Popa Alexandru Florin 13.12.

2022
Anul 3 – Muzica
(An de gratie-restanta anul 3)

LIMBAJE MUZICALE
CONTEMPORANE
 ZOLTÁN KODÁLY – ASPECTE ALE DIDACTICII MUZICALE

În contextul școlii active și a educației muzicale contemporane,se dezvoltăo metodă

modernă de realizare a educației muzicale, elaborată de cunoscutul pedagogmaghiar Zoltán
Kodály, metodă care și-a dovedit eficiența în timp în învățământul din Ungaria, dar și în alte
țări precum Anglia și America.
Numele Zoltán Kodály este sinonim cu solmizație, cântat, compoziție,
etnomuzicologie și educație muzicală. Metoda sa este un concept, o filozofie și o metodă,
toate trei într-o singură viziune, având ca scop principal lichidarea analfabetismului muzical,
prin Planul de 100 de ani1. A beneficiat de de marele avantaj de a fi președintele Academiei
Maghiare, calitate care l-a ajutat în implementarea concepției sale în învățământ, educația
muzicală în Ungaria extinzându-se în toate ciclurile școlare, fiind considerată disciplină de
bacalaureat.
Activitatea de pedagog și cea de compozitor au fost strâns legate una de cealaltă,
scriind cântece corale și lucrări didactice care sunt aplicate astăzi în Ungaria în cadrul unui
curriculum uniform pe tot teritoriul țării.
Metoda propusă de el se încadrează mai de grabă în tiparele unor îndrumări didactice,
modalitatea de predare fiind la latitudinea profesorului. Traseul propus de el pornește de la
cântecul folcloric, care este considerat de autor ca o a doua limbă maternă, cu care copiii
trebuie să intre în contact cât mai devreme posibil. E afirma: „Dacă copilul nu este pătruns de
izvorul dătător de viață al muzicii, cel puțin o dată în cea mai susceptibilă perioadă (între 6 și
16 ani), aceste senzații cu greu îl vor mai putea atinge în dezvoltarea lui ulterioară. De multe
ori, o singură experiență va deschide tânărul suflet către muzică pentru toată viața. Această
experiență nu poate fi lăsată la voia întâmplării, este de datoria școlii să o asigure 2 ”.
Contactul cu muzica trebuie să se producă într-o manieră ludică, copiii învâțând într-o formă
relativ inconștientă, prin contactul direct. Cântecele învățate vor deveni ulterior premise
pentru însușirea elementelor de limbaj muzical, care sunt implementate lent, prin metode
specifice propuse de Kodaly. Aceste metode nu aparțin compozitorului maghiar, dar el are
meritul de a le integra în cadrul orelor de educație muzicală.
Cel mai important aspect al metodei sale îl reprezintă solmizația relativă. Pornind de la
premisa că ambitusul copiilor este foarte puțin dezvoltat, el propune interpretarea cântecelor
în registrul cel mai confortabil pentru copii, pentru ca vocea lor să nu fie forțată.
Pentru aceasta introduce solfegierea de la vârste foarte mici, prin metoda tonic solfa,
printr-un sistem de prescurtare a literelor corespunzătoare sunetelor, pentru a fi mai ușor
însușite de copii. Sunetele sunt reprezentate pe un portativ cu ajutorul unei note mobile 3,
pentru a putea sesiza relațiile dintre sunete. Acest lucru are și un alt beneficiu, dovedindu-și
eficiența în corectarea copiilor distonici. Solmizația relativă este folosită până când copiii
merg la școală, unde învață scris-cititul muzical, dar și denumirea sunetelor la înălâimea
absolută (prin litere). La acestea se adaugă fonomimia (indicarea înălțimii sunetelor prin
diferite semne ale mâinii), metoda Kodaly promovând mâna guidonică ca procedeu
mnemotehnic de învățare4.
1
http://www.britishkodalyacademy.org/kodaly_approach_archive_Hundred-Year-Plan_Ildoko-Herboly-
Kocsar.htm, accesat la data de 03.03.2018
2
Ildiko Herboly Kocsar -Zoltán Kodály – Music Should Belong to Everyone (Muzica trebuie să aparțină tuturor),
în International Kodály Society, Budapesta, 2002, p. 21.
3
Gabriela Munteanu – Sisteme de educație muzicală, p. 104
4
Ersébet Szönyi - Kodályʼs Principles in practice, An Approach to Music Education through the Kodály
Method, Translated by John Weissman, Corvina Press, Second Edition, 1974, p. 19
 Fig. 1 – Sistemul de notare al sunetelor în Metoda Kodály

