nesocoteam d ce am de făcut la -. - împresurat o mare de cugetart
astfel toate bunurile lumii; înţelegean, că aş fi avut nevoie măcar de o mică " tpe1arba,ma .

parte' din ele, ca să pot dispreţui, cu şi mai multă măreţie, restul. Iubirea e ;asinat? Mi-a răspuns că, aricit a durut-o întîmplarea aceasta, pricina alorii
nai tare decît belşugul, mai puternică decît comorile şi bogăţia, totuşi îi feţei este numai despărţirea noastră, suferinţa celor trei luni pe care
:rebuie ajutorul lor şi niciodată nu-l cuprinde mai arunc desperarea pe -a trăit fără mine.
ndrăgostitul gingaş plămădit decît atunci cînd, împins de nevoie, se vede
·edus fără voia lui, la grosolănia sufletelor cele mai josnice.
Era ceasul unsprezece cînd am ajuns la Chaillot. Ne-au, primit bine la
1an, ca pe nişte cunoştinţe plăcute; nimeni nu s-a mirat că o vede pe Manon
n haine bărbăteşti, lumea fiind deprinsă şi la Paris, şi în împrejurimi, cu
emeile gătite în ţot felul. Am făcut să fie servită cu tot ce-aveau mai bun, ca
i cum aş fi fost cu buzunarele doldora. Manon habar n-avea că sufăr de lipsa _
anilor. M-am ferit să-i ;pun ceva; luasem hotărîrea să mă întorc a doua zi
1 Paris, singur ca să caut vreun leac la boala asta supărătoare.
Privind-o pe cînd mînca, Manon mi-a părut palidă, slăbită. La
"Hâpital" u observasem asta, fiindcă în celula ei nu prea era lumină. Am
întrebat-o acă arată aşa din pricina spaimei prin care a trecut, văzînd
pe frate-său
 M-am aşeza . dus la trei puncte. denie de nevoi
. • puţm, s-au re ul • d, pentrU o sume .d 1
care, puţin cie . d bani. în prîm rm _ tru viitor, să-nu
e
Aveam nevoie - o cale care, macar pen - iauinformaţu
grabnice. Treb po t:!a ceeratottî deimporg:t,: mi-
am slei speranţa de trai. i,s anţa Manonei
şia mea: pete am găsit mai
i măsuri în ce p a si b:....ţu·· asupra acestor trei pun .'·m
un şi com ....... rău ascunşi
. Şcalilera dîn creierul
l cup a.n l două dîn urmă. N er - gîndesc la ele
după ce nimerit să scot pe cee ile viitoare, va fi lllllP sa ma
.
ot, ci l rezente. da - unga. Domn e aill ·t pentru nevo . ul
le voi fi satis cut pe ce tît: să-mi ump_lu deo tap de loc la uidemină Ch
d
. Îmi răJllIDea numai • dar nu-nu venea . d- pe
1
. nerozitate pea Ul, • • şi omul care-şi a
T mi-o ofense cu ge ta Ce ipochimen mai e_ el' Numai un
._ . ba despre as · . te dîn ce are • . să ···
iaraşi vor -· şiilroagăsă-ideaopar_ .. ;..născută care îl
faţă saracia ca fi . tare de aşa ceva, pr?1 umil eştin, printr-un excef _ - · ~tre un stratn · tr-o 1osmcie........
suflet l - p at . : !emernicia; sau num un_ . E r nu eram însă nici laş,
împiedica sa-şi s .di - deasupra acestei rUŞIDl• să înlătur o
atare
de bunătate c e n fi at jumătate dîn sîngel meu oare ceea ce
stă nici bun creştm şi aş. . _ bunul Tiberge nu-ar re ,
6
umilire, "T'ib erg-e nu
•
 . 1 ' ll bunătate să îmbrobodeas ă faţă de locotenentul-general de\p o liţ ie
11 putint 'lui să dea? Nul l-ar : . .- , 111 jur ăr ile plecării mele şi, de a,emenea, să împiedice ca ştirea morţii
ll?rala. Ar trebui să-i îndur pre ca eno_r o ?1"a: .mea, dar m-ar 1 1 11 I r u l ui să ser ăsp înde _ască în afară; deci, să nu mai am din partea a easta
ucide·cu

car:
tit de s ump ajutorul, incit mai de;:b e ţăril ; -ar face să-i n • o temer e; dar, dacă mi-a mai răinas uri grăunte de înţ e lep ciun·e în cpa, .
plătesc
11eu deat.să întîmpîn scena
u_yot -: uni repetam- văd că trebuie să
=-aş
înlt
m o parte din sîngele
tSca _tulburare şriem
11 pr fit de întorsătura feri ită pe care cerul o dăduse faptelor mele; să încep
I " n a s cr ie tatii şi să mă impaccu el, apo dacă măcaoi dată voiam să-i aicult
uşcă.ri
ta cale nu am de ales şi sînt atît ded t_ur ?n c;e speranţă, pentru că ,f tur ie,l să plec din Paris ca să mă întorc în sînul familiei.,
celedouăcăiîncîtmaidegrabămi- e;:e e dul eamă opri la Am ascultat cuvintarea lui pînă la sfirşit. Cuprindea şi destule puncte
una pu pe a,din eleadică tot sîngele:1- Jumatate dins nmlţumitoare. Am fost încîntat în primul rînd că nu mai aveam de ce ă
elemeu decît teme
I: doua.-Da, tot sîngele mi 1- da aş dade:arfinevoie săinăfoloses.c n privinţa fygiide la Saint-Lazare; străzile Parisului îmi erau iarăşi deschise
lpi a-_ ai bucurosd ectî să mă co aş • - am adă at dupăo ' gîndire n al doilea rînd mă bucura că Tiberge nu ştia nimic de eliberarea Manonei
deo
e?
o sn De sîngele
i ce meue" v·or
rugă minţi ba ? N
Dar n st rm gb l a a st fe l d e J i de înto .arcreea ei la. mine; am b gat de seamă că anumes.: a ferit să-mi
• dr u l · u,e v o r a d e v i t . • -

E:
• · ··

. agostea şi credinţae. i Ce am.eud a. a ş1trai Manoneie,. vor vor bea s c ă de ea; credea sevede că mi-am mai desprins-o dininimă, deoarece
;umc -am avul de pus pînă acum P:'5je cealaltă partea cumJ)Onei? p ăeram atît de liniştit în privinţa eL M-am hotărit, dacă nu putea fivorba încă

ba
glor_iţ, de fericire şiavere. Neînd ,. e - <?. pen mme, ea îmi ţine loc de întoarcerea mea în familie, să scriu cel puţin tatii, după sfatul lui, şisă-i
:are -aş viaţa ca să le dobîndes •:s ca s t VI ţa multe lucruri pentru arăt că eram gata sa întru pe făgaşul ordinii, să nu mă mai abat de la
c i:un mai mult decît viaţa, dar asta au_ca sa le ;d preţuiesc unele îndatoririle mele şi de la voinţele lui.Speram astfesl ă l îndup lec să-mi trimită
eat pe Manon". .. nu tnseamna ca le preţuiesc mai mult bani, sub c vint că-mi-încep exerciţiile la Academie, căci mi-ar fi fo_st greu
l
- upă _acest raţio nament li-am m. - . . . .. să-l fac să creadă că mâi aveam dorinţ-a să intru în tagma eclesiastică. Şi,
Lotant să-l vădm ai, întîi pe Tib. . stat la gmdun; nti-am urmat adevarat vorbind, nu era mare depărtare pînă la cele ce mă pregăteam să-i
drumul
. Ajungînd la Paris am lua.° --e la _el, să mă duc la domnul deT f"agădulesc( dimpotrivă, cu toaiă inima voirun să mă apuc deQ treabă cinstită
...•.
' .am peajutoarele ce aveam să et:_u aveat:? u ce plăti cursa; şi cuminte, dacă acea ocupaţie ar putea merge mină în mină cu dragoştea
mâ
adina Luxembourg· îndata~ am· trimis.. , •. . sp bU]atului să mă dueă la mea. îmi făceam socoteala să trăiesc cu iubita mea şi să învăţ în acela_şit p
t · ' vecmevas~• ·· -
aş e t acolo.A răspuns cu toată grb la - a mştiinţeze pe Tiberge c.
Iun arătînd-i că măgăseam în ceaama. nera? area 1;11ea; i-a1ţ1 vorbit . la Aca9emie; puteam foarte bine să le împreun pe atnîndouă. Toate aceste
Îcll'ă ă gînduri mă umplură de uiulţumire, incit i-amf"agădult Iul Tiberge să scriu
e1o sută <;le .pistoli ce-i înapo1asem
. _ai ca1un
plita nevoie . M -a tatii chiar în ziua aceea. Despărţindu-mă de prietenul meu am intrat în
-întrebat. da- ara un singur cuvînt de mi-ar
împotrivire f_ă ca
. _ e,_ apoi, ara adevăr într- un"b' irou de seri şi am aşternut o s risoare atît de
r 1 duioasăş .i
sa se lase gfou,
a<_:eta ullţumire pe faţă, cu acea fce:': ::;ducă chiar atuncia; sup_µsă, încirt c it in d- o îmi spuneam că desigur voi o ţine ceva de lao inimă
plecat
P1:1e e a e cunoaşte. - . .a, pe care numai dragostea
de părinte. · · - - .
Deşi nu avusesem nicoi îndoiai-·• . : . • - ... Deşi dupădespărţirea deTiberge îmi stătea putinţă să iau şi să plătesc
în
11rat că totuşi dobîndisem izb. da a pn ţ reuşitei cererii mele m-am :isupra
po ţei mele. Dar mă meş·m_lam atit e teftm, adică fără sîcîieli - • crez md u m ~ -
pa ce D U-a numărat banii, pe . d - - a- s gpat de mustrările
 lui· o birjă, mi-am făcuto plăcere merg,în ţanţ_oş pe jos, în drum spre domnul
t berg e m-a rugat să face • Cin_ ?':a pregateam să-mi iau rămasb. ,
deT ... Găseamo bucurie exercitîndu-mi astfel libertatea, care nu mai era
primejduită, după cum mă asigura prietenul meu. Deodată însă îmi veul în
gînd că sigurarea Iul privea numai isprava de la Saint0Lazar, e dar pe
.1 ştia că
- ea se află·
m tmpreuna ctţiva paşi pe alee. . u-
N. pomenisemd
. un, lingă
ano n, nu lib ' asta mai aveam în spinare şi trebuŞoar a·de la "Hâp it a,l." fără să mai punl
a-
gii meledin Saint-Lazar:'i ertate, astfel';"morala luicăzunumai asu r:
socoteală că eram amestecat în moartea lui Lescaut, măcar ca martor.
intelepte ce le temem ce:I ea că în loc să ur!ez
prunk:1pral
=an:
· Amint in du- mi de aceasta, m-a cuprins spaim·a şi m-ani tras lao parte în
ra frîu. Mi-a spus că se dusese sa a dedau iarăşi unei vie . alee, de unde am făcut semn unei carete. Ammers " întinsla. domnulprima

adarea mea şa1 fQst îndurerat

utl d a Samt-Lazarea doua zidupă carea făcut haz de spaima ea; mi s-a părut mie însumi de rîs cînd am putut
mam'i
,lent .am ieşit de acolo· DU.- - . e ett poate s pune, aflînd în c e afla de la el că nu aveatlcal măteme de nimic, nici eleo parte, nici de alta. El
a· • , mod
spus ca a avu t • , -·
nnte mcă nu-şi venise în fire du ă - . - convorbrre cu stareţul; bunul 67
. · _ / groaza pnn care t• recus, -e totuş·t, avusese-
-
P. ' .
 =============--===-=-=-=-----_-_-_- _-_-_-.._-_-_-_- ,--;.;;

fusese de dimineaţă la "Hâpitaf", fiindcă se temuse că ar putea fi bănuit ca

părtaş la răpirea Manonei şi a cerut să o vadă prefăc!lldu-se că habar n-
avea ce i se întîmplase; toţi erau departe de a ne învînovăţi, pe el sau pe
mine; dimpotrivă, s-au grăbit să-i dea vestea că Manon fugise, ca p·e un PARTEA \ DOUA
lucru de
.mirare; toţi erau uimiţi că o fată atît de frumoasă ca Manon se putuse
hotărî să. fugă cu un gardjan, dar el s-a mărgînit să răspundă rece că·n-
aveaude ce să se mire; ce nu faC"e omul pentru a filiber? Şi-a continuat . . abilităţile lui i-au risipit Manonei orie
Prezenţa domnulw de T... ş1am .
povestirea spunind că de acolo s-a dus la Lescaut, în speranţa că mă va · t t - · - ai.mele prm c
urme detn s e. e. . lasosire-sa ui ta msp ' are
găsi pe mine şi pe - Sufletul meu drag·- i-am tru
spus . - m"'ifer icit ă ca oricînd. La unna
· încîntătoarea mea iubită; proprietarulcasei, un caretaş, se jurase că nu ne-a o viaţa ui ·t
•

am trecut şi să ne prega pe . ta nu n-ar putea da atîtea sufer mţe

văzut, nici pe ea, nici pe mine; dar c·ă nu se mira că nu ne-am arătat, pentru . amorul e un dascăl bun, soar . .
că ţocmai prin acel timp Lescautfusese ucis. După asta,-n-a pregetat să dea urmei, _ 1 . • · ·'·
pe faţăCutotdouă
ce ştia despre
ceasuri cauzele
mai şi împrejurările
înainte, acestuiprieten
un ofiţer din gardă, omor. cu Lescaut,
·
plăceri ne face să gust,'."11 ain:or.u .e de veselie. Eram mai mmd u: · ş1 ro
venise să-l vadă şi-i prnpusese să joace cărţi. Lescaut a cîştigat atît de Cina am luat-o mtr-? buc de istoli îu buzunar' de 1t cel ?1
repede, t
încît celălalt s-a trezit după un ceas cu o sută de taleri mai puţin, adică tot · ulţUDl cu Manon alătun ş1cu e1o s ta dp t ura lui de comon. Trebuie
ro
ce l
avea. Nenorocitul, văzîndu-se curăţat, îl rugase pe Lescaut să-i dea cu . ·t dmPar1scua una . .1 • ţ 1
bogat concesi nar impo 1e --1 acele ce ţi le dă ca să-ţi s ti_s f 1..ourm e:
împrumut jumătate din sumapierdută; cererea asta a iscat între ei oarecare , s:a -ţi preţuieşti bogaţ1a ?upa IDlJ c peste ce aveam, şi mei t rul nti m
neînţelegeri; s-au certat apoi cu înverşunare. Lescaut a refuzat să iasă cu el f.,r'')camdată eu nu maid_or e ă ta ta nu se va lăsa greu ca sa- de .
ca să lichideze incidentul cu sabia în mină, atunci celălalt s-a jurat, ieşind, că îngrijora . Eram apr_oap - s1 . deoarece aveam să împlinesc,curm.
o să-i spargă capul, ceea ce a şi făcut, chiar în acea seară. Domnul de T... a măcar cit ă po t 1cuV1ID_c10s :[ a- mi cere partea din aveream amei
avut bunătatea să adauge că a fost foarte neliniştit în privînţa noastră, şi mi-a : douăzeci de am ş1 mtr_'":1m dr: ăitil e mele prezente se reduceau lao ?
oferit din nou serviciile sale. I-am făcut cunoscut, fără să şovăiesc, cuibul ut N-am ascuns Manone1_ ca_toat - og ,' im o soartă mai bună, car
unde ne aciuasem. M-a rugat să nu-i refuz plăcerea de a veni să cineze cu ti:e?m sa de pistoli. Era de tul 1 aht ca s aş t ,.
DOL se cuveneau, fie prin c ştl laJ?C se
Cum nu-mi rămînea decît să cumpăr lenjerie şi rochii pentru Manon, ivească, fie intr_md ID e tu: e;; m-am gîndit la altceva dec1t sa a b CUI
i-am spus că putem pleca îndată, dacă are bunătatea să se oprească o clipă Astfel în primele saptamuu, ca şi· un rest de teama faţa de
' •. iil le de onoare 1

cu mine, prin cîteva prăvălii. Nu ştiu bine, o fi crezut că-i făceam propunerea
cu gîndul de a-i aţîţa dărnicia, sau a fost numai imboldul unui suflet bun,
dar, după ce s-a învoit să plecăm îndată, m-a dus să tîrguim de la furnizorii
familiei lui. M-a făcut să aleg stofe mai scumpe decît aveam de gînd, dar
cînd m-am pregătit să plij.tesc, a oprit cu străşnicie pe negustori să
de starea de faţă; princ11: e 1?e . e alta'reînnoirea legăturilor mee
politie mă făceau să amm d pe ? :,1p am mărginit să joc în citeva
adunar1
aso ia ii de la hotelul "Trans v a ' eului m-a cruţat de umilir a dea.
ai p tin deocheate! unde anpa no t din timpul după-amiezii la Pai:1s1

; . J:
primească un franc :curg;la înşelătorii. Imi et ece, ţ t,
de la mine. O galanterie făcută cu atîta voie bună, am crezut că o pot însoţit adeseo i de_ d? ul de iar ·seara mă întorceam sa c ez .. .z'
primi i în zi.Manon găs1seş1ea lJ ace
T ..a cărui prietenie pentru noci :eş
.cîteva tinere
1 femei din ecm tat
fără să roşesc. Am purces ainîndoi spre Chaillot, unde am ajuns mult mai ca să-si alunge urîtul; legase p 1etem C limbări şi cu mici jocun de femei,
puţin neliniştit decît plecasem.
Cavalerul des Grieux povestea de mai bine de o oră. L-am rugat să se e car'e primăvara le adusese dmor as. - de cărţfi ucată pe mize modeste,
 ,remea trecea. Din cîştigul de lao -r ·• aaer la Bois-de-Boulogne şi seara, 1
• trerupă puţin şi să ne ţină tovărăşie la masă. Poftirea noastră l-a . . . · -
încredinţat e le îşi plăteau o duceau ::.a ia. frumoasă mai mulţi.au la ai
- S · -
trăsura . e ş
că-l ascultasem cu plăcere. Ne-a asigurat că vom găsi şi mai interesantă întoarcerea mea, o gase am
. . pe Manon
.s aumai
ridicat totuşi, ' părm• d ca- am emnta
.,-
urmarea şi, îndată ce am terminat masa, şi-a continuat povestirea. pasionată c ? cînd. Ciţ1va nor;os repede risipiţi şi fir.ea nebunaticaa
edificiul fencuu mele, .dar au 69

58
 ,, des cusu t pe servitor cu mii de întrebări, apoi a încercat să-l atragă de
m :mei a dat aventurii u.n deznodămînt . . . I' 11lr a lui cu făgăduieli mari şi i-a întins o scrisoare pe careo avea gata,
lwoşez la acele amintiri care îmid d a t e comic, mcît şi astăzim ă
:!a. . ove esc mbrrea ei şi frrea glumeaţă ce-o , , Ir I indu-i cîtiva ludovici de aur - dar zadarni-c ca săo îomîneze
stăpînei
_Servitor nostru, tocmit la toate m- .
una, cam stmgherit, că vrea să-mid, ăla uat d o arte mtr-o zi ca să-mi ,,k . Două zile au inai trecut fără să se mai întîmple ceva.A treia zi.a fost
vorbească fără teamăDup a - ·t ezvl e o tama mare. L-am încura1·at urni furtunoasă. Am 'aflat la întoarcerea mea tîrzie din oraş, că Manon, în
· . · c1 ev a o co u ri m -f - .
am p rmsese dragoste de- do m ni o a ra , -a cut s a I 111p1 ce se plimba cu prietenele ei, s-a depărtat o clipă de ele şi atunci
mţeleg că un domn
-:: Dar ea de el? am întreba! c o°:.M1-a clo ti _sîngele în vin. e străinul,
udenţa ca să mă pot lămuri ' du-1 vorba mai taios <lecitce r 1 .,reo urma lao mică distanţă, s-a apropiat de ea la un semn ce-i făcuse
ea Ma non; i-a dato scrisoare pe care el a luat-o vesel, parcă săltînd de
Z
I . . . vîc nirea mea l a ·· M .
- spen at. i -a răspuns · lini.ş. bucurie. I )ar n-a avut vreme să şi-o exprime altfel decît sărutînd literele
uşi mmic în privinţaace atsa· b c ne ttt că nua p u tu t scrisorii, 1koarece Manona fugit repede înapoi. Tot restul zilei eaa fost deo
id tîrcoale în jurul lor la Bois-deoB s ase e c1teva e pe străinula veselie ne bun ă care n-a părăsit-o nici cînd s-a întors acasă. Cum se înţelege,
cela fiecare
gu pe alei, părînda căuta pril .ulofe, cobora din caleaşcă şi pornea
ruvînt al servito rului înfigea o suliţă în mine.
- Eş t i sigu-r i-am spus cătrănit de tristeţe - că nu te-au înşelat ochii?
mmşoara; atunci lui îi venise • } d a o ved a saua o întîlni pe · Ela lua t cerul drept martor că e de bună-cred inţ .ăNu ştiu la ce faptă
· . w
u l· · -
ş1 sa afle cine era .
· sa se deab me_ P .lin-ga servitorii ne b uneasc ă m-ar fi împins chinul ininili dacă Manon, care auzise că m-am
m g m
Ace tia îl •
an au că umblă dupăo ave:tură eau _ rept un ?nnţ italian şi ei înşişi intors, n-ar fi ieş it să mă întîmpine, cu tţerăbdarea zugrăvită pe faţă şi
auga servitorul, tremurînd, - . g t a , a l e a m a n un te plîngîndu-se de încetineala mea. N-a• aşteptat să-i răspund ca să mă co
n- a putut. af la ca c1 to cmai a tu n c i · t u .l, .
. ,
'. aprop at prietenos de el şi l-a întrebat cum îl :rm -. ieş d dinp ă? u,re p le ş ea s c ă cu mîngiieri, iar cînd am rămas singuri, m-a mustrat aspru
pentru
1c1Se ca era servitorul nostru l-a fi f. . e a,dupa asta, ca ş1cum obiceiucl e- l lu as em să mă întorc tîrziu. Tăcerea meao lăsa să vorbească în
mecătoare din lume. ' m is1t ca slujeşte pe fiinţa cea mai
voie şi ea turui înainte spunînd că de treisăptămîni n-am petrecuot zi întreagă
Aşteptam cu nerăbdare să povestească . . cu ea; că nu mai poate să îndure absenţele acestea atît de lungi, că îmi cerea
rea_sfi s scuze, datorite, credeame n -3:1 d_eparte. Dar el sprăvise
şi măcâro zi, dinc înd înc înd, şi chiar a doua zi, negreşit, voia să rămîn cu ea
i_starwt să nu se oprească, săs unăiotes a?lillte1 mele_tulburăr1. Zadarnic de dimineaţă pînă seara.
mult;Lcu prinţul
zuse lini ".şi cu servit:rivi b.'ofarba r _oiseol;a l iaseJ_ura
m aJuncăş1nu d ştietnimic
.
. _· -am . ştit nu numai cu lau d e d . . e a un c1 - Am săr ă m,în nici nu te îndoi, i-am răspuns cam repezit._
nu -1 mai
arat bănuitor în privinta Manonei j_ ar _şi <:_U bacşiş bun, apoi, fără să Manon părea că nu bagă de seamă că sînt mîhnit; în izbucnirea veseliei
:ide!l5că pe străin pas c pas , am msarcmat, l?e un ton liniştit, să-l ei, caer mi se păru, te-i drept, cam deşucheată, îmi zugrăvea în felurite feţe
In. . . . cum îşi petrecuse ziua. "Ciudată fată! îmi ziceam, la ce trebuie să mă aştept
lillIDa mea spaima lui strecurase înd. li . . • .
a ascunseseo parte din ad - T . o1e rude. Imi mchipuiam că oare după un asemenea preludiu?" îmi venea în minte pătîmirea prîmei
ibzuit bine, temerile mi s-au:ar ăs tuşi, ? 1:a ce 1:1-am mai gîndit şi am noastre despărţiri. De data asta însă, dedesubtul bucuriei ei şai
·slăbiciune
b-. ce-o dădusem N · p u. p at,
u te?ma
ammtr-at1t
sa adu că regretam
· - dovada dezmierdări lor ce-mi dădea, desluşeam un licăr de adevăr care se
Mm .ita. Se părea chiar că ea m· . h b c o vm a însoţea bine cu
anon e1 pentru că apare n ţel e . -
N u m - ia fost greu să da u un motiv tristeţii împotriva căreia n-am
- C I a ar n-are de c . putut
a aveam să duc dacă lăsam - . uc errreaas ta, ş i ap lupta.înt
un mare imp u l cineim; am plîns că pierdusem lac ăţr. i Priveam ca
o, i ce
aţnica gelozie? sa se strecoare aht de uşor în inima mea 0

avantajp en t ru mine că ea însăşi dăduse ideea să nu lipsesc din Ch illota

. -
aM
leru P a-eralm
is a jîudncotoua rzis fără a l plan ?e cit sa grăb es c rotu n doua zi; cşît ig am timp astfel pentru cele ce aveam de chibzuit. Prezenţa mea
p e m
I )l lZ e,
e m a i în d.' _ t
j iera
cea dintîi pricină de îngr·· manS,ca sa am putmţa dea pleca din Chaill"t înlătura oriceteme r i deocamdată şi dacă nu observam nimic care să mă
1 -· lJOrare. eara n- afl . . - u
silească să dau pe faţă ce descoperisem, eram hotărît caa treia zi să mă mut
e. Stramul apăruse din nou . B . d ' am at mmic daunător lînistii în oraş, într-un cartier unde să nu am de-a face cu prinţii. Faptul că am
h b. ate· ·aJun, se apropiase m. -01.ds- e- · • . ·
J

