Ştiinţe şi didactica domeniului ştiinţe

(învăţământ preşcolar şi primar)

Obiective operationale:

• O1 – să recunoască marul si para din mai multe fructe după caracteristicile lor privind:
aspectul general, structura, mărimea, culoarea, forma;

• O2 – să denumească şi să descrie părţile componente ale celor două fructe;

• O3 – să sesizeze şi să exerseze posibilităţile sale de cunoaştere prin: văz, pipăit, miros,

gust;

• O4 – să enumere câteva reguli de igienă legate de utilizarea în alimentaţie a celor două

fructe;

• O5 – să-şi îmbogăţească şi activizeze vocabularul cu cuvintele: seminţe, cotor, neted,

lucios, zemos.

Eseu

Intelectul infantil se caracterizeazä printr-o deosebită receptivitate. Copilul poate reţine cu

multă uşurinţă o serie de date, numere, etc. Însă învăţătorul este chemat să dirijeze procesul
măsurării, să urmărească procesul de trecere de la o memorare predominant mecanică la una
logică-intenţională. Copilul oboseşte uşor. Este bine ca perioadele care solicită atenţia să alterneze
cu activitate de înviorare şi, în aceste sens, jocurile didactice introduse în lecţie pot răspunde
acestui scop.
Jocul didactic prezintă ca notă definitorie îmbinarea armonioasă a elementului instructiv cu
elementul distractiv, asigurând o unitate deplină între sarcina didactică şi acţiunea de joc.
Această îmbinare a elementului instructiv-educativ cu cel distractiv face ca, pe parcursul
desfăşurării sale, elevii să trăiască stări afective complexe care declanşează, stimulează, intensifică
participarea la activitate, cresc eficienţa acesteia şi contribuie la dezvoltarea diferitelor
componente ale personalităţii celor antrenaţi în joc.
Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiective educaţionale variate şi
complexe. Prin jocul didactic se precizează, se consolidează, se sintetizează, se evaluează şi se
îmbogăţesc cunoştinţele copiilor, acestea sunt valorificate în contexte noi, inedite.
Spre deosebire de alte tipuri de jocuri, jocul didactic are o structură aparte. Elementele
componente ale acestuia sunt:
 scopul jocului
conţinutul jocului
sarcina didactică
regulile jocului
elementele de joc

Sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi participanţii la joc şi reglementează conduita şi

acţiunile acestora, în funcţie de structura particulară a jocului didactic.

Regulile jocului trebuie să fie simple, uşor de reţinut prin formulare şi posibil de respectat.

Elementele de joc includ căile, mijloacele folosite pentru a da o coloratură plăcută,

atractivă, distractivă activităţii.

Conceperea lor depinde în mare măsură de ingeniozitatea cadrului didactic. Literatura de

specialitate oferă o serie de sugestii în acest sens: folosirea unor elemente surpriză, de aşteptare,
întrecere individuală sau pe echipe, mişcarea, ghicirea, recompensarea rezultatelor bune,
penalizarea greşelilor comise ş.a.
Jocul didactic presupune mai multe momente, care, respectate cu stricteţe, dau nota de
rigurozitate unui eveniment de învăţare ce poate apărea ca lejer. Aceste etape sunt:
- Introducerea în joc;
- Anunţarea titlului şi scopului;
- Prezentarea materialului;
- Explicarea şi demonstrarea regulilor jocului;
- Fixarea regulilor;
- Executarea jocului de către elevi;
- Complicarea jocului;
- Încheierea jocului şi evaluarea lui.
Metodele de stimulare a creativităţii elevilor sunt variate. Aplicate metodic, ele îşi vor
demonstra foarte repede eficienţa. Menţionăm:
- Brainstormingul;
- 6-3-5;
- Explozia stelară;
- Pălăriile gânditoare;
- Asocierea liberă a ideilor;
- Studiul de caz
- Philips 6
Clasa a III-a
• Tema: Apa, aerul, solul

Jocul didactic “Cuvântul interzis “

Scop – activizarea vocabularului pasiv

Sarcină didactică – să se folosească în enunţuri proprii cuvinte şi expresii noi

Regula jocului este înlocuirea cu sinomine a unui cuvânt interzis.

Desfăşurarea jocului: clasa de elevi se împarte în două grupe. De la început li se anunţă

cuvântul interzis. Se vor formula întrebări şi răspunsuri fără a se folosi acel cuvânt. Una din grupe
va formula întrebări, iar celalaltă va găsi răspunsurile potrivite.

Exemplu : cuvântul interzis “apa“

Care este cel mai folosit lichid pentru băut?/ Cel din care se formează fulgii de zăpadă prin
solidificare.

În ce se transformă un cub de gheaţă la căldură?/ Într-un lichid incolor, inodor, insipid.

Ce sunt mările?/ Întinderi de albastru

Complicarea jocului poate consta în ordonarea întrebărilor ca pentru un plan al unei compuneri,
iar răspunsurile, ca propoziţii de sprijin.

• Tema: Fenomene ale naturii

 Jocul didactic “Adaugä cuvinte potrivite”

Are ca procedeu de eficientizare metoda de lucru interactiva “brainstorming“ sau “asaltul de

idei”.

Scopul jocului este acela de a se exersa cunoştinţele achiţionate în timpul orelor sau aflate din
surse proprii.

Sarcina didactică este aceea ca fiecare elev să-şi formeze o opinie pe care să o expună.

Regula presupune adăugarea de cuvinte care se potrivesc temei.

Desfăşurarea jocului constă în aducerea în discuţie a unei teme de către învăţător, iar copiii să
o “îmbrace“ cu ceea ce ştiu. Se desfăşoară în perechi sau cel mai bine, în grup mic. Câştigă grupul
care a adăugat cele mai multe cuvinte potrivite.

Exemplu:

....................... ...........................
Ploaie Ninsoare
........................ .......................... ...................

.......................

Fenomene ale naturii Vânt

Tunet

................................ ..............................
Fenomene aleFulger
naturii
................................ ..............................

................................ .................................. ..............................

..................................
Organizator grafic