DREPT CIVIL II

SARCINI PENTRU LUCRU INDIVIDUAL

TEMA 1
Patrimoniul
Sarcini la domiciliu
I. Întocmiți schema temei (cât se poate de detaliat).

Patrimoniul

Noţiunea și conținutul Caracterele juridice Funcţiile

patrimoniului ale patrimoniului patrimoniul
ui

Noțiunea de
Etimologia Patrimoniul este o funcție a
noțiunii de universalitate juridică patrimoniului
„patrimoniu”.
Garanția comună a
Divizibilitatea creditorilor/ gajul
Sensul economic
patrimoniului general al creditorilor
al noțiunii de
chirografari
„patrimoniu”.
Masele patrimoniale
(patrimonii de Dreptul de gaj
Latura activă: afectațiune) general
drepturile reale și
drepturile
obligaționale (de Permanența și Subrogația reală
creanță) continuitatea generală și
patrimoniului tipurile acesteia

Latura pasivă:
Transmisiunea
(pasivul Unicitatea
universală și cu
patrimonial) patrimoniului
titlu universal

Capitalul și Inalienabilitatea
veniturile (netransmisibilitatea)
patrimoniului și
Transferul
intrapatrimonial 1
II. Întocmiți un mic vocabular la temă (din cele mai importante noțiuni).

Vocabular:

- Drept real – acel drept civil absolut, ce conferă titularului posibilitatea exercitării unei puteri, în
limitele oferite de lege, asupra unui lucru, înlăturarea oricărei persoane de la această exercitare, și care este
apărat prin mijloace juridico-civile speciale.
- Dreptul de creanță – este un drept patrimonial în al cărui temei creditorul poate pretinde
debitorului o anumită conduit, să dea, să facă ori să nu facă ceva.
- Patrimoniul – este un ansamblu de drepturi și obligații cu conținut economic care aparțin unei
persoane, adică o universalitate juridică.
- Creditorii chirografari – sunt creditorii care nu dispun de o garanție reală, gaj.

III. Identificați în Codul Civil cel puțin 3 noutăți legislative la temă.

IV. Soluționați spețele.

SPEȚA 1
Prezentându-se în fața notarului, A a solicitat acestuia autentificarea contractului de vânzare-cumpărare
care are ca obiect înstrăinarea patrimoniului său către B. Notarul însă a refuzat autentificarea unui
asemenea contract, invocând drept temei prevederile art. 41 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1453/2002 cu
privire la notariat. Ulterior, A a acționat notarul în judecată invocând prevederile art. 1004 din CC al RM,
care stipulează expres: „Contractul prin care o parte se obligă să transmită integral sau parţial
patrimoniul său prezent ori să-l greveze cu uzufruct necesită autentificare notarială”.
{1} Este întemeiat refuzul notarului de a autentifica conractul ce are ca obiect înstrăinarea patrimoniului?
{2} Ce presupune caracterul inalienabil al patrimoniului?
{3} Ce se înțelege prin transmiterea integral a patrimoniului?
{4} Ce decizie va lua notarul în azul în care A va solicita autentificarea actului prin care va dispune
transmiterea patrimoniului său pentru cauză de moarte?
{5} Care va fi soluția instanței? Argumentați răspunsul.

SPEȚA 2
„A” i-a chemat în judecată pe soţii „X” şi „Y”, solicitînd instanţei obligarea acestora la restituirea sumei
de 8000 $. În fapt, „A” i-a împrumutat lui „X” suma de 8000 $ în vederea cumpărării unui apartament;
apartamentul a fost cumpărat de „X” cu acordul soţiei care, de fapt, l-a ales. Ulterior, soţii au vîndut
apartamentul şi cu banii obţinuţi au cumpărat un autoturism, fără a plăti creanţa lui „A”. În faţa
instanţei, „Y” a solicitat să iasă din proces, deoarece nu ea a împrumutat banii, ci soţul ei, astfel încît „A”
va trebui să urmărească, pentru recuperarea creanţei, numai bunurile proprii ale lui „X”. „X” s-a apărat
susţinînd că imobilul pe care îl cumpărase cu banii împrumutaţi a fost vîndut, şi în consecinţă „A” nu mai
poate urmări acel bun pentru a-şi recupera creanţa.
{1} Creanţa lui A (în valoare de 8000 $) este născută în legătură cu un bun comun al celor doi soţi sau cu
un bun propriu al lui „X”?
{2} Ce tip de subrogaţie identificaţi în speţă?
2
{3} Consideraţi întemeiate apărările celor doi soţi faţă de pretenţiile reclamantului?
{4} Ce va decide instanţa? Argumentați.

3
 TEMA 2
Drepturile patrimoniale
Sarcini la domiciliu
I. Întocmiți schema temei (cât se poate de detaliat).

Drepturile patrimoniale
Conținutul patrimoniului: drepturile și obligațiile patrimoniale.
1. Drepturile patrimoniale:
Noțiunea drepturilor patrimoniale. Categoriile drepturilor
preliminarii
patrimoniale: drepturile reale și drepturile de creanță.
Noțiunea drepturilor reale. Caracterele juridice ale drepturilor
reale (absolut; opozabil erga omnes; subiect activ determinat şi
2. Drepturile reale un subiect pasiv nedeterminat; obligaţia generală şi negativă;
caracter perpetuu; prerogativa urmăririi şi prerogativa preferinţei;
număr limitat; apărarea prin acțiuni reale).
Drepturi reale principale și drepturi reale accesorii. Drepturi reale
Clasificarea drepturilor
3. imobiliare şi drepturi reale mobiliare. Drepturi prevăzute de
reale
Codul civil şi drepturi prevăzute de alte acte normative.
Noțiune. Categorii: dreptul de proprietate și drepturile reale
principale derivate din dreptul de proprietate (dezmembrăminte,
drepturi reale limitate). Drepturi reale limitate: dreptul de
Drepturile reale uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitație, dreptul de servitute și
4.
principale dreptul de superficie, dreptul de gaj, dreptul de retenție. Drepturi
reale limitate reglementate de alte legi: dreptul de administrare a
proprietății publice și dreptul de concesiune asupra unor bunuri
proprietate publică.
Noțiune. Categorii: dreptul de gaj, dreptul de ipotecă, privilegiile,
5. Drepturile reale accesorii
dreptul de retenție.
Noțiune. Caracterele juridice ale drepturilor de creanţă (drepturi
relative, subiecți determinați, caracter temporar (prescriptibil), nu
6. Drepturile de creanță
dau naştere la prerogativa urmăririi şi a preferinţei, nelimitate ca
număr, sunt apărate prin acţiuni personale).
7. Obligațiile reale Noțiune. Categorii: obligaţii reale (propter rem) și obligaţii
opozabile şi terţilor (scriptae in rem). Obligaţii reale (propter

