Sa intelegem faptul că virușii la nivelul lor cel mai primar locuiesc într-o lume moleculară,

subcelulară, pe care o manipulează și cu care interacționează, pentru a produce toate fenomenele de

ordin superior asociate cu infecția și boala cu virus.
În al doilea rând, virușii operează într-o lume exponențială, în timp ce gazda operează într-o lume
liniară și că o mare parte din înțelegerea și gestionarea virușilor depinde de reconcilierea acestor
diferențe matematice fundamentale dintre virus și gazdă.
Studiile se concentrează în mare măsură pe propagarea virusului și metodele de detectare,
cu ,,excursii, minore în sondaj, gestionarea eșantionării și informații de bază despre mulți viruși
găsiți la albine.

Romeo Jivoiu

Când acarianul parazit Varroa a sărit specii de la est la vest, milioane de colonii de albine infestate
au murit.
Cauza a acestui colaps este că acarienii oferă O NOUA CALE DE TRANSMITERE, acționând ca
un vector, pentru anumiți viruși ai albinelor.
Echilibrul de coexistență între acarien, virus și albină la albina de est, s-a pierdut la gazda de vest a
albinelor, nu doar din cauza noii căi de transmitere,
ci și din cauza faptului că populațiile de acarieni din coloniile de albine de vest AU DEPASIT UN
PRAG EPIDEMIC CRIRIC.
Un grup de viruși ai albinelor melifere, care apar în mod normal la niveluri scăzute, non-epidemice,
au devenit epidemice acum că a apărut O NOUA CALE DE TRANSMITERE.
Virușii, care anterior s-au răspândit relativ lent și au cauzat mortalitatea coloniilor extrem de rar,
acum se consideră că sunt responsabili pentru moartea la nivel mondial a milioane de colonii de
albine infestate cu acarieni.
Activitățile de hrănire ale acarienului Varroa oferă o nouă cale de transmitere a unor viruși ai
albinelor, găsițI anterior doar sub formă inaparentă.
Toate albinele infectate sunt REZERVOARE DE VIRUS viabil până când mor.
In coloniile infestate cu acarieni este doar o chestiune de timp până când un acarien întâlnește o
albină care prezintă o infecție spontană.
Un ciclu de transmitere începe atunci când acarienul transportă virusul prin colonie.
Atunci când este transmisă prin Varroa la pupe, mortalitatea pupală crește și longevitatea adultă
ulterioară este redusă.
Nu există dovezi că longevitatea adultului este afectată dacă albinele se infectează după stadiul de
pupă.
Acarienii poartă viruși doar după ce sunt atașați de o albină infectată.
Când un acarian foretic fără viruși trece de la o albină adultă neinfectată la o albină adultă infectată,
va începe să transporte virusul.
Când acarienii purtători de virus se mută de la o albină adultă infectată la o albină adultă
neinfectată, ei transmit virusul la noua lor gazdă.
Suntem capabili să prezicem, pentru diferite anotimpuri, încărcătura de acarieni la care apare o
epidemie virală într-o colonie de albine și să luăm în considerare rezultatul acestor epidemii. Astfel
de predicții oferă o perspectivă practică asupra momentului în care ar trebui aplicate diferite
TRATAMENTE pentru a reduce populațiile de acarieni.

Vasile Ofileanu

Lumea virusurilor este o lume cu totul excepțională, deoarece se găsește la granița dintre mediul
mineral (inert) și lumea vie.
Viața acestora depinde implicit de celula parazitată.
Extracelular, entitatea virală (virionul), din punct de vedere metabolic este inertă.
Neavând un înveliș extern (acea capsidă) care să conțină acid muramic (sau compuși ai acestuia), ca
majoritatea microorganismelor celulare, nu răspunde în nici-un fel la antibiotice, sunt imune .
Extracelular, în special la plantele ale căror organe se usucă, virusurile cristalizează exact ca în
lumea minerală (virusul cancerului de leziune) iar în intracelular unde se comportă ca un parazit
obligatoriu sunt capabile să se reproducă numai sub controlul propriului lui genom dar folosind
aparatul de sinteză a a celulei infectate.
Replicarea lor, în fazele inițiale este aproape în progresie exponențială. Tocmai din aceste motive
morfofuncționale marele virusolog Lwoff emite aforismul ” Virusurile sunt denumite virusuri
fiindcă virusurile sunt virusuri.”