ş1, peteme m ! v r be lor

mI Boulogn
m e
t 1 . iaraş1 e conf id entul . .
go s ea w , dar cu vorbe caren - . . meu;I v or b is e despr e 71
. u aratau vreo ţelegere între
J el şi Manon.
 nduit astfel -a făcut să petrec o noapt e mai lini şt il ă, dar nu mi-a scor,
mpele dureru că trebuia să mă tem de o nou ă înşe lare.
· Cî d -- am deş eptat dimineaţa, Manon mi-a pus în vede re că deşi
a 1? sa-m1 pe re maacasă, nu voia să mă vad ă ncîngr ijil ş i că dorea să
a_p 1pe t n e ţa n_saş1. ărul meu era lung şi frum os. Mano n îş i făce a adesea
a 1 tr a ţ ţ potnv": u-1 buclele, dar d data asta şi-a dat mai m uit ă
0
osteneaăl
c t oncmd. Ca_sa-1 fac pe plac, m-d'm, văz ut ·ilit să mă aşez în faţa
oglinzii sa rabd toate ce:cări_le şi_ născo cirile ei în arta coafu rii.
În timp ces e
t nea stf _I,.ma. facea sa mtorc mereu capul spre e;i şi, apăs îndu-mi
nmdoua rrumile e1 pe umeri, mă privea cu o curiozitate lacomă . Pe urmă
ătîndu-şi mulţumirea cu un sărut sau două, mă întorcea la lo c ca să mă
epte e în te. Jocul acesta a ţinut pînă la prînz. Plăcerea ei mi se părea
:as c.a, veseha. u otul neprefăcută , i:lf it, neputînd de loc să împac aparenţa
1m.1 s et edmc1 a ă,_ cu pl_anul unei negre trădări, am fost ispitit în cîteva
J.dun sa-m.1 deschid mima ŞI să mă uşurez de o povară care în ce pea să mă
>ese. Dar d are dat.ă - ":1chipuiam că va încep e ea să vorbească şi
tstam de mai mrunte delicnle triumfului. .
, _ D pă:m să_ ne-am_ întors în iatac. Manon uci ot aşeza părul şi dră
t!aşema eI ma silea să-1 fac pe voie, cînd servitoru_l veni să o înşt iintez e
că
: ţu l de ... dorea s-o vadă. Mi s-a urcat tot sîngele î'l obra ji. · adîncul inîmii sacrificiul ei, pe care nu-l puteam pune .de cît pe sc:,ama
- · Ce ? ce? am strigat respingînd-o. Cine? Care prinţ?
Manon· nu mi-a răspuns nimic. A rostit rece către servitor:
-Să intre!
Apoi_s-a întors spre mine şi 1
e i er a a un murmur fermecă to r
glaws :
. Iu _b tiu le, tu re-_mi eş atît d scump,, . (i c er să ai răbdare cîteva clipe,
tmai Citeva. Te voi mb1 de mJJ de on mai mul{..f ti voi fi recunoscătoa re
toată
lţa. ·
,
. Revolta şi mirarea îmi luaseră graiul. Ea mă ruga mereau şi eu căutam
Vmte ca să resping cu dispreţ rugăminţile ei. Dar auzind că se deschideus a .
s a l ă; Manon şi-a înfipt degetele în valul părului meu care îmi cădea in
ele pe umeri, iar în cealaltă mină a luat oglinda. Cu toată puterea m-a tîrît
,t ?1'ea st pîiiă la uşa iataculi.i şi, clesc h.izînd-o cu genunchiul ne-am
ă Işat as fel t ăin ui care_ trase înq m.1 r a vecină şi auzind'gălăgie
n se e ptr? t 1 mIJlocul eI. Ii dădeam u pectacol care desigur nu i-a
cmiut puţma mrrare. Am văzut înaintea nchilor un bărbat foarte bine
brăc t, dar destul de slut la faţii.. D eşi stingherit de această scenă a
toată viaţa. Faceţi singur comparaţia. Dacă totuşi credeţi că puteţi concura
cu el la inima mea, să ştiu măcar pe ce vă întemeiaţi; din parte-mi, vă declar
că, în ochii prea plecatei voastre sh.1.g 1, toţi prinţii din Italia nu fac cît un
fir
·din părul pe care-l ţin acum între degete. .
În timpul acestei cµvîntări nebuneşti, pe care o ticluise pesemne în
gînd
înainte, făceam sforţări zadarnice să-mi trag capul şi totodată mă cuprindea
mila de bietul om, mai ales că era un om de seamă şi mă simţeam îmboldit
să dreg mica ocară cu cîteva cuvinte politicoase. Dar prinţul şi-a revenit
destul de repede şi răspunsul lui, pe care l-am găsit cam grosolan, mi-a
risipit imboldul.
- Donµii.şoară, domnişoară- i-a spus el cu un zîmbet forţat - în adevăr ,
dacă deschid bine ochii, văd că sînte ţi mai cunoscătoare decît mi-am închi-
puit. .
S-a retras apoi, fără să-şi mai arunce ochii asupra ei, adăugind ceva mai
încet că femeile din·Franţa nu sînt mai breze decît cele din Italia. Nimic nu
mă îndemna, în împrejurările acelea, să-i insuflu o părere mai bună despre
sexul frumos. ·
Manon îşi luă mina din părul meu, se trînti într-un fotoliu şi făcea să
răsune odaia de rîsetele ei in..cascade. Nu voi ascunde că mă mişcase pînă în
dragostei. Totuşi, gluma mi se păruse prea de tot şi am mustrat-o. Ea mi-a
povestit că rivalul meu, dµpă ce s-a ţinut scai de ea la Bois-de-Boulogne
cîteva zile şi a făcut-o să-i ghicească oful inîmii prin semne şi strîmbături, şi-
a
luat inima în dinţi şi i-a tras o declara ţie în toată regula, iscălită cu numele
întreg şi cu toată codiţa de titluri, totul pus într-un plic pe care i l,a trîmis
prin birjarul ce le ducea la plimbare pe ea şi pe însoţitoarele ei; că in epistola
aceea prinţul îi făgăduia, de cealaltă parte a munţilor, avuţii sclipitoare şi
adoraţie :veşnică; ea se întorsese la Chaillot hotărîtă să-mi povestească toată
aventura, dar venindu-i în minte că s-ar putea alege din asta cu o distracţie
minunată, nu s-a împotrivit năstru nicului gînd şi i-a dat voie prinţului,
printr-o scrisoare măgulitoare, să vină să o vadă acasă; îşi pregăti apoi încă
o plăcere amestecîndu-mă şi pe mine în farsa ei, fără să-mi dea nimic; de
bănuit. Nu i-am suflat nici o vorbă despre cele ce aflasem pe altă cale şi beţia
, amorului triumfător m-a făcut să rîd şi eu din toată inima de deşucheatul
salutat
renghi. . · Am băgat de seamă că de-a lungul vieţii mele cerul a ales întotdeauna
• omndu-se adînc. Fără să-i dea pas să deschidă gura, Manon \-a întins răstimpul cînd fericirea mea părea mai bine statornicită, ca să mă lovească
mda. prin cele mai crude pedepse. Mă credeam: atît de fericit cu prietenia dom
--=- Priviţi-vă, domnule, priviţi-vă în oglindă şi daţi-mi dreptate. Mi-ati nului de T...şi dragostea Manonei, încît nîmicnu mă făcea să ghicesc atîrnă
ut dragoste. Iată bărbatul pe care-l iubesc, pe care am jurat să-l iubeş deasupra mea o nouă nenorocire. Şi totuşi mi se pregătea una, una atît de
73
 te s t ă, încît -.a arun t s area în care m-aţi văzut la Pacy şi, treptat,
am n !a marginile sufennţe1, m aşa hal de plîns încît abia veţi putea
crede m rrea mea, prea adevărată totuşi.
. lntr- se ă, pecînd aveam la cină pe domnul de T... am auzit huruitul
e1 caleşti oprmdu-se la poarta hanului. Curiozitatea ne-a împins să aflăm
e sos a Ia_ora aceea înaintată. Ni s-a spus că a venit t ărul G...M... adică
I ce lw_ ai crud duş?1an al nostru,. desfrînatul babalic care mă băgase pe
ne la Saint-Lazare, iar pe Manon la "H6pital". La auzul numelui lui tot
gele mi-a năvălit în obraji. · '
- · D umnezeu nii l aduce, am spus către domnul de T..., anume ca să-l
depsesc pentru laşitatea tatălui. N-are să-mi scape pînă nu încrucişăm
1dele.
D? d T care îl cunoştea, ba chiar se număra printre prietenii
s-a silit sa:mi msupe alte simţăminte. M-a asigurat că tînărul G... M era
_? f ru:te!11da ontor_ şi plă ut, nici ecum în stare să fi luat parte la
fapta ăl_w au, ca e°:ms , upa ce l voi cunoaşte cît de puţîn, îi voi
acorda ita stima -e.a şo1 - 01don p a Im. După ce a mai adăugat o
sumă de laude, rugat sa:1mcu ţez_dormţa de a-l chema la noi, ca să
sfrrşim împreună ta. Aşteptmdu-se s nia op?TI, pr textînd primejdia la
care o vom expune M o , desc_ope md locumţa e1 chiar fiului
duşmanului nostru, el mi-a
1t-o mainte as1gurmdu-ne, pe onoarea şi legea lui, că atunci cînd G...
M...
v c noaşte , nu vom a ea P?1"ător mai zelos ca el. Nu m-am mai împotrivit
c, <lupa a ste.as1gurar1_. Domnul de T... ni l-a adus însă numai după
I- inf rmat cme smtem. A mtrat cu o bucurie pe chip care în adevăr ni
facu s patic. M-aîmbrăţişat. Ne-am aşezat la inasă. El a rostit cuvinte
admrraµe pentru Manon, pentru mîne, pentru tot ce ne aparţînea şia
ncat cu_o poftă carefăcea onoare cinei noastre. După ce masa a fost
strînsă
ve saţ1aa ?eve maiserioasă.. C?··· M ... a plecat ochii vorbindu-ne
d
ăl sa spunm camtrecuse marginile în purtarea lui cu noi şi ne-a
adresat
locu-1 cele mai supuse scuze. · parte decît în ct;alaltă, m-aş fi hotărît mult mai greu să-l trădez, dar de partea
.- Le scurtez -:-- a spus apoi - ca să nu mai răscolesc amîntiri atît de
moase pentru mme.
·
Scuzele hti, sîncere încă de la început, fură şi mai sîncere în urmă căci
tre':use J ătate deceas de cînd vorbeam şi am băgat de se ă ce
>re 1e a ca fă aa upra luifarmecul Manonei. Privirile şi atitudinile
lui
şi ne-a cerut voie să vină din cînd în cînd să ne ofere serviciile sale. A plecat
înspre ziuă cu domnul de T... care a luat loc în careta lui.
Nu eram înclînat, cum am mai spus, să-mi plec urechea la şoaptele
geloziei. Mă încredeam mai mult ca oricînd în jurămintele Manonei. Fiinţa
aceasta fermecătoare devenise pînă într-atît stăpîna inimii mele încît nu era
nici un simţămînt, dîn toate cîte-i închinasem, care să nu cuprindă stimă şi
dragoste. Departe de a-i face o vînă că plăcuse tînărului G... M... eram
dimpotrivă încîntat de puterea farmecelor ei şi mă fericeam că sînt iubit de
o fată pe care toată lumea o găseşte drăguţă. N-am găsit de cuviinţă să-i
împărtăşesc Manonei bănuielile mele. Am fost ocupaţi cîteva zile cu
croito resele care-i încercau rochii şi sfătuindu-ne dacă ne-am putea duce la
"Comedie", fără teamă că vom fi recunoscuţi. Nu se încheiase săptămîna cînd
domnul de T... a venit iarăşi pe la noi. L-am întrebat şi pe el în privinţa
aceasta
şi a văzut bîne că trebuiJ să spună da, ca să-i facă pe plac Manonei. Am
luat hotărîrea să mergem împreună cu el chiar în seara aceea. Dar n-am
pututsă ne şi îndeplinim gîndul, pentru că, îndată după asta, domnul de T...
m-a tras deoparte. .
- Mă aflu într-o mare încurcătură, - mi-a spus el - încă dîn seara cînd
am luat masa împreună, şi vizita mea de azi e o urmare la ceea ce s-a
întîmpl t atunci. Uite: G... M... o iubeşte pe amanta ta! Mi-a făcut
mărturisirea. Sînt
prietenul lui întim, gata oricînd să-l ser':'esc, dar nu sînt mai puţin amicu·l •
dumitale. I-am spus că privesc întenţiile lui ca fiind cu totul nepotrivite,
vinovate chiar. I-aş fi păstrat taina dacă, pentru a se face plăcut, n-ar avea
de gînd s-ă încerce şi cu alte mijloace decît cele obişnuite. Cunoaşte firea
Mano nei. A aflat, nu ştiu de unde, că-i •p lace să trăiască în huzur, şi cum el
are pe mînă, încă de pe acum, o avere foarte mare, mi-a mărturisit că
vrea s-o
ispitească pentru început cu un dar măreţ şi cu o pensiune de zece mii de
livre.
Dacă între voi doi, balanţa prieteniei nu m-ar trage mai mult într-o
/
âumitale s-a adăugat dreptatea la prietenia ce ţi-o port; cu atît mai mult_ că
eu însumi sînt pricina necugetată a pasiunii lui, deoarece eu 1-ain introdus
aici, astfel că mă simt obligat să previn urmările răului ce l-am făptuit.
Am mulţumit domnului de T... pentru serviciul atît de însemnat ce-mi
făcea şi, cu aceeaşi sinceritate, i-am mărturisit că în adevăr firea Manonei era
 <!.în cem ce mai dwoase. N-a scăpat totuşi nici o vor_bă despre asta, dar,
sa fiu gelos, aveam prea multă experienţă în dragoste ca să nu deslusesc
ce poi:_n a.din a est iz_vor. Ne-a ţ ut tovărăşie o bună parte din noapte şi
ie-a paras1t dec1t dupa ce ne-a asigurat că era fericit de cunoştinţa
noastră
aşa cum şi-o închipuise G... M..., adică nu putea nici să audă de sărăcie.
- Totuşi- i-am spus - cînd e vorba numai de ceva mai mult, sau de ceva
mai puţin, nu o cred în stare să mă părăsească pentru un altul. Am putinţa
să n-o las să ducă lipsă de nimic şi socot că averea mea va creşte într-o zi. Nu
75
 !m decît de un lucru - am adăugat ca nu cumvaG · M - "1 · -
I - . •·· ...sa se 10 oseasca
ptu ca ne cunoaşte lo umţa, c să ne pricinuiască cine ştie ce pocinog.
D mnul deT... m- a a 1gurat ca puteam să fiu liniştit de partea asta;G
...
eram_st rede_o, eburue amoroasă, dar nu de o josnicie, iar dacă ar
avea
itea s :ap_tmasca şa_ ceva, el- cel dintîi îl va pedepsi reparindu-si astfel
ala ca-1 daduse prilejul. · ·
ă rămîn obligat pe ntru asta - i-am răspuns - dar ce folos? Răul s-
ar şi_ şi _leacul ar nes g ur. _Astfel cel mai înţelept lucru este să ne luăm
m, ŞI anum saplec dm Chaillot ca să ne luăm altă Iocuintă.
_- Fo arte b_rne, mcu nţă omnul de T... Numai că n-o să vă p teti
muta
ie r p d_e cit ar tre?m, căci domnul G... M... vine aici azi la amiază· mi-
a
de:en Ş de_ aceea •-.a!uat-o înainte, ca să-ţi fac cunoscut ce urmfu-
este.
.e sa cada drntr -o clipa mtr-alta. · M..
? înşti t e atît_ de zorită _m-a silit să privesc lucrurile cu mai multă
JZita e. !ar nd -m1 cu neputmJă să scap de vizita lui G... M... si tot atît
reu s -11mp ed1c de a-şi destăin i dragost a, amluat hotărîrea să previn
su m i-peM ;n-i o n despre planu rile a cestm nou rt"val OM1· am
_ _ . . . -
· h" · - cui- a 10. cu ren cu prop n r e c -1 va fa e şi avînd a
mc 1pm t ca
Ie primi aproape
ochu mei, _va avea dtstula tar1e sa Ie respmgă. Am dezvăluit gîndurile
mnulm deT ... d_ar el mi-a răspuns că lucrul acesta era nespus de
1eJd1os.
e uno_s - i-dm spus-dar motivele care re fac sigur deo femeie
eu
nş, i _ma b1 u1 pe drag stea_ iubitei _?1e1e. ă.J:eţia darurilor ar putea ;ă 0
:a_sca, dar !•-am spu c nu-1 lacoma de bam. Ii place să trăiască bine, dar
'. mbeşte ŞJ aşa cum _lllll merg acu afacerile, n-aş crede în ruptul
capu.lui
1:ar preferato_ c mai pe fi ! omulm care a băgat-o la
"Hâpital".
lntr-ucuvm ,t _am stărmt în hotărîrea mea şi Iuînd deoparte pe
Manon p vesttt totul, 1:11 °:1-od firesc. Ea mi-a mulţumit că aveamo
părere atît
ma d spr eaş1 mi-a făgăduit să primească ofertele lui G...M ... în
asa
1-l va lecm de pofta de a reîncepe. · drept, am adăugat. Darurile lui nu te ispitesc cumva?
Nu- i-am spus - nu trebuie să-I repezi prea tare· dacă se supără
să ne facă ră . Darştii tu bine, şarlatanea - am adă gat rîzînd _ cuU:
:lescotoro eşti de un amorez urîcios sau
pisălog.
A _stat putm la gînduri, apoi a izbucnit: ·
.!mi vine i minte un plan admirabil, mă mindresc că I-am născocit.
t:. este, nu-1 aşa, fiul celui mai crud duşman al nostru; trebuie să ne
Degeaba i-am înfăţişat primejdia unei asemene„ ip ă a.spus
că trebuia numai să ne luăm măsuri şi a găsit răspuns la toal c- ,b1ecµwµle
mele. Arătaţi-mi un singur îndrăgostit care să nu se potriveas<...i orbeşte la
toate capriciile femeii adorate şi voi r unoaşte a ci -am gre;;şi cedînd tît
de uşor. Ne-am hotărît să facem din G... M... JUcana noru.tra dar, pnntr-o
ciudată întorsătură a sorţii,_am ajuns eu victima lui. ·
Pe la orele unsprezece am văzut oprindu-se la poartă caleaşca lu-i.Ne-
a
car:
adresat teva complimente dibaci alcătuite în privinţa permisiunii ce-şi l e
singur de a prinzi cu noi. Nu s-a mirat găsin4u-l e domnul d T..:,
din
ajun îi făgăduise să vină, dar 'dăduse ca pretext arecare acen sanu
pornească din Paris in aceeaşi trăsură cu el. Deşi fiecare dintre_ no pur!a
trădarea în suflet ne-am pus la masă ca într-o deplină încredere ş1 pneteme
reciprocă. G... a găsit uşor prilejul să-şi declare sentimen!ele. Cr_ed .că
nu i-am părut stingheritor, căci înadins am lipsit din cameră_ateva_mmute.
Cînd m-am întors, am băgat de seamă că Manon nu-l descuraJase pnn vreun.
răspuns aspru. Era cit se poate de vesel băiatul şi m-am prefăcut şi eu bine
dispus. El ridea în sine de prostia mea, e în e, de a lui.T?ată du -ami za
am petrecut aşa, ţlllul pe seama altuia. Inamte de plecare.,1-am ai înles t
o convorbire cu Manon între patru ochi, astfel că a putut fi deplin
mulţlimlt
de îngăduinţa mea, ca şi de prînzul bun.
Îndată după ce musafirii noştri s-au !ll'cat în caretă,·Mano a alergat
.spre mine cq braţele deschise şi m-a îmbrăţişat rizînd cu hohote. M1-a repetat
toate vorbele şi propunerile lui, fără să schimbe o iotă. Totul se reducea la
atît: o adora. Voia să împartă cu <linsa venitulde patruzeci de de livre pe
care-l primea de pe a um,_fără să uite să spună că aştepta încă mai mult
dup
moartea tatălui· ea va fi stăpîna inimiişiaverii sale;drept chezăşie a
d ragoste i '
. .
lui era gata să-i pună la picioare o caretă, o casă mobilată, o camenstă, trei
lachei şi un bucătar.. · _
- Fiul-am spus Manonei- e mai mină-spartă decit tatăl. Uar să vorbim
- Pe mine? a răspuns Manon şi, amîntindu-şi două versuri de Racine,
le-a potrivit îndată după gîndurile ei:
Mă bănuieşti pe mine de-aceasţă viclenie?
Eu, chipu-i lingă mine l-aş putea sufer·i, .
Cînd veşnic "Hopital"-ul odios mi-ar aminti?
- Nu, nu, i-am răspuns şi am continuat parodia.;
na?1 P ată! nu asupra fiului, dar asupra pungii lui. Vreau să-i ascult Mi-ar figreu să cred, doamnă, că-n inima ta, ,
ţ ,1a sa-1 primesc darurile şi pe urmă să-i dau cu tifla. Amorul, cu ăst "Hopital" te-ar]i putut săgetq. · . .
Frumuşel plan- i-am spus - dar im te gîndeşti, copiliţo, că - Da, dar îţi aduce şi un foarte ispititor palat mobilat, o caretă şi trei
tocmai
ista ne-a dus drept la "Hâpital"?
lachei; rareori amorul aruncă o săgeată atît de solidă.. ·
·
n
 · ieşi îndată din Paris prin foburgul Saint-Antoine, drumul pre·no ua
. - . Mano -a j at _? inima ei îmi aparţine pe vecie şi niciodată nu v noas ă locuinţă. Planul acesta,_aşa nebunesc cuni era, ne-a p t
pnnu alte sageţi deCtt pe ale mele . -: , - ·
· nouă destul de bine
' · ticluit. în realitate era o sminteală să nu ne dăm seama că şi de-ar fi izbutit '
- Făgăduielile ce-mi face sint pentru mine mai mult acul de imboid fără piedici, tot n-am fi rămas la adăpost de urmări. Totuşi, n:e-am expus
la
razbunare, decît o săgeată de dragoste. - _· • primejdiei cu cea maiîncrezătoare îndrăzneală. M ona plecat cuM arc_el:
__ Am treba_t-o dacă are de. gind să primească palatul şi eta. Mi-a aşa îl cheiha pe valet.Cu durere am privit-o pl d.Imbrăţişînd-o i-amspus:
rasp canuvoia să p a <lecit pe .banii lui; greutatea era să · - Manon, nu mă înşeli cumva? Ai să-mi rămii credin oasă? -' :
capete
una făralta.. e7am hotan!sa tept G.:. M...5ă:-şi dwaşoare întregu- · - _. Ea s-a plîns drăgăstQS de neîncrederea me:a şi - a reîno t ate
i· plan pnn scnsoarea ce făgadwse s-o trumtă. Intr-adevăr a adus-o a două jurămintele. Socotise să ajungă la Paris pe la ora ,trei. Plecai şreu1>uţin
zi un lache"? făr_ă livrea es-a priceput să găsească prilejul,potrivitdea-ivorbi timp
M one1făra _marton. Ea l-a t să tepte răspunsul şi a venit de-
adreptul
?
· după ea.Mă_duceam să-mi rod unghiile "Cafe Fe f":la_podul Saint-. :. 1
chel· am stat acolo pină la căderea nopţii. Atunet; am1 tsat oc.m o hlr,Ja
la mme cu s oarea. Am desc -o rmpre ună;1n afarijde banalele fraze pe C:U.e am l t-o, după înţeleger:a il as_!ră,"în capăstrăzii S t- e
de
des-Arcs; după asta, m-am dus pe JOS puia l,a Come di.e M-am mirat
or! cup1:11d în toate amănuntele făgăduielile rivalului meu. El nu-şi vazmd că nu-l găsesc a.colo pe Marcel, care trebuia să mă tepte. M-aJJl
argmea a;.sl _a să.j numere Manonei zece mii de ·franci în ziua înarmat cu
cm_d v lua s aP.mire :t, darsă·umple toate ştirbiturile ce s-ar r ăb dare . am stat un ceas înghesuit de o liotă de lachei, zgîindu-mi ochii ca să
aduce a ste !lume c el eli; astfel că ea o va avea mereu întreagă în văd t ţi care treceau. -în cele din unnă,v d că a tre dşapte şi
faţă. Clip! a am miculw palat n-o îndepărtase prea mult; nu-i cerea nu s
decît .iveşte nimic în legătură cu planul nostru, mi-am luat un bilet ,lap aret r ca
d ua e pentru. oat p eparativele,·u indica numele - străzii şi sa văd dacă erau în vreo lojăManonşi G..-. M ... N erau, nici unul, nici
altul.
numărul
M- am Îlţtors la uşile teatrului unde ammaiâdăstat un sfert de ceas, înneb
ace te1case. un.!fe n făgadwa să o aştepte îndupă-ami.aza celei de-adoua
zile ca va putea să şcape_d sub hii mei. Aceasta era singura lui nelinişte J u_nti de nerăbdare şi nelinişte. Tot nu s-a ivit nimic. M-am întors la tr
ură, făăr·
o plora_ pe_ Mano,? _sa 1-0 astililpere; ,de rest părea §igur; adăuga însă
să mă fi putut opri la cea mai neînsemnat-ă hotărire. Birjarul, zărmdu-mă,
că,
daca ea banweşte ca-1va fi greu să-mi Scape, vagăsi el mijlocul de a-i făcucîţiva paşi spre mine ca să.:mi şuşotească tainic oduduit drăguţă mă
înlesni
fuga. ' - - -
- ' . . - 'aştep ta de vreun ceas în birjă; întrebase de D:OOe arătînd prin semne c
-