4
 rem): legale și convenționale.
 Să identifice categoria drepturilor patrimoniale
 Să distingă drepturile reale de cele de creanță.
Finalități de studiu  Să expună clasificarea drepturilor reale.
 Să explice deosebirea dintre drepturile reale principale de
drepturile reale accesorii.

II. Întocmiți un mic vocabular la temă (din cele mai importante noțiuni).

Vocabular:

- Dreptul de gaj – este un drept real, care îi revine creditorului, de a-şi satisface creanţele în raport cu
alţi creditori, datorită faptului că debitorul, nu şi-a executat obligaţia faţă de acesta. Bunurile gajate trebuie
să fie în circuitul civil şi nu trebuie să fie grevate cu alte drepturi.
-

III. Identificați în Codul Civil cel puțin 3 noutăți legislative la temă.

IV. Selectați răspunsul corect din testul-grilă.
TEST-GRILĂ
1. Constituie drepturi reale accesorii:
a) dreptul de uz, dreptul de uzufruct;
b) dreptul de ipotecă, dreptul de gaj,
c) dreptul de folosinţă, dreptul de posesie.
2. Drepturile reale:
a) sunt absolute;
b) presupun un subiect activ determinat şi un subiect pasiv nedeterminat;
c) au un caracter perpetuu.
3. Creditorul chirografar poate urmări:
a) numai activul existent în patrimoniul debitorului la scadență;
b) bunurile viitoare, inexistente în patrimoniul debitorului la data naşterii obligaţiei, dar existente în
momentul executării ei;
c) bunurile care existau în patrimoniu la data naşterii obligaţiei, dar au fost înstrăinate până la data
urmăririi.
4. Dreptul de gaj general:
a) exprimă puterea comună pe care creditorii chirografari o au asupra patrimoniului debitorului;
b) permite creditorilor chirografari să cenzureze actele juridice frauduloase încheiate de debitor cu
terții;
c) are ca obiect întregul patrimoniu al debitorului şi nu bunurile concrete, individualizate, care îl
compun.
5. Drepturile de creanță:
a) sunt drepturi relative, opozabile numai subiectului pasiv determinat;

5
b) sunt temporare (prescriptibile);
c) dau naştere la prerogativa urmăririi şi a preferinţei.
6. Dreptul subiectiv civil real este:
a) un drept patrimonial, relativ, opozabil erga omnes;
b) un drept nepatrimonial, absolut, opozabil erga omnes;
c) un drept patrimonial, absolut, opozabil erga omnes.
7. Reprezintă un drept real principal:
a) dreptul de ipotecă;
b) dreptul de gaj;
c) dreptul de uzufruct.
8. Dezmembrămintele dreptului de proprietate sunt:
a) drepturi reale principale;
b) drepturi reale accesorii;
c) drepturi de creanţă.

TEMA 3
Posesiunea
Sarcini la domiciliu
I. Întocmiți schema temei (cât se poate de detaliat).
II. Întocmiți un mic vocabular la temă (din cele mai importante noțiuni).
III. Identificați în Codul Civil cel puțin 3 noutăți legislative la temă.
IV. Soluționați speța.
V. Selectați răspunsul corect din testul-grilă.

SPEȚA
La data de 10.12.2015, X a depus o plângere prin care a cerut atragerea lui Z la răspundere penală pentru
sustragerea telefonului mobil. Totodată, X a solicitat să fie recunoscut în calitate de parte civilă în
proces, iar ulterior atribuirii statutului pretins, să i se recunoască dreptul de proprietate asupra
telefonului cu restituirea posesiei asupra acestuia. Întru susținerea pretenției sale, X a făcut referință la
prevederile art. 490 CC, potrivit cărora posesorul este prezumat proprietar al bunului pînă se dovedește
că a început a poseda pentru altul. În cadrul urmăririi penale, s-a constatat că X a furat acest telefon cu 5
ani în urmă din vestiarul unei școli profesionale.
{1} În situația descrisă, X se poate bucura de protecție juridică?
{2} Poate fi considerat X posesor de fapt al bunului sustras?
{3} Ce fel de acțiune atestăm în speță?
{4} I se va recunoaște lui X dreptul de proprietate asupra telefonului?
{5} Care va fi soluția instanței? Argumentați răspunsul.

