Lucrarea mea se intitulează Tabuuri si interdictii asociate fiziologiei trupului feminin în spațiul

românesc.
Aceasta este structurată în 3 părți.
Pentru început, aș dori să spun câteva cuvinte despre conceptul de tabuu, ca idee centrală a tezei,
luând în considerare opiniile lui Freud, James Frazer și Roger Caillois. Părintele psihanalizei este
de părere că tabuul reprezintă două semnificații opuse și anume: pe de o parte, cea a sacrului,a
consacrării și pe de altă parte, semnificația periculosului, a interzisului, a impurului sau a
îngrijorătorului. De asemenea, consideră că tabuul se manifestă prin interdicții și restricții.
James Frazer, aduce în lumină faptul că în societatea primitivă regulile purității rituale,
respectate atât de regii și conducătorii divini cat si si de preoti, se asemana sub multiple apsecte
cu regulile ce se impun celor ce au savarsit omor, persoanelor in doliu, lehuzelor, fetelor la
pubertate, vanatorilor si asa mai departe.
Roger Caillois

Mai departe, pentru a trece în miezul lucrării, aceasta este structurată în 3 părți, primul capitol se
intitulează asemeni tezei. Am creat un index personal de tabuuri si interdictii care se desfasoara
in spatiul romanesc, dintre care m-am referit la castitatea femeii, menstruatia, la femeia
insarcinata, la tabuurile legate de lehuză, la sterilitatea femeii și la părul acesteia.
Exemple pentru fiecare categorie****

În al doilea capitol, nu m-am îndepărtat de spațiul românesc și de credințele si superstitiile sale,

întrucît am considerat de interes asocierea trupului feminin cu entitățile mitologice. Am analizat
doar cîteva, împărțindu-le in creaturi mitologice pozitive si negative. Spre exemplu, Ursitoarele
sunt personificate ca fiind nisște fecioare curate, fete mari, intotdeauna imbracate in alb, de unde
reiese atributul castitatii lor, ceea ce le incadreaza in categoria acelor entitati care aduc binefaceri
oamenilor. Pe de altă parte, entitatile negative sunt prezentate ca fiind grotesti, dupa cum este
descrisa Samca, cea care rapeste copiii, Știma apelor. Ceea ce am dorit de fapt, in capitolul 2 , a
fost sa testez, sa verific daca aceste credinte, in special cele legate de fecioria tinerei se pot lega
si de partea de mitologie.

Al treilea capitol este punctul de greutate al lucrarii mele, intrucat, prin capitolele anterioare am
dorit sa pregatesc terenul in ceea ce priveste perceperea trupului feminin si a tabuurilor care se
invart in jurul acestuia.
Cu toate acestea, trebuie sa vedem in aceste tabuuri dimensiunea lor politica, iar in acest scop m-
am folosit de lucrarea exceptionala a lui Pierre Bourdieu, Dominatia masculina. Acesta ne face
sa intelegem, prin instrumentalizarea unei perspective in sens misogin, ca femeia se afla sub un
control social.
Acesta opereaza folosind un concept numit habitus, folosit prima data de Marcel Mauss in
Tehnicile corpului, conform caruia, habitusul este format din acele aspecte ale culturii care sunt
ancorate in practicile corporale cotidiene ale indivizilor, grupurilor sau societatilor. Pentru
Bourdieu, habitusul este inconstient, mai mult de atat, corporal, inradacinat si codificat matricial
in atitudinile noastre corporale.
Un aspect important enuntat de Bourdieu este ca „Forta ordinii masculine se vede dupa faptul ca
nu are nevoie de justificare si viziunea androcentrica se impune ca neutra si nu are nevoie sa fie
enuntata in discursuri ce ar incerca s-o legitimeze”.
Michel Foucault explica lucrurile putin mai simplu, „legea vrea ca femeilor sa le fie destul de
teama pentru a se pastra cinstite, pentru a nu gresi, pentru a fi pazitorii credinciosi ai caminului”.