Despre nunta lui Figaro

face avansuri și în fiecare dimineață îi trimite scrisori de amor. Aflând acestea, Figaro se înfurie
și dorește să îi dejoace planurile contelui. După aria "Se vuol ballare", "signor Contino", intră
doctorul Bartolo în scenă, tutorele contesei Rosina. Împreună cu Bartolo intră și o bătrână
menajeră - Marcellina. Aceasta inventează un act în care îi cere lui Figaro o sumă de bani pe care
Figaro nu i-o poate da. Iar dacă Figaro nu plătește la timp suma de bani, el trebuie să se
căsătorească cu Marcellina. Susanna, auzind așa ceva își bate joc de pretențiile menajerei. Dar,
Bartolo vrând să se răzbune pe Figaro, deoarece l-a ajutat pe conte să o ia de soție pe Rosina, și
nu l-a lăsat pe el, (Bartolo) să se căsătorească cu ea, (în Bărbierul din Sevilla), o ajută pe
Marcellina. Intră apoi pajul Cherubino care, din cauza dragostei sale față de femei în special de
contesa Rosina, îl enervează pe conte. Cherubino spune că a venit ca să își ceară scuze
Barbarinei, deoarece a intrat în camera ei și o roagă pe Susanna să îl ajute. Apoi, îi face
cameristei Susanna o declarație de dragoste. Auzindu-l pe conte, Susanna îl ascunde pe
Cherubino pe un fotoliu acoperit de cearceaf (scena 19). Contele îi face declarații de dragoste.
Sosirea profesorului de muzică al Susannei, Don Basilio, o face pe aceasta să-l ascundă pe conte
după fotoliu. Basilio intenționează să-i spună că Cherubino ar fi îndrăgostit de Rosina. Auzind
acest lucru, contele iese din ascunzătoare și îl descoperă pe Cherubino, luând cearceaful de pe
fotoliu. Almaviva hotărăște să il pedepsească pe pajul necredincios, trimițăndu-l într-unul din
regimentele sale. Glumeț, Figaro îi povestește lui Cherubino în aria "Non piu andrai" cum e să fii
militar. Apoi, contele amână nunta lui Figaro și a Susannei.

Actul II

În camera ei, Rosina este sigură că contele nu o mai iubește. Susanna, Figaro și Rosina plănuiesc
să-i facă contelui o farsă: Susanna îi va scrie contelui o scrisoare în care îl invită pe acesta la o
întâlnire în grădină, însă va merge doar Cherubino, abia venit din armată, îmbrăcat în hainele
cameristei Susanna. Pajul vine și îi cântă contesei o serenadă, acompaniat de Susanna cântând la
chitara contelui. Dar, se auzi vocea lui Almaviva! Susanna și Rosina erau cuprinse de panică,
neștiind ce să facă. Susanna plecă, iar contesa îl ascunse pe Cherubino într-o altă cameră.
Contesa, refuzând să deschidă dulapul, îl pune pe gânduri pe conte. Împreună cu soția lui,
contele se duce să își ia uneltele pentru a sparge ușa. În acest timp, Susanna îi deschide ușa lui
Cherubino și îi spune să sară pe geam. Susanna se duce în camera în care a fost ascuns pajul.
Contele, venind cu un topor, rămăsese surprins să vadă că în cameră era Susanna. Lucrurile iau
din nou o întorsătură rea, deoarece a venit grădinarul Antonio, plângându-se contelui că un
adolescent (Cherubino) i-a distrus florile. Figaro spune că el este vinovatul, dar contele nu
credea. Marcellina, Bartolo și Basilio amână iar nunta celor doi

Actul III

Susanna îi scrie contelui un bilet în care îl invită la o întâlnire în grădina palatului, seara. Contesa
este nevoită să se ducă ea, dar îmbrăcată în hainele Susannei. Mai târziu, Marcellina și Bartolo
află că Figaro era de fapt fiul lor, iar contele este obligat să îl lase pe valetul său să se
căsătorească cu Susanna. În timpul căsătoriei, Susanna îi dă biletul.
Actul IV

În grădina palatului, Barbarina caută acul cu care a fost sigilat biletul cameristei. Contele i-a
cerut Barbarinei acul pentru a i-l da Susannei în semn că ar fi primit biletul. Figaro o vede pe
Barbarina și curând află povestea cu acul. Apoi, valetul Figaro se crede înșelat. În întuneric se
văd două femei: Rosina și Susanna. Dar una are rochia celeilalte. Susanna îi spune lui Figaro cât
de mult îl iubește. Apoi, începe aventura - Cherubino crede că Susanna e contesa și contele crede
că contesa este Susanna și amândoi fac declarații de dragoste pretinselor iubite. Dar Figaro știe
care este soția lui datorită glasului ei. Susanna și Figaro se amuză văzând că domnul conte a fost
păcălit. Almaviva îi cere scuze contesei pentru infidelitatea sa, iar Figaro și Susanna își
redobândesc dragostea și fericirea de altă dată.