TEST-GRILĂ
1. Posesia este:
a) un drept real principal;
b) un dezmembrămînt al dreptului de proprietate;
c) o stare de fapt.
2. Esența posesiei este dictată de:
a) necesitatea acordării unei protecții juridice celui care posedă la un moment dat un lucru;
6
b) acordarea posibilității posesorului de a beneficia de unele efecte ale posesiunii;
c) necesitatea cunoașterii exacte a situației juridice a persoanei care posedă un bun.
3. Posesia se aplică:
a) doar drepturilor reale;
b) drepturilor reale și drepturilor de creanță;
c) dreptului de creanță care este constatat printr-un înscris (ca bun mobil).
4. Nu sunt susceptibile de posesie:
a) drepturile de creanță;
b) drepturile reale care nu au în conținut atributul posesiei;
c) dreptul de ipotecă și bunurile ipotecate.
5. Pentru proprietar:
a) posesia este un drept real;
b) posesia este o stare de fapt;
c) posesia este un atribut;
6. Elementul material al posesiei:
a) presupune totalitatea actelor materiale exercitate asupra lucrului (corpus);
b) poate fi exercitat direct de către posesor, dar și printr-un reprezentant al său;
c) poate fi exercitat doar de către posesor.
7. Posesor poate fi persoana care exercită posesia asupra bunului:
a) cu intenția de a se comporta ca un bun proprietar;
b) în calitate de titular al unui drept real limitat;
c) în calitate de titular al dreptului de retenție.
8. Până la proba contrarie, posesorul bunului se prezumă:
a) posesor sub nume de proprietar;
b) posesor de drept limitat;
c) proprietar al bunului.
9. Posesia este nemijlocită dacă:
a) stăpânirea de fapt este exercitată de către posesor personal;
b) stăpânirea de fapt este exercitată de către posesor personal sau prin prepusul său;
c) stăpânirea de fapt este exercitată de către posesorul de drept limitat.
10.Posesia este mijlocită dacă:
a) stăpânirea de fapt este exercitată de către prepusul posesorului;
b) stăpânirea de fapt este exercitată prin intermediul posesorului de drept limitat;
c) stăpânirea de fapt este exercitată de către persoana căreia posesorul i-a îngăduit stăpînirea de fapt
asupra bunului din motive practice.
11. Posesia este exercitată în propriul interes de către:
a) posesorul sub nume de proprietar;
b) posesorul de drept limitat;
c) prepus.
12. Posesia se pierde:
d) numai prin pierderea simultană a ambelor elemente ale posesiei;
e) prin pierderea unuia dintre elementele posesiei;
f) în situaţia în care posesia se exercită corpore alieno.
13. Nu reprezintă o calitate a posesiei:
a) posesia să fie netulburată;
b) posesia să fie neîntreruptă;
c) posesia să fie neechivocă;

7
14.Discontinuitatea ca viciu al posesiei:
a) presupune exercitarea posesiei în mod neregulat, adică cu intermitenţe anormale;
b) este un viciu temporar, în sensul că durează un an de zile;
c) se aplică numai în privinţa bunurilor mobile.
15. Violenţa ca viciu al posesiei:
a) poate fi activă şi pasivă;
b) presupune doar violenţa fizică nu şi cea morală;
c) există şi atunci cînd provine din partea posesorului pentru a se apăra împotriva atacului declanşat
de un terţ.
16.Posesia este clandestină:
a) cînd posesorul o exercită cu intermitenţe anormale;
b) cînd nu este sigură nici existenţa, nici lipsa lui animus;
c) cînd posesorul o exercită pe ascuns de adversarul său încît acesta nu o cunoaşte.
17. Posesorul:
a) are dreptul la fructe, dacă este de bună-credință la data perceperii acestora;
b) are dreptul atît la fructe, cît şi la producte;
c) are dreptul la rambursarea cheltuielilor obișnuite de întreținere a bunului posedat și dreptul la
fructele bunului.
18.Acţiunea posesorie:
a) este o acţiune mobiliară;
b) este o acţiune reală;
c) are ca scop încetarea oricărei tulburări aduse proprietăţii.
19.Acţiunea posesorie specială (în reintegrare) poate fi introdusă:
a) dacă posesia reclamantului este utilă;
b) dacă nu a trecut mai mult de un an de la deposedare;
c) dacă reclamantul a posedat bunul cel puţin un an.
20. Acţiunea posesorie generală (în complîngere):
a) îl protejează pe posesor atunci cînd deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violenţă;
b) poate fi introdusă de detentorul precar împotriva adevăratului proprietar;
c) urmăreşte încetarea tulburării posesiei provenite de la un terţ, facută cu intenţia de a atinge
posesia, de a împedica exerciţiul liber şi efectele juridice ale posesiei.
21. Posesia încetează prin:
a) înstrăinarea bunului;
b) abandonarea bunului mobil;
c) pieirea bunului.
22. Este detentor precar:
a) posesorul sub nume de proprietar;
b) prepusul posesorului;
c) posesorul cu drept limitat.
23. Efectul achizitiv al posesiei constă în:
a) posesorul dobândește dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat;
b) prepusul dobândește dreptul de proprietate asupra bunului posedat;
c) posesorul este prezumat proprietar al bunului posedat.
24. Acțiunile posesorii:
a) sunt imprescriptibile;
b) se prescriu în termen de un an;
c) se prescriu în termenul general de prescripție.

8
25. Acţiuni posesorii sunt:
a) acțiunea în complângere;
b) acțiunea în reintegrare;
c) acțiunea în revendicare.
26. Pînă la proba contrară, posesorul bunului se prezumă:
a) posesor sub nume de proprietar;
b) proprietar al bunului;
c) posesor de bună-credință.

9
 TEMA 4
Dreptul de proprietate: conținut și trăsături
Sarcini la domiciliu
I. Întocmiți schema temei (cât se poate de detaliat).
II. Întocmiți un mic vocabular la temă (din cele mai importante noțiuni).
III. Identificați în Codul Civil cel puțin 3 noutăți legislative la temă.
IV. Soluționați speța.
V. Selectați răspunsul corect din testul-grilă.

SPEȚA
Fiinde plecat peste hotarele țării de aproximativ 10 ani, la întoarcere, F este anunțat, printr-o scrisoare
de primăria satului Valea-Perjei, că dreptul său de proprietate asupra terenului agricol cu suprafața 0,2
ha a încetat în temeiul art. 25 Cod funciar. Totodată, acesta mai primește o scrisoare de la
Inspectoratul de Poliție din r-nul Cimișlia prin care este citat în legătură cu întocmirea procesului
verbal de sancționare în baza art. 188 Cod contravențional.
{1} În ce împrejurări devine aplicabilă norma cuprinsă în art. 25 Cod funciar?
{2} Constituie temei al încetării dreptului de proprietate asupra terenurilor neprelucrarea acestora?
{3} Ce presupune caracterul perpetuu al dreptului de proprietate?
{4} Vor fi calificate inacțiunile lui F drept contravenție potrivit art. 118 din Codul contravențional?
{5} În cazul în care F se va adresa în judecată, care va fi soluția instanței? Argumentați răspunsul.

