Universitatea din Pitești

Facultatea de Teologie, Litere, Istorie si Arte

Spectacologie

REFERAT
Badaranii

Student: Daniel IONESCU

An: I Profesor: Vizitiu Andrei

2023
 -BADARANII-
-REFERAT-

Badaranii este o piesa de teatru scrisă de dramaturgul italian Carlo Goldoni.

Aceasta comedie în trei acte prezinta patru “badarani”: Lunardo, Canciano,
Maurizio, Simon, dar si familiile lor.
Carlo Goldoni nascut pe data de 25 februarie 1707 a fost un cunoscut
dramaturg si libretist italian din Venetia. Supranumit Voltaire “Moliere al Italiei”,
Goldoni a scris peste 120 de piese in limba italiana, dar si in franceza. Acesta a
reformat comedia, acesta punand accent pe personaje, si pe explorarea caracterelor
acestora, inlaturand miraculosul, masile traditionale caracteristice perioadei
respective. Teatrul sau se remarca prin dinamism, verva satirica, umor, si
optimism.
Acțiunea are loc în anul 1760, an în care a avut loc prima reprezentație a
piesei în Republica Venetiana. Interesant este ca fiecare dintre acești bărbați, care
apar au comportamente diferite fata de familiile lor, dar asemănătoare prin prisma
faptului ca aceștia sunt foarte stricti, și doresc ca femeile sa le fie supuse lor,
aceștia supra numindu-se stăpâni peste gospodăria lor.
In ceea ce priveste filmul de comedie românesc din 1960 “Bădăranii”,
regizat de Sica Alexandrescu si Gheorghe Naghi este o adaptare cinematografica a
piesei de teatru italiene, având în distribuție pe marii actori:
- Carmen Stanescu
- Grigore Vasiliu- Birlic
- Radu Beligan
- Vasilica Tastaman
- Coca Andronescu
- Alexandru Giugaru
- George Calboreanu
- Marcel Anghelescu
- Nineta Gusti
Trebuie specificat ca acțiunea filmului începe cu negustorul Lunardo
Crozzola care îsi anunta soția și fiica ca a invitat la masa trei oameni care sunt,
dupa cum spune el: “dintr-o bucata”, împreună cu soțiile lor.
 Lunardo Crozzola este un barbat sever, acesta considerandu-se stapanul
casei si nimeni nu are dreptul sa ii incalce cuvantul. Acesta nu si-a lăsat soția și
fiica sa participe la carnavalul care tocmai trecuse, pedepsind-o pe Lucietta pentru
ca iesise într-o zi la fereastra. În casa lui nu calca niciun străin. Lunardo se
aseamănă foarte mult cu celălalt negustor, Maurizio, care nu isi lasa fiul Filippetto
sa iasă din casa, iar de fiecare data cand iese acesta trimite un servitor sa-l
insoteasca.

Negustorul Lunardo Crozzola are in plan să-și logodeasca fiica cu fiul

negustorului Maurizio, Filippetto. Ba mai mult decat atat, cei doi negustori au
stabilit anterior zestrea fetei, negustorul Lunardo datorandu-i negustorului
Maurizio 6.000 de ducati în galbeni de aur.
Părinții celor doi nu le-au spus niciodată cu cine urmează sa se logodeasca.
Filippetto o viziteaza pe mătușa sa Marina, soția negustorului Simon
Maroele, de unde află că se va logodi cu Lucietta, acesta rugandu-si mătușa să-l
ajute sa vada fata înaintea încheierii logodnei. Ulterior, dupa plecarea lui
Filippetto, Marina este vizitata de soția negustorului Canciano Tartuffola, Felice.
Marina ii explica Felicei situația nepotului ei, iar cele doua femei găsesc impreuna
o soluție.
In casa lui Lunardo sosesc la cina in acea seara Simon cu Marina, Canciano
cu Felice, si Maurizio. Cei patru barbati sunt catalogati de sotii ca fiind niste
neciopliti, salbatici si badarani. Iar unul dintre motive este si ca acestia nu le
permiteau sotiilor sa iasa in oras decat insotite de ei.
Felice il introduce in secret in casa pe contele Riccardo, impreuna cu
Filippetto, ambii purtand masti si haine femeiesti. Cei doi tineri reusesc astfel sa se
vada si mai apoi sa se placa.
Maurizio se intorsese acasa pentru a-l aduce pe Filippetto, dar acesta
negasindu-l, se intoarce nervos la casa lui Lunardo. In cele din urma Contele
Riccardo si Filippetto sunt gasiti ascunsi in casa si scosi afara.
Ca un facut, Lunardo si Maurizio doresc anularea logodnei pentru
demonstrarea autoritatii lor si sa isi pedepseasca sotiile care au lucrat pe la spatele
lor.
Avand un timp de analiza a posibilelor pedepse pe care cei doi prinicipali ar
putea sa le aplice ajung la concluzia ca cel mai indicat este daca le-ar pune in
practica s-ar pedepsi pe ei, astfel incat cel mai bine ramane sa se multumeasca cu
sotiile lor asa cum sunt.
Mai departe, Felice le spune negustorilor ca cei doi tineri s-au vazut si s-au
placut si nu are rost sa-i pedepseasca prin ruperea logodnei. Ea ii convinge sa ierte
sotiile si copiii luand asupra ei toata vina. Cei doi tineri isi cer iertare fata de
parinti, iar negustorii isi iarta sotiile pentru cele intamplate. Cei doi tineri sunt
logoditi, iar odata rezolvate neintelegerile, negustorii se aseaza la masa impreuna
cu copiii si sotiile.
Rolul dorit ar fi cel al negustorului Lunardo Crozzola. Acesta duce
personajul in orice situatie. Ba mai mult acesta are o autoritate asupra gospodariei
lui. Personajul negustorului reuseste cu maiestrie si tact sa aduca unele expresii
faciale si tonalitati vocale reusind totodata sa se exprime intr-un mod interesant si
prin limbajulcorpului. In aceasta interpretare semiotica isi spune cuvantul si denota
importanta comunicarii nonverbale in orice domeniu, poate mai presus decat
comunicarea verbala. Asta fiind spuse apreciz, si in conformitate cu studiile
realizate in domeniul comunicarii, ca limbajul semiotic joaca rolul esential, cel in
care spunem mai bine de 60% din ce trebuie prin nonverbal.