Q.. -·· er. mai deşte t deCtţ tată-său; voia să-şi înhaţe prada înainte
.
de a a ann:Cetrebwa să facă anon? Cum să-l ducă de nas? Am
sţat sa c b .mnou1X1-am s.ilit să-i scot dincap toana asta şi i-am
înşirat toa.e pnmeJ_e e s-ar putea i dar i:µmic n-a putut să-i
7.Clruncine hotarirea. A sensl'D.ţG... M ... un răspuns scurt, asigurindu-1că
nu-ivafî deloc gre ă me gă la:Paris în ziua indicată; putea să o aştepte
fără grijă. Am
stabilit apoi ':_8 e s plec hiar atunci ca să închiriez-o nouă locuinţă, într-
!arts?1U:i;
un sat de cealalta Pa:-tea după aceea,să transport acolo ţot calabalîcul
nos ;.a do zi d up -a?11ază, • dat fixată adică,- ea va pleca devreme
la ans, ŞJ, dup ceva pnnu cadourile lw G... M.;. îl varuga stăruitor să o'
ducă
m ace se ă la"C:omedie"; va_lua asupra ei atîţia bani cit va putea duce, iar
' eramşi aflind că trebuie să mă întorc, a spus că nu-şivapierde răbdarea orţCtt
de tirziu voi veni. Mi;am închipuit pe1dată că era Mano . M-am apropiat,
am văzut însă alt chip; un obrazdrăguţ, dafnu alei.Era o tînără necuno cută
caremă întrebă mai întîi dacă avea onoarea să vadă pe cavalerul des
Gneux. i-am spus că aşa mă numesc.- . · · - .
- .
·,' -Am o scrisoare pentru dumneavoastră,- unnă ea' - care vă-va lămun
de ce am yenit eu şi c se face că am plăcerea_să vă osc numele. .
· . Am rugat-o să-mi îngăduie să citesc scrisoarea-într-un cabar t vecm.
Necunoscuta a ţinut să meargă cu
mine şi m-a sfătuit să cenm separe_u.
- De la cine e scrisoarea? am întrebat-o pe d urcam scâra. -
·îmi răspunse că voi âfla citind-o. Am recwios t la lumină mina Ma-
restul îl a mcredinţa valetulw nostru pe care voia să-l ia cu dînsa. Valetul
era g di e_ o .s sese dela "Hopital"; ne era nespus de devotat.
'Eu trebwa_sa Ym; o_ bll)a la capăt.ul străzii Saint-Andre-des-Arcs; pe la
ora
şapte sa_ las bll)a a _aştepte acolo şi să mă apropii prin întuneric de porţile
te !1" - Manon 1m1 făgăd sănăscocească va ca să poată ieşi o clipă din
!oJa ş1 lipa aceea ov folosi ':8s ':°boar pină_jos la mine. Restul se va putea
mdeplini uşor. Am aJunge din Ctţiva paşi man la trăsură, ne-am urca şi am
78 - - ' 79
nonei. lată camce noutăţi îmi dădea: - _ _
G ... M ...o primise cu.o politeţe şi o magnificenţă mai presus de toate
- închipuirile ei. O a perise cudaruri, îi pregătea o viaţă de regină.
Totuşmi ă asigură că nu mă tase însplendoarea de careera înconjurată,
darn, epu tînd
îndupleca pe G... M... să o ducă la'-"Co m e" în se a aceea, amina at lă
datăp lăcerea_ de a m_ ă vedea; scria apoi că, pentru· a-m_i roîn giaî
Pll:

suferinţa ce de_sigur îmi a pr:_icinui veste aceasta, a găsit un mijloc: să-mi
procure" una- cele m?1 raguţe fete din Paris, aducătoarea scrisorii. Şi
semna: credincioasa ta iubită, Manon Lescaut". ·
_• E:ra ce:'a.atît de d şi de insultător pentru mine în scrisoarea ei,
incit,. zbatindu- cite a clipe între mini·e şi durere, m-am hotărit să fac
O mare· sfotjare şi. s-o wt pentru .;.a pururi pe
nerecunoscătoarea şi sperjura anon. Mi- arunca ochii asupra fetei care-
mi sta în faţă: era frumoa&ă Cit s po te Şl aş_fi on t să fie destul de
ispititoare ca să devin la rîndu-mi speI]ur ş necredincios. n-
am găsit privind-o, ochii aceia vii şi languroşi, por mm alcaulw,
pielea obrazului colorată cu nuanţele amorului, în şit comoara aceea de
farmece cu care natura o înzestrase din belşug pe vicleana Manon.
- Nu, nu - i-am spus încetînd de a o privi - nerecunoscătoarea aceea
care te a- ştia rea bine că te o teneşti degeaba. Întoarce-te la ea şi
sp e:i c_a-id? resc_ s se bucure de cnma ce-o făptuieşte şi, dacă se
poate, făra emu_şcan . O P :t5esc ntru totdeauna şi renunţ în acelaşi
timp la toate f meile l wci una din el n-ar putea fi încîntătoare ca ea,
dat toate smt, făra mdo1ala, 1 fel de la • necredincioase.
Am fost atunci gata să cobor şi să mă retrag, fără să mai am nimic de-
a
!ace c an?n; gelozia care-mi sfişia de moarte inima se schimbase brusc
mtr-o liniş.te m ecată, J?Osomorită; m-am crezut o clipă aproape de
vinde e, cu fit ma1mult CU: C?,t nu simţeam în mine niciuna din pornirile
violente
carora em prad în celelalte prilejuri asemănătoare! Vaii eram jucăria
amorulw, tot atît ?t mă bs cote am şi jucăria lui G... M... şi a Manonei.
Fata care-mi adusese scrisoarea, văzîndu-mă gata să cobor m a între
bat ce :ăspuns să-i ducă domnJ)lui de G... M... şi doamnei car; era cu el.
M mtors în cameră după întrebar a aceasta şi, printr-o schimbare care
parea de ecrezut l r _care n-au simţit niciodată patimi aprige, m-am
,,
v t deodata muls liniştea mea părelnică şi tîrit într-un groaznic delir
fun os. I-am strigat fetei: ·
- Du-te şi spune-i trădătorului de G... M... şi perfidei lui amante în ce
desp rare m-a cat.s oarea asta blestemată; dar să şti1:r că n-au să rîdă·
multa vreme; a le implînt cuţitul în inimă la amîndoi, cu mina mea.
M- tnntit pe un scaun. Pălăria mi-a căzut pe jos de o parte a
caunulw şr bastonul de cealaltă parte. Două şiroaie de lacrimi amare au
ceput să-mi curgă _din ochi. Din accesul de furie care mă scuturase, căzui
mtr-o dure.r,e pleşito e; nu mai puteam decît să plîng, să gem şi să oftez.
-Apropie-te, cop a ro ie-te, i-am spus apoi tinerei fete;apropie-
te, de .vre1!1: ce te-au trimis sa ma consolezi. Spune-mi, cunoşti vorbe care
astimpara turbarea, desperarea, dorinţa de a-ţi lua singur zilele după ce ai
80 -
ucis două fiinţe trădătoare care nu meritau să trăiască? Da, a ropi -te!
repetai, văzînd-o că păşeşte spr mine . u s ?ă1 . şi cl t du:se: V ? sa-
ştergi lacrimile, vino să-:mi redai pacea llll1Dll, vmo sa-Illl p ca ma mbeştt!
ca să mă obişnuiesc şi cu fiinţa altei femei decît necredincioasa mea. Eşti
frumoasă, poate că te voi iubi şi pe tine. .
Biata copilă, care n-avea mai mult de şaispr zece sau_şapte prezece am
şi părea mai plină de c viinţă ecît ura le e1, e _sp:na e .au de scen
aceasta ciudată. Se apropie totuşi de mme ş1mcercas a·ma mmgne, dara t
un.ci am îndepărtat-o nuinaidecît, x;espinipnd-o cu do e.
.
- Cvrei de la mine? i-am stngat. A! eşti femeie, faci parte din sexul
pe ciare eu îl urăsc, pe care nu mai pot să-l sufărap rop erea m_ e . hipul
tăublînd mă ameninţă şi el cu vreo t,rădare. Pleaca, pleaca, lasa-_ma.smgur.
Fărăa îndrăzni să scoată o vorbă, fata îmifăcu o rever nţă şi se
mtoarse
şă iasă. I-am strigat să se o rea:scă. •. . . _. . '?
- Fă-mă cel puţin să ştm pentru ce, cum şi m ce scop a1fost tnmisa a1ci.
Cum mi-ai aflat numele şi locul unde m-ai găsit? · _
Mi-a răspuns că-l cunoştea de multă vreme pe domnul deG ...M; , ..
ca
ela trimis săo cheme la ora cinci şi, ducîndu-se cu lacheul care venise săo
a
înştiinţeze, intrat într-o casă mare, unde l-a g it j cînd pic et cuo doamnă
foarte frumoasă: amîndoi au însărcinat-o să-mi uunmeze scrisoarea aceasta,
după ce i-au spus că mă va găsi într-o trăsură, la capătul s ăzii t-
Andre: des-Arcs. Am întrebat-o dacă n-au mai adăugat ceva; roşmd mi-a
raspuns ca
o· făcuseră să spere că eu o voi lua cu mine. . .
- Te-au înşelat, i-am răspuns; biată copilă, te-au înşelat. Eştoi femei ,
. iţi trebuie un bărbat, dar unul bogat şi fericit şi nu în min l-ai utea ăsi.
întoarce-te întoarce-te la domnul de G... M... El are tot ce-i trebwe ca sa fie
iubitde fe eile frumoase. Are palate mobilate şi caleşti de dăruit. Cît despre
mine care nu am ce să ofer femeilor, decît iubire şi statornicie, ele mă
disp;eţuiesc în sărăcia mea, i. fac o_ju e naivitatea me . . ..
Am mai înşirat multe, ş1gmdur1tnste, ş1mverşunate, dupa cumsunţirile
care-mi cutremurau fiinţa se mai potoleau sau se ridicau mai chinuitoare.
Dar, pe măsură ce mă torturam astfel, furia scăzu, mă descleşt_ă îndestul
ca să pot să încep să cuget limpede. Compannd noua ea roetr:c cele
asemănătoare ce le suferisem, n-am găsit c-ar trebw să . . 0 deJ ea, 0
mai mult de data asta decît în celelalte dăţi. O cunoşte bme P Manon.
De ce să mă prăpădesc de jale pentru o năpastă care ra de p evăzut? De
·ce să nu mă silesc mai bine să caut să îndrept lucrurile? Ma1 era vreme.
· Oricum nu trebuia să-mi economisesc sforţările, dacă nu voiam să-mi put
ai tîrriu că mi-am mărit singur suferinţele cu tărăgăneala mea. Şi am
81
 care în vremea aceasta vei fi cu G... M..., îi vei putea spune că cea
început să caut şi să -c întăr sc toate mijloacele în stare să deschidă drumul
afacer însemnatăe o grabnică nevoie de bani; că ţi-ai pierdut}a cărţi t t _ce
nădejdilor. · ··
av disponibil şi încă ai mai jucat pe cuvînt, pierzînd mere.u lt va trebw timp
· Să încerc s-o smulg cu forţa din mîinile lui G... M... ar fifost o
pma se va duce să ia banii şi timpul acela îmi va fi mie de ajuns pentru ceea
încercare de peraţă, e putea numai să mă piardă şi nu părea că va izbuti.
ce am
Dar dacă
a! 1;11-c r a-1v rbesc anonei cîteva clipe? A, atunci ar fi altceva, aş putea de gînd. . . - •· ·b .
Domnul deT ... mi-a urmat planul mtocmat. L-am lasat mtr-un ca
sa-1 şc lDlllla cit de puţm, doar îi cunoşteam bine punctele slabe. Eram atît aret,
de sigur că mă iubeşte! Chiar ciudăţenia asta de a-mi trimite o fată străină undea scris biletul, iar eu am mers să stau la pîndă1 cîţiv3:p i de <:_asa de
să mă cpnsoleze, aş fi pus rămăşag că ea însăşi a născocit-o din milă se afla Manon. L-am văzut sosind pe aducătorul biletulw ş1 m ata apot pe
pentru sufennţele mele. M-am hotărît să-mi pun la incercare toată dibăcia G ...M ... ieşind pe jos, cu un lacheu după el. I-am lăsat timp să se d p
numai să teze şim-am dus pînă în apropierea casei în c_are tiam că s: află nec!edinc10
da„u ochii cu ea. Gă;sii zeci de căi pe care puteam să apuc; după ce le-am a meaiu b it .ă Cu toată
privit furia care clocotea m mme, am batut la uşa cu evlavie, ca la porţile unui
pe nnd, m-am opnt la aceasta: templu. Din fericire a venit Mar l ă des hi ă; i- făcut
· Domnul de T... mă îndatorase adeseori şi cu atîta plăcere incit nu-i !"
semn să tacă. N-aveam de ce să mă tem de ceilalţi sem on, _to • 1-
puteam pune la indoială sinceritatea şi dorinţa de a mă servi. M-am gîndit întrebat în şoaptă dacă putea să mă ducă în cat?e a Mll_?o°:e1 sa u zartt
să erg la el şţ s -1 rog să-l cheme pe G... M... sub pretextul unei !
de nimeni. Mi-a spus că lucrul era lesne cu putmţa daca vot paşi mcetişor pe
afaceri scara cea mare. ..
_unportant e. I era destul _ s.ă pot vorbi o jumătate de oră cu Manon; _ Atunci haidem repede - i-am spus - şi bagă de seamă să nu urc·e
planul meu era sa ma mtroduc chiar m camera ei, lucru ce-mi părea uşor în nimeni cit voi sta eu acolo. . _
lipsa lui G... M.... Am pătruns rară piedici în apartamentul de sus. Manon ctte .O data
H tărîrea aceasta m-a mai liniştit; i-am plătit cu dărnicie tinerei fete mai mult m-a uîmit firea·acestei fete ciudate. Departede a se spena sau de
c . e mat a!tt:pta încă, şi, vrînd să o împiedic de a se mai întoarce la cei ce-o ..a arăta sfială văzîndu-mă, dădu uşoare semne de mir:ire, miş e_care
trtmtSesera, 1-am luat adresa făcînd-o să spere că voi veni să-mi petrec nu ţi le poţi stăpîni cînd te pomeneşti cu cineva p car cr:d:amt
noapte ace cu e . M-am urcat în birjă şi am dat adresa domnului de alt arte.
T...
por cmd btrJarulw să mă ducă în goana cailor. Din fericire l-am găsit
acasă
P.e pneten_ul meu; mă muncise o nelinişte tot drumul din pricina aceasta. -A! a!tueşti, iubitule, m-a întimpinat ea şt vemsa a sarute, dragastoa:
să ca de obicei. Sfinte doamne! ştii că eşti îndrăzneţ!Cme s-ar fi aşteptat sa
în .. . . '?
, • I

c1teva cuvmte l-am pus în cunoştinţă cu suferinţele mele şi cu serviciul c·e

veneam să-i cer. A rămas atît de uimit aflînd că G... M... a fost în stare să 0 · a .îl oaga a vma acolo pentru o afacere atît de însemnată jncît nu suferă
momească p anon, cit, neştiind că şi eu am pus umărul.la nenorocirea mtir:pe e. Şt am adăugat:
°:1ea, s-a ofent t a_tă a să-şi adun toţi prietenii pentru ca, cu braţele ·- Il voi pîndi cînd pleacă şi voi intra fără greutate în casă, de vreme ce
ş1:_spadele lor, sa- -aJ°:te sa o slob?d pe ubit mea. L-am făcut să nu.mă cunoaşte nimeni decît Manon şi Mareei valetul meu. Iar dumneata,
înţeleagă ca un as<:_mene t ab • arpun -o m pencol şt pe Manon, şi pe 82
mine.
• - Sa ne pastr smgele-1-am spus -pentru împrejurări mai grave.
Mă
gmdesc la o cale mat blindă pe care pot izbîndi tot atît de bine. ·
S-a legat să facă tot ce-i voi cere, fără împotrivire; spunîndu-i atunci că
n dote decît a t, să î_?ştiinţeze pe G ... M... că are ceva de vorbit cu el
şi sa:l Sg)at el <!în cas pentru un ceas sau două, a plecat numaidecît
cu e sa-mi faca pe v01e. Ne-am sfătuit pe drum prin ce tertip l-ar putea
o!'? attta :m . propus să-:i scrie mai întîi un bileţel dintr-un cabaret,
V1l azt atCl. . . d . dări,'
M-am desprins din braţele ei şi în loc să-i răspund la_ eZffl! r
respins-o cu dispreţ dindu-mă d?i•p aşi dărătca să puno
tanţa1:1;1tre e
şi ea. Gestul meu a descumpămt-o puţin..A ramas loc w, cu ochii la- •
schimbînd feţe-feţe. La drept vorbind, er atît de ':ăJit de"..e erea ei
mett! deşi, pe bună dreptate, fierbeam de mmie, de-abia.am gasit p
ter a. sa deschid gura ca s-o cert.Inim îmisîngera _de crudba9oc
ce- azvu:Iise! dar trebuia să mă silesc să nu-o aduc ammte ca sa-nu aţiţ
ciuda, eb a s măîncordez ca să aprind în ochii mei alt foc decit al
dragostei. undea tăceam şi ea băgă de seamă tulburarea mea, o văzui că
tremură, desigur se
înps ăimînt ase . N-am putut să rabd vederea aceasta.. . - .
- A, Manonl i-am spus cu un glas moale i _dwos, nt; edinco o,
sperjuro, cu ce să-mi încep p ere ? Tevăd p d tr:mun,!ar P
mme încă mă mai mişcă cele mai miet sufennţe ale tale, m t a _tem sa e
esc
prea mult cu imputări. Dar, Manon, crede-mă, nu-e mtma strapuns d
durerea trădării tal . Asemenea lovituri nu le îndrepţi asupra unw om iubit
83
 cînd încă nu.i-ai hotărit moartea. E a treia oară, Manon. Am numărat bine
asta nu se poate uita. Gîndeşte-te dar şi hotărăşte acum pe loc ce vrei să
faci, căci biata inima mea nu mai poat·e să rabde atîta chin.O simt cum - - . dîrz faţă de farmecele ei, ar fi trebuit să-mi fi
cu privirea. D C"; sa . t de milă de umanitate. Eram atî dedepart_e
moare, pierdut deodata once s1;111ţamm ălbt ! că, incit trecînd deodata la
cume gata să se sfarme de durere. Nu mai pot - at,n adăugat lăsindu-mă pe extreIDI
un şcaun :_ abia vorbesc, abia mă mai ţin să nu cad. de a-mi fi însuşit dîrzema aceastas a, I • bm·e spus m-am aruncat spre ea
. opusa,
tatea - m-amm • t or spre Manon· a mai . - sarutan,
erit-o cu mii de dulci - ...
Nu mi-a răspuns nimic·, dar, cînd m-a văzut pe scaun,a venit să Ml
îngenuncheze Ia picioarele mele, apoi şi-a pt1$ capul pe genunchii me fără să cuget. Am luat:om bra::;_:;t recunoscut că sînt un om brutal ş!
ascunzîndu-şi faţa în mîinile mele. Într-o clipă, le-am simţit udate ·ce rut ier t a.repen tru cam- .ia'fată ca ea. Am aşezat-
delacrimile ce-i curgeau. O, doamne! ce zbucium îmi frămînta simţirea! o pe scaunŞ!·
-A, Manon, Mano-n am urmat oftînd- eprea tîrziu să mai plîngi după nu merit fericirea dea fi 1Ub1t_ delo t o sa~ ma~ asculte în starea în care ma
. 1 • dul euamtmp ora - . . .
îngenunchind a m - hi de cuvinte tot ce se poate tmagma
mai
ce mi-ai pricinuit moartea. Tristeţea ta e prefăcută, n-ai putea săo simţi.
Fără aflam. Am adunat mtr-un manunc - ant supus şi înflăcărat. I-am
. · dr-- t s drept scuza, un am • ·uru1
îndoială că răul cel mai mare ţi-l face prezenţa mea, care totdeaunaa respectuos ş1 mai agaso b 1 de iertare Ea şi-a lăsat braţee1m J -
fosot
piedică
sînt! Nupentru plăcerile tale. Deschide ochii, Manonv, e -zmi ă cine cerut cao graţie să rosteasca v r e e . db .unătatea mea ca să mă faca
s e v a r s ă l a c r i m i a t î t d e d u ioase pentru un nenorocit 1
c acare
pe r e l-ai
îlp ă r ăpe
trădat, s e ş ti f ă r ă m il ă . . o-itulw' meu spu. mnd-ca ea însaş- avea. nevoie e- se teama~. ş1 nu- fa-ra
drept a t e,
să
o- uit supărările ce-IDI
• pnc
• · wa• ş1· că mcepeaveasa să-mi spună
, ca să se dezvi-
•
. Ea îmi săruta miinile, fără să se ridice, fără să răspundă. că nu v. oi fi de loc mulţUIDit de ceea ce a .
- Nestatornică Manon -·am urmat iarăşi -femeie nerecunoscătoare şi novăţească. . d ·t Eu nici nu-ţi cer să te dezvinovăţeşti.
fără credinţă, unde iţis înt făgăduiefile şi jurămintele? Uşuratică şi _ Eu? am întrebat-o numai _eci · . dr t să-mi explici purtarea ta;
crudă iubită, ce-ai făcut cu dragoste pe care nu lllai departe decit azi mi-o Iau de bun tot ce a· i ira- c.ut N. u. ma so-cotuma empea Manon nu mă
jurai? O, cerule drept! aşa laşi să ridă de tine o femeie, după ce te-a luat alun-ga din
drept cu atîta evlavie? Aşadar, pe sperjur îl răsplăteşti? Iar desperarea şi
martor prea mulţumit voi fi, rea fe1:1c1t, daca se ţ" ele am continuat: dar, atotpu
inima. _ei! Apoi, cugetind puţ as.upr.adsor up_ua lac
P înd bucuria, cînd durerea,
părăsirea le arunci celui statornit şi credincios? te r m Manon, tu -m i a m ed a şi prin toate - · ţ-
e da .rweşti semnele e a,
. umilin
Atîta amărăciune îmi umplea cugetul pe cînd vorbeam, incit, fără să- după ce ţi-am dat satisfa ţie pr care mă roade de sufennţele
mi
dau seama, ochii mi s-au umplut de lacrimi. Manona înţelesdup .ă .. îmi vei îngădui să-ţi vorbesc ş1_de e d a~ mi-ai scris'cumva sentinţa
glasului că plîng şi a rupt în sfirşit tăcerea. tremurul 1· am sa fac acum şi ac
mele? Pot afla_d tine -ţi petreci noaptea cu rivalul meu?
-Trebuie să fiu tare vinovată- îmi spuse ea cu tristeţ-e dacă am putut de oarte !i,ot m u-t sa • i înă să-mi dea răspunsul. . .
să-ţi pricinuiesc atîta durere şi zbucium, dar să mă ajungă pedeapsa cerului . . Manon statu puţ pe gm ur pun ton linişti-t dacă te expnmai de la
dacă mi-am dat seama că păcătuiesc sau dacă am avut măcar gîndul acesta. - Cav alree.lim
- vorbi
d ea apo
te ai, mai
pe_ fi tulb ura
t • m halul ăsta şi m-ai
. . fi •cruţat
t
început atît de
Mi s-a părut atît de fără noimă vorbele e atît de mincinoase, incit nu
mi-am· putut opri o izbucnu;e de furie. mă trăsnească w

