CUPRINS

1  ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN JUDETUL

BIHOR ÎN PERIOADA 2000-2009 ............................................................................................... 2  
1.1  Note metodologice ...............................................................................................................2  

1.2  Analiza ofertei turistice ....................................................................................................... 3  

1.2.1   Nivelul şi dinamica structurilor de primire ....................................................................... 3  
1.2.2  Capacitatea existentă .........................................................................................................4  
1.2.3  Capacitatea în funcţiune ....................................................................................................7  

1.3  Analiza cererii turistice în județul Bihor în perioada 2000-2009..................................10  

1.3.1  Dinamica sosirilor şi înnoptărilor ...................................................................................10  
1.3.2  Durata medie a sejurului turistic şi indicele de utilizare a capacităţii în funcţiune .........13 
 

1  ANALIZA STATISTICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE

ÎN JUDETUL BIHOR ÎN PERIOADA 2000-2009

În ciuda dificultăţilor apreciabile de ordin conceptual, metodologic şi statistic care

însoţesc orice încercare de abordare a locului serviciilor în contextul economiilor naţionale
contemporane, evidenţele statistice care ne stau la îndemână ilustrează fără nici un echivoc că
importanţa relativă a sectorului de servicii în context naţional a continuat să crească î n
ultimele trei decenii, fapt reflectat în creşterea ponderii acestui sector atât în produsul intern
 brut, cât şi în forţa de muncă activă în majoritatea economiilor naţionale. 
1.1  Note metodologice
Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele
statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. 
Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice or ganizate, datele
 provin din rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de
 protecţie şi asigurări sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile
sindicale şi alte instituţii care comercializează acţiuni turistice. 
Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei
şi Internelor - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. 
Activitatea de cazare turistică 
 Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în
care îşi au domiciliu stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi stau cel puţin o noapte
 într-o structură de primire turistică şi în zone vizitate din țară; motivul principal al călătoriei
este altul decât acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.  
Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într -o
structură  de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent dacă fizic este
 prezentă sau nu în cameră.
Înregistrarea turistului străin care este cazat într -o structură de primire turistică cu
funcţiuni de cazare turistică se face după țară sau zona geografică de reşedinţă   a acestuia.
Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune   se calculează prin
raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din
 perioada respectivă. 

2
 

1.2  Analiza ofertei turistice

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de
muncă din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic.
Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică,
datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în
 proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. 

1.2.1   Nivelul şi dinamica structurilor de primir e

Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se  î nţelege orice
construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare
şi alte servicii specifice pentru turişti. 
Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică:
structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durată mai mare de
un an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în
scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe
 perioada anului şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce
 practică în mod exclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile
montane şi similare; barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele
de copii.
În numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt
cuprinse structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse
cele a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioadă mai mare de timp, în vederea
realizării unor reparaţii capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare
sau/şi a categoriei de încadrare.
Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de
 primire în judetul Bihor este variată, formată din:
 
 Hoteluri
 
 Hosteluri
 
 Hanuri
 
 Moteluri
 
 Vile turistice
 
 Cabane turistice
 
 Tabere de elevi și preșcolari

3
 

  Pensiuni turistice
  Pensiuni agroturistice
  Campinguri

Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie

sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi
alte servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare clă dire în parte
chiar dacă au o recepţie comună.

1.2.2  Capacitatea existentă  

Tabelul 1.1 Tipuri de structuri de primire turistică pe categorii în județul Bihor în

perioada 2000-2009
Struct
ura
2009
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 %
Total 100
România 280005 277047 272596 273614 275941 282661 287158 283701 294210 303486
Total  3.2
Bihor 10472 10442 10422 10475 10591 10455 10552 10126 9984 9746
Hoteluri 7714 7802 7727 7878 7565 7489 7487 7035 6922 6384 65.5

0.58
Hosteluri : : : : 40 40 59 57 57 57
Moteluri 210 178 178 192 215 215 215 240 305 349  3.58

Hanuri 40 : 40 40 40 40 40 40 40 40 0.41

Vile 0.02
turistice 407 405 405 273 265 249 259 265 214 209
Cabane 1.82
turistice 153 153 153 153 153 153 153 153 153 177
12.57 
Campingur
i 1146 1102 1102 1102 1408 1348 1348 1345 1225 1225
Tabere de 8.72
elevi și
 preșcolari 790 790 790 790 820 800 870 870 870 850
Pensiuni 1.36 
turistice 12 12 17 29 40 76 76 76 82 133
Pensiuni  3.3
agroturisti
ce : : 10 18 45 45 45 45 116 322
100

(locuri)

4
 

În tabelul de mai sus putem observa că î n județul Bihor în anul 2009 existau 9746 de
locuri de cazare în unităţile de primire turistică, o pondere în total ţară de 3,2%. Hotelurile
dețin palmaresul unităţilor de cazare prezentând 65,5 % din totalul unităţilor  fiind urmate de
campinguri cu 12,57 %, apoi tabere de elevi și preșcolari cu 8,72% și moteluri cu 3,58 %.

