Intervenție socială

Intervenția socială este acțiunea care urmărește să completeze deficiențele pe care le

prezintă un anumit sistem social. Unele deficiențe care generează un impact negativ asupra
societății menționate.

Prin urmare, intervenția socială se referă la setul de politici și sarcini care, din sectoarele public sau
privat, sunt axate pe acoperirea anumitor deficiențe pe care le poate prezenta un anumit sistem social
care nu își îndeplinește obiectivele.

Cu alte cuvinte, încearcă să rezolve situații în care societatea, din anumite motive, prezintă probleme
care sunt motivate de sistemul social actual și care generează o situație negativă, sau excludere socială,
în populație.

Caracteristicile intervenției sociale

Atunci când un sistem social are deficiențe care îl fac incomplet, acesta este completat de intervenția
socială. Dintre caracteristicile intervenției menționate, trebuie evidențiate următoarele:

•Se întocmește un plan de acțiune.

•Se urmărește planul, realizând intervenția într-un mod formal.

•Ar trebui realizat într-un mod organizat, urmând strategia.

•Este abordat din perspective diferite.

•Scopul său este de a corecta o problemă legată de nevoile sociale, drepturile sociale.

•Scopul său este îmbunătățirea bunăstării și a dezvoltării incluzive.

•Această intervenție urmărește să corecteze eșecurile pieței.

•Aceste eșecuri de piață, chiar dorind să fie corectate, pot duce la eșecuri de stat.
 Cauzele intervenției sociale

Printre cauzele care contemplă intervenția socială, cea mai importantă este aceea că sistemul
social care contemplă teritoriul are deficiențe care îl împiedică să își îndeplinească obiectivele.

Cu toate acestea, pe lângă aceasta, trebuie evidențiate următoarele:

•Deficitul sistemului social.

•Excluderea socială.

•Lipsa și lipsa de oportunități.

•Redistribuirea deficitară a capitalului și inegalitatea economică ridicată.

•Sărăcia și malnutriția.

•Conflictele politice, care duc la războaie.

•Corupția și economia informală, care cântărește asupra dezvoltării.

Consecințele intervenției sociale

În același mod, intervenția socială prezintă, atunci când este practicată, o serie de consecințe care sunt
motivate de dorința de a corecta situația de plecare.

Dintre acestea, se remarcă următoarele:

•Îmbunătățirea distribuției capitalului.

•Reducerea excluziunii sociale.

•Reducerea inegalităților economice.

•Libertatea de alegere și oportunități.

•Reducerea corupției.
 •Reducerea malnutriției și eradicarea sărăciei.

•Acces mai mare la servicii minime.

Importanța intervenției sociale

După cum putem vedea, intervenția socială este o sarcină foarte importantă în domeniul
managementului public, deoarece încearcă să corecteze deficiențele pe care le prezintă un astfel de
management, cu acțiuni axate pe rezolvarea problemei menționate. Și este faptul că această sarcină care
se desfășoară are o relevanță specială, deoarece urmărește să promoveze libertatea și egalitatea de
șanse, căutând dezvoltarea, maximizarea profitului, precum și dezvoltarea incluzivă și bunăstarea
generală a unui teritoriu.

Din acest motiv, este important să fim conștienți de aceste deficiențe, căutând să le corectăm cu politici
publice și acele sarcini pe care le contemplă aceste planuri strategice. Ei bine, în același mod în care
eșecurile pieței pot provoca aceste deficiențe, eșecurile statului sau ceea ce ar putea fi considerat un
eșec de către guvern în strategia sa, ar putea agrava punctul de plecare. Producând ceea ce este
cunoscut în economie sub denumirea de „efect cobra”.

Domenii abordate prin intervenția socială

Când se intervine economia, prin intervenție socială, pentru a corecta o anumită situație, trebuie să știm
că abordăm problema de obicei din cinci perspective diferite:

•Subiectul: Cine suferă problema.

•Mediul: Terenul în care se dezvoltă subiectul, care nu oferă oportunități.

•Organizarea serviciului: Cum se dezvoltă acțiunea socială care își îndeplinește scopul și, prin
urmare, este incompletă.

•Comunitatea socială: Comunitatea în ansamblu, precum și situația lor.

•Cadrul politic și cadrul instituțional: Politicile aplicate de guvern, care urmăresc o serie de
obiective.
 Exemplu de intervenție socială

Un exemplu clar de intervenție socială, pe lângă cei expuși la sănătate și educație, ar fi cel al unui
teritoriu care nu poate garanta venitul minim al unei populații, generând în aceasta malnutriție și o
situație de sărăcie.

Pentru aceasta, statul generează politici care urmăresc să corecteze această situație, oferind acestei
populații ajutor și hrană, pentru a eradica această situație și a corecta această deficiență socială.

Pe margine și, așa cum am avertizat, trebuie să spunem că această intervenție socială nu garantează că
problema va fi rezolvată, dar de obicei se concentrează pe rezolvarea problemei menționate