A3 Ciutea Bianca Seminar8

Temă seminar 8, săptămâna 6 aprilie – 12 aprilie 2020
Disciplina: Drept constituțional și instituții politice

Tema: Drepturi, libertăți și îndatoriri fundamentale
Facultatea de Drept, An I, 2020
Temă seminar 8
Drepturi, libertăți și îndatoriri fundamentale
1. Dreptul la viață
Reglementare în Constituție Articolul 22

Reglementare în acte juridice internaționale Articol 2 din CvEDO, art. 6 din Pactul internațional privind drepturile
civile și politice
Conținut Dreptul la viață este garantat. Pedeapsa cu moartea este interzisă.
Problema pedepsei capitale Pedeapsa capitală este interzisă, conform art. 22 alin. (3) din
Constituție. Soluția se regăsește și în Protocolul adițional 6 la
CvEDO, completat de Protocolul adițional 13.
Pe plan mondial, recunoașterea dreptului la viață nu echivalează cu
abolirea pedepsei capitale.
State care o aplică = SUA
Problema avortului Nu există un „drept la avort”; avortul este sancționat de dispozițiile
Codului penal, atît în Romania cît și în celelate state. Liberalizarea sau
„legalizarea avortului” constă de fapt într-o reformulare a articolului
din legea penală care incriminează această faptă. Întreruperea cursului
sarcinii este în continuare pedepsită, însă doar dacă a fost făcută după
un anumit termen , în afara unei clinici de specialitate sau de către
altcineva decît un medic de specialitate.
State care o aplică = Unele state europene interzic avortul aproape în
toate cazurile, cu excepția celor justificate din punct de vedere
medical.
În Germania, clauza de nepedpsire este condiționată suplimentgar de
parcurgerea unei proceduri de consiliere.
1
Problema eutanasiei Legea penală nu pedepsește sinucigașul (mai exact pe autorul unei
tentative nereușite de sinucidere), însă pedepsește pe cel care
determină sau înlesnește sinuciderea.
“Eutanasia pasivă” sau sinuciderea asistat intră sub incidența legii
penale. Mult mai grav va fi pedepsită “euthanasia activă”, uciderea
unei persoane, bolnav incurabil, la cererea acestuia, ori mai ales, în
absența unui consimțămînt expres, pe baza convingerii că a-i pune
capăt suferințelor constituie dorința sa nemărturisită.
Problema reprimării unor tulburări grave Violența din partea autorităților este admisă dacă este necesară pentru
a apăra o persoană contra violenței ilegale, pentru a efectua o
arestare legală sau pentru a împiedica evadarea unei persoane
legal deținute.
Măsura adoptată – proporțională cu pericolul combătut/preîntâmpinat
Problema disciplinei militare în timpul unui conflict armat A cere unui cetățean să-și pună în pericol sau să-și sacrifice viața
trebuie să fie o măsură ultimă, adoptată doar în caz de extremă
necesitate. Justificarea constituțională a unei asemenea obligații se
găsește în textele art. 54 (fidelitatea față de țară) și 55 ( obligația de
apărare a țării) din legea noastră fundamentală.
2
2. Dreptul la integritate fizică și psihică
Reglementare în Constituție Articolul 22 din Constituție

Reglementare în acte juridice internaționale Art. 7 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice
Art. 3 din CvEDO
Convenția ONU împotriva torturii
Conținut Dreptul la integritate fizică și psihică este garantat.
Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de
tratament inuman sau degradant.
Definirea torturii Convenția europeană a drepturilor omului, precum și Convenția ONU
împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente cu cruzime,
inumane sau degradante definesc tortura ca fiind orice act “prin care
se provoacă unei persoane, o durere sau suferință puternice de natură
fizică sau psihică, în special în scopul de a obține, de la această
persoană sau de la o persoană terță, informații sau mărturisiri, de a o
pedepsi pentru un act pe care această persoană sau o terță persoană l-a
comis sau este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau a face
presiune asupra terței persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o
formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci cînd o asemenea durere
sau suferință sunt provocate de un agent al autorității publice sau orice
altă persoană care acționează cu titlu oficial, sau la instigarea sau cu
consimțămîntul expres sau tacit al unor asemenea persoane”.
Interdicția torturii, evoluție istorică O decizie mai recentă a CEDO a dat efect (Othamn contra Marii
Britanii) indirect interdicției torturii, prin raportare la dreptul unui
proces echitabil (art. 6 CvEDO). Curtea a considerat că expulzarea și
depirtarea în Iordania a lui Othman (Abu Qatada), cetățean iordanian
suspect de terorism, l-ar expune pe acesta uni risc real de a fi judecat
3
într-un proces în care unele probe ar fi obținute prin torturarea unor