- Ce prefăcătorie josnică! am strigat. Văd mai bine ca oricînd că nu cel-de-sus dacă te voi mai învrednici vreodată măcar cuo privire! Rămîi cu
eşti decito ticăloasă,o femeie vicleană. Abia acum înţeleg ce caracter
păcătos ai.Adio, fiinţă laşă-am spus, apo ridicîndu-mă în picioare-
vreaumai bine să mor deo mie deori decit sămaiam vreolegătură cu tine.Să
 pe e, n u - _ s··rerinţele tale ţi le ş1 din cauza biletelului pe e ţi- -s n s s rezut că poate ai luat scrisoarea
-pn dc mweşe
r oas a De vreme ce
h i

t : :•
. şip mine deo scena ur . . ît oferindu-ţi să mergc ar
acum umai gelozia, ti le-aş fi vmdecat n1:"11aidec ' . am închipuit că n cauza fetei pe cart: ţi- trlIDl -o, r' 11 ; " închipuindu-ţi că vine din
din
eşti îndurerat . . ._ - ul ămîntulw. Dar eu IDI- .
cu tine ş1pma la capat p . . b ochii domnulw de -G...M ...' p utea·
şi.Ia tău amant, iubeşte-l pe 'el şi urăşte-mă pe mine, renunţă Ia onoare
noui mea drepto declaraţie ca renunţ dzn'a-deJ'de căci oricit mă ştm nevi-
bun-simţ; mie puţin îmi pasă, totuna mi-e. ' · u ncatme • . .
aces ta m-a încreme t, m-a - ţele nu-mi sînt favora bile .
mea · glumă bat oc ntoare, •;ir
alipindu-mă deG ...M ...
Totu
drepotş-i _Gmd
Delirul meua înspăimîntat-o pe Manon; rămăsese în genunchi lingă o v a tă , g c: : :e : ul şpie · urmă s ă fii tµjudecătorul
scaunul de pe care mă sculasem şi mă privea tremurînd, fără să cuteze nici u r m ă ea - a 0 . .
ăs e a m , & î !
v r e au s a
1 i nd u - a,_ ţ
da u p e a
să respire. Amfăcut cqiva paşispre uşă, tot cu capul întors spreea, meu. . • • lase din clipa cm:d s-a întilnit cu G..;
tintuind-o. Mi-a istorisit astfeltot_ce1 semw:g A primit-o cu adevărat ca peo
84
M..., care o aştepta în casa m care ne am. 85
 . .- , , : .. - - - folosesc de fata aceea eputînd să sper
crăiasă, ca p_e cea mai mare crăiasă din' lume. l-a arătat camerele, prilejul să-ţi scnu; er sî1;ita sa maM rîs de propunerea mea; a chem t
toate mobilate_cugust şi sclipind de cură nie. În iatac i-a/ numărat zece că mă va lăsa'liberă CJ.tva timp. ... ... a_ . f'arăzăbavă pefosta
mii dela care a mai adăugat citeva giuvaere, între acestea erau- şi colierul şi
livre, luimetres-a·,
pe laclietil său şiîntrebîndu-1da poa as'in uia că va trebui s-o· tă.la
brăţăril·e ce le mai primise o dată de,la tatăl lui. A dus-o apoi într-un salon,
pe care nu-l văzuse încă; acolo, pe masă; erau cele mai delicioase gustări;
ca l-a şi trimis să o ute ll_?de şti:El iş1
- chaillot; atunci/!.di"
i-am mărtUflS1t_ca la ep
:1 pevoiţi-ani promis să ne mtîlnim
fi împiedicată s·ă mergla
s-o servească, a chemat pe servitorii tocmiţi anume pentru ea şi le-a
poruncit dar pentru impre1urarea - ..S. t An- ,
să o privească de acum înainte ca pe stăpîna lor. Apoj i-a arătat careta, caii
seara la "Com e •. _ · _ ţi într.:o caretăla capătul strazn .am -_ , 1
teatru, tu te-ai angaJat s-a ?1b° aştep_ţi trimită fat . a acolo, fie şi num_ai sa_n.
şi toate, celelalte daruri; la sfirşit, i-a propus o partidă de joc de cărţi în _ dre; prin urmare, e:a ma-i me s e . l-am mai spus că a,r fi bme sa:ţi
aşteptarea cinei. •, - te pllctiseşti aşteptindu- at a ta .?opa _t d chimbul acesta, căci altfel n•ai
_ fi scriu două-trei vorbe ca sa tefmş ! z- sscriu sub ochiilui, astfel că m-
- Îţi mărturisesc- urmă ea- că am rămas uluită de atîta măreţie. M am am
gîndit că ar fi păcat să ne lipsim de atttea bogăţii mulţumindu-mă să iau ,- înţeles. S-a-învoit, dar eu am oss! a sa- - Manon - cum s-au petrecut
cele
zece miide livre şi bijuteriile; găsisem o avere gata făcută pentru noişi ferit să rtiă dau în vileag. Ven .d - - urtareamea,niciîncepriveşt
puteam' lucrurile. Nu caut să cocol şesc_nnmc,_m:ăguţă şi cum nu·mă îndoiam
duce un trai foarte plăcut pe spatele domnului G... M...In loc să-i propun să . ca
mergem la "Comedie", mi:.am pus m cap să--1 descos jn privinţa ta, ca să „ planurile mele. Fa!aa v mt, : : J: imă să-ţipot împrăştia uri car
ghicesc ce înlesniri am·putea avea ca să ne vedem, presupunînd că aplic lipsa mea te face sastţei:i, am ude la tine e aceea a uwnn.
0

sistemul meu. L-am găsit foarte împăciuitor. M-a întrebat ce gîndesc citeva ceasuri, delita ea.pe car ::tdar n-am avut o clipă liberă ca
despre
tine şi dacă nu mi-a, păruţ rău· cind te-am părăsit. L•am spus că ai fost fi fost încîntată sa-ţi pot te.pe munice . - .
totdeauna atît de bun, că te-ai purtat atît de-desă vîrşit cu mine, incit n-ar fi să-i lămuresc totcetre sa- .tindu mi încurcătura în care s-a
de crezut_să spun că te urăsc. A recunoscut că ai multe calităţi şi el însuşi Manon şi-a ÎJ!Che1at 1Stonsirea P?ves . . .
s-a
simţit îndemnat să te aibă prieten. A voit să ştie cum cred că vei judeca tu · - · · d biletul domnullll deT ... ' - • · aică se
plecarea mea, mcµ ales cînd vei afla că eraiµ în mîinile lui. I-am răspuns aflat G...M. .. primm - - - ate să mă lase singura Ş1 m-a as .- -
că - A stat în cumpana daca - 't venirea ta şi sînt acum neliniştita
clragostea noastră dura de mult, incit a _a vut tot timpul să se mai răcească, . întoarce curînd. De aceea m-a zapaCJ. . ., -.
apoi, strîmtorat cum erai, poaţe nu vei privi plecarea mea drept o mare întîrzii aici. . _ s-o ascult pînă la sfirşit. Multe lu
nenorocire, de vreme ce te uşura de-o povară apăsătoare. -(\m adăugat că, _ Mi-a treb t ?1 t v bd e vedea limpede că se pregătea sa ma
fiind deplin încredinţată că vei privi lucrurile în linişte, nu m-am sfiit să-ţi · ··cru· de şi.umilitoare ma loV1Sera, ca sale _ . C"ftdă asta. Nu
putea crede
spun de dimineaţă că plec la Paris, pentru oarecare afaceri; că ai consimţit, o
a:.
aivenit cu mine şi n- părut neliniştit cînd te-am lăsaisingur. Atunci M... ,
. . -d înşele; ruc1macar
· d-d ostene
nu-ş-1aasa-mi
tea ca pevestala. Cu el vea
useas ...... _-

doar că G... M... av a sa o lase to!ta:Sirepentru µn îndrăgostit! Socotii

. -a spus: "Dacă aş putea fi încredinţat că Hea să trăiască în bună , . gînd săşi-o petreaca. Ce durero ! e eala ei, mai întîi fiindcă o fă em
înţelege:re
cu mine, eu cel dintîi i-aş prezenta respectele mele şi i-aş oferi serviciile". - - însă că aveam şi eu o parte de vmam grş e . şi apoi fiindcă mă potr1V1Sem
L-am asigurat că îţi cuhosc firea şi nu măîndoiam că vei şti să răspunzi să afle se entele ui - ..M ... p=r a stei aventuri: - tfel, P -
după cuviinţă la amabilităţile lui; mai ales, i-am spus, dacă te-ar putea ajuta orbeşte ş1 a1utasem mdrll7:°eP . ţÎt mişcat de naivitatea
în Uacerile tale, foarte încurcate de cînd ai rupt legăturile cu familia. povesttrn
M-a întorsătură ciudată, fire mie, m- pe faţă pînă şi amănuntele cele
!ntrerupt făgăduind să-ţi tacă orice serviciu.care ar atîrna-de e chiar şi acel,a
şi e fel· cins,tit deschism car: e- : ::f'ară răutate -: ce- e
e a ţi procura o metresă drăguţă pe care el a părăsit-o pentru mine, în ,,,
dr::
mai jigrutoare pentru mme. :Paca - _ş. creă ".A dăugaµca amoruls -
înd voiai să te îmbarci pentru o nouă aventură de
cazul
dragoste._
uşuratică ş nep ăt 3:1"e, - e ş::::Uturor w-eşelilor sale. ă bucur
I-am probat gîndul - adăugă ea_: ca să-i adorm mai bine toate erade ajuns ca sa-mi mchid o . . al ui meu chiar în acea seara..Totuşl,
ănuielile şi, întărindu-mă şi mai mult în planul acesta, tţu mai doream .
decit 1ă gasesc mijlocul' de a ţi-l aduce mai repede la cunoştinţă, de teamă' p-ream - utl . speranţa că o voi rap1 nv . , _ ,,
să nu fii
1 re neliniştit chld vei vedea că nu vin la întîţnire. În vederea aceasta, i'- - s!şrnoaptea asta cu cine fipetrecut-o? .
am ropus să-ţi trimită metresa aceasta nouă chiar în acea seară„ avind
87
astfel
6 r
 Întrebarea mea, rostită cu tristeţe, a lăsat-o încurcată. Nu mi-a
răspuns decît prin cîţiva dar şi dacă, întrerupîndu-se apoi. Mi-a fost milă . . . . inimii părea a-mi prevesti
de chinul ei şi curmînd vorba i-am spus ce aşteptam de la ea; să vină cu Am cedat stăruinţelor e d ş• ne ::ă caut doi sau trei
mine chiar atunci. dinofiţerii
- Vreau- mi-a spus dar nu-mi aprobi planul? catastrofa care mă pîndea. Am ieşit, c gmlga~tură şi să-i rog să-l aresteze pe
:. Le caut mă pusese m e . d
- Ha, nu-i destul- m-am pornit eu- că aprob tot ce ai făcut pînă de garda c1.1 c.are s . . drazn~eţ· abia espre
acum?
unul, d areraomm
aflat
,
1 - .
mele.-Ce! n-o sălu ăm nici zece mii de livre? replică ea. Mi le-a dat, sînt
G ...M ...Am găsit a<:3-sa numaioc· treaba-i ca şi făcută! Mi-a cerut n ai
ale
l
zece ce-i yorba că m-a igura pel ·. . ardă· cu ei avea să lucreze
pumn. u e
' Am sfătuit-o să lase tot şi să ne gîndim numai cum săne ' îndep ărt ăm pistoli să dea bacşiş la trei s ldaţi vre ea· s-a dus să caute soldaţii şi ·
10
mai repede; deşi trecuse numai o jumătate de oră de cînd venisem, mă în fruntea mr. L-am rugat nu ar :E îl aş eptam acasă la el şi îndată ce
temeam să
învoiesc ca nu se întoarcă
să nu ieşim cuG...
miinile Ea însă
M... goale; măam
incit ruga cu atita
socotit stăruinţăsăsăfacmăşi
că trebuie m' ai puţin de un sfert de ora i-a - ;ăla colţul străzii prin careG ..M.
...
s-a întors, am condus grupul eu . d e strada unde stătea Manon. I-am
0 1
ceva pe voia ei, după ce obţinusem atit" de mult de la ea. , treb uia negreşit să treaca, apucm :11? P _ lw'G M dar să-l ţină strîns
•- · f - mct un rau
În timp ce ne pregăteam de plecare, am auzit hătind la uşa dinspre dat în grijă ofiţerulw sa nu _-1 a . buia să................că
fiu sigur n-o să-i scape.
stradă. Nu m-am îndoit că venea G... M... şi în tulburarea ce'mă cuprinsese, suo pază pină la ra ş te ::• eralui,osă-lobligesăsedezbr ce
i-am spus lui Manon că era un om mort, dacă intră. Într-adevăr, nu-mi Mi-a spus ce sa f ca.-s i trei viteji aveau să-şi petreacă noal? e b_ d
revenisem destul din delirul meu ca să mă pot stăpîni văzîndu-1. Marcel imi 1e0 pat, iare ! din hi Am stat locului cu toţii pma 10
şi să se culce
curmă neliniştea, intrmd cu un bilet p adresa mea adus de cel care oătuse- şi jucînd cărţi, f să-l _slabe caM - retras atunci cîţiva p i mai
la uşă. Biletul era de la domnul de T...Imi scria că G..M . fiind plecat acasă clipa cînd l-am zant ve d ·:: fi ,... t la această scenă nemaivăzuta.
la el ca să-i aducă banii, profită de lipsa lui ca să-mi comunice un gînd urmă, într-un coit do m , d sa m7uio dicat şi l-a lămurit politicos că
şugubăţ;i se părea că n-aş putea să mă răzbun mai cu plăcere pe rivalul Ofiţerul de gardă l-a mtimp t cu pisdtodarnl cea mai mică împotrivire de
. . . - I moare mct sa-I pra e, ' a . .. G M
meu decît mincîndu-i cina şi culcîndu-mă în acea noapte chiar în patul în nu v01a mct sa-o . , - d a'utor îi zboară creieru. ... ·:·•
care el spera să se desfete cu iubita mea; că acest lucru îi părea uşor, dacă a-l urma, la cea mai sl:1ba ch m e .edJ- e fără îndoială de fultuiala
puteam să-mi fac rost de trei :Pa tr.u inşi destul de îndrazneţi şi'de din ?
devotaţi ca să-l oprească peG ...M ... pe stradă şi să-l ţină undeva sub pază văzîndu-1 însoţit trei s?ldaţi_ • te c îduce u ca pe un miel.
Pitso n-a opus mcot re te ţa, am . . t . d i-
pînăa doua zi; în
am spus de faţă cu
ce-l priveşte, făgăduia să-l ducă cu vorba încă cel puţino oră; avea cîteva · aidec1t la Manon ŞI 10 no • -I
motive gata pregătite ca să i le ofere, la întoarcere. M-am mtors .n°!11 . . _ . li din artea lor, că nu trebwa sa-
servitorii, ca să premtimpm on afbanw abnice îl împiedică să vină; că el
Am arătat Manonei biletul şi i-am povestit înşelătoria de care m-am . G M la masa· acen gr -
slujit ca să pot intra la ea fără grijă. Născocirea mea şi aceeaa domnului m?• :i.ştepte pe .... ··· . . ţin tovărăşie· am adăugat ca erao mare
de m-a- rug a t să-i pr zmt _sc e ş1 :•doamnă atît de frumoasă. Manon
T ...i -au părut minunate; am rîscu poftă cîteva momente. Dar cînd am vorbit îşiju
favoare pentru mme
- · saNcmezc am aşezat la mas a~ cu mş·te mutre înadins grave I cit
·
di
de ideea domnului de t,,. ca de 9_ simplă glumă, m-am mirat că şi ea rolul cu . a e. ..e_- . în sfir it de e am petrecut una din cee ':11
timp ne-au sefVlt lacheu. Scapmd . ta~ lui Marcel să cauteo bU]a
dimpotrivă, pe eao incinta şi m-a s_fă_tuit s-o urmez întocmai. În zadar . din • t ea Am porunctt m şoap ,
obiectam că nu pot găsi aşa deodată cîţiva oameni în stare să-i taie drumul
lui G.;.M ...şi să-l ţină la popreală, fără să mă trădeze. Mi-a spus că
vesele sen

de miezul
viaa m. : .
care să se aflea doua ZI dimineaţa_m laţ
nopţii m-am prefăcu!
. f a

cap e ,
ic:
ii înainte de ora şase. Pe aproape
-am întors pe furiş- cu ajutorul
luiG
trebuie măcar să încerc, de lui Marcel şi mă pregateam sa ocup o .- ...M ... în pat, aşa um i-l
vrem_ e ce domnul deT :.. ne asigura de o .oră liberă, apoi, drept răspuns
la alte obiecţii ale mele, ea s-a plîns că fac pe despotul şi nu-i arăt nicio ocu.pasem la masă. t gem.ul n. ostru_ rau 1. ş1• •mun·dea itele ca să ne
răpună. t
bunăvoinţă. Planul acela era după părerea ei, tot ce poate fi mai nostim.
- - Gîndeşte-te :_ imi repeta - ai să mănînci cu tacîmuI lui, a. is ă te culci I o vremea a as _a,
 ... b' tîrna deasupra c apetelor noastre;
în aşternutul lui şi mîine dimineaţă îi înşfaci şi JJ?.etresa, şi banii. Te răzbuni Ne desfătam în delirul placem, ar sa ia_a Dar ca să fie mai bine înţelese
şi P€? tată şi pe fiu.
- firul care o susţinea era gata sa se rupa. , . . ·t-o
. _ . . . tr buie să lămuresc ce a pncmţ11 · _
88 împre JuraMrile catastrofei noasltreh, e iod
G
· d-· ·· ~ t·era
ca _urfusese
mat dearestat
un a de
c e uc,
• ofiţerul de garda; fug -•
ara ··.·
· . - - înului său şi a luat-o la a
flăcăul s-a spenat vazmd paţama st p 10 89
 să-l ajute, cel clintii gînd._i-a fo t să se ducă să-l înştiliiţeze pe G.:. M... tatăl
.. _ Ghiuj ticălos .:_ i-am răspuns cu mîndrie - dacă ar trebui să omor pe
despre cele tîmplate. O veste atît de supărătoare l-a alarmat pe acesta, cineva din familia ta, cu tine aş începe. ,- O• , V ; ' V •:

bineînţeles: nu avea decît un fiu şi moşneagul era iute foc pentru vîrsta lui A · zdravăn, a poruncit el p teraşil r. Tre we s -mt spunace_ - 1 eu fiul
e:ercetat mai întîipelacheu despre tot ce făcuse fiu-său în după-amiaza meu; am să pun să-l sp e mîme daca nu-,mt arata acum, pe loc,
aceea, ce- făcut cu el. . • · . · · . . - . ' . 1 · •
. dacă s-a certat cu cineva, dacă a avut vre amestec în cearta altora, dacă · -Tu, săpuisă mă spînzure pe mtne? 1- stngat. N m r cµlen. um.ai
n-a fost în vreo casă susp ctă. Acesta, spcotind că tinărul său stăpîn se află pe cei de-alde tine să ţi-i alegi pentru spînzuratoare. a cam/ g le
în mare priniejdie şi închipuindu-şi că nu trebuie să mai,ţină_seamă de nimic eu _e mai nobil şi mai curat
· ca să-lfacă scăpat, a dat pe faţă tot ce ştia despredragostea lui pentru decît al tău. Da - a ăuşa- _ ştm ce1 s- t pla!
Manon, despre cheltuielile ce le făcuse pent111 ea, ap.oi c um îşi petrecuse fiului tău şid a_că mă mai îe-tărîţi, pun să-l gitwe pma nu se face zma ş1
ziua acasă, dupa
pînă la ora nouă, cum a ieşit chemat de cineva şi neno,rpcirea ce is-a el o să ai şitu aceeaşi spartă, îţi făgăduiesc. . . . • .
întîmplat la întoarcere.l-a fost de ajuns bătrînuluicasă bănuiască o ceartă de · · Amfăctlt o mare prostie mărturisind ă ştiam un ee_ a fiul lw;m Il!!Î
dragoste la obîrşia acestei păţariii. Deşi era cel puţin ora·zece şi jumătate mea de lănţUÎtă, am scăpat vorba. Pe loc a chemat!il.cămc_ sa
seaţa, n:a şaseyoteraş1 care aşteptau la uşă şi le-a poruncit să ţege pe.,tot1 emtoru dm
stat 9e loc pe gînduri să pomeas lalocotenentul-general de poliţie. L-a a. .
. rugatsă dpa un ordin secret către căprăriile de pază şi, cerindu-i ca una să-l _ Ha! domnule cavaler - mi s-a adresat ap01 pe un ton bat1ocontor .
. însoţească, a alergat el' uşi în strada unde fusese arestat fiul. A răscolit apoi domni voastră ştiţi unde se află fiul meu şi o să puneţi să-l gîtuie, aşacredet1?
prin toate locurile unde spt?_ra să-l poată găsi; neaflînd nicio uqnă de trecerea Lasă, că facem noi rinduială. · : . · •. , · · ·-.
lui, a spus vizitiului să-l ducă la casa metresei, închipuindu-şi că poate fiul · Am. pr icep ut îndată ce greşeală făcusem. Batrmhl s-a aprop1 t de
său s-a întors de atunci. . Manon e, stînd pe marginea patului, plîngea îilce!· - strec a atev
. Tocmai m. ă pregăte am să mă urc în pat c_ind bătrînul G... M.:. a
sosit. galanterii ironice despre .puterea ce-o avea as!-1pr_a t tălwş 1 a_ fiulw 1 c
Uşa camerei noastre fiind închisă, n-am auzit bătăile la uşa din stradă: a juca de b e pe amîndoi. Monstrul acela spurcat mtmdea mtna crezmd ca-ş1
intrat poate îngădui cîteva familiarităţi . - - '. . · _ V •

