39
38
de abundenţa forţei de muncă. Acumularea de capital era posibilă
datorită comertului extern, a evoluţiei tehnicilor agricole şi
investitiiilor riscante din domeniul artizanatului. Schimbările din
industrie şi agricultură au fost necesare şi inevitabile, având un
impact major asupra populaţiei. Fenomenul împrejmuirilor
practicat de către marii proprietari de pământ au redus
numărul terenurilor folosite în comun şi au lipsit de pământ
micii proprietari incapabili de a face faţă concurenţei,
determinându-i pe mii de ţărani cu nivele minime de
supravieţuire să caute serviciu la întreprinderile industriale,
aceleaşi oferte primind şi grupurile sărace şi mărginaşe a
populaţiel urbane.In câteva decenii migrarea populaţiei de la
sate la oraşe a cunoscut proporţii considerabile: dacă la sfârşitul
anilor 1700 în agricultură erau antrenaţi cca 75% din populaţia
activă, peste un secol cota coboară la 35%. Posibilitatea de a
exploata un număr mare de muncitori a fost combinată cu
implementarea inovaţiilor tehnicei adoptate mai întâi filaturii
(torsului) şi apoi ţesutului pânzei, precum şi monopolului pieţei
comerciale engleze asupra Indiei şi Americii Latine, care nu
numai absorbeau stofele engleze, dar şi o aprovizionau cu
materie primă.
În acelaşi timp se pun bazele primelor mari turnătorii de
fier, fontă şi oţel, dotate cu furnale de topire ce realizau produse
pentru fabrici sau desinestătător realizau mici mărfuri casnice.
Siderurgia a determinat nu numai evoluţia industriei fierului şi a
cărbunelui, punând accent pe trecerea la o nouă formă de
energie, dar a şi găsit locul motorului cu aburi mai întâi în
domeniul mineritului, apoi pe mare şi la căile ferate, impingând
economia spre o organizare perfectă. Astfel, regiunea engleză
cuprinsă intre oraşele Liverpool, Birmingham, Manchester şi
Leeds au deschis pionieratul revoluţiei industriale. Constatăm
că un nou model de societate este pe cale de a deveni
modelul întregii lumi, în care maşinile substituie munca omului.
Invenţia maşinii cu aburi perfecţionata de James Watt în 1769 a
dat posibilitate înfloririi industrialismului, a creat condiţii în care
muncile efectuate până atunci de om şi sursele de energie
fortele animale şi naturale să se diversifice şi să dea un randa-
ment mult mai mare al muncii, un rezultat ce depăşeşte cu mult
fostele posibilităţi: timpul acordat aceloraşi operaţiuni a scăzut,
numărul obiectelor realizate a crescut, preţul s-a adaptat pieţii,
oferta fiind mai mare şi mai diversificată, în condiţiile în care sala -
rii se plăteau unui număr mai mic de lucrătorii specializaţi.
Exemplul englez a fost preluat de către Franţa, Germania,
şi SUA, adaptându-se conştiinţelor social-economice locale.
Vechiul Regim francez a dat posibilitate întăririi micii proprietăţi
funciare, încurajând In acelaşi timp meşteşugarii - implementarea
mecanizării in industrie şi agricultură era, astfel lipsită de sens.
În plus, industria franceză acorda un rol important articolelor de
lux, precum mătăsurile, portelanurile, tapiseria şi prelucrarea
oglinzilor, care necesitau lucru manual, nu mecanizat. Importul
mărfurilor engleze a scăzut şi mai mult necesitatea industrializă-
rii locale. Experienţa americană a fost pe cale s-o depăşească
pe cea engleză, având majoritatea premiselor necesare: terenuri
agricole, resurse naturale, căi comerciale, antreprenori dornici de
a se manifesta. Obţinerea independenţei faţă de Anglia a sporit
setea de concurenţă, treptat numărul maşinilor-uneltele va depăşi
pe cel european.
În alte state europene precum Germania şi Italia nu au existat
premisele necesare pentru înfăptuirea revoluţiei industriale, deşi,
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după realizarea unifi-
cării acestor state s-a constatat o evoluţie economică în domeniul
siderurgic (în Saxonia şi Silezia), au apărut mari întreprinderi con-
structoare de maşini, s-a dezvoltat şi industria textilă, mai ales în
regiunea Berlinului.
Revoluţia industrială a avut un impact major asupra întregii
societăţi: apariţia fabricilor şi uzinelor a schimbat modul de viaţă
a muncitorilor, a crescut numărul oraşelor, a populaţiei urbane,
au apărut produse noi, a crescut cererea şi oferta, s-a schimbat
accentul comertului intern şi extern, s-au dezvoltat transporturile
terestre şi maritime, facilitând comerţul la distante mari. Evoluţia