terțe persoane, deși el însuși nu risca să fie supus torturii.
Jurisprudența europeană Cauza Soering c. Marii Britanii
Cauza Othman c. Marii Britanii
4
3. Libertatea individuală

Reglementare în acte juridice internaționale
Conținut (1) Libertatea individuală si siguranta persoanei sunt inviolabile. (2) Perchezitionarea,
retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura
prevăzute de lege.
Măsuri de restrângere a libertății – reținere, Perchezițiile – pot fi corporale, domiciliare, informatice sau a unui vehicul
arestare, precheziție Se reglementează prin lege condițiile și procedurile de desfășurare a acestora.
Reținerea – nu poate depăși 24 de ore.

Se dispune în următoarele cazuri: (1) există probe/indicii privind săvârșirea unei fapte
penale, (2) persoana refuză să se legitimeze sau să prezinte un act de identitate, (3) în
cazul străinilor/apatrizilor dacă a expirat termenul prevăzut în viza de intrare sau
autorizația de ședere pe teritoriul țării noastre (măsură premergătoare expulzării).
La expirarea termenului pentru care s-a dispus reținerea, persoana trebuie pusă în
libertate. Excepție: a fost emis un mandat de arestare preventivă
Arestare -
Durata și motivele arestării preventive. Regimul In cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de
aplicării acestei măsuri zile si se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăsească
un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.
În faza de judecată, instanța este obligată să verifice periodic, și nu mai tîrziu de 60 de
zile, șegalitatea și temeinicia arestării preventive și să dispună, de îndată, punerea în
libertate a inculpatului , dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au
încetat sau dacă instanța constată că nu mai există temei care să justifice menținerea
5
stării de libertate.
Motivele reținerii sau ale arestării trebuie comunicate de îndată celui contra căruia se ia
această măsură.
Prezumția de nevinovăție Până la râmânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este
considerată nevinovată.
Principiul nullum crimen, nulla poena sine lege
Conexiuni cu alte drepturi fundamentale
6
4. Respectarea vieții intime, familiale și private
Reglementare în acte juridice internaționale CEDO
Conținut Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată.
Respectul familiei. Rolul și funcțiile sociale ale familiei Respectul familiei și al vieții intime și private este indisolubil legat de demnitatea
ființei umane. Îndomeniile menționate, statul poate și trebuie să intervină numai în
măsura în care problemele apărute la acest nivel nu pot fi soluționate în cadrul
“celulei de bază a societății”.
Dreptul la propria imagine Valabil mai ales în cazul personalităților publice: demnitari, politicieni, actori,
vedere sau sportivi.
Gradul de protecție al acestor categorii de persoane față de curiozitatea mass-media
este mai scăzut decât în cazul omului de rând. Totuși, nu orice ingerință este
justificată.
O încălcare a acestui drept fundamental se produce când susținerile, dezvăluirile se
produc din inițiativa sau responsabilitatea unei autorități: anumite persoane sunt
urmărite sau supravegheate ilegal/ un organ de anchetă lasă să se scurgă anumite
informații.
Drepturi cu care acest drept poate intra în coliziune Dreptul la propria imagine, Dreptul la informație al individului, Libertatea de a
dispune de sine însuși
Relevanța acestui drept în privința orientării sexuale Dreptul la viața intimă are relevanță și în privința raporturilor fomosexuale.
Tradițiile culturale și religioase ale majorității poparelor lumii au fost și sunt ostile
7
homosexualității.
Libertatea de a dispune de sine însuși Persoana fizică are dreptul de a dispune de ea însăși dacă nu încalcă drepturile și
libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
Nu semnifică libertatea unei persoane de a dispune de propriul corp, după cum