însoţit de doi poteraşi, dar de la servitori n-a putut afla nimic nou; atunci s-a _Fere ş te- t e ·s o atingi măcar! am urlat. N1c1 sfmta nascatoare nu te-ar
gîndit să dea ochi cu metresa, ca să scoat'ă.de la ea vreo lămurire. Aşadar, miinile
putea scăpa din mele.· . ·' . _ • _·
· iată că moşul urcă în apartamentul de sus, cu poteraşii pe de lături. Noi, A ieşit atunci lăsînd_în cameră trei poteraşi, ordonmdu-le sa ne dea zor
gata să ne punem în pat, vedem d chizîndu-se uşa şi pe el în prag; ne-a s ăne îl'nbrăc ăm.' ' . • . · ·· _·· _ .
îngheţat . . Nu ştiu ce plănuia el atunci în p vin a no tr_ă. Poate_ca n - fi las t
liberidac ă-:i spuneam unde era fiul lw; chia·r ma gmdt?am, racmdu- a!
· sîngele în vine. • ' · · . .
-= Sţinte, doamne! G... M.:. bătrînul! i-a,:n şoptit eu Manonei.' dacă n-ar fi asta tot ce aveam tnai blID de fă u_t. D , dacă amt _de 1eş r
Sar să-mi iau spada, dar din păcate era incurcată Îlt<;entiron. Poteraşii, diii cameră s-ar fi învoit ne dea drumul, cmd s-a mtors, disp? t1a lw er
·care au văzut mişcarea mea, au avut timp să se apropie şi mi-o smulgă. Un cu, to t ul alta. Cercetase pe servitori, arestaţi toţi de către poteraşi. De la cei
. bărbat în cămaş e ca un om legat. M-au lipsit îndată de toate mijloacele de tocmiţi în ajuµ, a văzut că nu poate _s coate nimic, d d căM _ar l e:.a
apărare. , · · · . · mai demult în serviciul nostru, s-a gîndit să-l f.aca sa vor eas_ca, ll;'sp mîntjndu-
G.:.M ...deşitulburat de acest spectacoţ n-a întîrziat să mă recun ască 1 cu .ameninţări. Era un· băiat cre cios, dar ,IP';_ ş q ct?plit.
şi încă mai uşor pe Manon. · ·· "'
- Nu-i o nălucire? a întrebat elgrav; nu văd oare pe însuşi cavalerul ;d
s
Grieux şi pe Manon Lescaut? ·,.. Amintindu-şi ce făcuse ca. să o scoată pe Man.9n de la. p1 t _ al _şi_ \U?
Ho_
, Înh-atît turbam de minie şi ruşine, .că nici nu i-am răspuns. Cîtva timp păru că-şi vîntură în minte felurite gînduri, poi, ca şi cum ele i-ar fi. aprins deodată
furia,_a izbucnit, adresîndu-mi-se mie:
_ :- Nenorncitule, sînt sigur că mi-ai ucis fiul!. .
. Invinuirea aceasta jignitoare m-a scos _din fire.
90
· teroarea ce-i inspira 'G... M..., mintea lui slab i s-a zdrunelll t mt - tit ci!
· îşi închipuia că o să 6.ţ dus la sp ă are a.u tr p roata:A fagadwt sa
· dea pe faţă tot ce i-a ajuns la cunpştmţa, daca 1se d e!te Vtaţa.G_..: M·:a·
priceput îndată că dedesubtulpurtărilqrnoastr_e tr_eb a a fie c va m8!s n s
şi mai de osindit decît avusese otiv să- i închipw p a all;IDct. l-a fagadwt .
I
- l ui Marcel nu numai vi ţa dar şi un bacşt$'gras daca m tunseşte tot.
91
,/
 N norocitul i-a dezvăluit o parte din planul nostru lucruri des
n ne sfn_sesă_vorbim în faţa lui, căci trebuia să pună şiei umărul.E JI:v mici răzbunări, sau, cei puţin, mă veţi crede destul de pedepsit prin_ ocara
ca nu ş ia lllilllc despre schimbările intervenite la Paris; cunoştea numai ce mi s-a adus. Nu e nevoie nici de închisoare, nici de torturi ca să mă siliţi
planul facut la plecarea noastră din Chaillot şi rolul ce trebuia să-l · 1 să dezvălui unde este fiul dumneavoastră. E în siguranţă. N-am avut de
I-a d:cl a aşadar bătrînului G... M... că scopul nostru era să-l în; ::e gînd să-i fac rău, nici să vă jignesc pe dumneavoastră. Sînt gata să vă
fiul sa;i ş1_ca Manon trebuia să primească, sau şi primise, zece mii de fran i comunic locul unde el îşi petrece paşnic noaptea, dacă aveţi bunăvoinţa
c e, dupa planul nostru, nu aveau să se mai întoarcă niciodată la moştenit să ne redaţi libertatea.
. Tigrul acela bătrîn, deparţe de a se simţi mişcat de rugămintea ce-i
? adresam, mi-a întors Spatele rîzînd. Mi-aruncă doar cîteva cuvinte ca să mă
dm casa Im G... M... oru
facă să înţeleg că ne cunoaşte planurile de-a fir-a-păr. În ce-l privea pe fiul
_ După escoperire aceasta, bătrînul, înfuriat, s-a urcat repede în ca mer_ său, adăugă mojiceşte că o să-şi scoată el capul o dată, de vreme ce nu l-am
n_oa tra. trecut fară o vorbă în iatac unde nu i-a fost greu să găsească anu Ş asasinat. ·
gmva 1ncal le. S:a întors la noi cu obrajii în flăcări şi arătîndu-mi - Duc_eţi-i pe amîndoi la Petit-Châtelet- a ordonat apoi poteraşilor
_pr da- aşa 1-a placut sa o numească - m-a copleşit cu învinwr·il 1 · - şi băgaţi de seamă să nu vă scape cavalerul. E un mehenghi care a mai
J1grutoar e A pus ap_o1 s·b oe hii" Manonei colierul de perle şi brăţările:
e ce e mai
fugit o dată de la Saint-Lazare. ·
_ - Le ec oştI?a trebat-o cu un rînjet de batjocură. Doar Ie-ai mai A ieşit apoi; în ce stare m-a lăsat, vă puteţi închipui.
vt data. Smt aceleaşi, pe legea mea! Erau pegustul dumital fr ?
- O, cerule! am strigat, primesc cu supunere toate loviturile date
Vad bme e uş d · t 1 . .. .. e, umoaso.
. , 8
. or e m e es. 1eţu copu! a adăugat el. Sînt drăguţi de tot zău
aşa, ş1 unul ş1 altul, dar cam pungaşi, de! ' de mîna ta, dar un păcătos de marţafoi să aibă puterea să se poarte cu mine
ca un tiran, asta mă aruncă în cea mai neagră desperare.
.. . Sp egam furie auzind vorbăria asta insultătoare. Ca să fiu cu Poteraşii ne-au rugat să nu-i facem să aştepte prea mult. Aveau trăsura
e _libereo clip , _aş fi dat....Dumnezeule! ce n aş fi dat! în sfrrşit m-am la poartă. Am întins Manonei mîna cînd trebui să coborîm scările.
s t sa-1 s_ţmn, c linişte care nu era decît o culine a miiniei mele. - Vino, scumpa inea regină - i-am spus - vino să te supui asprei sorţi.
Sa t rmmam, do?1°ule, cu batjocurile astea obraznice. Despre ce-i
vorba. 1a sa ve em, ce ai de gînd cu noi? Poate o dată şi o dată ne va hărăzi şi nouă cerul mai multă fericire.
Am plecat în aceeaşi trăsură; iubita mea mise lăsă în braţe. N-o
.-: Uite despre ce-i vorba, domnule cavaler, mi-a răspunse l· trebuie să auzisem rostind nici o vorbă de cum intrase G... M...; acum, rămînînd
1
pormţi la moment spre Châtelet . În curînd se face ziua- sa- 0' ve'dem · ŞI· singură cu mine, a început să mă dezmierde cu cele mai dulci cuvinte şi să
. lim d • af . .
ai . P noastre sper că în cele din să ai bun-t se învinuiască pe
DOI em acerile ş1 urmă O t
sa-fill meu. a a ea · ea însăşi că mi-a adus nenorocirea. Am asigurat-o că nu mă voj plînge
spm unde se află fiul
- .b înlţeles fără multă zăbavă că faptul de a fi închişi la Châtelet putea
cesa ai a e. . mai groazm·ce urma-r1· pentru n01·; am prevăzut, tremurînd niciodată de soarta mea, cit timp ea nu va înceta să mă iubească.
d . . -
mii
e pri:eJdu:_C t_?at mîndria ea am ec oscut că trebuie să mă ple sub 92
pumn sor ŞI s magulesc prmtr-o atitudine de supunere pe aprigul meu
duşman c sa obţm va de 1 el. L-am rugat politicos să mă asculteo cli -
. - Ma fac ropn meJudecător, domnule, i-am spus. Mărturises/c
reţ a m-a fac t s COfillt '":i gr:şeli, care v-au -jignit destul ca să vă
P g ţi _Dar, d? aţi avut prilejul sa cunoaşteţi puterea amorului, dacă
P teţi aJude ţ•cit suferă unnenorocit tînăr căruia i se smulge tot
ceiubeşte ma veţi socoti poate vrednic de iertare pentru am căutat
plăcerea unei

1
Petit-Châtelet, fortăreaţă şi închisoare, dărmată în 1782 (n.t).
 - Nu eu sînt de plîns, am urmat. Cîteva luni de închisoare nu mă
sperie de loc şivoi fi totdeauna mai bucuros să stau la Châtelet decît laSaint-
Lazar.e. Pentru tine, sufletul meu, pentru tine îmi tremură inima. O fiinţă
atît de încîntătoare să aibă asemenea soartă! Cerule! Cum poţi obijdui
făptura ta cea mai perfectă? De ce nu ne-am născu·t încaltea cu defecte pe
potriva oropsitei noastre stări. Am fost înzestraţi cu inteligenţă, gust, cu
simţăminte alese. Vai! rău ne-a fost dat să ne folosim de ele, în timp ce pe
atîţia oameni josnici, care mai degrabă ar merita nenorocirile noastre, soarta n
îmbuibă cu toate bunurile!
Gîndurile acestea îmi strecurau durere însuflet, dar nu însemnau nimic
faţă de cele cu care priveam viitorul, faţă de spaima care mă încrîncena
gîndindu-mă ce se va întîmpla cu Manon. Ea mai fusese o dată închisă, la
"Hopital", şi chiar de ar fi ieşit de-acolo pe poarta mare, ştiam că recidivele
93
 . . ' . (

