RASPUNDEREA JURIDICA A

AVOCATILOR

SOANA IOAN-LUCIAN
 Răspunderea penală a avocatului este una dintre formele grave de răspundere
reglementate de lege ce implică aplicarea legii penale în cazul în care se constată că, în
exercitarea profesiei de avocat, se săvârşeşte, cu vinovăţia prevăzută de lege, o faptă
incriminată de lege ca fiind infracţiune.

Regimul răspunderii penale a avocatului în raport cu celelalte forme de răspundere

specifice avocatului:

 răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală, administrativă sau

civilă a avocatului;
 pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere
disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după
soluţionarea cauzei;
 răspunderea penală atrage sancţiuni specifice acesteia, prevăzute de legea penală,
dar şi în planul exercitării profesiei de avocat, respectiv încetarea calităţi de
avocat (art. 27 din Legea nr. 51/1995);
 urmărirea penală şi trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte penale
săvârşite în exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta se pot face numai în
cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
 avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanţă şi de către nicio persoană să
divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional
nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană. Se
exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau atunci
când există o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru
necesităţi stricte pentru apărarea sa;
  dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care
împotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea
în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere
prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Răspunderea penală a avocatului a fost concepută de legiuitor din perspectiva a două

finalităţi diferite:

 răspunderea penală în contextul exercitării fără drept a profesiei (răspundere

aplicabilă, în realitate, „pseudo-avocaţilor”);
 răspunderea penală circumstanţiată specificului profesiei de avocat.

Răspunderea penală în contextul exercitării fără drept a profesiei:

 exercitarea, fără drept, a oricărei activităţi specifice profesiei de avocat constituie

infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale;
 fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul
unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională
recunoscute de Legea nr. 51/1995 constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit
legii penale (infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități
prevăzută de art. 348 C. pen. – a se vedea, decizia nr. 15/2015 pronunțată de
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii).

Răspunderea penală circumstanţiată specificului profesiei de avocat:

 raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate

forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul
săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art.
139 alin. (2) din Codul de procedură penală;
 dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de
supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori
inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul
niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror
(judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror, iar
judecătorul dispune informarea avocatului);
 avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în formă
adecvată în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a
altor organe administrative de jurisdicţie dacă aceste susţineri sunt în legătură cu
apărarea şi sunt necesare stabilirii adevărului (avocatul este obligat să respecte
solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de
natură a aduce atingere demnităţii judecătorului, procurorului, altor avocaţi,
părţilor sau reprezentanţilor acestora în proces);
 avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris dacă sunt în
legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea
cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul consultaţiilor verbale sau
consultaţiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea
normelor de deontologie profesională;
 instanţele judecătoreşti şi parchetele Ministerului Public sunt obligate să
înainteze Consiliului baroului orice plângere făcută împotriva unui avocat şi să îl
înştiinţeze despre orice acţiune de urmărire penală sau de judecată pornită
împotriva unui avocat;
 la data intrării în vigoare a Legii nr. 51/1995 persoanele fizice sau juridice care au
fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri
judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, reprezentare sau asistenţă
juridică, în orice domenii, şi-au încetat de drept activitatea, iar continuarea unor
asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
BIBLIOGRAFIE
 www.bloghamangiu.ro
 www.wikipedia.ro
 www.referate.ro