TEST-GRILĂ
1. Dispoziţia constă în prerogativa proprietarului:
a) de a-l înstrăina;
b) de a constitui asupra lui drepturi reale în favoarea altor persoane;
c) de a dispune de substanţa bunului cu respectarea legii.
2. Prin „proprietate” în sens economic înțelegem:
a) raportul de apropiere (însuşire) de către oameni a bunurilor materiale;
b) raportul dintre persoane (proprietari) şi bunurile materiale care le aparţin;
c) dreptul de proprietate.
3. După regimul juridic aplicabil, dreptul de proprietate se clasifică în:
a) drept de proprietate aparținând persoanelor fizice și drept de proprietate aparținând
persoanelor juridice;
b) drept de proprietate publică și drept de proprietate privată;
c) drept de proprietate, dobândit prin mijloace originare și drept de proprietate dobândit prin
mijloace derivate.
4. Obiect al dreptului de proprietate pot fi:
a) bunuri patrimoniale;
b) bunuri corporale;
c) bunuri pasibile de apropiere.
5. În sens strict subiectiv, dreptul de proprietate desemnează:
a) orice proprietate mobiliară sau imobiliară, corporală sau incorporală;
10
b) proprietatea intelectuală, proprietatea incorporală, proprietatea numelui;
c) dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale mobile şi imobile.
6. Relaţiile de proprietate dinamice:
a) sunt aferente trecerii bunurilor de la un proprietar la altul;
b) exprimă procesul de mişcare a mărfurilor;
c) sunt reglementate de dreptul obligațional.
7. Sunt alienabile, sesizabile şi prescriptibile:
a) bunurile care aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale;
b) bunurile neafectate unui serviciu public sau unei activități care satisface nevoile colectivităţii;
c) bunurile din domeniul privat.
8. Proprietarul exercită atributele dreptului de proprietate:
a) doar în putere proprie, nefiind subordonat nimănui decât legii;
b) numai în interes propriu;
c) în putere proprie și interes propriu.
9. Caracterul absolut al dreptului de proprietate se explică prin posibilitatea titularului:
a) de a dispune de bun după propria dorinţă;
b) de a dispune de bun în limitele legii fără a avea nevoie de concursul altei persoane;
c) de a cere tuturor celorlalte persoane respectarea dreptului său.
10. În cazul în care proprietarul transmite dreptul de folosinţă unor alte persoane:
a) el transmite o dată cu folosinţa bunului şi dreptul de posesie asupra lui;
b) el transmite o dată cu folosinţa bunului şi dreptul de dispoziție asupra lui;
c) el își exercită dreptul de dispoziție asupra bunului.
11. Dacă proprietarul exercită direct și personal stăpânirea de fapt a bunului:
a) posesia corespunde dreptului de proprietate;
b) posesia reprezintă o stare de fapt;
c) posesia întrunește cele două elemente: animus și corpus.
12. Dreptul de proprietate este absolut deoarece:
a) este recunoscut titularului său în raporturile acestuia cu toţi ceilalţi;
b) toți sunt obligaţi să nu facă nimic de natură a-l încălca;
c) proprietarul are dreptul la acţiune în revindicare, ori de câte ori bunul a ieșit din posesia sa.
13. Exercitând folosinţa bunului cu ajutorul altor persoane (prepuși):
a) proprietarul nu le transmite folosinţa şi nici posesiunea bunului;
b) proprietarul le transmite folosinţa şi posesiunea bunului;
c) proprietarul le transmite doar folosinţa bunului.
14. Transmiţând posesiunea, proprietarul:
a) îşi păstrează întotdeauna atributele folosinţei;
b) poate să-și păstreze uneori atributele folosinței;
c) nu poate să-și păstreze atributele folosinței.
15. Dreptul de folosință:
a) poate fi exercitat prin acte materiale de culegere a beneficiilor bunului;
b) poate fi exercitat prin acte materiale și acte juridice de culegere a beneficiilor bunului;
c) poate fi exercitat și prin transmiterea bunului în folosința altei persoane.
16. Sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile:
a) bunurile care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public;
11
b) bunuri afectate unui serviciu public sau unei activități care satisface nevoile colectivităţii;
c) bunurile din domeniul public.
17. Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate permite titularului:
a) să facă ceea ce vrea cu bunul său, în limitele prevăzute de lege;
b) să posede, să folosească şi să dispună de bun in plena potestas;
c) să beneficieze de unul singur de cele trei atribute: posesiunea, folosinţa şi dispoziţia.
18. Prin drept de dispoziţie se înţelege:
a) posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunului;
b) prerogativa proprietarului de a dispune liber de bunul său;
c) prerogativa prin care proprietarul se deosebeşte de alţi posesori titulari.
19. Dispoziţia juridică presupune posibilitatea proprietarului:
a) de a dispune de bun după bunul său plac;
b) de a înstrăina dreptul de proprietate;
c) de a constitui drepturi reale derivate în favoarea altor persoane.
20. Înstrăinarea dreptului de dispoziție asupra bunului echivalează cu:
a) pierderea bunului;
b) pierderea dreptului de proprietate;
c) pierderea celorlalte atribute ale dreptului de proprietate.
21. Proprietatea publică aparţine:
a) statului sau unităţilor administrativ-teritoriale;
b) statului;
c) statului și autorităților publice.
22. Proprietarul este lipsit de posibilitatea de a-şi exercita dreptul de proprietate:
a) dacă lipsește posesia;
b) dacă lipsește folosința;
c) dacă lipsește posesia și folosința.
23. În sens obiectiv, dreptul de proprietate desemnează:
a) ansamblul normelor juridice ce reglementează proprietatea în sensul larg al termenului;
b) o instituţie juridică;
c) un drept real subiectiv.
24. Proprietarul, fără să posede bunul:
a) poate să dispună de el;
b) poate să-și păstreze atributele folosinței;
c) nu poate să dispună de el și nici nu poate să-l folosească.

12
 TEMA 5
Întinderea și limitele dreptului de proprietate
Sarcini la domiciliu
I. Întocmiți schema temei (cât se poate de detaliat).
II. Întocmiți un mic vocabular la temă (din cele mai importante noțiuni).
III. Identificați în Codul Civil cel puțin 3 noutăți legislative la temă.
IV. Soluționați speța.
V. Selectați răspunsul corect din testul-grilă.