Receptarea cântecelor și însușirea elementelor de limbaj muzical se fac prin

intermediul jocului muzical. Pentru perioada prenotației, Kodály propune soluții precum
cântarea în dialog, cântarea pe note a numelor, ținând cont de ritmul natural din vorbire, dar și
jocuri de improvizații libere și apoi dirijate de instructor, pentru dezvoltarea creativității
copiilor.
Principalele scări folosite sunt cele prepentatonice, apoi cele pentatonice, fiind
integrate treptat scările mai elaborate, argumentul principal fiind că un copil educat în spiritul
modal va înțelege mult mai ușor apoi muzica de factură cultă.
Notația și dicteul muzical constituie elementele fundamentale ale metodei Kodály.
Exercițiile de dictare muzicală sunt introduse de la vârsta de 6-7 ani, prin scurte fragmente,
deja știute de copii. În perioada prenotației, propune variantă simplificată a elementelor de
limbaj muzical, prin prescurtarea denumirii notelor, prin notarea ritmului cu bețe, prin
sesizarea relațiilor dintre sunete cu ajutorul „notei zburătoare”, ca forme de accesibilizare a
scris-cititului muzical.
Deprinderea ritmului se face prin asocieri cu cuvinte sau prin însoțirea cântatului de
diferite mișcări (vezi figura 2): mers, dans, bătăi, jocuri, care permit profesorului o abordare
interdisciplinară a muzicii, deziderat al pedagogiei contemporane, menit să asigure formarea
unei personalități complexe și armonioase. Marcarea pulsației, bătutul din palme sau din
picior pe ritm, reprezintă exerciții foarte folositoare, utilizate în faza inițială a multor metodici
de educație muzicală, prin care elevii sunt deprinși cu simțul echilibrului, al măsurii și al
armoniei.
Acest mod de abordare le oferă copiilor posibilitatea să descopere muzica într-un mod
ludic, senzorial, amuzant, care să le ofere bucurie și să-i relaxeze, fără să-i obosească.

Fig. 2 – Învățarea ritmului prin asocierea de silabe în Metoda Kodály

Silabe pentru valorile cu punct

Pentru sincopă

Pentru doime
Până la Kodály, educația muzicală era tratată
superficial în Ungaria. El a realizat un plan pentru o educație
muzicală profesionistă,
Pentru şaisprezecimi

Pentru trioleți
centrată pe elev. Metoda sa pune accent pe cântarea vocală, care este capabilă să redea cea
mai complexă paletă de expresivitate muzicală. Chiar dacă nu are posibilitatea de a cânta la
un instrument pe viitor, un copil va avea mereu această deschidere către „înțelegerea și
aprecierea muzicii”5.
Kodály consideră vocea umană ca fiind instrumentul cel mai la îndemână și cea mai
bună cale de a înțelege și de a aprecia muzica. Înțelegerea modulației, cântarea armonică pe
mai multe voci, solfegierea de la vârste foarte mici, sunt doar câteva din realizările metodei
Kodály, metodă ce este și astăzi în atenția marilor pedagogi din domeniul educației muzicale.
Ca o notă distinctă a metodei lui Kodály, introdusă în învățământul maghiar, o
reprezintă cântarea pe grupe, gen întrebare – răspuns. În cartea Să cântăm corect,
Kodály vorbește depre cât de greu a fost adoptată această metodă în curriculum-ul
școlilor de muzică. Mai întâi se începe cu ritmul, apoi este adăugată treptat și melodia,
conceptul omofonic-polifonic fiind introdus aproape simultan în programă33.

Fig. 3– Fonomimia în Metoda Kodály

Kodály obișnuia să spună că nu este muzician cel care „nu aude ceea ce vede și nu
vede ceea ce aude”6. Cu alte cuvinte, un muzician bun trebuie să fie capabil să cânte în
memorie o partitură nouă și să scrie orice melodie auzită.

În concluzie, metoda Kodály este o metodă complexă, care își propune să

revoluționeze educația muzicală. Are în vedere dezvoltarea muzicală eficientă a copilului,
pornind de la joc și cântecul folcloric, elementele cele mai apropiate de simțirea sa, dovadă
fiind folclorul copiilor, care abundă în astfel de producții sincretice.

BIBLIOGRAFIE
51
Ersébet Szönyi - Kodalyʼs Principles in practice, An Approach to Music Education through the Kodaly
Method, Translated by John Weissman, Corvina Press, Second Edition, 1974, p. 32
6
Ersébet Szönyi - Kodalyʼs Principles in practice, An Approach to Music Education through the Kodaly Method,
Translated by John Weissman, Corvina Press, Second Edition, 1974, p. 32
 Bagley, Brooke, Katie, Metoda lui Kodály: Standardizarea educației muzicale
maghiare, articol publicat la Universitatea din Mississippi

Forrai, Katalin, Music in Preschool, tradusă și adaptată de Jean Sinor, Editura

Corvina, Franklin Printing House, Budapesta 1988

Kocsar Ildiko Herboly - Kodály, Zoltán, Music Should Belong to Everyone

(Muzica trebuie să aparțină tuturor), în „International Kodály Society” - Budapesta,
2002

Munteanu,Gabriela,Sistemedeeducațiemuzicală,EdițiaaII-a,Ed.

Fundației România de Mâine, București, 2009

Răchișan, Dănciuț, Delia, Jocurile de copii. Aspecte ale limbajului poetic, articol
publicat în Memoria Ethnologica nr. 44-45, decembrie 2012 (an XII)

Szönyi, Ersébet, Kodályʼs Principles in practice, An Approach to Music

Education through the Kodály Method, Translated by John Weissman, Corvina Press,
Second Edition,1974

Bibliografie web

http://www.britishkodalyacademy.org/kodaly_approach_archive_Hundred-Year-Plan_Ildoko-
Herboly-Kocsar.htm, accesat la data de 10.12.2022