· aveau urmări nespus de primejdioase. Aş:fi vrut să-i împărtăşesc temerile că mă crede cu totul desprins de Manon, dar îşi arăta to i e că de
ele, ar.m_ă t m.': săn-o păimînt prea mult. Tremuram de mila ei, fără opt zile n-am mai dat semn de viaţă. Tatăl meu nusel ă uşo amagita; mţeles
•
a mdrazm sa o mştimţez de pencolul ce-o pîndea; o sărutam suspinînd,
voiam să fie măcar îhcredinţată de it .birea mea, singurul simţămînt pe care îndată că se ascunde ceva sub tăcerea de e se_P :,a!ib rge, ceva
ni.ai cutezam să-l exprim. · car scăpase pătrunderii acestuia; şi a depus atita st ţa sa-
deaeurm. a
- Manon-i-am şoptit- spune mi sincer, mă vei iubi totdeauna?
Mi-a răspuns că se simte foarte nefericită că mă îndoiesc. ·• t· um " ' după două zile de la sosire, a aflat ca eram la Ch 8te let. .
,n . dea
_ ma înainte . . primi vizita tatii, la care eram eparte
. d sa m,
. a aş_P
- -aşa t t
· - Ba nu - am urmat - nu mă îndoiesc şi cu siguranţa asta vreau să-i curînd, am primit-o pe aceea·a domnului locotenent_-general de poliţie, sa
· înfrunt pe duşmanii noştri. Voi stărui pe lingă familia mea să mă scoată de ca să spun lucrurilor pe.num , mi s- uat interogatonul:J?o
fa Châtelet şi tot sîngele_meu n-ar mai servi la nimic dacă nu te scap şi pe locotene1;-1 general mi-a adresat cîteva miputan, dar nu aspre, meis_up
tine îndată ce voi fi liber. aar to are.
Am ajuns fa Châtelet Am fost duşi fiecare în altă aripă a închisorii·.
Prevăzusem aceasta, astfel că nu m-am simţit prea rău lovit. Am recoman dat- Mia
o pe Manon intendentului, spunîndu-i că fac parte dintr-o familie dis- ., s us cu bliildeţe că deplîngea proasta mea purtare; ca n- fost e _loc
tinsă şi făgăd uind,u i o răsplată mare._ Am îmbrăţişat-o lung pe iubita mea !ţelept făcîndu-mi un duşman ca domnul G... M...; ar ec uno u_ !ap 01_ca se
înainte de a ne despărţi; am implorat-o să nu senuhnească prea mult şi să nu
vede bine că afacerea mea doved,e maimult imprudenţă, u urmţa, d eit r le .
intenţii; totuşi, era pentru a doua oară că m g eam ad ?1 faţ lwd,eşi el
·sperase că m-am cuminţit după două sau trei lum de p edici1 Samt-Lazare.
Încîntat că am de-a face cu un judecător cum.pătat, i-am raspunsla .toa!e
• trebările în-tr un mod atît de respectuos şi potolit, încît s-a arătat pe d p
s teamă d': c cit timp·eu înt în viaţă. Nu eram în lipsă de bani; i-am m tisfă
sa acu. ma
t Mi-a· spuss_ ă nu · mă las - în voia mihnirii, căci el •era· gatasa.
·
··· 1 · d m· consideratţ -te familia din-c are mă tra g precu_mş i
- dat
1 parte, iar d_in cee ce-mi oprisem, i-am plătit intendentului pe o l ă „tinere ·eua1u m _ · .· • . •
spnJme,- d - de ogi
1·- .
mamte, pentru ammdo1, costul.unei pensiuni de lux. - mea. Am ·mdrazm·-1 să-i cer bunăvomţa
er
blîndeţii şi al firii nespus de bune. i:mn
şt _pentru
· Mi-a răspuns Manon, făan
1- Banii au făcut minuni. M-au condus într-o cameră binişor mobilată şi n-a v t-o mea,
am f st a igurat -i dăduseră şi_ Manonei t,J.lla la fel. Îmi purtai gîndul dari s-a vorbit d·e ea ca 4e o persoană foarte penculoa.sa Cuvmtul a sta
n aidec1t spre mlJloacele care ID.J-ar fi putut grăbi libe.rtatea. Era limpede ·_ · focul din inimă; m-am pornit s-o apăr pe _s cumpa mea amant
c· nu aapnns - . di - - · ·t 1 nnn
că_nu făptuisem nicio crimă şi chiăr presupunînd că planul de furt era dovedi.t mu··d e laude înflăcărate şi n-am.putut să mă împ_ie c sa vars_ Ş1 ei ev ac
•
prm _depoziţia lui Marcel, ştiam bine că simpla intenţie nu se pedepseşte. · pe adresa căruia îl rugasem să-mi răspundă. N-a putut să afle însă de la el
M- _h tărît să cri°: îară havă tatălui meu; ca să-l rog să vină el însuşi la nici unde stau, nici ce'fac; a aflat numai de întîmplările prin ea.re am trecut
Paris. ml era mai puţm ruşme, cum am mai spus, să mă aflu la Châtelet după fuga de la Saint-Sulpice. Tiberge m-a lăudat, spunînd că la ultima
decît la Saint-Lazare; de altfel, deşi aveam încă tot respectul pentru noastră întrevedere mă arătasem foarte înclinat să tnă îndrept. A mai adăugat
autoritatea p tea că, vîr t şi experienţa îmi micşorase. sfiala: 1-aIJ? scris
94
aşadar şi nu
. ml s-a facut mei o greutate la expedierea scrisorii; dar mi-aş fi cruţat
osteneala dacă ştiam că tata trebuia să soseasc·ă a doua zi în Paris
. ·E.l p imise cealaltă scrisoare, pe c e i o tru;nisesem cu opt zile înainte,
ş1 se sJ.ID.µse nespus de bucuros la citirea ei. Dar oricît de mari nădejdi îi
dădus m ca
rivinţa convertirii IJ!f le, n-a crezut se poaţe bizui prea mult
pe făgad_we lile ce le fă usem; a luat hotărîrea să vină să se asigure cu,ochii
lui de schimbarea inea şi să-şi măsoare bunăvoinţa după sinceritatea căintii
· mele. A sosit a dom zi după întemniţarea mea. Prima vizită a fost la Tiberge,
 Atunci ela ordonat să fiu dus înd ăt în camera:- • . · _.
- -Amorule! amorule! rosti apoi gravu- lmagistrat pe and ieşeam, n-ai
sa
te mai împac·i niciodată cu înţelepciunea? _ · ·· .
· M- afundasem în gîndurile mele triste,- cugetînd şi la nvorbirea o
avusese cu domnul l_pcotenent-general ţie poliţie, cînd auzii că_s d schi_de
uşa: era ta .ta Deşi ar fi treb t săfiu ăcar_ p_e jumtăa te _ r g t sa-1 vad,
deoarece socoteam că va vem peste doua-trei zil , am ţ9st ca izbi lavederea
•. · -aş fi aruncat în adîncul pămîntului dacă s-ar fi deschis atuna la
w ,m ' · · d b" 1
p ic i oarele mele. Aln întins miinile să-l îmbrăţ işez ş i ve ea :
·t d
e i er e
încurcat. Tata s-a- aşezat pe scaun îară să fi deschis gura, _mei e 1;11ei e.l.
Fiindcă rămăsesem în picioare, cu.och-iiîn josşi obrazulferit, tatallDl spus.e
'· grav: · da1 1 d "tal
- Stai jos, d9mnule, aşează-te: Mulţunnt s oase or
dezmăţuri şi potlogării, ani descopent und locweşti. Ăstae folosul. d
asemenecţ merite, nu poţi r e ascuns. Ai apucat pe calea cea mai sigura
. a celebrităţii. ·
 1
Capătul a. sper, I.a Greve şi vei dobmdi atunci cu adevărat gloria - '
de a fi expus pnvirilor tuturor. . L-am sărutat, el m-a strîns în braţe, gemînd; am putut înţelege ce se
N-am răspuns nimic. El mină: petrece în inima lui. · "' . . •
- Dar ce mijloc am putea găsi ca să .te scap de a1C1? m-a mtrebat. _
_ .- efericit tată e _dup ce şi-a iubit copilul cu toată dragostea de
Lămureşte-mi tot ce ţi s-a întîmplat fără să îmbrobodeşti nimic. ·
P te şi_n:a cruţat DIDllc ca sa-I facă om, vede la urmă că n-a ieşit din el
de t tI os care-l dezonorează. Te mîngîi mai.uşor cînd soarta îţi dă Cum în purtarea mea, luată pe de-a întregul, nimic, la urma urm lor!
! 0
vti0 ur; P _o şterge, mîhnirea se micşorează, dar ce leac poţi nu mă dezonora cu totul, cel puţin dacă o măsurai după aceea a altor tin n
din lumea mea, iar.faptul că ai o metresă nu trece cîtuşi de puţin drept·o
găs i
·· infamie în secolul în care trăim, şi nici acela de a-ţi atrage norocul la cărţi cu
fitmp.otnv.a undw rau. care creşte .zilinic' ca de pi.ldă' dezma-ţul unw· VICIOS,
u
car_e ş1-a p er ut simţul onoarei? N? r p nimic, nenoroc it ule? oarecare dibăcii, am dat _pe faţă tatălui meu toate amănuntele vieţii pe care
adăugă
el, 1a te wta cum se preface de sment ş1 ce blîndeţe ipocrită pe faţa Juil L- o dusesem. La fiecare greşeală, ce-o mărturiseam, aveam grijă să adaug
ai . ·
putea lua drept cel m.ai c instit membru al exemple cunoscute ca să pară mai puţin ruşinoasă. .
famili.ei
Deş i mă vedeam silit să recunosc că merit o parte din ocările lui mi _
părut totuş· - I • · d , sa - Da, trăiesc cu o femeie - i-am spus - fără să mă fi legat cu ea prm
. 1 e tmpmge prea eparte. Am crezut că-mi este permis să-i
explic acest gmd. · · căsătorie, iar ducele de... întreţine două, sub ochii Parisului întreg; domnul
de... are de zece ani o amantă, o iubeşte şi-i este credincios cum n-a fost
· -.: ă asigur, domnule - i-am spus - că -modţ stia mea nui-
nicidecum prefacuta, st:rrea_ firească a u bine crescut care îşi niciodată nevestei lui; două treimi din ceimai cumsecade bărbaţi din Fi:anţa
respectă nespus de mult !atăl ŞI. ai al un taţa mmiat. Şi nu năzuiesc să îşi fac o fală că au amante. M-am folosit de oarecare şiretlicuri la jocul de
trec drept cel mai aşe;2<1t barbat fa n astră..Ştiu că merit mustrări, cărţi; marchizul de... şi contele de... n-au alte venituri; prinţul de... şi ducele
dar te rog să mi Ie faet cu_ ceva m m ta bun tate ş1s nu te porţi cu mine cum de... sînt şefii unei bande de cavaleri ai aceluiaşi ordin. .
te-ai purta cu„ Că pusesem gînd rău pungii celo't-doi G...M..., nici pentru asta nu mi-
c:! m_?I nem:rruc dintre.ţoţi oamenn. Nu! nu mei:it să fiu numit astfel. Doar a_u lipsit modelele, puteam să dovedesc oricînd. Dar simţul onoarei îl
ştu ca _n1;1111a·i rag os te a a pricinuit greşelile mele. Patimă fatală! sau nu-i mai păstram neatins şi prea destul mă osîndeam eu însumi, împreună cu cei
c_unoşt1ş1dumneata pe al căror exemplu rău îl puteam da; astfel l-am rugat pe t_atăl meu să
ş1 al - fi · puterea?
• S-ar
. putea ca sîngele dumitale , din care se
agetr ierte slăbiciunea aceasta celor două violente patimi care mă frămîntaseră:
1
me , sa nu 1 simţit _ac ea t înflăcărări? Amorul m-a făcutprea duios,
prea pasionat, pre cr_e ctos ş poate_ prea îngăduitor faţă de dorinţele răzbu narea şi amorul. M-a întrebat dacă pot să-i deschid o cale prin
oriei amante nespus_de mcmtatoare; iată crimele mele. Vezi între ele vreuna care să-mi obţină libertatea cu mijloacele cele mai repezi şi rară să se facă
care zgomot. I-am pus cit de b se arătase cu mine locotenentul-general de
!e dezonore ? Te rog, dragă tată, aibi puţină milă pentru un fiu care poliţie. . ·•
mtotdea a ţ1- ar_ătat respect şi dragoste, care nu a renunţat, cum crezi Ia - Dâcă totuşi vei întîmpina piedici- am ad_ăugat - ele nu pot vem deett
onoare ş1 datone ş1 care e de o mie de ori mai de p' lîns decît îţ' · hi · din partea celor doi G... M...; aşadar, cred că ar fi nimerit, tată, să-ţi dai
osteneala să te întîlneşti cu ei.
' Sfi. d . b I t mc pw. Mi-a făgăduit. N-am mai cutezat să-l rog să intervină şi pentru
1:ş_m _u-mvt or e e, mi-au picurat din ochi cîteva lacrimi.
Manon. Nu m-a oprit lipsa de îndrăzneală, ci teama să nu- aţîţ furia şisă-l
. . .O llltma de tată ste opera cea mai desăvîrşită a Naturii, asupra acestei
fac să pună la cale cine ştie ce plan funest pentru mine şi ea. In mă mai
lillml ea omne te cumgăduinţă,_ca să zicem aşa, şi-i conduce ea însăşi toate
întreb dacă nu cumva teama aceasta mi-a pri<:inuit cele mai mari nenorociri,
re_sortur --Tatăl meu, care era ş1 deştept, şi om de gust, s-a simţit la rîndu-i
îmP.iedicîndu mă să încerc a ispiti bunăvoinţa tatii şi să mă silesc a o
at t e mtş at de f:lul care mă dezvinovăţeam, încît n-a mai fost destul de
tapm pe_sme a sa-mi ascundă chimbarea. M-a chemat lîngă el: răsfrînge şi asupra nefericitei mele iubite. Poate o dată mai mult i-aş fi
- Vmo, sarmane cavaler, VIno să mă îmbrăţişezi,mi-e milă de tine. stîrnit mila; aş fi preîntîmpinat impresia zdrobitoare pe care i-au făcut-o
spusele bătrînului G... M... Ştiu eu? Poate că ursita mea rea mi-ar fi nimicit
orice sforţări, dar cel puţin aş şti atunci că numai ei îi datoţez nenorocirile
mele, numai sorţii înverşunate şi cruzimii duşmanilor mei. ·
1
Place de Greve, piaţa unde era atunci spînzuraţi criminalii (n.t.).
96
J7.
 ls.c.u. WM_ EMINEscu·· IAŞil
Plecind de la mine, tata s-a dus să facă o tă domnului de G..: M... L- ca să mă încredinţez da mai port nefericita povară a_vieţii. U dn
a găsit împreună cu fiul său, căruia ofiţerul de gardă îi dăduse drumul, imboldul firesc care te face să cauţi scăparea de suferinţe, desigur ca
după învoială. N-am ştiut niciodată amănuntele convorbirii lor, dar mi-a ntm1c nu putea să-mi pară mai dulce decît moartea, în c ?a a a dedesp
fost destul de uşor să le ghicesc după ucigătoarele urmări. :r aer,
Au mers împreună, adică taţii amîndo ladomnul locotenent-general de încremenire. Nici chiar religia n-ar fi putut să-011 înfăţişeze ceva mat geru
de poliţie,:căruia i-au cerut hatîruri: unul, să mă scoată numaidecît-pe mine de îndurat, după ţrecerea vie decît te e convul_:';iicare m!to rtuara ;
de la Châtelet, al doilea să o ţină închisă pe Manon tot restul vieţii e sau să Totuşi, printr-un miracol datorit amorulw, 011-am re p tat cunndes tu
la putere ca să mulţumesc cerului că m-a readus în fire ş1?11-a r:dat Jude
cata
o trimită în erica. Prin acel timp începeau să fie îmbarcaţi spre văile Moartea nu mi-ar fi folosit decît mie; Manon avea nevoie de viaţa cas a
mae
fluviului Mississippi sumedenie de oameni fără căpătîi. Domnul 98
locotenent-- gener!11de poliţie le-a dat cuvîntul că o va trimite pe Manon cu
prima corabie. Indată după asta domnul de G... M... şi tatăl meu au venit să-
mi aducă vestea eliberării mele. Bătrînul a , rostit cîteva cuvinte
politicoase asupra trecutul m-a felicitat pentru fericirea de a avea un
ase1n:enea tată şi m-a îndemnat s.ă-i urmez de azi înainte sfaturile şi să-l
iau de exemplu:Tata mi-a
- poruncit să-i cer scuze domnului de G... M... pentru 'pretinsa ocară ce-o
adusesem familiei sale şi să-i mulţumesc că s-a ostenit şi el pentru punerea
mea în libertate. Am ieşit de acolo cîteşitre fără să fi rostit un cuvînt despre
Mandn. Nici n-am îndrăznit să strecor faţă de ei vreo vorbă celor de la ·
ghişeurile închisorii. Vai! tristele melţ recomandări ar fi fost de prisos.
Ordinul plin de cruzime venise o dată cu cel al eliberării mele. O oră mai
tîrziu, nefericita fată a fost dusă la "Hopital", ca să intre în cîrdul altor clteva
nenoro cite condamnate la aceeaşi soartă. Tata m-a silit să merg cu el pînă la
· 1oc uinţa ce şi-o găsise în Paris, astfel că abia pe la şase seara am găsit clipa
potrivită să mă furişez de sub ochii lui ca să mă întorda Châtelet. Nu
aveam 1lt gînd decît să-i trimit anonei o gustare înviorătoare şi să o dau-
în grija intendent ului; căci nu mă amăgeam că-mi va fi acordată
promisiunea să o văd. Şi nici nu avusesem încă vreme să cuget la
mijloacele de a o scoate de acolo. ·
Am cerut voie să vorbesc intendentului. Fusese mulţumit de dărnicia
şi blîn ţea mea, astfel, dornic să mă servească, a început a-mi vorbi despre
soarta Manonei; vorbea ca de o mare nenorocire de care-i părea foarte rău,
închipuindu-şicit mănuhneşte. Nu pricepeamde loca.îndrugă, l-am ascultat
cîteva minute fără·să-1înţeleg şi nici el nu înţelegea ce-i cu mine; în cele
din urmă, dindu-şi seama că am nev ie de o explicaţie, mi a dat-o, aşa cum
v-am spus; mă cutremură groaza şi acum cînd trebuie să o repet.
N-a mai fost nimeni lovit vreodată de o apbplexie atît de violentă, cu
efecte atît de năpr asnice. Am căzut pe podea, cu palpitaţii care-mi sfişiau
inima, încît în clip·a cînd mi-am pierd ut cunoştinţa m-am crezut desprins de
viaţă pent ru totdeauna. Ceva din gîndul acesta a mai dăinuit şi după ce mi-
am
!llai venit în fire. Îmi roteam privirile prin întreaga odaie, apoi înspre mine,
0 apăr; să O ajut, să o r.ăzbun. Am făcut jurăpiînt să îndeplinesc tot ul Îaroă
cruţare. · . ..& •
· - Cum! i-am spus intendentul pedumne ta te-au t s we ţ '-' ·
mele? Toată lumea m-a părăsit. Tatăl meu însUŞl se numara pnntreu 1 ...1
amarnici prigonitori ai mei. Nimănui nu-i e ntjlă de tnine; numaid e •.,_, de a
din lăcaşul asp abarbariei, ai arătat compătimire. cel ui mai
nenorocit dintre oameni!
M-a sfătuit să nu ies în stradă decît după ce mi se va împrăştiapu µn
tulburarea. ., · ' • d ·
- Nu-i nimic, nu-i nimic, i-am răspuns ieşind; o să ne mai reve em, mai
degrabă decît crezi. Pregăteşte-mi carcera cea mai întunecoasă toa t ă
închisoarea· am să fac aşa ca să o merit.
Şi cu devărat hotărîrea mea cea dintîi a fost, nici mai mult_ nici ai
pQţin, decît să le fac de petrecanie celor doi ·:· -··şi ocotene!1l_?lw- e :ral _ de
poliţie, apoi&!tabăr înarmat asupra "Hop1tal - w, c o a de"!te11 pe
care i-aş putea atrage de partea mea. Pe tatăl e uş• nu ştiu daca !-8!
cruţat în viltoarea dorinţii de răzbunare care-011 parea _cu ? dreap a, cae1
intendentul nu-mi ascunsese că el şi G... M... erau făuritor p1erzame1 mele.
Dar după ce am mers cîţiva paşi pe stradă şi mi-am mai răcorit sîngele, furia a
fă ut loc puţin cîte puţin unor simţiri m po olite. D sl b folos_ fi f?st
pentru Manon uciderea duş or noştri. Mai e aba 011-ar.fi raptorie: mijloc de
a o ajuta. De altDUnten, aş fi mers eu p a la un asas a laş: Alta
cale n-aş putea să:-mi deschid ca să mă răzbu,n? M1-am adunat mmpl ş! toa!e
puterile hotărîndu-mă să lupt mai întîi pentru libertatea Manone1 ş1sa amin
restul după izbînda acestei bătălii. "
îmi rămăseseră bani puţini; banii erau totuşi temelia pe care trebuia să
încep lupta. Nu vedeam decît trei inşi de a p te ămă aştept l!'.ceva:
domnul de T..., tata şi Tiberge. Prea puţma nadeJde llDl puneam msam • doi
din urmă iar pe cel dint mă ruşinam să-l plictisesc mere u cu treburile mele. Dar
într-un hal de desperare ca al meu, nu mai cruţi e nime.ni M-am du s
numaidecît la seminar ul Saint-Sulpice, fără măcar să-mi pese că puteam:
. firecunoscut, şiamcerut să-lvăd pe Tiberge. Pela primele cuvinte am înţeles
99
 că l nu ase deultimele ele păţanii. Văzînd cum stau lucrurile, mi-am să intervin ; .dacă ar miji vreo speranţă d partea asta, apoi numai prin
schimbat şmdul cu:care v ?15:m, de a-l îndQ.ioşa stîrnindu-i compătimirea.
domnul de,G ... M... şi prin tata s-ar putea face ceva, aducîndu-i pe aceştia la
I-am or it peocoli!e, mat!°tu.despre plăcerea ce-am simţit-o văzîndu-1 pe
sentiment:emaiblinde şirugîndu-isă intervină ei înşişila locotenentul-
tata_şi a a cele din urma l:am r at să-mi împrumute ceva bani, dind ca general de poliţie ca să revoce sentinţa. S-a oferit apoi să depună toate
motiv ca 1!1am e d a Ieca_ din Pans, vreau să plătesc nişte datorii pe care sforţările ca să-l înmoaie pe tînărul G... M..:, deşi îl cr dea mai răcit faţă de
doream _sa.le ţin t wte.Şi-a scos îndată punga. Am luat din ea cinci sute el, bănuindu-i amestecul în isprava noastră; m-a îndemnat ca, din partea
de an<:1din ş e ette erau.Amvrutsă-iscriu o poliţă, dar era prea mărinimos mea, să fac tot ce e cu putinţă ca să-l îmbunez pe tatăl meu.
ca sa p e ca._M-am întors de acolo spre casa do ului deT...Cu Nu era o treabă uşoară pentru mine, nu numai prin împotrivirile ce
acesta nu m-am.s t Mi-am da pe.f ţă toate nenorocirile şi suferinţele mele. trebuiam să le birui, dar şi din alt motiv, care mă făcea să mă tem şi de o
Le şi
aflase, pm m cele mat· mici amănunte, deoarece urmărise pas cu pas · apropiere d·e tata; plecasem din loc ţa lui împotriva ordinelor ce-mi
a"..entura _lw_ C!···_ M.:.; -a ascultat totuşi, de la început pină la sfirşit; mă nu prea vedea ce motiv s-ar putea folosi ca să-l dăm unei persoane cu greutate
plîngea din a._Cmd i-am cerut sfaturi asupra mijloacelor de o eliberaa
.pe anon, mi-a raspuns cu tristeţe că vede totul în negru; că afară doar
care 100
de
? un cerească, eb a săneluăm nădejdea; de cînd o închiseseră la
1:l pital, el trecuse madins pe acolo; nu obţinuse însă voia de a O
vedea·
or ele lo !enentului-general de poliţie erau straşnice, şi culmea nenoro
culw, ne!enetta ceată e !emei în care o băgaseră şi pe Manon trebuia
să purceadă la dr a treia - Spusele luim-au îngheţat, m-auîncremenit, încît
P tut_v r i un ceas treg f'ară să-l întrerup. Mi a spus că anume n-a
ve t sa_ma _vmte la <:: atel t, ca să-i fie mai uşor să mă ajute arătîndri-se
făra leţatu. mm ; ca m ultimele ceasuri, dr, cînd mă ştia ieşit de
acoloa, f st canu-mi
cunoştea locul unde mă refugiasem; dorise să mă vadă cit mat curmd,
ocmai c_a să-mi dea un sfat, singurul prin e se părea că
pot
aduce ':e sc e m soarta Manonei; sfatul_era însă primejdios şi m-
a rugat sa ttn_ t wta p tru _ve e partea pe care o avea el. Iată ce-mi
propune : sa- caut i va viteJi.care să aibă curajul să atace pe
paznicii
anonet, <lupa vor ieşi cu ea din Paris. Nici n-a aşteptat să-i mărturisesc
lipsa mea de baru.
- Uiteo sută de pistoli, mi-a spus, dindu-mi o pungă· ar putea să-ţi
servească la ceva. O să mi-i dai înapoi cînd roata norocului se va întoarce
spre dumneata.
• _ a ug t <:ă d că.grij cetrebuie să o aibă pentru reputaţia sa i-ar
tngadw_sa mtrepnnda el.msuşi salvarea iubitei mele, şi-ar fi oferit cu
plăcere
-. braţul şi spada. ·
Ma 1 m-a mişcat pînă la lacrimi. Ca să-nti arăt recunoştinţa
am pus toat msufleţrrea pe care mi-o mai lăsase mîhnirea. L-am întrebat
dacă n- put a s era cev pe e intervenţiilor la locotenentul-general de
poliţie. Mi-a r puns cas-a dit; credea însă că n-o să ducă la nimic
bun, deoarece o· aţiere denatura a asta nuse putea cere fără motiv.,şi
dăduseşi eram foarte hotărît, de cind aflasem trista soartă a Manonei,
să nu mă mai întorc. Mă temeam să nu mă oprească fără voia mea şi
să nu mă ia pe sus acasă, în provincie. Fratele meu cel mare folosise
o dată metoda asta. E drept că mai înaintasem în vîrstă, dar vîrsta e o
armă prea slabă în faţa forţei.
Totuş am găsit o cale care mă punea la adăpost de acest pericol;
să-l chem pe tata într-un loc public anunţîndu-mă sub un alt nume. M-
am oprit ht hotărîrea aceasta. Domnul de T... a plecat la G... M... şi eu
în grădina I;.,uxembourg de unde am trimis tatii înştiinţarea că un
gentilom, prea plecat servitor, îl aşteaptă acolo. M-am temut că-i va fi
greu să vină; deoarece începea să se-înnopteze. S-a ivit totuşi după
puţină vreme, însoţit de.lac heul său. L-am rugat să apucăm pe o alee
unde ă fim singuri. Am făcut cel puţin· o sută de paşi fără să scoatem
o vorbă. Îşi închipuia el, fără îndoială, că atîtea pregătiri nu s-au făcut
<lecit cu un scop însemnat. Îmi aştepta cuvîntarea; şi eu abia o
meditam. În sfirşit am deschis gura:
- Tată - i-am spus tremurînd - eşti un părinte bun. M-ai copleşit
cu bunătatea dumitale, mi-ai iertat o droaie de greşeli. Mi-e martor cerul că
nutresc pentru dumneata toate simţămintele celui mai iu,bitor şi inai
respec- tuos fiu. Mi se pare însă că de astă dată... asprimea dumitale..: .
-Ei, ce?asprimea mea? mă întrerupse tata care găsea desigur că
prea lungesc vorba faţă de nerăbdarea lui.
-A, tată - am urmat - mi se pare că eşti de o asprime peste măsură de
. mare faţă de nenorocita Manon. Te-ai potrivit spuselor lui G... M... Ura lui
ţi-a înfăţişat-o sub cele mai întunecate culori; ţi-ai făcut o idee groaznic.ă
despre ea.Şidacă ai şti că, dimpotrivă, e fiinţa cea mai dulce şi mai bună!
De- ce nu ţi-a insuflat cerul dorinţa să o vezi măcar o clipă! Pe cît sînt de
sigur că e încîntătoare, pe atît nu mă îndoiesc că ţi-ar fi părut şi dumitalţ
astfel. Ai fi trecut de partea ei, ai fi fost cuprins de scîrbă pentru urîtele
sforţări ale lui G... M... şi plin de compătimire pentru .ea, ca şi pentru
mine. Vai, da! sînt sir. Inima dumitale nu-i nesimţitoare. Te-ai fi lăsat
înduioşat.
101
 M-a întrerupt iarăşi văzînd că vorbesc cu-o aprindere care nu m-ar fi
lăsat să termin curînd. M-a întrebat unde voiam să ajung cu un discurs atît
de înflăcărat. .
- Să-ţi cer viata, i-am răspuns; dacă Manon pleacă în America, eu nu
mai pot trăi o clipă.
- Nu, nu, mi-a răspuns el atunci, cu glasul înâsprit; mai bine să te văd
lipsit de viaţă <lecit lipsit de minte şi de onoare.
- Atunci să nu mergem mai departe, am izbucnit, punîndu-i mina pe
braţ ca să-l opresc. Ia-mi-o chiar acum, viaţa asta odioasă, de nesuportat; în
desperarea în care mă arunci, moartea ar fi un bine pentru mine; mi-ai da
un dar vrednic de un părinte.
- Nu ţi-aş da decit ce meriţi, a replicat el. Cunosc destui părinţi care
n-ar fi aşteptat atît .de mult ca să fie ei înşişi călăii unuia ca tine, dar eu am
fost prea bun, asta te-a pierdut.
M-am aruncat la picioarele lui.
-A, dacă mai ai pentru mine o fărimă din bunătţ1tea de altădată, nu
sta împietrit în faţa lacrimilor mele. Gîndeşte-te că sînt fiul dumitale. Ah!
adă-ţi aminte de mama. O iubeai cu atîta duioşie! Ai fi răbdat să ţi-o
smulgă cineva din braţe? Nu! ai fi apărat-o pînă la moarte. Nu au şi alţii
o inimă, ca şi
dumneata? Poate cineva să devină un sălbatic după ce a simţit odată ce
însec.imnă iubirea şi durerea? . .
- Nu-mi IQ.ai vorbi de mama ta, a zis el şi glasul îi tremura de
enervare; amintirea ei îmi îndirjeşte şi mai mult revolta. Dezmăţurile tale ar
fi făcut-o să se stingă de durere, dacă ar mai fi trăit să le vadă. Să sfirşim
vorba - a adăugat apoi - îmi face rău, şi nu mă mai poate întoarce din
hotărirea mea. . Mă duc acasă; îţi poruncesc să vii cu mine.
To.nul uscat, aspru, cu care îmi dădu ordinul, m-a încredinţat deplin
că inima îi era împietrită. M-am depărtat cu cîţiva paşi, de teamă să nu pună
mina pe mine şi să mă ia cu sila.
- Nu-mi mări desperarea - i-am spus - forţîndu-mă să nu te ascult·... E
peste putinţă să plec cu dumneata. Nu mi-e mai uşor nici să trăiesc, după
asprimea cu care te porţi cu mine. Aşadar îţi spun adio, adio pe veci. Vei
auzi în curînd de moartea mea- am adăugat cu tristeţe - şi poate că atunci
vei recăpăta pentru mine sentimentele unui tată.
Mă întorceam să plec cînd tata a izbucnit furios: • - Ne trebuiesc cai-mi-a spus-apoi pistoale, şifiecare să aibă1:11usche
- Prin urmare nu vrei să vii cu mine? Nu? Atunci pleacă, aleargă la
pieire. Adio, fiu nerecunoscător şi răzvrătit. ·
- Adio - i-am spus în delirul meu - tată crud şi denaturat. Am
ieşit repede din grădină. Am mers pe străzi ca un nebun în furii pînă la
casa
102
domnului de T... Mergînd, ridicam ochiişi braţele spre cer ca pentrua invoca
puterile dumnezeieşti................................................................................... ?
- O, cerule:.. murmuram- fi-vei şi tu tot aht de nemilos ca oamenu.
Numai de la tine mai aştept un ajutor. • _
Domnul de T....nu se întorsese încă, dar nu l-am aşteptat IQ.ult
pmaa
venit. încercarea lui nu izbutise mai bine <lecit a mea; cînda spus ta, pru:ea
foarte abătut. Tînărul G...M. , deşi mai puţin îndîrjit decit tată-său
impotnva
Manonei şi a mea, n:a voit să-şi ia sar ina să intervină în fav area oastră.S
apărase prin teama ce-o avea el însuşi de bătrîn a le az unator care îl
dojenise rău, apucat de furii cînd aflase legăturile lw planwte_ cu _M on.
Nu-mi rămînea decit să izbutesc prin forţă, prin calea ce mi-o mdicase
domnul de T...; la atît mi se reduC<:au toat_e speranţele. . .. _
- Şiacestea par destul de nesigure- i-am_s us:-.ceam temermca, cea
mai mîngîietoare pentru mine, este acea că voi pie i m upta. .• .
L-am părăsit spunîndu-i să se roage pentru mm şi nu m-am mai.gm t
la altceva decit să-mi atrag camarazii de luptă cărora să le trec o scmteie,
măcar, din curajul şi hotărîrea mea. _ .
Cel dintîi care mi-a venit în minte a fost ofiţerul de garda, acelaşi dp
care mă servisem pentru arestarea lui G... M ve deds -mi petre
noăptea în camera lui, căc prins de alte gînduri to ta d p- amia,za u-mi
căutasem locuinţă. L-am găsit singur. S-a bucurat ca am ieşit de la Chatelet
şi mi-a oferit prietenos serviciile sale. I-am explicat ce putea f ce: t
destul bun-simţ ca să prevadă toate greutăţile, dar avea şi destulam
e ca să încerce să le doboare. O parte din noapte ne-am petrecut-o
discutmd• planul atacului. Mi-a vorbit ?es r i trei sold ţi, de care se
servise c celălalt prilej, ca despre trei vormci ga a de on . Do ul
de:·.. ma infotmase exact asupra numărului poteraşilor care aveau sa ?
1 oţe s ceata de femei: numai şase. Eram siguri că cinci bărbaţi îndrăzneţi şi
hotiţnţi vor de ajuns ca să bage spaima în nişte nevohiici care mai
bucuros ocolea primejdia unei lupte printr-o laşitate, decit să se apere cu
o o e.C b_anu
nu-mi lipseau, ofiţerul de gardă m-a_ sfătuit să nu cruţ ntm1c ca sa asigur
izbînda atacului. ·
·
ta 1 lui. Iau asupra mea pregătirile. M;îine v i fa ro t.de to te. a '!
rt:,bui să-i îmbrăcăm pe soldaţii noştri cu hame obişnwte, caci n-ar
mdrazru sa se
arate în uniforma regîmentului într-o daraveră ca asta. ·
1 Puşcă primitivă (n.q.
103
 I-am pus în miini suta de pistoli primită de la domnul de T... A fost
cheltuită a doua zi-pînă la ultimul gologan. Cei trei soldaţi au defilat prin
faţa mea. I-am însufleţit cu făgăduieli mari şi, ca să le risipesc otice
umbră de neîncredere, am dat înainte fiecăruia cite zece pistoli.
Sosind-ziua fixată, am.trimis dis-de-dimineaţă pe un soldat la
"Hopital", ca să vadă şi sitMie, cu ochii şi urechile lui, cînd şi încotro
pleacă poteraşii cu prada lor. Deşi nu luasem această măsură decît îmboldit
de prea marea mea nelinişte şi dintr-un prisosde prevedere, s-a întimplat să
fie neapărat trebuin cioasă. Mă sprijineam pe unele informaţii false ce mi se
dăduseră şi rămăse sem cu credinţa că jalnica trupă se va îmbarca la La
Rochelle; m-aş fi ostenit zadarnic aşteptînd-o pe drumul spre Orleans. Dar
soldatul mi-a raportat că trebuie să o luăm în direcţia Normandiei, căci trupa
pleca spreAmerica prin Havre-de-Grâce.
Ne-am dus îndărăt la Porte Saint-Honore, luînd-o fiecare pe altă
strad . Lamarginea foburgului ne-am întilnit şi am mers împr:eună. Caii erau
odihniţi. N-a trecut mult şi am zărit pe ceişasepoteraşi şicele două păcătoase
căruţe cu coviltir pe care le-aţi văzut la Pac::y, acum doi ani. La vederea lor
am fost cît pe-aci să-mi pierd puterile şi cunoştinţa.
- O, soartă, prea crudă soartă! am gemut. Dă-mi măcar acum sau
moartea, sau biruinţa.
Am ţinut un sfat scurt asupra modului în care vom da atacul. Poteraşii
nu mai erau decît la patru sute de paşi înaintea noastră şi puteam să ie tăiem
drumul călărind de-a curmezişul unui mic ogor în jur.ul căruia dădea ocol
şoseaua. Ofiţerul a fost de părere să alegem calea aceasta să-i_luăm prin
surprindere tăbărînd năprasnic asupra for. Am încuviinţat planul şi eu cel
. dintîi am dat pinteni calului, dar degeaba invocasem soarta, nţmiloasa mi-a
respins ruga. Poteraşii, văzînd că vin în goană spre ei cinci călăreţi, nu s-au
îndoit că vor fi atacaţi. Pe dată s-au aşezat în linie de apărare, pregătindu-şi
baionetele şi puştile cu mişcări destul de hotărîte. Vederea aceasta, care pe
mine şi pe ofiţer.ul de gardă"ne însufleţea, a tăiat tot curajul celor trei laşi
însoţitori ai noştri. S-au oprit tustrei şi după ce au schimbat cîteva cuvinte pe
cate noinu le-am auzit, au întors caii şi au dat bir cu fugiţii. Goneau înapoi
spre Paris cu frîiele slobode.
- Dumnezeule! murmură ofiţerul, care părea tot atît de buimăcit ca şi
mine de mişeleasca dezertare, ce ne facem acum? Am rămas numaidoi.
Eu îmi pierdusem şi graiul, de furie şi mirare. M-am oprit, stînd în
cumpănă, nesigur dacă, înainte de toate, nu trebuia să mă răzbun urmărind
şi pedepsind pe laşii care mă părăsiseră. Îi priveam cum fug, apoi îmi
întorceam ochii dincoace, asupra poteraşilor. Dacă mi-ar fi fost cu putinţă
să mă împart în două, aş fi tăbărît în acelaşi timp asupra acestor două ţinte
104
ale furiei mele, ca să le fac harcea-parcea. Ofiţerul de gardă, care îmi
ghicea nesiguranţa după rotirea rătăcită a ochilor, mă rugă să-i ascult sfatul.
- Nefiind decît noi doi, ar .fi o nebunie să atacăm şase oameni tot atit
de bine înarmaţi şi care par că ne aşteaptă cu toată bărbăţia. Trebuie să
ne întoarcem la Paris şi să încercăm să ne alegem mai bine vitejii. Poteraşii
n-au să poată merge ziua întreagă din pricina celor două căruţe grele; o
să-i ajungem mîine fără multă trudă.
Am stat să chibzuiesc o clipă propunerea lui, dar nevăzînd din nici o
·parte decît motive de descurajare, luai o hotărîre cu adevărat desperată, şi
anume să mulţumesc tovarăşului meu pentru serviciile ce-mi făcuse şi, de
parte de a tăbărî asupra poteraşilor, să-mi pun cenuşă pe cap şi să-i!og să
mă primească în ceata lor; puteam astfel să însoţesc pe Manon pînă la
Havre-de-Grâce şi să trec apoi cu ea peste ocean.
- Toţi mă persecută sau mă trădează, am spus ofiţerului. Nu mai
am nici un pic de încredere în nimeni; nu mai aştept nimic, nici de la
roata norocului, nici de la ajutorul oamenilor. Nenorocirile mele au atins
culmea, nu mai rămîne decît să-mi plec capul. Aşadar, închid ochii la orice
licărire de nădejde. Dumnezeu să te răsplătească pentru bunătatea ce mi-ai
arătat-o. Rămîi cu bine; voi da ajutor ursitei mele' ca să-şi desăvîrşescă
dezastrul alergind eu însumi să-l întîmpin. ·
Zadarnic s-a silit să mă înduplece să mă întorc la Paris. L-am rugat să
mă lase să fac cum am hotărît şi să mă părăsească în grabă, ca nu cumva să
creadă poteraşii că tot mai avem de gînd să-i atacăm. Am înaintat singur
spre e cu paşi înceţi, cu atîta tristeţe zugrăvită pe faţă, încît desigur n-au
găsit de loc înfricoşetoare apropierea mea.Rămăseseră totuşi în poziţie de
aparărare.
- Fiţi pe pace, domnilor, le-are spus, apropiindu-mă de ei; nu vin să vă
declar război, vin să vă ,cer îndurare.
I-am rugat să-şi urmeze drumul fără teamă şi alăturîndu-mă cetei lor,
le-am spus ce aşteptam din parte-le. S-au sfătuit puţin între ei cum să
primească propunerea mea, apoi şeful cetei a luat cuvîntul în numele
tuturor. Mi-a răspuns că ordinele ce i s-au dat în privinţa pazei
prizonierelor erau straşnic de severe, dar fiindcă îi păream băiat drăguţ, el
şi tovarăşii lui au să mai închidă ochii; trebuia însă să înţeleg că asta o să
coste ceva bani. Îmi mai rămăseseră vreo cincisprezece pistoli; le-am
spus fireşte cîţi bani am în pungă.
. - Ei bine! îmi zise pot raşul, o să ne arătăm şi noi oameni buni. N are
să te coste decît un taler pe ceas ca să stai de vorbă cu fata care ţi-o plăcea
mai mult: ăsta-i tariful obişnuit ia Paris.
Nu le vorbisem anume·de Manon; nu voiam să-mi cunoască focul din
inimă; astfel că la început ei.şi-au închipuit tă au de-a face cu o toană de
om
10f
 tînăr,_do s -şi al eurîtul u muierilţ acelea. Cînd au băgat însă de
s ama ca.s t mdragos t de un <!in le, au început să umfle aşa de mult
tribu , tnClt punga nu s-a sleit mea de la trecerea prin Mantes
unde
dornus m_în n ptedinaintea sosirii noastre la Pacy.• ' ·
Sa va m:u JStoi:ises despre ce lucruri triste am vorbit cu Manon pe