SPEȚA
La data de 12.10.2016, A a chemat în judecată pe B, cerând încetarea acțiunilor ce-l împiedică în
exercitarea atributelor de proprietate în cadrul raporturilor de vecinătate. Motivele principale ce l-au
determinat pe A să acționeze pe vecinul său în judecată constau în faptul că de fiecare dată cînd
plouă, B, fiind propritarul terenului inferior, instalează la hotarul dintre ei plăci metalice ce stăvilesc
apa și împiedică curgererea ei pe terenul acestuia, fapt ce duce la înmlăștinirea terenului său. De
fiecare dată cînd fructele din copacul său cad pe terenul lui B acesta refuză ză le transmită în
proprietatea lui, cu atât mai mult nu permite accesul pe terenul său pentru a le culege, iar o dată în an
taie rădăcinile copacilor ce părtund pe terenul lui. Toată apa, zăpada curge de pe acoperișul casei sale
pe terenul lui A. Tot timpul când ploaia spală din ograda sa anumite bunuri și le deplasează pe terenul
vecinului B acesta nu-i permite să le caute pe terenul său și să le ia. De câte ori a cerut permisiunea de
a instala conducte de canalizare, de alimentare cu apă și caz prin terenul său acesta a refuzat. Culmea
obrăzniciei acesta și-a arătat-o atunci când acesta i-a cerut lui A să scoată copacii care sunt sădiți la o
distanță mai mică de 2 metri de la gard și a construit o anexă depășind cu 2 metri limita hotarului
dintre ei. Chemat în instanță, B a susținut că cauza tuturor neînțelegerilor este faptul că A a construit
gardul depășind hotarul real cu 2 metri. Acesta a argumentat prin faptul că gardul vechi, construit
încă de bunelul său, se afla la distanța de 4 metri de casa lui, iar acuma se află la o distanță doar de 2
meri. În ce privește interzicerea căutării bunului adus de ape pe terenul său, B a motivat că el singur
are dreptul să caute bunurile și să le restituie proprietarului, fapt cu care A nu a fost de acord
niciodată.
{1} Ce tip de acțiune a depus A împotriva lui B?
{2} Este în drept B să împiedice curgerea firească a apelor pe terenul său?
{3} Cui aparțin fructele căzute pe terenul vecin?
{4} În ce condiții B este obligat să admită accesul vecinului pe terenul său?
{5} În ce caz proprietarul terenului este în drept să taie rădăcinile copacului vecinului?
{6} Cum rebuie să fie construit acoperișul unei construcții ce face obiectul raporturilor de vecinătate?
{7} Este întemeiat refuzul lui B de a permite căutarea bunurilor aduse de pe terenul lui A datorită unor
forțe naturale?
{8} Este în drept B să interzică lui A instalarea prin terenul său a comunicațiilor necesare?
{9} Este întemeiată cerința lui B către A referitoare la scoaterea arborilor ținând cont de motivele
invocate?
{10} Ce este decisiv pentru determinarea hotarului adevărat între vecini?
{11} Care va fi soluția instanței? Argumentați răspunsul.

13
 TEST-GRILĂ
1. Drepturile civile pot fi limitate prin lege organică doar în temeiurile prevăzute de:
a) CEDO
b) Constituție
c) obiceiurile locului
2. Dreptul de proprietate poate fi limitat:
a) de lege
b) prin acordul părților
c) de drepturile unui terț
3. Exercitarea dreptului de proprietate în od excesiv și nerezonabil în scopul prejudicierii altora, se
califică ca:
a) samovolnicie
b) abuz de drept
c) exces de putere
4. În funcție de gradul de toleranță impusă proprietarului vecin, se face distincție între:
a) limite pozitive
b) limite admisibile
c) limite inadmisibile
5. Tolerarea influențelor pe care le exercită asupra bunului vecin gazul, aburul, mirosul, funinginea,
fumul, zgomotul sunt impuse de:
a) obiceiurile locului
b) comoditățile de trai
c) lege
6. Norma ce impune obligația de respect reciproc în raporturile de vecinătate poate fi aplicată:
a) în situații neprevăzute expres
b) în cazul abuzului de drept
c) în cazul sustragerii bunului ce aparține vecinului
7. Participarea proprietarului la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui
hotar deteriorat, constituie:
a) un drept
b) o obligație
c) un interes
8. Dacă la determinarea hotarului posesiunea de fapt nu poate fi determinată, fiecărui teren îi este
anexată:
a) o treime din suprafața disputată
b) o jumătate din suprafața disputată
c) o pătrime din suprafața disputată
9. Influența pe care o exercită asupra bunului vecin gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul,
zgomotul se consideră admisibilă dacă:
a) nu împiedică proprietarul în folosirea bunului
b) încalcă nesemnificativ dreptul acestuia
c) nu daranjează proprietarul vecin
10.Dacă există pericolul real de prăbușire a construcției de pe terenul vecin, proprietarul terenului
poate cere vecinului:
a) despăgubiri
b) garanții reale
c) să ia măsurile necesare pentru prevenirea pericolului

14
15
 TEMA 6
Dobîndirea și încetarea dreptului de proprietate
Sarcini la domiciliu
I. Întocmiți schema temei (cât se poate de detaliat).
II. Întocmiți un mic vocabular la temă (din cele mai importante noțiuni).
III. Identificați în Codul Civil cel puțin 3 noutăți legislative la temă.
IV. Soluționați spețele.
V. Selectați răspunsul corect din testul-grilă.

SPEȚA 1
Mergând pe str. I. Vieru din localitatea Fundul Galbenii, Z observă în mijlocul drumului o motocicletă de
model Jawa, care după împrejurări părea a fi abandonată, pe ea fiind inscripționată fraza „nu mai am
nevoie de tine”. Intrând în posesia acesteia și utilizând-o fără ca cineva să pretindă restituirea ei, după o
lună de zile, de el se apropie Y, prezentându-se drept proprietarul motocicletei, care i-a solicitat să-i
întoarcă posesia asupra acesteia. Z însă a refuzat, după care a depus o cerere în judecată solicitând
recunoașterea dreptului său de proprietate asupra motocicletei, drept dobândit prin ocupațiune, în
temeiul art. 515 CC al RM. Mai mult, Y a renunțat expres la dreptul de proprietate asupra bunului său,
fapt dovedit prin înscrierea pe aceasta a frazei „nu mai am nevoie de tine”. În instanță, Y a explicat că
înscrierea respectivă este adresată prietenei sale care în ziua când Z a găsit motocicleta acesta a lăsat-o
în mijlocul drumului împreuna cu prietena sa, iar când s-a întors peste câteva ore nu a mai găsit-o.
{1} Explicați instituția ocupațiunii?
{2} La ce categorie a modurilor de dobândire a dreptului de proprietate se referă ocupațiunea?
{3} Care sunt regulile renunțării la dreptul de proprietate?
{4} Din împrejurările speței se poate deduce că bunul nu avea proprietar?
{5} Care va fi soluția instanței? Argumentați răspunsul.