Tabel 1.2 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare existentă în Bihor în
perioada 2000-2009

Ani Capacitatea Modificări absolute 

existentă Indici de dinamică  Ritmul de dinamică 
(locuri) %  % 
 t   / 1  t   /  t 1  I t  / 1  I t  /  t 1  R t   / 1  Rt  /  t 1

2000 10472 - - - -
2001 10442 -30 -30 99.7 99.7 -0.3 -0.3
2002 10422 -50 -20 99.5 99.8 -0.5 -0.2
2003 10475 3 53 100.0 100.5 0.0 0.5
2004 10591 119 116 101.1 101.1 1.1 1.1
2005 10455 -17 -136 99.8 98.7 -0.2 -1.3
2006 10552 80 97 100.8 100.9 0.8 0.9
2007 10126 -346 -426 96.7 96.0 -3.3 -4.0
2008 9984 -488 -142 95.3 98.6 -4.7 -1.4
2009 9746 -726 -238 93.1 97.6 -6.9 -2.4
Total 103265

În anul 2009 faţă de primul an analizat (2000), nivelul capacităţi i de primire turistică
existentă a descrescut semnificativ, cu 726 locuri, respectiv cu 6,9 %.

5
 

Prin urmare nivelul capacităţii a descrescut din 2000 p ână în 2009, observându-se
creșteri nesemnificative în 2004 și 2006, apogeul atingându-se în 2004 cu 1,1 %.
Descreşteri faţă de anii precedenţi s-au înregistrat în anii 2001, 2002, 2005, 2007,
2008 și 2009 cu -0,3%; -0,2%, -1,3%, -4,0%, 1,4% și respectiv – 2,4%. 

Modificarea absolută: 
a)   bază fixă  t  / 1   yt   y1  
 b) bază în lanţ (mobilă)  t  / t 1   yt   yt 1  

Indicatorii relativi:
Indicii de dinamică 
 yt 
a)   bază fixă  I t   / 1
  100  
 y1
 yt 
b)   bază în lanţ (mobilă)  I t  / t 1  100  
 yt 1
Ritmul de dinamică
c)   bază fixă  Rt  / 1  I t  / 1  100  
d)   bază în lanţ (mobilă)  Rt  / t 1  I t  / t 1  100  

Indicatorii medii
n

 yt  103265
Nivelul mediu   y  t 
  10327locuri / an  
n 10

  t  t 
 /  1
 y n   y1 9746  10472
Modificarea medie absolută      81locuri / an  
n 1 n 1 10  1

 yn 9746
Indicele mediu de dinamică   I   n1  101  9 0,930 = 0,9919698 sau
 y1 10472
99,196980 %

Ritmul mediu de dinamică  R  I   100 = 99,196980 - 100= -0,80302 %

Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare în județul Bihor în perioada 2000-

2009 a fost de 10327 locuri / an, cu o descreştere medie absolută de 81 locuri / an respectiv
-0,80302 %.

6
 

Evoluția capacității de cazare existentă în județul Bihor 

   i
  r
  u  în perioada 2000-2009
  c
  o
   L

10800
10600
10400
10200
10000
y = -67,424x + 1069 7
9800
9600
9400
9200
2 000 2 00 1 2 002 20 03 2 004 2 00 5 2 00 6 2 00 7 2 008 20 09

Funcţia de ajustarea este prezentată prin ecuația y = -67,424x + 10697 unde x  –  
variabila timp.

Tabel 1.3
Ani Capacitatea
existentă Valori ajustate după 
(locuri) t (x) funcția de ajustare
-67,424x + 10697 
2010 Valori 11 9955
2011 estimate  9890
12
2012 13 9820
2013 14 9753

Prognoza pentru capacitatea existentă a locurilor nu ne arată o creștere. Numărul

locurilor existente vor fi într-o ușoară scădere până în 2013.

1.2.3  Capacitatea în funcţiune  

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare
 puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se
exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turiști, pentru
reparaţii sau alte motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi
capacitatea turistică în funcţiune. 

