GRUP SCOLAR AGROMONTAN “ROMEO CONSTANTINESCU”

Prof. DANIELA PODUMNEACA

PROIECT DE LECŢIE

DATA :25/03/2010
CLASA a XI a
PROFESOR: PODUMNEACĂ DANIELA
UNITATE DE INVATARE: Derivate.
TEMA : Teorema lui Rolle
TIPUL LECTIEI : Lecţie de dobândire de cunostinte.
COMPETENTA GENERALA : Insusirea noţiunilor legate de proprietăţile
derivatelor.
COMPETENTE SPECIFICE:
 Sa-si insuseasca noţiunea de derivare;
 sa inteleaga necesitatea existenţei condiţiilor din teoremă;
 sa utilizeze notaţiile adecvate;
 sa utilizeze in exerciţii proprietatile din teoremă;
 sa construiască probleme in care să includă noţiunile invatate;
 sa recunoască proprietatile din teoremă şi consecinţele acestei
teoreme;
 să recunoască prin interpretare geometrică teorema lui Rolle;
 să utilizeze termenul de funcţie Rolle, să cunoască proprietăţile pe
care le are o funcţie Rolle;
 sa rezolve exerciţii care aplică noţiunile învăţate .

DESFĂSURAREA LECŢIEI:
GRUP SCOLAR AGROMONTAN “ROMEO CONSTANTINESCU”
Prof. DANIELA PODUMNEACA

Evenimente din Activităţi ale lecţiei Metode

lecţie care duc la
realizarea
competenţelor

Captarea Profesorul anunţă că se va prezenta o nouă Conversaţia

atenţiei; teoremă utilă în aplicaţii, ca o consecinţă
Organizarea clasei. a teoremei lui Fermat

Intensificarea Se prezintă teorema Rolle : Explicaţia

reţinerii şi a f: [a,b]  R, care îndeplineşte condiţiile: Conversaţia
transferului 1) f continuă pe [a,b] Demonstraţia
2) f derivabilă pe (a,b) Exerciţiul
3) f(a) = f(b)
Atunci  c(a,b) astfel încât f( c) = 0.
Se demonstrează teorema.
Interpretare geometrică:
Fie f: [a,b]  R, conform teoremei Rolle  cel
puţin un punct T care aparţine graficului funcţiei f
în care tangenta este paralelă cu axa absciselor.
Contraexemple:
1. domeniul de definiţie trebuie să fie un
interval:
Exemplu: f: [0,6]-3R, f(x) = 6-x, x[0,3)
x, x(3,6]
f continuă pe [0,3)(3,6]
f derivabilă pe (0,3)(3,6)
f(0)=f(6)=6, dar f(x)0, funcţia fiind constantă şi
diferită pe cele două intervale.
2. Să îndeplinească condiţia f(a)=f(b)
Exemplu: f:[-2,2] R, f(x)= 3x-1
f continua pe [-2,2]
f derivabilă pe (-2,2)
f(-2) f(2) şi f(x)=30  x(-2,2)
3. f trebuie să fie continuă pe [a,b]
Exemplu: f: [0,2] R, f(x)= -3x+1, x[0,1)
2x+3, x(1,2]
f nu este continuă în punctul 1 deoarece f(1-0)=-2
f(1+0)=5; cum f(x)= -3, x[0,1)
2, x(1,2] atunci f(x)0
4. Funcţia trebuie să fie derivabilă pe (a,b)
Exemplu: f: [-1,1] R, f(x)=x, funcţie continuă pe
[-1,1], f(-1) = f(1) =1, dar f nu este derivabilă în 0
pentru că f(x)= -1, x[-1,0)
1, x(0,1]
fs(0)=-1 fd(0)=1.
Observaţie: Orice funcţie care îndeplineşte
proprietăţile 1) şi 2) din teorema lui Rolle se
GRUP SCOLAR AGROMONTAN “ROMEO CONSTANTINESCU”
Prof. DANIELA PODUMNEACA
numeşte funcţie Rolle.
Consecinţe ale teoremei:
1. Fie f o funcţie Rolle şi f(a) = f(b)=0 ( a, b
rădăcini ale lui f), atunci există cel puţin un
punct c(a,b) astfel încât f( c) = 0. ( între
două rădăcini ale funcţiei există cel puţin o
rădăcină a derivatei; c fiind rădăcină a
derivatei)
Exemplu: f: R R, f(x)= (x-1)2(x-3)
Cum f continuă pe [1,3], derivabilă pe (1,3) si
f(1)=f(3)=0, atunci  c(1,3) a.î. f( c) = 0.
f(x)=2(x-1)(x-3)+(x-1)2=(x-1)(3x-7); pentru
x=3/7(1,3) f( 3/7) = 0.
2. Între două zerouri consecutive ale derivatei
există cel mult un zero al funcţiei.
Exemplu: f: [-2,2]R, f(x) = cos x ; f continuă
şi derivabilă conform teoremei Rolle,
f(-2)=f(2)=1, atunci f(x)=-sin x , f(x)=0, în
intervalul (-,) are soluţiile -, 0, .

Evaluarea Aplicaţii: Exerciţiul

performanţei şi 1. Să se studieze aplicabilitatea teoremei lui Munca
asigurarea Rolle pentru funcţiile: independentă
transferului a) f:[0,2] R, f(x)=x-1;
b) f: [-/2,/2]R, f(x)= sin2(x)
c) f:[-1,1]-0 R, f(x)= x-1, x[-1,0)
1-x, x(0,1]
2. Aplică teorema lui Rolle funcţiei
f:[3,5] R, f(x)= (3-x)(5-x)
3. Arată că derivata f a funcţiei f: R R,
f(x)=(x-3)(x+1) are numai zerouri reale.

Tema pentru Lecţia de la pagina 163, Conversaţia

acasă Exerciţiile 1, 2 de la pagina 168.