Speța 2
Ulterior încheierii contractului de arendă ce are ca obiect terenul agricol cu suprafața de 0,5 ha, H a
construit pe acesta o casă de vacanță ușor demontabilă pentru a locui în intervalul de timp de la plantare
până la recoltarea producției agricole. În jurul acesteia, H a mai plantat 7 pomi fructiferi, fapt cu are G a
fost de acord la încheierea respectivului contract în calitatea sa de arendator. După expirarea perioadei
pentru care a fost încheiat contractul, G a solicitat lui H să demoleze construcția și să ridice materialele
de pe terenul său. De cealaltă parte, H a chemat pe G în judecată, cerând instanței obligarea acestuia la
plata valorii materialelor și a costului muncii, precum și o sumă egală cu creșterea valorii terenului odată
cu plantarea pomilor fructiferi, argumentând că demolarea construcției și ridicarea ei de pe terenul lui H
presupune cheltuieli nejustificate economic și disproporționale valorii bunului. În apărarea sa, G a indicat
la prevederile art. 521 alin. (3) CC al RM, potrivit cărora: „În cazul în care construcţiile sau lucrările sînt
făcute de un terţ, proprietarul terenului are dreptul să le ţină pentru sine sau să oblige terţul să le ridice
pe cheltuială proprie şi să repare prejudiciul cauzat”. Totodată acesta a menționat că nu a avut o
înțelegere inclusă în contract prin care să-i permită plantarea pomilor și i-a permis doar să ridice
construcții și să facă lucrări de suprafață. Mai mult, H a cules fructele produse de pomii respectivi trei ani
la rând, iar în aceste condiții nu poate pretinde și la o sumă de bani pentru plantarea acestora.

16
{1} Argumentați dacă H a încălcat condițiile contractului?
{2} În situația descrisă, H va fi considerat terț de bună-credință sau de rea-credință?
{3} Sunt întemeiate pretențiile lui G?
{4} A avut dreptul H să culeagă fructele produse de pomii plantați pe terenul lui G?
{5} Care va fi soluția instanței? Argumentați răspunsul.
TEST-GRILĂ
1. Obiect al ocupațiunii pot constitui doar bunurile:
a) divizibile
b) imobile
c) mobile
2. Prin accesiune se înțelege:
a) încorporarea unui bun în altul
b) separarea unui bun de altul
c) tot ceea ce produce bunul
3. Materia accesiunii imobiliare este guvernată de principiul general potrivit căruia:
a) accesiunea este tot ceea cu privire la ce proprietarul dobândește drepturi și își asumă obligații
b) pământul este considerat un bun principal, iar lucrurile care se încorporează în el sunt accesorii
c) tot ceea ce se poate uni doar în mod natural se consideră accesiune imobiliară
4. Terenul format prin scăderea temporară a apelor ce îl înconjoară aparține:
a) proprietarului apei
b) proprietarului terenului riveran
c) statului
5. Construcțiile subterane sau de la suprafața terenului se prezumă a fi făcute de:
a) proprietarul materialelor
b) constructor
c) proprietarul terenului
6. Proprietarul de teren care a construit cu rea-credință cu materialele străine este obligat:
a) să înregistreze dreptul de proprietate în registrul bunurilor imobile
b) să plătească valoarea materialelor
c) să repare prejudiciul cauzat
7. În cazul în care construcțiile sunt făcute de un terț, proprietarul terenului:
a) are dreptul de retenție asupra acestora
b) are dreptul să le țină pentru sine
c) are dreptul să oblige terțul să le ridice
8. Dacă păstrează pentru sine construcția făcută de un terț, proprietarul este obligat să plătească
acestuia:
a) doar valoarea materialelor
b) o sumă de bani egală cu creșterea valorii terenului
c) valoarea materialelor și costul muncii
9. Unirea a două bunuri mobile ce aparțin diferitor proprietari se numește:
a) adjoncțiune
b) specificațiune
c) confuziune
10.Se numește specificațiune cazul în care:
a) bunul s-a format prin amestecarea mai multor materii
b) se unesc două bunuri ce aparțin diferitor proprietari
c) o persoană creează un obiect nou cu materie străină

17
 TEMA 7
Modalităţile dreptului de proprietate
Sarcini la domiciliu
I. Întocmiți schema temei (cât se poate de detaliat).
II. Întocmiți un mic vocabular la temă (din cele mai importante noțiuni).
III. Identificați în Codul Civil cel puțin 3 noutăți legislative la temă.
IV. Soluționați spețele.
V. Selectați răspunsul corect din testul-grilă.
Speța 1
Fiind coproprietarul a 1/3 cote-părți din casa de locuit de pe str. Cișmele, com. Peresecina, G a încheiat cu
L un contract de vînzare-cumpărare, cu mențiunea că ultimul va fi titularul dreptului de proprietate
asupra casei până cînd aceasta se va risipi. Peste 3 luni de la cumpărarea casei, L a încheiat un contract de
locațiune cu M pe un termen de 2 ani. După un an de la vânzarea casei de către G, unul dintre
coproprietari – I a aflat că acesta a înstrăinat casa fără acordul lui. Anunțându-l și pe al treilea
coproprietar – H, despre fapta lui G (care a renunțat la ideea de a înainta o acțiune împotriva lui G, fiind
de acord cu înstrăinarea), I a depus singur în instanță o cerere prin care a solicitat anularea contractuluid
e vânzare-cumpărare încheiat între G și L și a contractului de locațiune încheiat ulterior între L și M. În
instanță L s-a opus anulării contractului încheiat cu G, argumentând că nu a cunoscut despre lipsa
acordului sau faptul că ceilalți coproprietari se opun înstrăinării.
{1} Ce formă a coproprietății exercită asupra bunului G, H și I?
{2} Care este modalitatea dreptului de prorpietate pe care o exercită L?
{3} A respectat G regulile cu privire la exercitarea dreptului de dispoziție asupra bunului ce face obiectul
coproprietății?
{4} Sunt întemeiate cerințele lui I, având în vedere că celălalt coproprietar este și el de accord cu
înstrăinarea bunului comun?
{5} La ce fel de nulitate se referă I atunci când a solicitat insanței anularea contractului?
{6} Și-a exercitat I în termen dreptul la acțiune?
{7} Care va fi soluția instanței? Argumentați răspunsul.