Romeo Jivoiu

,,Virușii au evoluat pentru a reorganiza, coordona, manipula și modifica structurile și procesele

celulare în beneficiul lor pentru a se replica, evolua și perpetua.
Virușii au dezvoltat mașinile enzimatice necesare pentru a reorganiza structurile celulare pentru a se
reproduce și a perpetua propriul lor fel.
Multe studii (Villarreal 2004, Lindell et al . 2005, Sullivan et al .. 2005, Suttle 2005) sugerează că
virușii sunt stăpânii evoluției și inovației în rețeaua vieții.
Sunt cele mai simple organisme cu capacitatea de a folosi cea mai scăzută energie pentru a conserva
viața și diversitatea acesteia."

Virușii par a fi elementul ireprimabil al situatiei.

Dacă nu schimbați cursul virușilor va fi din ce în ce mai devastatoar. Purtati de varroa, dar si de
albine, ei înșiși reușesc să ocolească strategiile defensive al albinelor.
Pare aproape paradoxal câ o albină bine hrănita cu polen are o viață lungă si un sistem imunitar bun,
dar că în același timp, dacă sunt infectate cu viruși, le oferiti acestora un teren mai bun pentru
reproducere.
Aceasta înseamnă că albinele infestate cu varoa sunt bombe cu ceas – care trebuie să fie numeric cât
mai puţin posibil.
Pentru arsenalul din prezent disponibil apicultorului, acesta prezență virală pe care varroa o poate
trage (pentru înmulțire și transmitere) trebuie să fie cea mai mica posibil .
Acest lucru se poate face cu practici adecvate pe care din păcate încă prea puțini le folosesc..
Când luăm în considerare complexul Varroa + Virus se înțelege cu mare ușurință cat de devastator
este acest tandem si cum pt încărcăturile virale prezente, combinate cu prezența nosemei, trebuie sa
gestioneaze stupii în așa fel încât să acorde varrozei atentie pe toata perioada anului,diminuandu-i
dezvoltarea decât ceea care a fost facuta până acum. Da, pentru că albinele parazitizate de varroa
sunt fabrici de virus, cu atât mai mult când familia este sănătoasă sau are polen - și datorita acestui
fapt se plătește factura la sfârșitul sezonului.
Scaderea prezenței varroa se poate obține și cu tratamente de primavara, crescand cu siguranta si
costuri imediate de exploatare, dar profitabile si beneficiare cu siguranță și din punct de vedere al
productivității de întreţinere a capitalului.

“Cauta acolo unde nu cauta nimeni. Acolo este raspunsul,,

CONTROL-VIROZE

Virușii persistă în colonii normale, sănătoase, doar pentru a exploda în perioadele de stres.
Mulți viruși sunt dăunători doar atunci când sunt combinați cu un alt factor de stres precum Varroa
sau Nosema.
Gestionarea activă, integrată a Varroa și a altor factori de stres este esențială pentru a minimiza
titrurile de virus. .
Inspectați-vă în mod obișnuit coloniile pentru posibile boli.
Aveți o cunoaștere aprofundată a simptomelor și identificați când coloniile se formează lent sau au
modele sporadice de puiet, ceea ce indică faptul că puietul a fost scos și îndepărtat.
Dacă bănuiți că aveți o boală, luați o probă și trimiteți-o pentru a fi identificata .
Capacelele celulelor perforate indică faptul ca albinele adulte au detectat o boală a puietului (rețineți
albina adultă infectată cu DWV).
Alte căi viitoare de control includ reproducerea tulpinilor de albine igienice care detectează bolile
puietului și îndepărtează indivizii infectați din colonii sau reproducerea rezistenței la infestarea cu
Varroa.
Rezistența specifică la viruși nu este încă luată în considerare în majoritatea programelor de
reproducere.
Există dovezi ale rezistenței virale specifice la albinele melifere și au existat cel puțin unele
încercări de a crește rezistența la viroze