7
 

Tabel 1.4 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare în funcţiune în 
Bihor în perioada 2000-2009

Indici de Ritmul de
Modificări
Capacitatea dinamică % dinamică %
absolute
Ani existentă
(locuri-zile)
 t  / 1  t  / t 1  I t  / 1  I t  / t 1  R t  / 1  Rt  / t 1

2000 2908487 2908 - - - -

2001 2887300 2887 -21187 -21187 99.3 99.3 -0.7 -0.7 
2002 2956474 2956 47987 69174 101.6 102.4 1.6 2.4
2003 2945283 2945 36796 -11191 101.3 99.6 1.3 -0.4
2004 2940130 2940 31643 -5153 101.1 99.8 1.1 -0.2
2005 2576583 2576 -331904 -363547 88.6 87.6 -11.4 -12.4
2006 2429294 2429 -479193 -147289 83.5 94.3 -16.5 -5.7 
2007 2426194 2426 -482293 -3100 83.4 99.9 -16.6 -0.1
2008 2532464 2532 -376023 106270 87.1 104.4 -12.9 4.4
2009 2262294 2262 -646193 -270170 77.8 89.3 -22.2 -10.7 
Total 26864503 26861

Analizând dinamica absolută şi relativă a sosirilor în tabelul de mai sus, putem

observa că numărul acestora a scăzut față de anul 2000 (cu 646 193 locuri -zile) Cele mai
mari descreşteri faţă de primul an s-au înregistrat mai ales in 2007 din cauza ader ării
României la UE.

Evoluția capacității în funcțiune în județul Bihor în

perioada 2000-2009

3000

2800
  e
   l
   i
  z
   i
  r 2600
  u
  c
  o 2400
   l
   i
   i
  m y = -77,945x + 3114,8
2200

2000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Funcţia de ajustare  este prezentată prin ecuația y= -77,945x + 3114,8 ,unde x  –  
variabila timp.

8
 

Din graficul de mai sus se observă o scădere bruscă a capacității în funcțiune, adică a
sosirilor în 2005, care se menține până în 2009 cu o ușoară creștere în 2008.  

Tabel 1.5

Valoarea functie
ajustate conform
Capacitatea ecuatiei
existentă Y= -77,945*1
Ani (locuri) t (x) + 3114,8 
2000 2908487 1 3036
2001 2887300 2 2958
2002 2956474 3 2881
2003 2945283 4 2803
2004 2940130 5 2725
2005 2576583 6 2647
2006 2429294 7 2569
2007 2426194 8 2491
2008 2532464 9 2413
2009 10 2335
2010 Valori
estimate 11 2257
2011 12 2179
2012 13 2101
2013 14 2023

Analizând tabelul de mai sus se observ ă în continuare o descreștere relativă a sosirilor

până în 2013, descreștere ce poate fi pusă pe seama plecării masive a românilor în străinătate
pe timpul vacanței de vară.

9
 

1.3  Analiza cererii turistice în judetul Bihor în perioada 2000-2009

Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de
a se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii, pentru alte motive decât prestarea
unor activităţi remunerate la locul de destinaţie. 
Măsurarea statistică a circulaţiei turistice are drept scop determinarea dimensiunilor 
acesteia şi de a oferi informaţii utile pentru dezvoltarea în perspectivă a serviciilor turistice. 

1.3.1   Dinamica sosirilor şi înnoptărilor  

Indicatorii statistici care comensurează şi caracterizează fluxurile turistice sunt: 
  numărul total de turişti, 
  numărul total de zile-turist,
  numărul mediu zilnic de turişti, 
  durata medie a sejurului,
  densitatea circulaţiei turistice, 
   preferinţa relativă a turiştilor. 

Tabel 1.6 Nivelul şi dinamica turiştilor sosiţi în judetul Bihor în perioada 2000-2009

Modificări absolute Indici de dinamică % Ritmul de dinamică %

Ani Nr.
turişti 
 t  / 1  t  /  t 1  I  t   /  1    I t  / t  1  

 Rt  / 1    Rt  / t 1  
2000 218236 - - - - - -
2001 227016 8780 8780 104.0 104.0 4.0 4.0
2002 232295 14059 5279 106.4 102.3 6.4 2.3
2003 194029 -24207 -38266 88.9 83.5 -11.1 -16.5
2004 216629 -1607 22600 99.3 111.6 -0.7 11.6 
2005 216019 -2217 -610 98.9 99.7 -1.1 -0.3
2006 212194 -6042 -3825 97.2 98.2 -2.8 -1.8
2007 227334 9098 15140 104.2 107.1 4.2 7.1
2008 228235 9999 901 104.6 100.4 4.6 0.4
2009 201234 -17002 -27001 92.2 88.2 -7.8 -11.8
Total 2173221
n

 yt  2173221
Nivelul mediu   y  t 
  217322turisti / an  
n 10

10
 

  t  t 
 /  1
 y n   y1 201234  218236
Modificarea  medie absolută      1889  pers / an
n 1 n 1 10  1
 yn 201234
Indicele mediu de dinamică  I   n1  101  9 0,922  = 0,9910181 sau 99,10181 %
 y1 218236