Speța 2
Fiind proprietar a 1/3 cote-părți din apartamentul situat pe str. Gh. Asachi, E a cerut acordul celorlalți doi
coproprietari de a încheia contract de locațiune cu P, ce va avea drept obiect cota sa parte din bun.
Ceilalți coproprietari s-au opus. Adresându-se în instanță, E a obținut câștig de cauză, aceasta stabilind
modul de folosire a bunului între coproprietari. Ulteriori încheierii contratului de locațiune cu P și
exercitării de către acesta a folosinței asupra părții stabilite de instanță, ceilalți coproprietari s-au
adresat de mai multe ori la poliție cerând sancționarea lui P pentru diverse încălcări grave a drepturilor
lor. Peste câteva luni, coproprietarii s-au adresat în instanță solicitând excluderea lui E și partajarea între
ei doi a bunului comun, respectiv, desfacerea contractului de locațiune încheiat între E și P.
{1} În cazul coproprietății pe cote-părți poate cere unul dintre coproprietari folosirea unei părți din bun?
{2} Este în drept instanța să stabilească modul de folosire a bunului între coproprietari?
{3} Este întemeiată cerința coproprietarilor de a-l exclude pe E?
{4} Este posibil partajul apartamentului ce face obiectul proprietății comune pe cote-părți?
{5} În cazul admiterii partajării bunului în comun, va înceta dreptul de folosință al lui P asupra
apartamentului?
18
 TEST-GRILĂ
1. Dreptul de proprietate este afectat de modalități atunci când:
a) este exercitat în comun de două sau mai multe persoane
b) este exercitat asupra a două sau mai multe bunuri
c) existența acestuia depinde de anumite evenimente viitoare și nesigure
2. Modalitățile dreptului de proprietate se clasifică în:
a) proprietate anulabilă, absolută și comună
b) proprietate anulabilă, forțată și perpetuă
c) proprietate rezolubilă, anulabilă și comună
3. În cazul proprietății rezolubile, realizarea condiției are drept efect:
a) consolidarea dreptului de proprietate
b) desființarea actului juridic
c) restabilirea situației existente până la încheierea actului juridic
4. Proprietatea comună se deosebește de proprietatea rezolubilă și proprietatea anulabilă prin
faptul că ultimele sunt caracterizate de:
a) situația vremelnică în care acestea se exercită
b) exercitarea în comun a atributelor de posesie, folosință și dispoziție
c) dependența de anumite evenimente viitoare și inevitabile
5. Efectul realizării condiției suspensive constă în:
a) consolidarea dreptului de proprietate
b) desființarea actului juridic
c) nașterea unui drept subiectiv
6. Dreptul de proprietate comună constă în exercitarea atributelor de proprietate de către două sau
mai multe persoane asupra:
a) unui bun
b) a două sau mai multe bunuri
c) o universalitate de bunuri
7. În cazul proprietății comune pe cote-părți este determinată cota-parte din:
a) drept
b) bun
c) drept și bun
8. În cazul proprietății comune pe cote-părți bunul este:
a) fracționat în materialitatea sa
b) nefracționat în materialitatea sa
c) indivizibil
9. Prezumția cu privire la întinderea cotelor-părți în cadrul proprietății pe cote-părți este una:
a) relativă
b) temporară
c) absolută
10.Principiul ce guvernează instituția coproprietății obișnuite și temporare este:
a) nici unul din copărtași nu are un drept exclusiv asupra unei părți determinate din bun
b) fiecare copărtaș are un drept exclusiv numai asupra cotei-părți ideale din drept
c) coproprietarii au un drept exclusiv asupra unei cote-părți din drept și din bun

19
 TEMA 8
Drepturile reale limitate (Dezmembrămintele)
Sarcini la domiciliu
I. Întocmiți schema temei (cât se poate de detaliat).
II. Întocmiți un mic vocabular la temă (din cele mai importante noțiuni).
III. Identificați în Codul Civil cel puțin 3 noutăți legislative la temă.
IV. Soluționați spețele.

Speța 1
La data de 12.10.2011, X încheie un contract cu C prin care s-a constituit dreptul de uzufruct asupra unei
livezi de mere amplasată pe o suprafață de 20 ha. C a primit livada cu titlu gratuit pe o perioadă
nelimitată. După ce acesta a contractat un credit de la bancă în valoare de 700 000 lei și i-a investit în
livadă, prin luna iulie a aceluiași an, de peste hotarele țării revine Y, fiul lui X. Văzând că de livadă se
folosește C, a depus o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat declararea nulității contractului
prin care s-a constituit uzufructul. În instanță s-au prezentat Y, X, C, dar și reprezentantul băncii, care a
solicitat aplicarea sechestrului pe livadă și fructele acesteia, deoarece C este debitorul acesteia, iar
potrivit art. 616 alin. (1) CC al RM: „Creditorii uzufructuarului pot urmări drepturile acestuia sub rezerva
drepturilor nudului proprietar”. Mai mult, în baza dreptului de uzufruct, uzufructuarul are dreptul să
culeagă fructele întocmai ca proprietarul. Prin urmare, C este proprietarul fructelor asupra cărora
creditorul cere aplicarea sechestrului. În ședința de judecată, C s-a opus declarării nulității contractului,
deoarece nu există un asemenea temei, invocând suplimentar faptul că el a achitat toate impozitele și
taxele percepute de stat în legătură cu posedarea și folosirea bunului (livezii).
{1} Poate constitui livada obiect al dreptului de uzufruct?
{2} La ce categorie a nulității se referă Y? Este în drept să o invoce? Care este temeiul de drept în baza
căruia o invocă?
{3} În situația descrisă cine este proprietarul fructelor?
{4} Sunt întemeiate argumentele băncii în vederea urmăririi fructelor produse în timpul uzufructului?
{5} Cui îi revine obligația achitării taxelor și impozitelor pentru obiectul uzufructului?
{6} Care va fi soluția instanței? Argumentați răspunsul.