Arii celebre din Nunta lui Figaro

Primul act

 N. 1 Duet - Cinque... dieci... venti... (Susanna, Figaro)

 N. 2 Duet - Se a caso madama la notte ti chiama (Susanna, Figaro)
 N. 3 Cavatina - Se vuol ballare, signor Contino (Figaro)
 N. 4 Arie - La vendetta, oh la vendetta! (Bartolo)
 N. 5 Duet - Via resti servita, madama brillante (Susanna, Marcellina)
 N. 6 Arie - Non so più, cosa son, cosa faccio (Cherubino)
 N. 7 Terțet - Cosa sento! tosto andate (Susanna, Basilio, contele)
 N. 8 Cor - Giovani liete, fiori spargete (Soprană, Alto, Tenor, Bas) - sătenii
 N. 9 Arie - Non più andrai, farfallone amoroso (Figaro)

Actul al doilea

 N. 10 Cavatina - Porgi amor qualche ristoro (contesa)

 N. 11 Arie - Voi che sapete che cosa è amor (Cherubino)
 N. 12 Arie - Venite inginocchiatevi (Susanna)
 N. 13 Terțet - Susanna or via sortite (Contesa, Susanna, contele)
 N. 14 Duet - Aprite presto aprite (Susanna, Cherubino)
 N. 15 Final - Esci omai garzon malnato (Susanna, contesa, Marcellina, Basilio, contele,
Antonio, Bartolo, Figaro)

Actul al treilea

 N. 16 Duet - Crudel! perché finora (Susanna, contele)

 N. 17 Arie recitativă - Hai già vinta la causa - Vedrò mentr'io sospiro (contele)
 N. 18 Sextet - Riconosci in questo amplesso (Susanna, Marcellina, Don Curzio, contele,
Bartolo, Figaro)
 N. 19 Arie recitativă - E Susanna non vien - Dove sono i bei momenti (contesa)
 N. 20 Duet - Canzonetta sull'aria (Susanna, contesa)
  N. 21 Cor - Ricevete, o padroncina (Sopranele I, II)
 N. 22 Finalul - Ecco la marcia, andiamo (Susanna, contesa, contele, Figaro; Cor)

Actul al patrulea

 N. 23 Cavatina - L'ho perduta... me meschina (Barbarina)

 N. 24 Aria - Il capro e la capretta (Marcellina)
 N. 25 Aria - In quegl'anni in cui val poco (Basilio)
 N. 26 Arie recitativă - Tutto è disposto - Aprite un po' quegl'occhi (Figaro)
 N. 27 Arie recitativă - Giunse alfin il momento - Deh vieni, non tardar (Susanna)
 N. 28 Finalul - Pian pianin le andrò più presso (Susanna, contesa, Barbarina, Cherubino,
Marcellina, Basilio, contele, Antonio, Figaro)

Varianta nr 2

Actul I
În castelul de lângă Sevilla al contelui Almaviva, Figaro, valetul contelui, măsoară
încăperea în care va locui după nuntă, cu Susanna, logodnica lui. Susanna îi destăinuie
logodnicului intenţiile amoroase ale stăpânului, care o urmăreşte cu insistenţă din
apartamentul aflat în vecinătatea camerei lor. Figaro hotărăşte să-l împiedice pe stăpânul
său să se atingă de iubita lui.

Doctorul Bartolo şi Marcellina, sosiţi de la Sevilla, vin să-i ceară înapoi lui Figaro banii
împrumutaţi, în urma promisiunii de a o lua în căsătorie. Văzând-o pe Susanna,
Cherubino – adolescentul mereu îndrăgostit – vrea să profite de moment pentru a o
cuceri, dar sosirea neaşteptată a contelui îl determină să se ascundă. Din ascunzătoare, el
aude zadarnicele rugăminţi ale contelui de a obţine o întâlnire din partea Susannei.
Apariţia lui Don Basilio îl obligă pe conte să se ascundă, în timp ce Cherubino este
protejat de Susanna.

Sfaturile pe care Don Basilio le dă Susannei, îndemnând-o să îl accepte pe conte, dar şi ceea
ce îi spune despre dragostea pajului Cherubino pentru contesă, îl scot din ascunzătoare pe
Almaviva, care, descoperindu-l pe Cherubino, îl ameninţă cu izgonirea.

Intrarea lui Figaro amână pentru câtva timp răzbunarea contelui. Figaro vrea să obţină
aprobarea acestuia pentru căsătorie. Contele amână răspunsul şi, pentru a evita scandalul,
îl numeşte pe Cherubino ofiţer în regimentul său, ordonându-i să plece cât mai curând la
Sevilla.