drum, sau ce unpresie nu-a făcut vederea ei cînd paznicii mi-au dat voie să
ă rop d_'? căru!ă? ,:',! vintele nu redau niciodată decît pe jumătate
sunµrile munu. Dar mchipwţi-vă numai pe sărmana mea Manon cum stătea
acolo cetluit e loc ulanţul, gh muită pe wi brat de paie, r:zemîndu-şi
pul doe lo1 a acaruţe1, cu faţa_p dă, scăldată de şiroaiele delacrimi
ce-şi fa a loc p tre pl oape, deşi tmea mereu ochii închişi. Nici
măcar de c o21tate nu-1 eschidea, deş! auzise larma iscată printre
paznici în clipa d -au_tem t cavorfiatacaţi.Imbrăcămîntea îiera
murdară şiîndezordine, e e1 <lelica.te expuse Ia t şi arşită, în
sfirşit toată înfăţiş4I"ea ei, care anunchea ahtea farmece, mstare să arunce
dinnou universul în idolatrie nu se ?1"ă a ătăcită, nespus de istovită. Cîtva
timp am călărit alături de căruţă n at pn d-o. ram în aşa hal că nu mai
ştiam de mine, am fost cît p-aci sa cad d C1teva on de p_e c şi să-
mi rup gîtu. l. Suspinele mele, exclamările ce_nu l puteam oyn,
mi-au at as în sfrrşit privirile ei. M-a recunoscut; pruna e1 nuşcare fu sa se
arunce din căruţă ca să vină la mine dar cum era legată cu lanţul, sărmana
căzu din nou în pozitia dinainte. '
. rugat .pe pot raşi să oprească o clipă caii, de niila noastră; au
con unţ1t _de_ dr an_llor. descălecat ca să mă aşez lîngă ea. Era atît
<l: c da ş1 l3:b1ta mc1t mult timp n-a putut nici să vorbească, nici măcar
sa-ş nuşte mîinile. Le-am udat cu lacrimil_e mele şi neputînd eu însumi să
rostesc cuvînt, şedeam alături în neştire, într-un hal de plîns, într-o stare
care nu_-ş1 a ea rereche. Iar cînd ne-am recăpătat graiul, vorbele nu ne-au
fost mai putm triste. ' .
. . Manon a vorbit p t - Ruşinea şi îndurerar a păreau că-i sugrumă
gitleJul: sunetele glasulw ieşeau slabe, tremurate. Suspinînd mereu mi-a
ult t.căn:am ui at: o· :a ultumit şi pentru bucuria ce.-i dau că'poate
sma ai vada o data ş1sa-ş11a ramas bun de la mine. Dar cînd am asigurat-
_ o
1
mnc - pute să despartă ea, că sînt gata să o urmez şi pînă la I
ca n
capatul p tulm ca.sa-1 port de grJJă ; să o slujesc, să o iubesc şi să-mi
leg
. pentru vecie nenorocita mea soartă de a ei, atunci biata fată dovedi senti
ment atît de mişcătoare şi atîta durere, incit m-am temut să nu ucidă
emoţia. Toată tăl ea suflet ui părea căi s-a adunat inochi. Îitinea aţintiţi
a uI?r mea. Uneori 1se deschideau buzele; spunea cite un cuvînt, dar fără
sa ai?a J?Uterea să -l rostească întreg. Din cit îi scăpa, am înteles că îmi
arată admiraţie pentru dragostea mea, se plîngea că o iubeam mai mulr
dţcit ar fi
meritat, se îndoia că-i era dată fericirea aceasta de a fi inspirat o pasiune atît
de desăvîrşită; stărui apoi să-mi scot din minte gîndul de a o urma şi să caut
în altă parte o soartă mai bună, vrednică de mine, pe care, zicea ea, n-o mai
puteam nădăjdui.alături de dînsa.
Eu însă, în ciuda acestei sorţi crude, îmi găseam fericirea în privirile
Manonei i în siguranţa că ea mă iubeşte. Pierdusem, e adevărat, tot ce are
pret în ochii celorlalti oameni, dar eram stăpîn pe inima Manonei, singurul
bun pe careeu îl preţuiam. Să rămîn în Europa, să mă înfund în America, ce
însemnătate avea unde voi trăi? Oriunde puteam fi fericit dacă mă aflam cu
iubita mea. Nu-i oare universul întreg patria unor îndrăgostiţi credincioşi?
Nu găsesc ei unul în celălalt tată şi mamă, rude şi prieteni, bogătie
şifericire? Dacă mă neliniştea ceva, era numai teama de a o vedea pe
Manon expusă lipsurilor datorite sărăciei. Altfel, mă şi închipuiam trăind
cu ea într-un ţinut necultivat, locuit de sălbatici.
"Sînt sigur _.:. îmi ziceam - că acei oameni nu pot fi atît de cruzi ca
G... M... sau ca!·ităl meu. Cel putin au să ne lase să trăim în pace. Dacă
toate cite s-au scris despre ei sînt adevărate, atunci urmează legile naturii.
Depar.te de ei furiile avaritiei care-l stăpînesc pe G... M..., departe şi
fantasticile idei de onoare care mi-au făcut un duşman din tata. Sălbaticii n-
au să stingherească doi amanti pe care-i vor vedea că trăiesc tot atît de
simplu,ca şi ei".
În privinţa aceasta eram aşadar liniştit. Dar în legătură cu nevoile
obişnuite ale vieţii, nu-mi puteam făuri idei romantice. Prea de multe ori
avusesem dovada-că există necesităti de neînlăturat, mai ales pentru o femeie
deli ată, care a dus o viaţă comodă, în belşug. Eram plin de desperare că-mi
sleisem punga cu planuri zadarnice, ba şi puţinii bani <:e-mi rămîneau erau
pe cale să fie înhăţaţi de lăcomia pungaşilor de paznici. Imi încolţea în te
gîndul că aş fi putut spera, avînd o mică sumă, nu numai să mâ susţin citva
timp în America, unde banii erau rari, dar şi să-mi încropesc o întreprindere
care să-mi îngăduie o şedere prelungită. Gîndul acesta zămisli altul: să scriu
• lui Tiberge, pe care totdeauna îl găsisem gata să-m'i dea ajutorul de prieten.
I-am trimis.o scrisoare din primul oraş prin care am trecut. Nu-i dădeam
nici
un alt motiv <lecit nevoia grabnică în care prevedeam că mă voi afla la
Havre-de-Grâce, mărturisindu-i că o conduceam acolo pe Manon, şi îi
106
ceream o sută de pistoli. păreri de rău".
· "Fă să-i primesc la Havre - 'îi scriam - prin şeful poştei. Vezi bine Poteraşii, de îndată ceşi.au dat seama cit eram de împătimit, au
că te supăr pentru cea din urmă oară; nenorocita mea Manon început să se iase greu, dublînd mereu preţ celor mai mici favoruri,
fiindu-mi răpită pentru totdeauna, nu pot·să o las să plece fără astfel că în
oarecare uşurări care să-i îndulcească ei soarta, şi mie ucigătoarele
.107
curînd m-au curăţat de tot. Dădeam, fiindcă iubirea nu îngăduia să-mi cruţ
punga. De dimineaţă pînă seara nu mă mai dezlipeam de M on, încît nu
mi se mai măsura timpul cu ora, ci cu lungimea întreagă a zilei. In cele din
urmă, cînd punga. mi s-a golit cu totul, am ajuns prada toanelor şi
brutalităţilorcelor şase nemernici; mai cu seamă nu puteam îndura cum mă
tratau de sus. Aţi fost martor la purtarea lor în Pacy. Intilnirea cu
dumneawastră a fost unscurt şi binecuvîntat răgaz pe care mi l-a dăruit
soarta. Mila ce v-a cuprins la vederea suferinţelor mele a fost singura mea
recomandaţie pe lîngă inima dumneavoastră generoasâ. Cu ajutorul ce mi
l-aţi dat din plin, am putut ajunge la Havre; de partea lor, poteraşii şi-au
ţinut făgăduiala cu mai multă credinţă decît nădăjduiam. .
Ajungînd la Havre m-am dus îndată la poştă, Tiberge nu avusese
vreme să-mi răspundă. Am întrebat în ce zi puteam să aştept cu siguranţă
o scrisoare. Mi s-a răspuns că· n-ar putea sosi decît peste două zile, şi iată,
printr-o stranie f)Otrivire, vaporul nostru trebuia să plece în dimineaţa zilei
cînd puteam primi scrisoarea. Nu pot să vă descriu desperarea mea.
-Cum? strigam, chiar şi în nenorocire, trebuie să fiu mai crunt lovit ca
oricine?
Manon îmi răspunse:
- Vai! merită oare să mai purtăm de grijă unei vieţi atît de nefericite?
Mai bine să murim, aici, la Havre, dragul meu cavaler. Moartea să pună
capăt suferinţelor noastre. De ce să le mai tîrîm cu noi într-o ţară
necunoscută, unde ne aşteaptă fără îndoială altele mai cumplite, de vreme
ce sînt trimisă acolo pentru chinuri de ispaşă. Să murim-: repetă ea - sau cel
puţin, dă-mi mie moartea şi du-te de-ţi caută o alea soart în braţele unei fete
cu mai mult noroc.
- Nu, nu - i-am spus - pentru mine e o soartă vrednică de invidiat să
fiu nefericit împreună cu tine.
Vorbele ei mă cutremurară însă. Am înţeles cît era de covîrşită de
atîtea suferinţe. M-am silit să mă arăt mai liniştit, ca să-i scot din minte
funestele gînduridţ moarte şidespenu:.ea ei. M-am hotărîtşi pentru viitor să-
mi oţelesc purtarea şim-am încredinţat în urmă că nimicnu dă mai mult
curajuneifemei decît tăria sufletească a bărbatului pe care-l iubeşte.
hu
Pierzîndu-mi nădejdea în ajutorul Tiberge, nu-am vîndut calul. Banii
scoşi din vînzare, adăugaţi cu cei ce-mi rămîneau din darul dumneavoastră,
mi-au alcătuit mica sumă de şaP,tesprezece pistoli. Şapte din ei i-am între
buinţat cumpătînd unele obiecte menite să uşureze starea Manonei; pe
ceilalţi zece i-am strîns cu toată grija; erş.u temeiul nădejdilor noastre în
America; Nu mi-a fost delocgreu săfiu primit pe corabie. Se căutau peatunci
tineri dispuşi să se alipească de bunăvoie la o coloni.e. Drumul şi hrana mi-
au
108
fost date grat\lit. Poşta spre Paris trebuind să plece .a doua zi, am lăsat o
scrisoare pentru Tiberge. Era mişcătoare şi l-a induioşat fără îndoială
nespus de mult, deoarece după primirea ei a luat o hotărîre care nu putea
porni decît dintr-o nemărginită iubire, dintr-o covîrşitoare bunătate faţă de
un prieten aflat în restrişte.
Corabia a ridicat pînzele. Vîntul ne-a fost mereu favorabil. Am obţinut
de la căpitan un loc separat pentru mine şi Manon. Căpitanul a avut bunăta
tea să ne privească cu alţi ochi decît pe ceilalţi bieţi tovarăşi surghiuniţi.
Din prima zi îl luasem deoparte şi, ca să-mi atrag oarecare consideraţie din
partea lui, îi dezvăluisem crîmpeie din nenorocirile mele. N-am socotit că
mă fac vinovat de vreo minciună ruşinoasă spunîndu-i că sînt căsătorit cu
Manon. Păru să mă creadă, îmi făgădui protecţie şi se·ţinu de cuvînt. În tot
timpul navigaţiei a avut grijă să fim hrăniţi indestulător şi stima ce ne-o
arăta ne-a
· făcut respectaţi şi de tovarăşii noştri de suferinţă. Eram necontenit cu grija
ca Manon să im aibă a se plînge de nimic. Ea vedea bine cîtă osteneală îmi
dau şi această constatare, unită cu via simţire a prăpastiei în care mă
aruncasem pentru ea, o făceau atît de drăgăstoasă şi pasionată, atît de atentă
la nevoile mele cele mai mici, încît între ea şi mine dăinuia o necontenită
întrecere de a ne ajuta şi de ane iubi; care dinnoi va servi mai binepe
celălalt, care îl poate iubi mai mult. Nu regretam Europa. Dimpotrivă, pe
măsură ce înaintam spre America, simţeam cum ni se deschide larg inima şi
cum ne cuprinde liniştea. Dacă aş fi putut să mă asigur că nu ne va lipsi
acolo strictul necesar vieţii, aş fi mulţumit sorţii pentru întorsătura spre bine
ce-o dăduse nenorocirilor noastre. . .
După o navigaţie de două luni, am atins în sfrrşit ţărmul dorit. La
prima vedere ţinutul nu.se arăta de loc plăcut. Cimpuri sterpe, nelocuite, pe
care abia creşteau cîteva sălcii şialţi cîţiva copaci despuiaţi de furtuni. Nici
ţipenie de om, nici urmă de animale. Totuşi, după ce căpitanul a ordonat să
se tragă cîteva salve de tun, n-a trecut mult şi am zărit apropiindu-se un
pilc de cetăţeni ai Noului-Orleans, dînd semne de mare bucurie. Nu
descoperisem de la început oraşul; era ascuns în partea aceea de'O colină
mică. Ne-au primit ca pe nişte făpturi descinse din ceruri. Bieţii locuitori
neput'leau peîntrecute mii de întrebări; despre cese mai petrece în Franţa, ce
s-a mai întîmplat prin cutare şicutare provincie unde erau ei pesemne
născuţi. Ne îmbrăţişau ca pe fraţi, ca pe nişte scumpi tovarăşi care veneau
să împartă cu ei sărăcia şi singurătatea. Împreună am pornit spre oraş,
dar mare ne-a fost mirarea descoperind, pe măsură ce înaintam, că mult
lăudatul oraş nu era decît o adunătură de colibe sărăcăcioase. Locuiau în
ele cinci-şase sute de colonişti. Casa vernatorului sedistingea puţin de
celelalte prin înălţimea şi aşezarea ei: era apărată de un val de pămînt cu
un şant adînc de jur-împrejur.
109
 Am fost prezentaţi guvernatorului mai întîi; el a vorbit mult p pe
şoptite cu căpitanul, apoi, întorcîndu-se în mijloculJ1ostru, a privit, una
după alta, spre toate fetele sosite cu corabia. Erau în număr de treizeci, căci
la Havre găsisem altă ceată carefusese alipită de a noastră. Guvernatorul,
după ce le-a examinat astfel multă vreme, a chemat mai mulţi tineri din oraş
care lîncezeau în aşteptarea unei soţii. Celor mai de seamă le--a dat pe cele
mai frumuşele, restul a fosttrasiasorţi. Cu Manon nu schimbase incă nicio
vorbă, dar cînd a dat celorlalţi ordin să se retragă, pe noi ne-a oprit.
- Am aflat de la căpitan - ne-a spus el - că sînteţi căsătoriţi şi că s-a
putut încredinţa pe drum că avea de-a face cu două persoane mai de seamă;
şi ca inteligenţă şi ca purtări. Nu mă amestec in motivele care v-au pricinuit
nenorocirea, dar, dacă e adevărat că sînteţi oameni cu bună creştere, aşa
cum păreţi, nu voi precupeţi nimic ca să vă indulcesc soarta şi sper că de
partea voastră văveţi sili să-mi faceţi şi mie viaţa mai plăcută în ţînutul
acesta pustiu şi sălbatic.
I-am răspuns astfel ca să-i întăresc cit mai mult bun,a părere ce şi-o
făcuse despre noi. A dat citeva porunci ca să ni se pregătească o locuinţa în
oraş, apoi ne-a oprit să cinăm cu el. Cită politeţe găseam la căpetenia unor
sărmani surghiuniţi! Nu ne-a întrebat nimic de faţă cu alţii despre miezul
aventurilor noastre. Conversaţia s-a urmat între toţi, însufleţită; cu toată
tristeţea noastră, ne-am silit, Manon şi cu mine, să o facem cit mai plăcută.
Aproape de lăsarea nopţii, am fost conduşi la locuinţa pregătită. Ne-
am pomenit într-o colibă păcătoasă, alcătuită din scînduri şi mii; trei
camere pe pămint, cu pod deasupra. Din grija guvernatorului ni se
puseseră acolo cinci-şase scaune şi alte cîteva mobile trebuincioase
traiului. Manon păru îngrozită la vederea jalnicei locuinţe. Se mîhnea însă
pentru,mine mai mult
• decit pentru ea însăşi. Cînd am rămas singuri, s-a aşezat şi a început să
plîngă. cu lacrimi amare. Am încercat la început să o consolez, dar cînd m
a făcut să înţeleg că în grozăvia nenorocirilor întîmplate ea nu ţinea seama
decit de partea mea de suferinţă, m am prefăcut plin de curaj şi voie bună,
într-atît că i le-am insuflat şi ei.
- - De ce m-aş plînge? i-am spus. Am tot ce doresc. Tu mă iubeşti, nu-i
aşa? Am urmărit vreodată altă fericire? Să lăsăm cerului grija sorţii noastre;
eu n-o găsesc atît de desperată. Guvernatorul e un om luminat, ne-a arătat
bunăvoinţă şi nu va îngădui să fim lipsiţi de cele necesare. În ce priveşte
casa şi mobila din ea, or fi ele sără căcioase şi grosolane, dar ai băgat de
seamă, cred, că puţini din cei care trăiesc aici sînt mai bine instalaţi decît
noi. Şi pe urmă, tu, Ma on, eşti o admirabilă chimistă - am adăugat
sărutînd-o - tu transformi totu l în aur.
-Atunci vei ficel mai bogat om din lume - mi-a răspuns ea - căci dacă
e drept căn-aexistat niciodată o dragost caata, e de asemenea peste putinţă
să se afle un om mai iubit ca tine. Îmi recunosc păcatele - a urmat ea - şi
mă acuz singură. Simt că n-am meritat niciodată dragostea minunată ce-
o ai pentru mine. Ţi-am pricinuit mari supărăr pe care 11u mi le-ai fi putut
ierta dacă n-ai fi atît de nemărginit de b un . Am fost uşuratică, fluşturati .
şi cu. toate că t9tdeauna te-am iubit nebuneşte, m-am arătat
nerecunoscătoare. Dar m-am schimbat; n-ai să poţi crede cit de mult m-am
schimbat. Lacrimile pe care mi le-ai văzut curgînd de atîtea ori de la plecarea
noastră din Franţa n-au izvorît niciodată din pricina nenorocirilor mele.
Nici nu le-am mai simţit din clipa cînd ai venit să le împarţi cu mine; n-
am mai plîns <lecit din preaplinul iubirii ce -ţi port, din adinca mea milă
pentru tine. Nu mă pot mîngîia nici pentru cea mai scurtă clipă de supărare
ce ţi-am pricinuit, nu mai încetez reproşîndu-mi nestatornicia mea, mereu
mă înduioşez, admirînd tot ce ai făcut din dragoste pentru mine, o nenorocită
care nu sînt vrednică deo asemenea iubire şi carenuvoi putea plăticutot
sîngele meunicijumătate din răul ce ţi l-am căşunat.
Şiroaiele de lacrimi ce le vărsa, cuvintele ei şi toţiul înflăcărat cu care
le rostea au făcutasupră-mi o impresie nemaipomenită; am simţit ca şi cuin.
mi s-ar fi despicat inima. . ·
- Ia seama - i-am spus - ia seama, scumpa mea Manon. Nu am destulă
putere să te ascult, nu încap în inima mea atîtea dovezi de dragoste ce-mi d
nu sînt obişnuit cu bucurii peste măsură de mari. O, doamne - am strigat -
nu-ţi mai cer nimic.Sînt sigur acum de inima Manoµei. E aşa cumamdorit-
o. De azi înainte fericirea mea nu va înceta nici un ceas, e statornicită
pentru de-a pururi.
- Da, est e - a răspuns ea - dacă o-laşi să atîrne numai de mine, iar din
parte-mi ştiu la fel de bine unde mi-o pot găsi oricînd.
M-am culeat în roiul acesta de gîndurivrăjite care prefăceau colibamea
într-un palat vrednic de cel dintîi rege al lumii. America îmi părea acum
ţara desfătărilor. _
- La Noul-Orleans trebuie să vii- îi spuneam mereu Manon i - dacă ·
vrei să simţi adevărata dulceaţă a dragostei. Aici iubeşti departe de orice
interes, fără gelozie, făr-ă nestatornicie. Compatrioţii noştri vin să caute aur,
lor nu le trece prin minte că noi am găsit comori mai de preţ.
Am între ţinut cu grijă prietenia guvernatorului. După citeva să
ptămîni de la sosirea noastră, aavut bunătat ea să-mi deaomică slujoă care
rămăsese
vacantă în fort. Nu era cine ştie ce demnitate, totuşi am pr imit-o ca pe un dar
al cerului. Îmi dădea putinţa să trăiesc Îară să cad în sarcina nimănui. Am
luat un servitor pen tru mine şi o se toar e pentru Manon. O soartă mai
111
norocoasă rii se aşternea în faţă. Purtarea mea era desăvîrşită, a Manonei nu
mai puţin. Nu lăsam să ne scape nici un prilej de a fan.: vecinilor un
serviciu, un bine. Plătc ca noastră de a îndatora pe toţi, precu 11·1 )i
delicateţea cu care ne purtam, ne-au atras încredere şi simpatie dîn pa, 1l·a
întregii colonii. În scurt timp ajunsesem atît de bine văzuţi încît treceam
<ln:pt cei mai de frunte dîntre colonişti, după guvernator.
Ocupaţiile noastre curate şi paceadeplină în care trăiam ne-au îmboldit
pe nesimţite să ne amintim de preceptele religiei. Manon nu fusese
niciodată necredincioasă; eu însumi nu făceam parte dintre dezmăţaţii oare
adaugă necredinţa la stricăciunea moravurilor; nouă, numai amorul şi
tînereţea ne pricinuiseră dezordinele. Dar experienţa începea să ţină loc
vîrstei; ne învăţa tot atît de bine. Convorbirile noastre, întotdeauna cu
miez, ne-au dat cu încetul dorinţa unei iubiri trăite în virtute. Eu cel dintîi
am propus Manonei schimbarea aceasta.Cunoşteam alcătuirea eisufletească;
Manon era dreaptă şi naturală în toate simţămintele ei, şi calitatea aceasta
îndeamnă la virtute. Am făcut-o să înţeleagă că fericirii noastre îi ljpsea
ceva.
. -Şi anume -i-amspus- îi lipseşte binecuvîntarea cerului. Noi doi avem
suflete curate, inimile ne sînt prea drepte ca să mai urmăm a trăi în afara
datoriilor cre tineşti. Destul am vieţuit astfel în Franţa, unde, pe cît ne era
de peste putinţă să nu ne mai iubim, tot atît de greu ne venea să ne rînduim
pe calea legii; dar în America, unde nu atîrnăm decît de noi înşine, unde nu
trebuie să ne batem capul cu arbitrarele legi ale rangului şi ale conve
nienţelor, unde toţi ne cred de mult căsătoriţi, cine ne-ar împiedica să fim
astfel într-adevăr, şi cît de ClJ!înd, cine s-ar împotrivi s-ă nu ne înnobilăm
dragostea cu jurămintele cerute de religie. În ce mă priveşte - am adăugat -
nu-ţi ofer nimic nou dăruîndu-ţi inima şi mina, dar sînt gata să-mi
reînnoiesc dăruirea în faţa altarului. .
Simţeam că vorbele mele o umpleau de bucurie. Mi-a răspuns:
- Ai să. mă crezi că m-am gîndit mereu la asta de cind ne aflăm în
America? Numai de teamă să nu te supăr mi-am închis dorul în inimă.Şi
apoi n-am îngimfarea să năzuie.sc a deveni soţia ta legitimă.
- A, Manon - am replicat - ai fi şi soţia unui rege, dacă m-aş fi născut
cu coroană pe cap. Să nu mai stăm la gînduri: nu avem a ne teme de nici o
piedică. Astăzi chiar vreau să-i vorbesc guvernatorului, îi voi mărturisi că i-
am ascuns adevărul pînă acum. Să-i lăsăm pe amanţii de rînd să se teamă de
lanţurile de nesfărîmat ale căsătoriei. Nici ei nu s-ar teme de aceste lanţuri
dacă ar fi siguri, ca noi, că vor purta veşnic pe cele ale amorului.
După această hotărîre am plecat, lăsînd-o pe Mano în culmea bucu
ne1.
112
Sînt încredinţat că nu se află nici un om cinstit, în lumea întreagă, care
să nu se alăture vederilor mele în împrejurarea în care mă aflam:subjugat de
o patimă pe care n-o puteam birui şi hărţuit de remuşcări pe care nu-mi era
îngăduit să le înăbuş. Dar nu ştiu, se va găsi oare cineva care să-mi arunce
piatra că plîngerile mele sînt nedrepte cînd îmi ridic glasul împotriva
străşni ciei cerului, cînd mă tîngui împotriva asprimei cu care mi-a înlăturat
o intenţie ce-mi încolţise în gînd numai dindorinţa de a bucura pe
Dumnezeu? Vai, ce zic eu că a înlăturat-o? A pedepsit-o ca pe o crimă. Pe
vremea cînd alunecam orbeşte pe făgaşul viciului, cerul m-a privit cu
răbdare; cele mai crunte ispaşe mi-au fost ţinute deoparte, pentru clipa cînd
mă voi întoarce pe calea virtuţii. Mă tem să nu mă părăsească puterile
trebuînd să-po vestesc acum cea din urmă nenorocire ce mi s-a întîmplat,
cea mai cumplită·, mai funestă, din cîte au fost vreodată.
M-am dus la guvernator, aşa cum mă înţelesesem cu Manon, ca să-l rog
să încuviinţeze ceremonia căsătoriei noastre. M-aş fiferit să-i vorbesc lui
sau altora dacă aş fi putut crede că duhovnicul său, pe atunci singurul preot
din oraş, mi-ar·. 1ce acest serviciu fără să-l mai pună în cunoştinţă pe
guvernator; neîncl!ăznind să sper că s-ar lega să păstreze tăcerea, am luat
hotărîrea să dau lucrurile pe faţă. Guvernatorul avea un nepot, numit
Synnelet, pe e-1 iubea nespus de mult. Era un bărbat ca de treizeci de ani,
curajos, dar iute la minie. Nu era însurat. Frumuseţea Manoneii..:săgetase
din prima zia sosirii noastre şi cum avusese prilejul să o întîlnească de
nenumărate ori în.cele nouă sau zece luni de cînd ne aflam acolo, o dragoste
pătimaşă i se aprinsese în piept, dar îl mistuia într-ascuns. Încredinţat fiind,
ca şi unchiul său, ca şi toată lumea dinoraş,căsîntem într-adevăr căsătoriţi,
el îşistăpînise focul, nu lăsase să izbucnească în afară nici o scînteie, ba
chiar îmi făcuse servicii în diferite prilejuri, cu tot zelul. L-am găsit la
unchiu-său cînd am ajuns la fort.Nu aveam nici un motiv să-i•asc und
proiectul meu, astfel că n-am şovăit cîtuşi de puţin să-mispun păsul faţă de
el.Guvernatorul m-a primit cu bunăvoinţa obişnuită; i-am povestit o parte
din întîmplările mele; le-a ascultat cu plăcere, iar cînd l-am rugat să ia parte
la ceremonia ce-o plănuiam, şi-a luat cu generozitate asupra sa toată
cheltuiala. M-am retras foarte mulţumit. ·
O oră mai tîrziu ne-am pomenit cu preotul capelei. Îmi închipuiam că
vine să-mi dea oarecare instrucţiuni în legătură cu ceremonia căsătoriei, dar
el, după ce m-a salutat cu răceală, mi-a declarat tăios, în două cuvinte, că
domnul guvernator îmi interzicea să mă mai gîndesc la nuntă, căci avea alte
planuri cu privire la Manon.
-Alte planuri cu privire la Manon? am strigat, străpuns de moarte în
ce
inimă. Anume planur părinte?
.. "
113
 M -a răsp .că şt-oacrdoninul guvernator era stăpîn
absolut acolo, c Mano_n fund tnm1s_a pentru colonie, el avea dreptul de a
dispune de_e or cum v01a! nu se!olos1se pînă_atunci de dreptul său pentru că
O credea mar1tata,. dar aflînd chiar de la mme că. nu era, găsea cu câle să O
dea domn m Synnelet dr gise. Firea mea iute a copleşit prudenţa.
Ani poruncit semeţ popu sa 1asa din casa mea, jurîndu-mă pe toţi sfinţii că
nic· guver atorul, nici Synnelet, nici toţi din oraş laolaltă nu vor izbuti să se
atin.g desoţia ea, au_ n:i.etresa me_a, oricum vor voi să-i spună.
imp taş1t Manone1 groaznica veste ce-o primisem. Am înţeles că
ynnelet: dupa le ea mea de la guvernator, îi împuiase capul acestuia,
m uplec du-!; ş1 es1gur că planul său, fatal nouă, îl nutrea de multă
vreme.
El erau cel mai tari. Ne aflam în Noul-Orleans ca şi cum am fi tost· ··1 ul
ul · d - · ·d m miJ oe
o ea_n 1?• espai:_ţ1ţ1 restullumii prin spaţiiîmense. Unde să fugim? Unde
sa nega im al!adap?st mtr-o ţară e<;:unoscută, pustie sau locuită de animale
feroc_e Şl de sălbatlcl la fel de crUZ1? In oraş mă bucuram de oarecare t.-
. -totu ş1 nu put _eam n d-a.Ul
"Jsa
d ndic
. - poporul
. . s un -
alături de mine, ca să obţin
ima,
aJu or pe. mas a raulm. De altf l, succesul unei răzmeriţe p·opulare era
ne 1 r, ş1 d ca orocul ne-ar fi lipsit, dezastrul nostru rămînea fără leac.
Framint mmmte t?at a este gînduri; o parte din ele i le spuneam
M one1, dar al e e n01 s imbulzeau în minte pe cînd ea îmi răspundea.
c1 luam o hot rre, c1 o înlăturam pentru alta. Vorbeam singur şi îmi
r sp de eu umi, c glas tare; mă zbăteam în sfirşit într-o nelinişte
careia nu-1 pot gas1 semuire, p ntr ă.penimeni nu l-a zguduit vreodată
una la fel. Manon,statea cu ochii aţmt ţ1_as pră-mi; îşi dă.dea seama, după
tulburare_a mea,,cit de mare era primeJdia ş1 tremurînd de teamă mai mult
pen ru1;11111e ec1t pentru ea, duioasa fată nu îndrăznea nici să deschidă gura
ca sa rm se vrute.
_ upă_ un vălmăşag de presupuneri şi raţionamente, m-am oprit Ia 0
otar e: sa fn_ rg la guvernator şi să mă silesc să-i ating coarda inimii
mvo md d toriile,d: onoa-r , amin,t du-i respect ce-i purtam şi afecţiune
ce rm-o aratase pma atunci. Mano.n se împotrivi să plec. Cu lacrimi în ochi
repeta: . M-a atacat cu o furie nemaipomenită. Trebuie să mărturisesc că nu
, . .-Te duci la moarte. Au să te ucidi. !"{-am să te . văd. Vreau să or
mamtea ta. • Paris. Amorul îmi conducea spada. Synnelet nu întîrzie să-mi străpungă
A -am mun it mult ă C_?n s o că eu trebuia neapărat să ies, iar
dinsa sa?tea a a.I- fagadw ca numai pestedteva clipe nevede.m iarăşi·,
. .·
şm ., or noştn........................................... . _
Ea nu ştia, ş1mei eu, ca asupra ei avea să se reverse. minia
turbarea ,
. ceruluisi
.
•.
_.. j ns lafort. Guvernatorul stătea de vorbă ţu dup.o c ul lui.
acestea m-ar fi făcut să mor de ruşine în orice altă împrejurare. L-ain luat
în toate chipurile, arătîndu-i pe rînd toate motivele care mişcă neapăraot
inimă, afară doar de aceea a unuitigru feroce. Barbarul nu dădea la toate
plîngerîle mele decît două răspunsuri şi le-a repetat de o sută de ori:
Manon aţîrna de
el. Îşi dăduse cuvîntul nepotului.
Hotărît să-mi păstrez cumpătul pînă la urmă, m-am mulţumit să i
spun că mi-l credeam prieten, prea bun prieten ca să-mi voiască moartea,
căci u
mai degrabă aş primi să mor <lecit să-mi pierd iubita.
Ieşind de acolo eram pedeplin încreQinţat că nu puteamnădăjdui
nimic de la moşneagul acela îndărătnic, care s-ar fi juruit diavolului pentru
nepotul lui. Totuşi, am stăruit îngîndul meu de a mă stăpîni pînă la capăt,
hotărît însă, dacă se ajungea la vreo nedreptate strigătoare, să dau Americii
spectacolul unei scene din cele mai sîngeroase şi mai crîncene pe care
amorul le-a dezlănţuit vreodată. M-am întors acasă meditînd asupra
acestei inten ţ , ii cînd soarta, care voia să mă prăbuşească mai repede, m-a
făcut să-l întîlnesc pe Synnelet. El mi-a citit în ochi o parte din gînduri. Am
spus că era curajosa;
venit spre nµne întrebîndu-mă:
- Nu mă căutai cumva? Ştiu că dorinţele mele te jignesc şi cu un om ca
dumneata prevăd că vom ajunge să ne tăiem gîtul.Hai să vedem care pe are.
I-am răspuns că avea dreptate, numaimoartea mea pute·a să pună capăt
dihoniei dintre noi. Ne-am depărtat afară din orăşel cu vreo sută de paşi.
Ne-am încrucişat spadele;l-am rănit şil-am dezarmat aproape în acelaşi
timp. El turba de necaz, incit n-a voit, cum era dator, să-mi ceară să-i cruţ
viaţa şi să declare că renunţă la Manon. Poate că aveam dreptul să-l lipsesc
de un.a şi de alta dfutr-o dată, dar un suflet generos nu se dezminte. I-am
dat spada
înapoi.
- Să reîncepem lupta - i-am spus - dar gîndeşte-te că e pe viaţă şi pe
moarte.
prea eram bun duelist, mă exercitasem numai trei luni într-o sală de arme la
braţul; dar am prins momentul şi i am dat o lovitură atît de viguroasă, incita
căzut la picioarele mele, fără să mai mişte.
Cu toată bucuria c;e ţi dă victoria după o luptă fără cruţare m-am
gîndit îndată la urmările acestei morţi. Nu puteam să nădăjduiesc nici
·
iertarea şi
nici măcaro amînare a pedepsei. Cunoscînd dragostea guvernatorului pen
115
Ca sa-1 mişc llllma, oi-am înjosit arătîndu-i o supunere deplină;_
ploconelile
 tru nepotul lui, eram sigur că moartea mea va urma cel mult un ceas după
114 darea în vileag a celei dintîi. Oricît îmi dădea pinteni teama aceasta, nu era
totuşi pricina cea mai puternică a neliniştii mele. Manon, binele Manonei,
primejdiamcare se afla şi siguranţa că o pierd mă preocupau şi mă tulburau
 I
într-atît că nu mai ştiam pe unde merg, o perdea îmi întuneca ochii. Mă
munceau şi păreri de rău pentru soarta lui Synnelet. O moarte grabnică îmi
părea singurul leac al suferinţelor mele. Dar tocmai la gîndul morţii mi-am
adunat minţile şi am fost în stare să iau o hotărire.
"Cum? vreau să mor ca să pun capăt suferinţelor? Mă tem aşadar de
ceva în lume, mai mult decît de pierderea iubitei mele? Nu, gu, vre m să
înfrunt orice suferinţe, cele mai crunte torturi, ca să o ajut pe Manon; îmi
amîn iµoartea pînă în clipa cînd voi vedea că suîar de prisos".
Am pornit îndărăt spre oraş. Cînd am ajunsacasă, amgăsit-o pe
Manon pe jumătate moartă de spaimă şi de nelinişte. Venirea mea a
însufleţit-o. Dar nu puteam să-i ascund nici să-i îmbrobodesc groaznica
întîmplare. Biata fată a căzut moale în braţele mele în timp ce-i
povesteam despre moartea lui Synnelet şi-i arătam rana mea. Mi-a trebuit
aproape un sfert de ceas ca să o readuc în simţiri. Eu însumi eram mai mult
mort. Nu vedeam nici o rază de lumină pentru a ne pune în siguranţă.
- Manon, ce ne facem? i-am spus cînd a mai prins puţină putere. Vai
de noi, e ne facem? Eu, fără doar şi poate, trebuie să mă depăr tez. Vrei să
rămii în oraş, tu singură? Da, rămii. Mai poţi fi fericită; eu plec, departe de
tine, plec să-mi caut moartea printre sălbatici sau în ghearele fiarelor din
păduri. . să mă ştie în afară de primejdie, înainte de a
Cu toată slăbiciunea ei s-a ridicat în picioare, m-a luat de mînă şi m-a
dus spre uşă.
. - Să fugîm împreună - mi-a spus - să nu pierdem nici o clipă. Gorpul
luiSynnelet poate figăsit, din întîmplare, şi nu vomavea timp să nedepărtăm.
- Dar bine, Manon, scumpa mea - am îngînat zăpăcit - spune-mi unde
ne putem duce? Vezi vreun mijloc de scăpare? N-ar fi mai bine ca tu să
încerci să trăieşti aici, fără mine, iar eu să-mi duc guvernatorului capul meu,
de bµnă-voie? · înfocate, cu toată căldura suspinelor mele. Toată noaptea am vegheat-o
Cu propunerea aceasta n-am izbutit decît să-i măresc dorinţa de fugă.
A trebuit să o urmez. Am mai avut destulă chibzuinţă ca să iau o sticlă de
lichior, pe care o ţineam în camera mea, şi merinde, cîte mi-au încăput prin
buzunare. Am spus se[Vitorilor care se aflau în camera vecină că plecăm să
ne facem plimbarea de seară (aveam obiceiul să ne plimbăm în fiecare zi) şi
ne-am depărtat lăsînd în urmă oraşul, mai repede decît părea să îngăduie
slăbiciunea Manonei. · 116
Deşi nu hotărîsem nimic asupra locului de retragere, tot licăreau în
minte două nădejdi; fără de ele aş fi preferat moartea decît nesiguranţa:
pentru ceea ce putea să i se întîmple Manonei. '
În cele zece luni de cînd mă aflam pe pămintul Americii, căpătasem
destule cunoştinţe asupra ţinutului, c-a să ştiu µi ce chip îi poţi îmblînzi Pf
sălbatici. Puteai atunci să te laşi în mîinile lor, fără teamă că vei fi neapărat
ucis. Învăţasem şi cîteva cuvinte în limba lor şi avusesem diferi,te prilej uri să
le cunosc şi unele datini.
Pe lingă această tristă cale de scăpare, mi se mai arăta încă una înspre
partea stăpîn,ită de englezi care au, ca şi no aşezări în ţinutul acela al
Lumii-Noi; dar mă înspăimînta depărtarea . Pînă la coloniile lor trebuia să
batem cu piciorul, timp de mai multe zile, întinsuri pustii; un drum ca acela
îl străbat greu chiar cei mai deprinşi şi mai viguroşi oameni. Mă amăgeam
totuşi că ne vom putea folosi de amîndouă mijloacele; sălbaticii să ne fie
I călăuze în drumul spreenglezi şi aceştia să ne primească în aşezările lor. Am
mers, am mers, atît timp cît a susţinut-o pe Manon curajul, adică vreo două
leghe, căci iubita aceasta fără seamăn s-a împotrivit mereu să se oprească
mai curînd. Copleşită în cele din urmă de oboseală, mi-a mărturisit că-i era
peste putinţă să meargă mai depar te. Noaptea se şi lăsase. Ne-am aşezat pe
jos în mijlocul unui platou întins, negăsind măcar un copac sub care să ne
punem la adăp ost. Cea dintîi grijă a Manonei a fost să-mi schimbe
bandajul rănii, pe care tot ea mi-o pansase înainte de plecare. Zadarnic m-
am împo
trivit. Aş fi întristat-o de moarte dacă nu i-aş fi lăsat măcar atîta mulţumire;
se gîndi să se cruţe pe ea
Îll5ăşi.
M-am supus dorinţei e i-am- p rimit îngrijirile, cîteva clipe, în tăcere şi cu
oarecare ruşine.
,I Dar după ce dragostea ei şi-a aflat mulţumirea, cu c ţă ardoare s-a
dezlănţuit a mea! M-am despuiat de toate hainele şi le-am aşternut sub ea
ca să-i fie mai moale pămintul. Am silit-o, căci se împotrivea, să primească
tot ce mi-a părut că-i va uşura starea. I-am încălzit mîinile cu sărutări
rugind cerul să-i dea un somn dulce şi_liniştit. O, Dumnezeule, cît de
aprinseşi pornite din inimă erau rugile mele! De ce, în aspra ta
judecatţ ai hotărît să nu le
împlineşti?
Iertaţi-mă că sfirşesc în prea puţine cuvinte o istorisire care mă ucide;
vă povestesc un dezastru cum nu s-a maiîntîmplat. Toată viaţa am să-l
jelesc. Dar deşi îl port veşnic în amintire, sufletul mi se dă înapoi cu groază
cînd încep să-i răscolesc amănuntele. · 1
.
O parte din noapte s-a scurs în linişte.0 credeam adormită pe iubita
1,
mea şi nlJ îndrăzneam nici să răsuflu, de teamă să nu-i tulbur somnul. Cînd s-au
ivit ,zorile însă, mi-am dat seama atingîndu-i mîinile, că erau reci şi tremurau.Le-
am băgaţ însînca săi le încălzesc. Mi-asimţit mişcarea şifăcînd o sforţare ca să
apuce mîinile mele, mi-a şoptit slab că se credea înceasul din urmă. Am luat
cuvintele ei drept o tînguire obişnuită şi n-am răspuns decît cu mingîierile dulci
ale dragoste.i. Dar suspinele ei dese, tăcerea ei la
117
 întrebările ce-i puneam, strîngerile de mină, căci îmiţinea mîinile într-ale ei,