Ritmul mediu de dinamică  R  I   100 = 99,10181 - 100= - 0,89819 %

Dinamica turiștilor sosiți în județul Bihor în perioada 2000

  s
  r 2009
  e
  p

240000
230000
220000
210000
y = -699,42x + 221169
200000
190000
180000
170000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Funcţia de ajustare este prezentată prin ecuația y = -699,42x + 221169 unde x  –  
variabila timp.
Tabel 1.7
Ani Nr. Funcția de
turişti  ajustare
Variabila Y = -699,42x +
timp 221169
t (x)
2000 218236 1 220469
2001 227016 2 219770 
2002 232295 3 219070 
2003 194029 4 218371
2004 216629 5 217671
2005 216019 6 216972
2006 212194 7 216273
2007 227334 8 215573
2008 228235 9 214874
2009 201234 10 214174
2010 Valori 11 213475

11
 

2011 estimate 12 212775

2012 13 212076

Comparând dinamica sosirilor cu cea a înnoptărilor se poate observa că aceasta este

destul de oscilantă. Dacă în primul an indicele de dinamică a sosirilor este relativ egal cu cel
al înnoptărilor, în anul 2003 a existat o scădere considerabilă, de la 218 236 în 2000 la 194
029 în 2003, dar revenindu-şi spectaculos în anul 2008 la 228 235. 

Tabel 1.7 Corelaţia dintre oferta şi cererea turistică 

Ani Oferta Nr.
turistică  turişti 
(locuri)
2000 10472 218236
2001 10442 227016
2002 10422 232295
2003 10475 194029
2004 10591 216629
2005 10455 216019
2006 10552 212194
2007 10126 227334
2008 9984 228235
2009 9746 201234

Tabelul 3.10.

Corelația dintre oferta și cererea turistică în județul

Bihor
235000
230000
225000
  e
  n 220000
  a
  o
  s
  r
215000
  e
  p 210000
 . y = 1,8788x + 197921
  r 205000
   N R2 = 0,0018
200000
195000
190000
9600 9800 10000 10200 10400 10600 10800
Locuri

Corelația dintre cerere și oferta la nivelul județului Bihor este mică, fapt ce se bazează 
pe perioada de funcționare a hotelurilor la capacitate normală numai 3-4 luni pe an.  

12
 

1.3.2   Durata medie a sejurului turistic şi indicele de utilizare a

capacităţii în funcţiune  
Această variaţie se datorează duratei medii a sejurului care oscilează de la an la an.

Anii Durata Indicele de utilizare a

medie a capacităţii în
sejurului funcţiune (%) 
(zile)
2000 5,0 37,6
2001 5,3 41,9
2002 5,2 40,6
2003 6,2 40,8
2004 5,4 40,1
2005 5,2 43,9
2006 5,4 47,1
2007 5,0 47,0
2008 4,9 44,5
2009 5,0 47,0

Sursa: Anuarul Statistic al județului Bihor 2000-2009, Frecventarea structurilor de primire

turistică cu funcţiuni de cazare anul 2009
O durată de 5-6 zile a sejurului mediu, o putem cataloga ca pe un sejur de vară, cu
familia, perioada estivală și a concediilor. 

Figura 3.14.

13
 

Durata medie a sejurului nu este foarte oscilantă de la an la an. Se poate însă observa o
ușoară descreștere mai ales în penultimul an analizat. Durata medie a sejurului ajunge la 4,9
zile în 2008 față de 5,0 zile în 2007. Cea mai mare durată medie a sejurului se înregistrează în
2003, 6,2 zile.
Indicele de utilizare a capacității în funcțiune în județul Bihor în perioada 2000-
2009
%
50 47.1 47 47
43.9 44.5
41.9 40.6 40.8
40.1
40 37.6

30

20

10

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Indicele de utilizare a capacității în funcțiune pare să fie în continuă ascensiune din

2000 până în 2009 (de la 37,6% la 47,0%). Însă ritmul de creștere se menține de-a lungul
anilor analizați peste nivelul de 40,0%. Cel mai mare indice mediu de utilizare a capacității în
funcțiune se poate observa în 2006, și anume de 47,1%  

14