crede – e.g. pentru a vinde părți ale corpului sau organe, relații sexuale incestuoase,
vânzarea sau închirierea propriei persoane.
Implică interdicția de a face experimente sau prelevări de țesuturi sau organe fără
consimțământul celui afectat.
8
5. Libertatea conștiinței
Reglementare în acte juridice Art. 8 din Declarația franceză a Drepturilor Omului și Cetățeanului.
internaționale
Conținut (1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite
sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă
religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de
respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii.
(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire
religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin
înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate.
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor
minori a căror răspundere le revine.
Apariția și evoluția libertății conștiinței Legată strîns de procesul formării statului modern. Contextul: Reforma din secolul al XVI-lea
Regimul cultelor A fost guvernat de prevederile Decretului 177 din 4 august 1948 – cultele religioase aveau
personalitate juridică, bugete proprii, supuse controlului Ministerului Culturii și Cultelor; puteau
primi subvenții din partea statului. Cei având funcții în interiorul cultelor (șefii, mitropoliții,
episcopii, ș.a.) erau recunoscuți doar în baza aprobării șefului statului.
Reforma: Legea nr. 489/28 decembrie 2006 privind libertatea religioasă și regimul cultelor
Educarea copiilor minori. Religia în Legea fundamentală a stabilit că părinții sau tutorii au dreptul de a a sigura, potrivit propriilor
școli convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine [art. 29 alin. (6)].
9
Obiectorii de conștiință Sunt persoanele care din considerente morale sau religioase refuză să îndeplinească serviciul militar
sau refuză să atingă armele.
Conform art. 42 din Constituție, nu constituie muncă forțată activităţile pentru îndeplinirea
îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive
religioase sau de conştiinţă,
Existența obiectorilor de conștiință nu este de natură să pună în pericol apărarea țării pe timp de
pace. Admiterea lor este de natură să mărească coeziunea politică și socială a statului. Totuși, pe
timp de război, obiecțiile de conștiință nu justifică sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor privind
apărarea.
10
6. Libertatea de exprimare
Reglementare în acte juridice internaționale Amendamentul I al Constituței americane
Conținut Privește exprimarea gîndurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel,
prin viu grai sau prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace d ecomunicare în
public.
Rolul libertății de exprimare în democrația Permite dezbaterea liberă, deschisă a problemelor care prezintă importanță în viața comunității
parlamentară
Interdicția cenzurii Vizează imposibilitatea constituirii unor autorități ale statului avînd competențe în domeniul
examinării conformității publicațiilor cu legea, bunele moravuri și ordinea publică.
Interdicția suprimării publicațiilor Nicio publicație nu poate fi suprimată.
Dacă printr-un articol sunt lezate drepturile altor persoane, soluția este recurgerea la e.g.
răspunderea civilă și acordarea de despăgubiri.
Libertatea cuvântului nu înseamnă garanția contra riscurilor economice ale activității