Speța 2
La data de 14.02.2007, X a încheiat cu H un contract prin care ultimul a dobândit dreptul de superficie
asupra unui teren cu suprafața de 0,7 ha. După ce H a construit o casă cu parcare la subsol, X i-a interzis
să trează cu automobilul pe acest teren, menționând că prin contract acesta are doar dreptul asupra
construcției nu și asupra terenului aferent. Aproximativ după 3 ani de conflicte, H întocmește un
testament prin care dispune transmiterea după moartea sa a construcției fiului său K, deși la moment în
această casă locuiește S în baza contractului de locațiune încheiat pe o perioadă de 7 ani. Aflând despre
testament și având în vedere că H nu a plătit redevența timp de 4 ani, X depune o cerere de chemare în
judecată prin care cere vânzarea superficiei la licitație. Instanța dispune desfășurarea licitației cu strigare
în cadrul căreia X dobândește dreptul de proprietate asupra construcției. Ulterior, X mai depune o
cerere de chemare în judecată prin care solicită anularea testamentului lăsat în favoarea lui K și rezilierea
contractului de locațiune încheiat între H și S.

20
{1} Care este obiectul asupra căruia se poate exercita dreptul de superficie?
{2} Poate superficiarul să construiască în subteranul terenului?
{3} Este în drept să treacă H pe terenul aferent construcției în scopul exploatării acesteia?
{4} Are dreptul superficiarul să transmită construcția prin succesiune?
{5} În ce caz proprietarul terenului poate cere vânzarea construcției la licitație?
{6} Este întemeiată cerința lui X referitoare la anularea testamentului? Dar cea referitoare la rezilierea
contractului de locațiune?
{7} Care va fi soluția instanței?

21
 TEMA 9
Apărarea drepturilor reale
Sarcini la domiciliu
I. Întocmiți schema temei (cât se poate de detaliat).
II. Întocmiți un mic vocabular la temă (din cele mai importante noțiuni).
III. Identificați în Codul Civil cel puțin 3 noutăți legislative la temă.
IV. Soluționați speța.
V. Selectați răspunsul corect din testul-grilă.

Speța
După ce vecinul său a refuzat să contribuie financiar la construcția gardului ce desparte terenurile lor, U a
executat construcția de unul singur din contul său. După câteva luni, U observă că vecinul său H a
acoperit cu câteva covoare toată suprafața gardului construit de el în partea proprietății lui. Cerându-i să
le ia, H refuză, menționând că este și gardul lui, atâta timp cât prin înclinarea lui spre terenul său îi
deranjează folosința în condiții normale a bunului, iar covoarele le-a pus pentru a acoperi aspectul
neîngrijit al acestuia. Acționându-l în judecată pe H, U solicită instanței recunoașterea dreptului de
proprietate asupra gardului și impunerea lui H la dezgolirea acestuia. În ședința de judecată, instanța a
cerut lui U să prezinte dovezi ce ar confirma dreptul său de proprietate asupra gardului.
{1} Ce formă a proprietății commune pe cote-părți atestăm în speță?
{2} Ce tip de acțiune a intentat U împotriva lui H?
{3} Sunt întemeiate argumentele aduse de H întru justificarea acțiunilor sale?
{4} Cine este proprietarul bunului în litigiu ținând cont de situația descrisă în speță?
{5} Poate cere U de la H suportarea în mod egal a cheltuielilor suportate în legătură cu construcția
gardului? Dacă da, atunci care este temeiul legal?
{6} Cine va fi considerat proprietarul gardului în cazul în care acesta avea să fie construit pe terenul lui H?
Dar pe terenul lui U?
{7} Care va fi soluția instanței?

TEST-GRILĂ
1. Mijloacele de apărare a dreptului de proprietate se clasifică în:
a) Tradiționale și netradiționale
b) Specifice și nespecifice
c) Naționale și internaționale
2. Acțiunea în revendicare este un mijloc de apărare a dreptului de proprietate:
a) direct
b) indirect
c) tradițional
3. Acțiunea negatorie este un mijloc de apărare a dreptului de proprietate:
a) direct
b) indirect
c) tradițional

22
4. Prin acțiunea în revendicare, proprietarul este în drept să-și revendice bunurile aflate:
a) în proprietatea altuia
b) în posesia legitimă a altuia
c) în posesia nelegitimă a altuia
5. Acțiunea în revendicare este:
a) o acțiune petitorie
b) o acțune personală
c) o acțiune reală
6. Dreptul proprietarului neposesor de a cere posesorului neproprietar restituirea bunului poate fi
exercitat doar prin:
a) acțiune în reintegrare
b) acțiune în revendicare
c) acțiune negatorie
7. Acțiunea în revendicare poate fi inițiată de către proprietar în scopul
a) recunoașterii dreptului său de proprietate asupra bunului
b) obligarea posesorului nelegitim la restituirea bunului
c) încetarea tulburării posesiei proprietarului
8. Apărarea dreptului de proprietate prin substituirea acțiunii personale cu o acțiune în revendicare
este:
a) admisibilă
b) inadmisibilă
c) recomandabilă
9. Acțiunea în revendicare poate fi înaintată doar de către:
a) posesor
b) detentor precar
c) proprietar
10.Efectele acțiunii în revendicare față de proprietar sunt:
a) redobândirea posesiei asupra bunului aflat în posesia nelegitimă a altuia
b) conservarea dreptului său de proprietate
c) dobândirea dreptului de proprietate asupra fructelor produse de bun pe perioada în care a fost
înlăturat de la exercitarea posesiei asupra sa

23