Badaranii este o piesa de teatru scrisă de dramaturgul italian Carlo Goldoni.
Aceasta comedie în trei acte prezinta patru “badarani”: Lunardo, Canciano, Maurizio, Simon, dar si familiile lor. Carlo Goldoni nascut pe data de 25 februarie 1707 a fost un cunoscut dramaturg si libretist italian din Venetia. Supranumit Voltaire “Moliere al Italiei”, Goldoni a scris peste 120 de piese in limba italiana, dar si in franceza. Acesta a reformat comedia, acesta punand accent pe personaje, si pe explorarea caracterelor acestora, inlaturand miraculosul, masile traditionale caracteristice perioadei respective. Teatrul sau se remarca prin dinamism, verva satirica, umor, si optimism. Acțiunea are loc în anul 1760, an în care a avut loc prima reprezentație a piesei în Republica Venetiana. Interesant este ca fiecare dintre acești bărbați, care apar au comportamente diferite fata de familiile lor, dar asemănătoare prin prisma faptului ca aceștia sunt foarte stricti, și doresc ca femeile sa le fie supuse lor, aceștia supra numindu-se stăpâni peste gospodăria lor. In ceea ce priveste filmul de comedie românesc din 1960 “Bădăranii”, regizat de Sica Alexandrescu si Gheorghe Naghi este o adaptare cinematografica a piesei de teatru italiene, având în distribuție pe marii actori: - Carmen Stanescu - Grigore Vasiliu- Birlic - Radu Beligan - Vasilica Tastaman - Coca Andronescu - Alexandru Giugaru - George Calboreanu - Marcel Anghelescu - Nineta Gusti Trebuie specificat ca acțiunea filmului începe cu negustorul Lunardo Crozzola care îsi anunta soția și fiica ca a invitat la masa trei oameni care sunt, dupa cum spune el: “dintr-o bucata”, împreună cu soțiile lor. Lunardo Crozzola este un barbat sever, acesta considerandu-se stapanul casei si nimeni nu are dreptul sa ii incalce cuvantul. Acesta nu si-a lăsat soția și fiica sa participe la carnavalul care tocmai trecuse, pedepsind-o pe Lucietta pentru ca iesise într-o zi la fereastra. În casa lui nu calca niciun străin. Lunardo se aseamănă foarte mult cu celălalt negustor, Maurizio, care nu isi lasa fiul Filippetto sa iasă din casa, iar de fiecare data cand iese acesta trimite un servitor sa-l insoteasca.
Negustorul Lunardo Crozzola are in plan să-și logodeasca fiica cu fiul
negustorului Maurizio, Filippetto. Ba mai mult decat atat, cei doi negustori au stabilit anterior zestrea fetei, negustorul Lunardo datorandu-i negustorului Maurizio 6.000 de ducati în galbeni de aur. Părinții celor doi nu le-au spus niciodată cu cine urmează sa se logodeasca. Filippetto o viziteaza pe mătușa sa Marina, soția negustorului Simon Maroele, de unde află că se va logodi cu Lucietta, acesta rugandu-si mătușa să-l ajute sa vada fata înaintea încheierii logodnei. Ulterior, dupa plecarea lui Filippetto, Marina este vizitata de soția negustorului Canciano Tartuffola, Felice. Marina ii explica Felicei situația nepotului ei, iar cele doua femei găsesc impreuna o soluție. In casa lui Lunardo sosesc la cina in acea seara Simon cu Marina, Canciano cu Felice, si Maurizio. Cei patru barbati sunt catalogati de sotii ca fiind niste neciopliti, salbatici si badarani. Iar unul dintre motive este si ca acestia nu le permiteau sotiilor sa iasa in oras decat insotite de ei. Felice il introduce in secret in casa pe contele Riccardo, impreuna cu Filippetto, ambii purtand masti si haine femeiesti. Cei doi tineri reusesc astfel sa se vada si mai apoi sa se placa. Maurizio se intorsese acasa pentru a-l aduce pe Filippetto, dar acesta negasindu-l, se intoarce nervos la casa lui Lunardo. In cele din urma Contele Riccardo si Filippetto sunt gasiti ascunsi in casa si scosi afara. Ca un facut, Lunardo si Maurizio doresc anularea logodnei pentru demonstrarea autoritatii lor si sa isi pedepseasca sotiile care au lucrat pe la spatele lor. Avand un timp de analiza a posibilelor pedepse pe care cei doi prinicipali ar putea sa le aplice ajung la concluzia ca cel mai indicat este daca le-ar pune in practica s-ar pedepsi pe ei, astfel incat cel mai bine ramane sa se multumeasca cu sotiile lor asa cum sunt. Mai departe, Felice le spune negustorilor ca cei doi tineri s-au vazut si s-au placut si nu are rost sa-i pedepseasca prin ruperea logodnei. Ea ii convinge sa ierte sotiile si copiii luand asupra ei toata vina. Cei doi tineri isi cer iertare fata de parinti, iar negustorii isi iarta sotiile pentru cele intamplate. Cei doi tineri sunt logoditi, iar odata rezolvate neintelegerile, negustorii se aseaza la masa impreuna cu copiii si sotiile. Rolul dorit ar fi cel al negustorului Lunardo Crozzola. Acesta duce personajul in orice situatie. Ba mai mult acesta are o autoritate asupra gospodariei lui. Personajul negustorului reuseste cu maiestrie si tact sa aduca unele expresii faciale si tonalitati vocale reusind totodata sa se exprime intr-un mod interesant si prin limbajulcorpului. In aceasta interpretare semiotica isi spune cuvantul si denota importanta comunicarii nonverbale in orice domeniu, poate mai presus decat comunicarea verbala. Asta fiind spuse apreciz, si in conformitate cu studiile realizate in domeniul comunicarii, ca limbajul semiotic joaca rolul esential, cel in care spunem mai bine de 60% din ce trebuie prin nonverbal.