publicistice.
Constituția nu interzice suspendarea publicațiilor – totuși se impune precauție în adoptarea unei
astfel de măsuri.
Dispozițiile art. 141 din Codul penal prevăd că nu se pot aplica pedepsele complementare
constând în dizolvarea sau suspendarea activității pentru persoanele juridice care își desfășoară
activitatea în domeniul presei.
11
Limite ale acestui drept Limite privind drepturile și libertățile altora: demnitatea onoarea, viața particulară a persoanei și
dreptul la propria imagine.
Limite ce vizează valori de interes general, a căror protecție este rezervată prin Constituție legii.
7. Dreptul de asociere
Reglementare în Constituție Articolul 40 alin. (1) din Constituție
Reglementare în acte juridice internaționale Articolul 11 din CvEDO – orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și
la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu alții sindicate și de a se afilia la
sindicate pentru apărarea intereselor sale.
Conținut (1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte
forme de asociere.
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează
împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a
integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii
poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari
publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.
Rolul și funcțiile libertății de asociere Corolar al liberalismului și al democrației parlamentare
Legea partidelor politice. Persoane cărora Judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistraților, membrii activi ai
12
le este interzisă sau le poate fi interzisă armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari puplici stabilite prin lege organică.
asocierea în partide politice
Interdicția asociațiilor cu caracter secret Orice asociație contrară legii, bunelor moravuri poate fi desființată (* partidele politice pot
fi desființate doar prin decizia CCR prin care se constată neconstituționalitatea lor, în
temeiul art. 146 lit. k) din Constituție, coroborat cu art. 40) – sarcina probei revine
autorităților, să dovedească faptul că scopul sau acțiunile asociației sunt ilicite. Având în
vedere dificultatea de a proba în cazul asociațiilor secrete, prin Constituție ele sunt
interzise.
13
8. Dreptul de proprietate
Reglementarea în Constituție
Conținut
Rolul și funcțiile dreptului de proprietate
Proprietatea asupra terenurilor Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor
numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte
tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile
prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală.
Legea la care se face trimitere – Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi și de persoanele
juridice străine
Domeniu de aplicare al legii: acte juridice între vii și moștenirea testamentară (cazul de
moștenire legală este acoperit de prevederea constituțională anterior redată)
 Cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în
România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat
membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleaşi condiţii cu cele
prevăzute de lege pentru cetăţenii români şi pentru persoanele juridice române” –
art. 3
 Cetăţeanul unui stat membru nerezident în România, apatridul nerezident în România cu
domiciliul într-un stat membru, precum şi persoana juridică nerezidentă, constituită în
conformitate cu legislaţia unui stat membru, pot dobândi dreptul de proprietate asupra
terenurilor pentru reşedinţe secundare, respectiv sedii secundare, la împlinirea unui
14
termen de 5 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană. – art. 4
Termenul de 5 ani s-a calculat de la data de 1 ianuarie 2007, deci este un termen care a
expirat la 1 ianuarie 2012.
 Cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în
România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat
membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi
terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la
Uniunea Europeană. – art. 5
Termenul de 7 ani s-a calculat de la data de 1 ianuarie 2007, deci este un termen care a
expirat la 1 ianuarie 2014.
 Cetățenii statelor terțe, apatrizii și persoanele juridice aparținând statelor terțe nu pot
dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor din România (REGULA)
Cetățenii statelor terțe, apatrizii și persoanele juridice aparținând statelor terțe pot dobândi
dreptul de proprietate asupra terenurilor, în condițiile prevăzute în tratatele internaționale, pe
bază de reciprocitate. (EXCEPȚIA)
Este vorba despre cei care nu aparțin/nu au cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene.
Exproprierea și naționalizarea
15
Interdicția confiscării averii dobândite licit
Dreptul la moștenire Art. 46 din Constituție prevede doar garantarea acestui drept – avem în vedere prevederile
Codului civil
Moștenirea presupune transmiterea patrimoniului unei persoane decedate către una sau mai
multe persoane în ființă.
Garanția moștenirii implică dreptul individului de a dispune de bunurile sale pentru cauză de
moarte (prin legate) + dreptul succesorilor de a culege moștenirea defunctului.
Garanția trebuie privită prin prisma principiului egalității în drepturi – legiuitorul poate
stabili anumite distincții între categoriile de moștenitori, dar nu poate opera discriminări pe
criterii prohibite, cf. art. din Constituție.
Garanția moștenirii nu interzice colectarea de taxe de succesiune
16
9. Accesul la justiție
Reglementare în Constituție Articolul 21, Articolul 52, Articolul 146 lit. d)
Reglementare în acte juridice internaționale
Rolul și funcțiile liberului acces la justiție Liberul acces la justiție constituie cea mai importantă garanție a respectării drepturilor
subiective. Accesul la justiție reprezintă și o garanție a respectării drepturilor și libertăților
fundamentale.
Acest drept operează în privința tuturor încălcărilor unor drepturi subiective, deci și împotriva
unor persoane fizice sau a unor persoane juridice de drept privat.
Dreptul la un proces echitabil Interpretat prin prisma art. 6 din CvEDO: Orice persoană are dreptul la judecarea într-un
termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă, imparțială, instituită prin
lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie
asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.
Termen rezonabil – se determină în raport de natura și circumstanțele concrete ale cauzei
Alte drepturi relevante pentru liberul acces la

justiție
Contenciosul administrativ Prevederile art. 52 din Constituție
Se pot prevala atât persoanele fizice cât și cele juridice,
Relevantă este natura actului și nu natura organului emitent,
Legea relevantă este legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

