Asemănări între „Bărbierul din Sevilla” și „Slugă la doi stăpâni”

1. Atât în „Bărbierul din Sevilla” cât și în „Slugă la doi stăpâni” este prezentă
tema iubirii. În „ Bărbierul din Sevilla” contele Almavina este îndrăgostit de
Rosina, o orfană aflată sub tutela Doctorului Bartolo. Acesta îi cântă serenade la
fereastră, ca un Romeo îndrăgostit din piesa celebrului dramaturg, William
Shakespeare, dar Rosina nu răspunde niciodată chemărilor sale, astfel dragostea
bărbatului este intensificată de așteptarea la care este supus de tânăra Rosina „În
Slugă la doi stăpâni”, Beatrice călătorește la Veneția deghizată ca fratele ei mort
pentru a-l căuta pe cel care l-a ucis, cel care este, de asemenea, iubitul ei. Fratele
ei, Federigo, i-a interzis să se căsătorească cu Florindo și a murit de spada
bărbatului, apărând onoarea surorii sale.

2. Deghizarea și „que pro quo”-ul sunt două artificii din recuzita teatrală folosite
în cele două piese. În „Bărbierul din Sevilla” contele Almavina se prezintă sub
numele studentului Lindoro, ca mai apoi să se deghizeze în ofițer și să ceară
găzduire în casa lui Don Bartolo, ca mai apoi să se travestească în maestru de
muzică. „În Slugă la doi stăpâni” Beatrice se costumează în travestit, dându-se
drept fratele ei mort, astfel încât să poată colecta bani de zestre de la Pantalone,
tatăl Claricei, cea cu care era logidit Federigo.

3. Motivul servitorului este prezent în ambele opere. Dacă în „Slugă la doi

stăpâni” Truffaldino se angajează ca sluga lui Beatrice (despre care crede că e
Federigo), ca mai apoi, dorind să-și astâmpere eterna foame, se angajează ca
servitor al lui Florindo, în „Bărbierul din Sevilla” Figaro este angajat de Bartolo
pentru a face diferite munci, ca mai apoi să se afle și în serviciul lui Almaviva,
pe care îl ajută să ajungă la inima Rosinei.

Diferențe între „Bărbierul din Sevilla” și „Slugă la doi stăpâni”

1. În timp ce acțiunea din „Bărbierul din Sevilla” are loc în Spania în secolul 17,
acțiunea din „Slugă la doi stăpâni” are loc în Italia secolului 17.