l
m-au făcut să înţeleg că pentru Manon se apropiase într-adevăr sfirşitul
118
tuturor nenorocirilor.
Nu-mi cereţi să vă descriu ce am simţit şi nici să vă repet cuvintele ei
din urmă. Am pierdut-o; dovezi de dragostea ce-mi purta am primit şi în
clipa cînd şi-a dat sufletul. Asta e tot ce vă pot spune despre fa tala şi
jalnica întîmplare. .
Sufletul meu nu l-a ur at pealei.Fără îndoială, cerul socotea că nu-
mi fusese destul de aspră pedeapsa. I-a fost voia să-mi tîrăsc viaţa, aşa cum
mi se scurge de atunci, lîncedă, nenorocită. Eu însumi, de bun ăvoie, renunţ
să o duc vreodată mai fericită. ·
Mai bine de douăzeci şi patru de ceasuri am stat cu buzele lipite de
obrazul şi miinile scumpei mele Manon. Dorinţa mea era să mor aşa, dar în
zorii zilei a·doua m-am gîndit că, după moartea mea, corpul ei' va deveni.
prada fiarelor sălbatice. M-am hotărît atunci s-o îngrop şi să-mi aştept
moartea culcat pe mormîntul ei. De altfel sfrrşitul mi se apropia repede; din
pricina nemîncării şi a durerii mă aflam într-un aşa hal de slăbiciune incit,
numai ca să mă ţin pe picioare trebuia să fac mari sforţări. Am.fo st nev(1i1 ă
beaudin licoarea tare pe care o adusesem, mi-a dat atîta putere cit e ra ne\
oie ca să-mi îndeplinesc trista datorie. Nu-mi era greu să sap pămînt ul m locu
l unde mă găseam, un şes larg acoperit cu nisip. Mi-am rupt spada in doua
ca să pot săpa mai uşor, dar tot mai bine m-am ajutat cu miinile. Am facut o
groapă largă şi am aşezat în ea pe idolul inimii mele, după ce am avut grija
să o înfăşor cu toate hainele ce le aveam pe mine, ca nu cumva să o atingă
nisipul. N-am coborît-o în groapă decit după ce am sărutat-o de mii de ori,
cu toată înflăcărarea celei mai desăvîrşite iubiri. 13! acolo jos m-am aşezat
lingă ea şi am mai stat astfel multă vreme . Nu mă puteam hotărî să astup
groapa. În cele dinurmă, văzînd că dinnou îmislăbesc puterile şi temîndu-
mă să nu mă vlăguiesc cu totul înainte de a fisfrrşit lucrul, am acoperit-o
pentru
, vecie, am îngropat în sinul pămîntului tot ce purtase vrţod atăpe faţa lui
mai desăvîrşit, mai fermecător. După aceea m-am culcat pemormînt, cu
Qbrazul băgat în nisip, apoi închizînd ochii, cu dorinţa de a nu-i mai
deschide niciodată, am invocat ajutorul ceresc şi mi-am aşteptat moartea
cu nerăbda re.
Vă va părea greu de crezut că în toată vremea cit am săvîrşit lugubra
slujbă, nici o lacrîmă nu mi-a izvorit din ochi, nici un uspin nu mi-a ieşit
din gură. Adînca împietrire în care mă găsefil!l şi hotărirea nestrămutată
de a muri îmi curmau orice m<!,nifestări de durere şideznădejde. Astfel,
nici n-am rămas multă vreme zăcînd pe mormînt, fără să-mi pierd puţina
cunoştinţă şi simţire ce mai păstram.
I
 D upă cele ce aţi auzit, încheierea povestirii mele are atît de puţină 119
.1· însemnăta te că nici nu merită osteneala ce vă daţi de-a o asculta. Corpul
lui h; S ynnelet fiind adus în oraş şi rănile cercetate cu grijă, s-a văzu t nu numai ·,
că '' nu e mort, dar că nici nu fusese rănit grav. I-a povestit unchiului său cu m
s:au pet recut lucru rile înt re noişi, înd emnat de generozitatea lui, a dat-o în vileag
şi pe a mea. Am fost căutat acasă; lipsa mea şi a Manonei născu bănuiala
că am fugit. Era prea tîrzie ora ca să ma i fie mînat cineva pe urm ele
noastre, da r a doua şi a treia zi s-a u răscolit împ rejurimile. M-au găsit apro
ape fără suflare pe mormîntu l Manonei; cei care m-a u descoperit în starea în
care mă aflam, gol şi cu rana sîngerîndă, nu se îndoiră că fusesem atacat
de bandiţi şi jefuit. M-au dus pe targă în oraş. Zdruncinul d_rumului mi-a
deştept at simţiri-
i Ie.Suspinele ce le-am scos deschizînd ochii, gemetele de desperare
pricinui te de faptul că mă aflam printre cei vii, au dat de ştire că mai
puteam primi ajutoar e; mi s-au dat, şi încă prea bune.
Am fost apoi închi s într-o carceră. Mi s-a intentat proces şi fiindcă
Manon nu se mai arătase, mi-au adus învînuirea că mă descotorosisem de ea
- într -o izbucnire de gelozie turbată. Fir eşte, am povestit la proces jalnica
mea I pă ţani e. S ynncl e t, cu toate că istorisirea mea l-a frînt de durere, a avut
bunatalca să ct:ară iert area pentru mine şi a obţinut-o. Eram atît de slăb it,
'I încît de la închisoare au trebuit să mă ducă pe sus acasă, unde timp de trei
luni am / ăcut in pat de o boală grea.
Ura împotriva vieţii clocotea în mine. Îmi chemam necontenit moartea
şi multă vre me m-am încăpăţ înat să arunc toate doctoriile ce mi se
dădeau. Totuşi, mila cere ască s-a pogorît şi asupra mea, după ce am fost
atît de crud pedepsit. Nenorocirile şi tot ce am ispăşit mi-au folosit ca
I
să-mi aducă
înd re ptare a. Mi s-a luminat mintea, m-au împres ura t gînduri vrednice de
naşterea şi educatia mea. Liniştea a început să mi se -înfirip e în inimă şi
înseninării sufleteşti i-a urmat vindecarea trupului. Ascultîndnumai de
glasul onoa rei, mi-am reluat serviciul în fort, în aşte pt area corăbiilor din
Franţa, care vin numai o dată pe an în partea aceea a Americii. Eram
hotărlt să mă întorc în patrie ca să repar purtările mele scandaloase printr-o
viaţă cuminte . şi regulată. Synnele t se îngrijise să mute trupul iubitei mele
la loc de cinste
1
în cimitir.
Trecuseră aproape şase săptămîni după vindecare a mea, cînd plim
bînd u-mă singur într-o zi pe ţărm, am văzut venind o corabie pe care o
aduceau la Noul-Orleans afaceri de com erţ. Am stat şi am privit cu atenţie
debarcarea echipajului. Deodată, am încremenit de mirare; printre cei care
luau drumul spre oraş recunoscusem pe Tiberge. Credînciosui meu
prieten
, m-a recunoscu t şi el de departe, cu toate că tristeţea mă schimbase atît
d_e
/ mult la faţă. Mi-a spus că singllrul ţel al călătoriei lui este dorinţa de a mă
 l şi a mă îndemna să mă întorc în Franţa. Mi-a mai spus că primise
,area ce i-am trimis-o din Havre-de-Grâce şi plecase acolo el însuşi ca
aducă ajutorul cerut; aflînd la sosire plecarea mea a fost cumplit de
erat şi ar fi purces şi el pe urmele mele dacă găsea vreo corabie
gata umfle pînzele; căutase una, prin porturi, timp de mai multe luni
ş în
:, la Saint-Malo, dînd de o corabie care ridica ancora pentru Martinica,
1barcat cu nădejdea că va găsi o cale de trecere spre Noul-Orleans,
dar
,ia dinSaint-Malo a fost atacată pe drum de corsari spanioli şi dusă spre
.ilă de-a lor; el însă s-a strecurat cu dibăcie şi a fugit. După mai multe
, pe diferite corăbii, a găsit în sfirşit una care venea aici şi a ajuns fără
iceri pînă la mine.
Nu puteam să-mi arăt toată recunoştinţa pentru un prieten atît de bun
tornic. L-am dus acasă la mine; l-am făcut stăpîn pe tot ce aveam. I-am
stit tot ce mi se întîmplase de l·a plecarea din Franţa ş ca să-i fac o
rie la care poate se aştepta, i-am.sp us c·ă sîmburii virtuţii pe care i-a
sădit ată în inima mea, începeau să dea roade şi va fi mulţumit de ele.
Mi-a ans că o asigurare atît de plăc tă îl despăgubea de toată
oboseala oriei. .
Am stat două luni împreună la Noul-Orleans, aşteptînd sosirea
corăbii inFranţa, şi pornind în sfirşit să străbat(?m oceanul, am călcat
pepămînt acum cincisprezece zile, la Havre-de-Grâce.La sosire am
scrj.s familiei
. Prin răspunsul fratelui meu am aflat trista ştirecă tata murise şi
tremur, a.tă dreptatea, lagîndul că rătăcirile mele sănu-i figrăbit
mî)ârtea. Vmtul favorabil pentru plecarea la C•, p;i-am îmbarcat
îndată, cu scopul de duce la cîteva leghe de acest oraş, la·un
gentilom,·rudă de a noastră, fratele meu mi-a scris că îmi aşteaptă
sosirea

§.c.u. ,,M. EMINESCU"

IAŞlf
(iparu/ executat ta S.C..• DO SO FT EI" S.A.
/AŞ I , Str . S j. Lazăr nr. 49,
sub comanda Nr. 35 / /992