Cei care pot introduce acțiunea în contencios administrativ: persoana vătămată, Avocatul
Poporului, Ministerul Public, prefect, Agenția Națională a Funcționarilor Publici
Nu pot fi atacate în contencios administrativ: actele care privesc raporturile Parlamentului cu
Guvernul și actele de comandament cu caracter militar
17
18
10.Îndatoririle fundamentale ale cetățenilor

Noțiune, rol și funcții ale îndatoririlor Noțiunea de îndatorire fundamentală face trimitere la natura contractuală a oricărei asociații
fundamentale politice și a oricărei comunități întemeiate pe valorile liberale.
Statul nu poate supraviețui decît în măsura în care cetîțeniisunt conștienți de îndatoririle ce
le revin și de faptul că drepturile și libertățile au sens doar într-o societate în care indivizii
înțeleg să0și respecte obligațiile.
Ordinea poltică, socială și juridică reclamă conștientizarea permanentă a îndatoririlor.
Fidelitatea față de țară Revine tuturor cetățenilor
Are semnificație specială în cazul demnitarilor, al funcționarilor publici și al militarilor
Nu poate fi definită cu precizie, dar pot fi determinate faptele care constituie încălcări ale
acestei îndatoriri, e.g. infracțiunile contra statului din Codul penal
Apărarea țării (art. 55). Obligația de apărare a țării implică mai mult decît satisfacerea serviciului militar.
În cazuri extreme această obligație impune sacrificarea propriei vieți.
Exercitarea cu bună credință a drepturilor și ARTICOLUL 57

libertăților fundamentale Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile
constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.
Subiecte – cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii

Obligația aceasta include și obligația de a nu încălca drepturile și libertățile celorlalți
(neminem laedere)
Plata impozitelor și a taxelor ARTICOLUL 56

(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii
excepţionale.
19
Redactarea art. 56 este defectuoasă – obligația de plată a impozitelor și a taxelor revine nu

doar cetățenilor români, ci și străinilor, apatrizilor.
Alin. (2) este o aplicație a principiului egalității în materie fiscală – așezarea justă a
sarcinilor fiscale. Se face trimitere la principiul proporționalității și al echității. (Muraru,
Tănăsescu, 2011, p. 191).
20

A3 Ciutea Bianca Seminar8

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A3 Ciutea Bianca Seminar8

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Temă seminar 8, săptămâna 6 aprilie – 12 aprilie 2020

Disciplina: Drept constituțional și instituții politice

Reglementare în Constituție Articolul 22

2. Dreptul la integritate fizică și psihică

Reglementare în Constituție Articolul 22 din Constituție

într-un proces în care unele probe ar fi obținute prin torturarea unor

Reglementare în Constituție Articolul 23 din Constituție

Reținerea – nu poate depăși 24 de ore.

4. Respectarea vieții intime, familiale și private

Reglementare în Constituție Articolul 26 din Constituție

Reglementare în acte juridice internaționale CEDO

Conținut Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată.

Nu semnifică libertatea unei persoane de a dispune de propriul corp, după cum

Interdicția suprimării publicațiilor Nicio publicație nu poate fi suprimată.

Libertatea cuvântului nu înseamnă garanția contra riscurilor economice ale activității

Rolul și funcțiile libertății de asociere Corolar al liberalismului și al democrației parlamentare

termen de 5 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană. – art. 4

Interdicția confiscării averii dobândite licit

Alte drepturi relevante pentru liberul acces la

Legea relevantă este legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

10.Îndatoririle fundamentale ale cetățenilor

Exercitarea cu bună credință a drepturilor și ARTICOLUL 57

Subiecte – cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii

Plata impozitelor și a taxelor ARTICOLUL 56

Redactarea art. 56 este defectuoasă – obligația de plată a impozitelor și a taxelor revine nu

S-ar putea să vă placă și