Actul al II-lea
Singură în camera ei, contesa este cuprinsă de tristeţe, gândindu-se la indiferenţa soţului
ei. Susanna îi povesteşte despre încercările contelui de a o cuceri, accentuându-i astfel
întristarea. Figaro le dezvăluie planul său de a-l sili pe conte să-şi dea consimţământul la
căsătoria sa cu Susanna. Pentru aceasta, el face să-i parvină contelui, prin Basilio, un bilet
anonim, prin care îl informează despre o întâlnire amoroasă a contesei. Susanna îi trimite
 şi ea vorbă contelui că-l aşteaptă în grădină. Soseşte şi Cherubino travestit în hainele
Susannei. Intrarea contelui îl face însă pe acesta să fugă în camera alăturată.

În ciuda refuzului contesei, Almaviva reuşeşte să pătrundă în camera în care se ascunsese

Cherubino, dar o găseşte pe Susanna, care între timp îi luase pajului locul. Femeile îl
conving pe conte că au vrut să-i facă o farsă pentru a-l lecui de gelozie, iar el îşi cere
iertare.

Figaro soseşte împreună cu grădinarul Antonio, care se plânge că i-a fost stricat un
ghiveci cu flori, bănuindu-l pentru aceasta pe Cherubino. Figaro le spune că el este
vinovatul, dar grădinarul le arată brevetul de ofiţer pe care-l pierduse pajul. Sosesc
Marcellina, Bartolo şi Basilio, care îl caută pe Figaro pentru a-l obliga să-şi respecte
angajamentul: banii înapoi sau căsătoria. Contele intervine şi anunţă că va judeca el
această cauză.

Actul al III-lea
Agitat, contele meditează la tot ce se întâmplase până atunci. Contesa şi Susanna pun la
cale întâlnirea nocturnă din grădină, la care însă, în locul Susannei, se va duce contesa.
Rosina se îndepărtează, iar Susanna îl asigură pe conte că întâlnirea din grădină va avea
loc, aşa cum au stabilit.

La apariţia lui Figaro, Susanna îi şopteşte logodnicului ei că procesul cu Marcellina este

ca şi câştigat. Aceste cuvinte sunt însă auzite de conte, care, dându-şi seama că i se
pregăteşte o farsă, se hotărăşte, drept răzbunare, să împiedice cu orice preţ căsătoria
valetului său cu Susanna. Don Basilio îl anunţă pe Figaro despre cele hotărâte: Figaro va
plăti suma de bani datorată sau o va lua de soţie pe Marcellina. Figaro susţine că, fiind de
origine nobilă, nu poate încheia o căsătorie fără consimţământul părinţilor. În încercarea
sa de a da amănunte despre împrejurările în care a fost răpit de mic copil de lângă părinţi,
doctorul Bartolo şi Marcellina îl recunosc în persoana sa pe fiul lor nelegitim şi astfel
Figaro este salvat. Se hotărăsc cele două nunţi, a lui Bartolo cu Marcellina şi a lui Figaro
cu Susanna.

Contesa îi dictează Susannei o scrisoare destinată contelui, prin care camerista stabileşte
locul întâlnirii. Ele închid scrisoarea cu un ac menit să fie restituit Susannei în cazul în care
contele primeşte invitaţia.

Se apropie şi Barbarina, fiica grădinarului Antonio şi, totodată Cherubino, travestit în

femeie. Antonio îl recunoaşte pe paj, iar contele îl ameninţă că va fi aspru pedepsit.
Intervenţia Barbarinei îl salvează pe Cherubino de pedeapsă. Sunetele unui marş şi
apariţia celor două perechi (Bartolo – Marcellina şi Figaro – Susanna) anunţă începerea
ceremoniilor de nuntă. În timpul dansului, Susanna îi strecoară contelui biletul.

Actul al IV-lea
Barbarina a pierdut acul cu care a fost sigilat biletul cameristei iar acum îl caută.
 Întâlnindu-i pe Figaro şi pe mama lui, Marcellina, aceasta le povesteşte totul, astfel că
bănuiala lui Figaro despre necredinţa Susannei pare a fi întemeiată. El pleacă furios
pentru a o surprinde cu presupusul ei iubit.Figaro se ascunde, aşteptând. Însoţite de
Marcellina, sosesc Contesa şi Susanna, care şi-au schimbat între ele rochiile.

În grădină vine şi Cherubino şi, văzând-o pe Contesă în rochia Susannei o confundă cu

camerista şi vrea s-o sărute. Întâlnindu-se cu cea pe care o crede Susanna, contele îi
mărturiseşte înflăcăratul său amor soţiei sale. Scena este întreruptă de venirea lui Figaro care,
dorind să se răzbune pe conte, îi declară dragoste Susannei, pe care o ia drept Contesa.
Susanna îl pălmuieşte, dar Figaro o linişteşte, spunându-i că a recunoscut-o de la început dar
a vrut să stârnească gelozia Contelui.

Acesta, reîntors pentru a o căuta pe Susanna, îi surprinde împreună pe Figaro şi pe

presupusa lui soţie. La lumina torţelor se clarifică toată încurcătura, iar contele le cere
iertare tuturor.